UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ
„ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Îndrumător ştiinţific:
Şef lucr. dr. Lucian RĂUS

Absolvent,
Oana-Alina Aionesei

2013
6
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ SPECIALIZAREA:
INGINERIE E CONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ

EFICIENŢA ECONOMICĂ A UNOR

TEHNOLOGII DE CULTIVARE A RAPIŢEI
(Brassica napus L.) ÎN CONDIŢIILE DE LA
S.C.D.A. SUCEAVA

Îndrumător ştiinţific:
Şef lucr. dr. Lucian RĂUS

Absolvent,
Oana-Alina Aionesei

IAŞI
2013
7
8
 CUPRINS

INTRODUCERE .............................................................................................................................................................. 6
LISTA TABELELOR ..................................................................................................................................................... 8
LISTA FIGURILOR ........................................................................................................................................................ 9

CAPITOLUL 1 IMPORTANŢA ŞI NECESITATEA TEMEI LUATE ÎN STUDIU .............................................. 10

1.1 Importanţa culturii de rapiţă ................................................................................................................................... 10
1.2 Importanţa tehnologiilor de cultivare a plantelor .................................................................................................... 12

CAPITOLUL 2 CERCETĂRI ÎN ŢARĂ ŞI ÎN STRĂINĂTATE PRIVIND TEMA LUATĂ ÎN STUDIU .......... 16

CAPITOLUL 3 CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL ÎN CARE S-AU DESFĂŞURAT

CERCETĂRILE ............................................................................................................................................................. 25
3.1 Aşezarea geografică ................................................................................................................................................ 25
3.2 Geomorfologia zonei .............................................................................................................................................. 25
3.3 Geologia şi litologia zonei ...................................................................................................................................... 26
3.4 Hidrografia şi hidrologia zonei ............................................................................................................................... 26
3.5 Condiţiile climatice din zonă .................................................................................................................................. 27
3.5.1 Regimul termic ................................................................................................................................................ 27
3.5.2 Regimul pluviometric ...................................................................................................................................... 27
3.5.3 Caracterizarea climatică a anului 2011-2012 ................................................................................................... 27
3.6 Alţi factori ecologici de natură climatică ................................................................................................................ 27
3.6.1 Lumina şi nebulozitatea ................................................................................................................................... 27
3.6.2 Regimul eolian ................................................................................................................................................. 28
3.7 Aspecte ale vegetaţiei naturale şi buruienile dominante ......................................................................................... 29
3.8 Solul ........................................................................................................................................................................ 30

CAPITOLUL 4 OBIECTIVELE CERCETĂRII ŞI METODA DE LUCRU ........................................................... 31

4.1 Scopul şi importanţa cercetărilor întreprinse .......................................................................................................... 31
4.2 Obiectivele cercetarii .............................................................................................................................................. 31
4.3 Factorii experimentali ............................................................................................................................................. 31
4.4 Metoda de cercetare şi determinări efectuate .......................................................................................................... 32

CAPITOLUL 5 ASPECTE ECONOMICO-ORGANIZATORICE .......................................................................... 34

5.1 Prezentarea unităţii ................................................................................................................................................. 34
5.2 Organizarea activităţii ............................................................................................................................................. 35
5.2.1 Activitatea de cercetare .................................................................................................................................... 35
5.2.2 Activitatea de dezvoltare ................................................................................................................................. 39
5.2.3. Personalul ştiinţific, tehnic şi organizatoric al S.C.D.A. Suceava .................................................................. 40
9
CAPITOLUL 6 EFICIENŢA ECONOMICĂ A UNOR TEHNOLOGII DE CULTIVARE A RAPIŢEI ÎN
CONDŢIILE DE LA S.C.D.A. SUCEAVA....................................................................................................................41
6.1 Influenţa sistemelor de lucrare a solului asupra producţiei de rapiţă.......................................................................42
6.2 Eficienţa economică a sistemelor de lucrare a solului............................................................................................. 50

CAPITOLUL 7 CONCLUZII GENERALE..................................................................................................................73

BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................................................77

10
 INTRODUCERE
În sistemul concurenţial al pieţei libere activitatea agenţilor economici asigură
performanţa în masura în care are o eficienţă ridicată. Orice activitate umană este în acelaşi timp
consumatoare de resurse şi producătoare de efecte.
Dezvoltarea economico-socială s-a bazat mult timp pe concepţia că omenirea dispune de
un adevărat “corn al abundenţei”din punct de vedere al resurselor naturale. Şocurile produse de
crizele de energie şi de materii prime, precum şi degradarea tot mai evidentă a mediului natural
datorită exploatării sale neraţionale, au condus la conturarea unei concepţii tot mai realiste cu
privire la disponibilităţile de resurse la nivel mondial, cât şi la nivelul fiecărei ţări în parte.
Protejarea rezervelor de resurse naturale, utilizarea lor cât mai raţională au devenit coordonate
fundamentale ale activităţii în perioada actuală, cât şi criterii de eficienţă în adoptarea deciziilor
economice.
În istorie, dezvoltarea agriculturii a constituit un antecedent al prosperităţii. Astăzi,
sectorul agricol este şi va rămâne singurul capabil să asigure securitatea alimentară a unei
populaţii globale de peste şapte miliarde şi care se preconizează că va mai creşte cu un miliard
până în 2025. Intensivizarea producţiei agricole însă, cu referire specială la lucrarea agresivă a
solului sau la aplicarea neraţională de îngrăşăminte minerale, a produs şi efecte secundare
negative precum pulverizarea şi aridizarea solului cu pierderi de aproximativ 20-30 tone de
pământ/hectar (S.U.A.), lăsând suprafaţa mult mai vulnerabilă la ploi şi vânt. De asemenea,
aceasta a condus şi la creşterea emisiilor de carbon în atmosferă, poluarea mediului, alterarea
compoziţiei chimice a solului, a structurii, a concentraţiei de humus, a umidităţii şi a compactării
acestuia.
De aceea, pe viitor este necesară implementarea acelor tehnologii care, în afară de
apropierea maximă de potenţialul productiv al cultivarelor, să vizeze şi protejarea resurselor de
mediu în contextul schimbărilor climatice din ultima perioadă.
Alături de cereale (sursă de carbohidraţi) şi de produsele animale (sursă de aminoacizi),
uleiurile vegetale contribuie cu 25% la necesarul de calorii dintr-o dietă normală (FAO, 2012).
Prin urmare, intensivizarea tehnologiilor şi introducerea în cultură a cultivarelor de înaltă

11
productivitate şi calitate vor include grupul plantelor oleaginoase, din care rapiţa este a treia ca
importanţă după palmierul de ulei şi soia (Beckman C., 2005)
Scopul cercetărilor întreprinse a fost de găsire a acelor variante tehnologice adaptate
condiţiilor locale de mediu, sustenabile şi care să ducă la maximizarea producţiei de rapiţă de
toamnă (Brassica napus L.).
Pentru aceasta au fost testate comportarea a 50 de cultivare comerciale de rapiţă de
toamnă la Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Suceava. Astfel, pentru cultivarele
selectate s-au implementat tehnologii de cultură diferenţiate prin sistemul de lucrare a solului
(convenţional şi minim) în vederea transferului către fermieri a unor variante tehnologice la
cultura rapiţei testate şi fundamentate ştiinţific.

12
 LISTA TABELELOR

Tabelul 1.1 - Date privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei de rapiţă în România....................11

Tabelul 2.1 - Plantele modificate genetic în culturile comerciale..........................................................17
Tabelul 4.3 - Date privind companiile şi materialul semincer furnizat………………………. 33
Tabelul 4.7 - Personalul ştiintific, tehnic şi organizatoric al S.C.D.A. Suceava................................40
Tabelul 6.1 - Producţiile de rapiţă obţinute de compania Biocrop.........................................................45
Tabelul 6.2 - Producţiile de rapiţă obţinute de compania Caussade Semences România...............45
Tabelul 6.3 - Producţiile de rapiţă obţinute de soiurile şi hibrizii companiei Dieckmann..............46
Tabelul 6.4 - Producţiile de rapiţă obţinute de hibrizii companiei Euralis Semences………... 46
Tabelul 6.5 - Producţiile de rapiţă obţinute de soiurile companiei ITC................................................47
Tabelul 6.6 - Producţiile de rapiţă obţinute de hibrizii companiei KWS Seminţe............................47
Tabelul 6.7 - Producţiile de rapiţă obţinute de hibrizii companiei Monsanto România……… 48
Tabelul 6.8 - Producţiile de rapiţă obţinute de hibrizii companiei Pioneer Hi-bred România.. 48
Tabelul 6.9 - Producţiile de rapiţă obţinute de hibrizii companiei Sateen Union România….. 49
Tabelul 6.10 - Producţiile de rapiţă obţinute de hibrizii companiei Sumiagro România…….. 50
Tabelul 6.11 - Modelul de calcul al bugetului de venituri şi cheltuieli................................................55
Tabelul 6.12 - Eficienţa economică a hibrizilor companiei Biocrop (DSV).......................................60
Tabelul 6.13 - Eficienţa economică a hibrizilor companiei Caussade Semences România...........61
Tabelul 6.14 - Eficienţa economică a hibrizilor companiei Dieckmann..............................................62
Tabelul 6.15 - Eficienţa economică a hibrizilor companiei Euralis Semences..................................65
Tabelul 6.16 - Eficienţa economică a hibrizilor companiei ITC.............................................................66
Tabelul 6.17 - Eficienţa economică a hibrizilor companiei KWS Seminţe.........................................67
Tabelul 6.18 - Eficienţa economică a hibrizilor companiei Monsanto România...............................68
Tabelul 6.19 - Eficienţa economică a hibrizilor companiei Pioneer Hi-bred România...................69
Tabelul 6.20 - Eficienţa economică a hibrizilor companiei Sateen Union România........................71
Tabelul 6.21 - Eficienţa economică a hibrizilor companiei Sumiagro România...............................72

13
 LISTA FIGURILOR

Figura 3.2 – Judeţul Suceava.................................................................................................... 25

Figura 3.2 - Suma lunară a precipitaţiilor a anului agricol 2011-2012 înregistrate la Staţia
Meteorologică Suceava............................................................................................................. 28
Figura 3.3 - Temperaturile medii ale anului agricol 2011-2012 înregistrate la Staţia
Meteorologică Suceava............................................................................................................. 28
Figura 5.1 - Sediul S.C.D.A Suceava...................................................................................... 34
Figura 5.2 - Porumb ameliorat................................................................................................. 36
Figura 5.3 - Grâu ameliorat...................................................................................................... 36
Figura 5.4 - Cartof ameliorat................................................................................................... 36
Figura 5.5 - Cartof ameliorat................................................................................................... 36
Figura 5.6 - Leptinotarsa decemlineata.................................................................................... 38
Figura 5.7 - Phytophtora infestans............................................................................................ 38
Figura 5.8 - Erbicidarea grâului............................................................................................... 39
Figura 5.9 - Bilonarea catofului............................................................................................... 39
Figura 5.10 - Aspecte din spaţiile de creştere a bovinelor....................................................... 39
Figura 5.11 - Aspecte din ferma zootehnică............................................................................ 39
Figura 5.12 - Aspecte privind procesarea furajelor................................................................. 40
Figura 6.1 - Hibrizii şi soiurile care au obţinut producţia cea mai mare în sistemul
convenţional de lucrare a solului............................................................................................... 43
Figura 6.2 - Hibrizii şi soiurile care au obţinut producţia cea mai mare în sistemul minim I
de lucrare a solului……………………………………………………………………….…... 43
Figura 6.3 - Hibrizii şi soiurile care au obţinut producţia cea mai mare în sistemul minim II
de lucrare a solului…………………………………………………………………………… 44
Figura 6.4 - Model de calcul fişă tehnologică.......................................................................... 52
Figura 6.5 - Hibrizii şi soiurile care au obţinut rata profitului cea mai mare în sistemul
convenţional de lucrare a solului…………………………………………………………….. 56
Figura. 6.6 - Hibrizii şi soiurile care au obţinut rata profitului cea mai mare în sistemul
minim I de lucrare a solului…………………………………………………………………... 57

Figura. 6.7 - Hibrizii şi soiurile care au obţinut rata profitului cea mai mare în sistemul
minim II de lucrare a solului………………………………………………………………… 58

14
 CAPITOLUL 1
IMPORTANŢA ŞI NECESITATEA TEMEI LUATE ÎN STUDIU

1.1 Importanţa culturii de rapiţă

Rapiţa colza (Brassica napus L. ssp. Oleifeca D.C.), plantă originară din bazinul
mediteranian, a avut o largă răspândire (în Evul Mediu) în ţările Europei centrale şi nordice,
pentru seminţele sale bogate în ulei, utilizat în alimentaţie şi iluminat.
Rapiţa se încadrează în rândul plantelor oleo proteice datorită conţinutului ridicat în ulei
al seminţelor (cuprins între 43% şi 52% la cultivarele de tip “00” şi hibrizi) precum şi conţinutul
în proteină (21-24%).
Importanţa economică a fost deci, de la origini până în zilele noastre legată de seminţe şi
bogaţia în ulei. Sunt date referitoare la cultivarele mai vechi, dar cercetările cu cultivarele mai
noi arată că, indiferent de condiţii, conţinutul în ulei al rapiţei n-a scăzut cu 40%, fiind cuprins
între 43% şi 48% (Bîlteanu Gh., 1999; Muntean L.S., ş.a., 1995).
Proteina brută este a doua componentă a seminţelor de rapiţa atât ca pondere, cât şi ca
valoare biologică şi economică. Seminţele de rapiţă conţin în medie 21-24% (după date mai
recente peste 19,6% până la 23,8%) proteină brută, iar şroturile degresate 38-42%. Din 100 kg
de seminţe rezultă 30-35 kg ulei şi 50-55 kg şroturi (Roman G.V ş.a., 2012)
Turtele de rapiţă (şroturile) rezultate de la extragerea uleiului conţin 38-44% proteine,
apropiindu-se din acest punct de vedere cu şroturile din soia (Bâlteanu Gh., 1999 citat de Tabără
V., 2005)
Conţinutul seminţelor de rapiţă colza în ulei trece de 40 % la soiuri libere de acid erucic
(tip“0”). În cultură comparativă la ICCPT Fundulea, conţinutul de ulei a fost cuprins între 43,8 şi
47,2%. La soiurile libere de acid erucic şi de glucozinolaţi (tip“00”), conţinutul de ulei a fost
între 43,3 şi 48,3%. La soiurile cultivate în ţara noastră conţinutul de ulei în seminţe este de
44,5-45,8%. În general conţinutul de ulei la seminţele de colza sunt cuprinse între 43-48%.
Proteinele au valoare biologică ridicată, asemănătoare cu cele de soia (95% din valoarea
acesteia), conţinând toţi aminoacizii esenţiali (Bâlteanu Gh., 1999). Valoarea lor este diminuată
doar de prezenţa glucosinolaţilor (progroitrina, glucobrassicanapina etc.).

15
 Datorită conţinului ridicat în ulei cât şi în proteine, rapiţa se încadrează în rândul
plantelor oleo proteice, aceasta bucurându-se de o atenţie deosebită în U.E. Gradul de
dependenţă al U.E. faţă de S.U.A. este sporit deoarece atât bilanţul uleiurilor, cât şi cel al
proteinelor produse şi consumate este deficitar.
În prezent, rapiţa este a treia sursă de ulei după palmierul de ulei şi soia şi a doua sursă
de proteine vegetale după soia (Beckman C., 2005). În perioada 2008-2010, producţia medie
anuală pe plan mondial a fost de 59,6 milioane tone seminţe, din care s-au extras 21 mil. t de ulei
(FAOSTAT, 2011).
Conform FAOSTAT, în 2011 s-au recoltat 33,65 mil ha cultivate cu rapiţă, cea mai mare
suprafaţă fiind în Canada (7,47 mil ha), urmată de China (7,35 mil ha) şi India (6,51mil. ha). Ca
producţie medie, cele mai mari valori s-au înregistrat în Belgia (4,7 t/ha), Irlanda (4,5 t/ha) şi
Marea Britanie (3,9 t/ha).
În România, suprafaţa a fluctuat, crescând de la nici 420 mii ha cultivate în 2009, după
datele Institului Naţional de Statistică, la 537,3 mii ha în 2010 şi conform statisticilor FAO a
scăzut la 390 în 2011. Creşterea s-a manifestat şi la nivelul producţiilor de la 1357 kg/ha (2009)
la 1951 kg/ha (2011), valoare apropiată de media mondială (1856 kg/ha), dar mult inferioară
celei înregistrate la nivelul Uniunii Europene (2849 kg/ha).
Tabelul 1.1
Date privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei în România

Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011*

Suprafaţa mii ha 364,9 365,0 419,9 537,3 382,5
Producţie medie kg/ha 991 1844 1357 1755 1951
Producţie totală mii to 361,5 673,0 569,6 943,0 746,6

Uleiul de rapiţă alimentar este obţinut prin diferite procese tehnologice: separarea de
mucilagii, winterizare, decolorare, neutralizare, dezodorizare. Acesta este un ulei nesicativ
având un conţinut de acid oleic comparabil cu cel al uleiului de măsline (55-60%) (Chiriac G.,
2013).
Uleiul de rapiţă, prin compoziţia sa chimică şi printr-o serie de proprietăţi poate căpăta
diferite întrebuinţări. În stare brută, uleiul de rapiţă are culoare brun-neagră, dar rafinat devine
galben deschis, plăcut la vedere, miros şi gust, dovedindu-se în primul rând un ulei alimentar. La
soiurile tradiţionale el conţine următorii acizi graşi:
• Oleic – 20%; Linoleic – 15%; Linolenic – 9%; Erucic – 45%; Eicosenoic -
8%; Palmitic – 40%; Stearic – 1%. (Tabără V., 2005)

16
 Valoarea energetică a uleiului de rapiţă şi a seminţelor în general este foarte ridicată. La
2
o producţie de 3,2 t/ha seminţe, rezultă 1,4 t ulei/ha, cu 1302*10 calorii - valoare energetică şi
7
un total de 1845* 10 calorii/ha.
Proteinele din seminţe (globuline, napina) constituie şi ele surse de materii prime în
diferite activităţi industriale. Fosfolipedele, tocoferolii şi sterolii din seminţe sunt produse
secundare utilizate în industria prelucrătoare ca emulgatori, stabilizatori şi antioxidanţi sau ca
materie primă pentru sinteza de hormoni şi derivate farmaceutice ale acestora (Morar Florica,
2008).
În ţările dezvoltate economic din vestul Europei (Germania, Franţa, Anglia ş.a.), uleiul de
rapiţă în amestec cu butanul este utilizat drept combustibil pentru motoarele diesel, ca atare sau
sub formă de ester metilic, numit Diester, mai economic decât motorina, biodegradabil şi cu
implicaţii în limitarea poluării atmosferice şi în combaterea efectului de seră (Berea N., 1998).
Uleiul de rapiţă este un lubrifiant al sistemelor mecanice, oferind o mai bună protecţie la uzură,
cu un impact mai redus de mediu decât lubrifianţii minerali, fiind mai puţin volatil decât aceştia.
De asemnea, acesta constituie şi o materie primă extrem de valoroasă pentru diferite
industrii alimenatare şi nealimentare (adjuvanţi, agenţi demolatori-beton, răşini, detergenţi,
materiale plastice, produse pentru pictură, cerneluri, lumânări, cosmetice etc.).
Parţile aeriene vegetative (tulpinile) au de asemenea, diferite întrebuinţări în industria
plăcilor aglomerate, aşternut pentru animale sau combustibil (Roman G.V., ş.a., 2012)
La acestea se mai adaugă multiplele avantaje fitotehnice, fiind o foarte bună
premergătoare grâului de toamnă.

1.2 Importanţa tehnologiilor de cultivare a plantelor

Importanţa agronomică a rapiţei este de necontestat fiind mereu afirmată în lucrările de
specialitate. Astfel, trebuie luat în considerare în primul rând potenţialul productiv al tuturor
cultivarelor (al specie, deci), care a crescut substanţial la soiurile “00”, la hibrizi cât şi la formele
transgenice, astfel că rapiţa este considerată cu adevărat una dintre cele mai productive culturi
agricole.
În cadrul unui asolament aceasta este considerată ca fiind una dintre cele mai bune
premergătoare pentru cele mai pretenţioase culturi cât şi o bună vecină de solă cu culturile
atacate de aceleaşi boli.
Cercetătorii francezi de la Cetiom (2009) consideră că rapiţa se comportă foarte bine
într-o rotaţie de 4-5 ani, în care caz poate aduce un spor 20-30% la nivelul producţiei şi poate fi
folosită ca o bună plantă premergătoare pentru culturile de cereale (grâu, orz, ovăz). Calitatea de

17
bună plantă premergătoare trebuie căutată în raportul dintre rădăcini şi sol, care favorizează
menţinerea unui sol structurat, cu o arhitectură optimă pentru raportul apă-aer din sol.
Rapiţa este o cultură care valorifică superior atât îngrăşămintele aplicate direct cât şi
formele reziduale ale acestora de la fertilizările anterioare. Aceasta are un coeficient mare de
multiplicare, seminţe mici, uşor de uscat, necesită normă mică de sămânţă, ceea ce diminuează
gravitatea compromiterii culturii (Muntean L.S., 2003).
Prin afânarea şi îngrăşarea solului ea diminuează costurile cu lucrările mecanizate şi la
culturile următoare şi cu îngrăşămintele De aceea, rapiţa este o cultură care ar trebui să îi
intereseze pe producători, ca o bună concurentă pentru cerealele păioase, ca indispensabilă
pentru un asolament mai eficient în ansamblul său, această situaţie fiind pusă în evidenţă atunci
când suprafaţa fermei este destul de mare şi permite organizarea unui asolament şi o rotaţie de 5-
6 ani (Berca M., 2011).
Epoca foarte timpurie de semănat (sfârşitul verii - începutul toamnei) degrevează
campaniile principale şi dă posibilitatea utilizării maşinilor de lucrat solul şi semănat o perioadă
mai lungă de timp şi cu o productivitate zilnică mai bună. La fel şi la semănat (Morar Florica,
2008). În sezonul rece aceasta valorifică foarte bine apa acumulată în sol, consumând-o intens
primăvara devreme. Datorită acestui fapt aceasta suferă mai rar primăvara de secetă, fiind de
asemenea mai competitivă cu buruienile decât alte plante agricole.
În vederea înfiinţării culturilor de rapiţă, pot fi utilizate toate sistemele de lucrare a
solului: sistemul convenţional sau diferite variante ale sistemului de lucrări minime. Cultura
rapiţei de toamnă utilizează aceeaşi gamă de maşini ca şi la cereale, având o tehnologie simplă şi
complet mecanizabilă (Roman G.V., ş.a., 2012).
Având posibilitatea unei mecanizări complete prin utilizarea maşinilor agricole în
perioade mai puţin aglomerate, este una din culturile la care factorii de producţie ca şi suprafaţă
sunt foarte bine valorificaţi, atât la producţii mari cât şi la altele mai mici (Buzdugan L.G., 2011)
Din punct de vedere agricol, cultura de rapiţă este însoţită şi de unele riscuri şi neajunsuri
cum ar fi:
• nesiguranţa culturii – compromiterea prin îngheţ în timpul unor ierni cu îngheţuri
puternice şi prelungite datorită neexistenţei unui strat acoperitor de zapadă, care în unele areale
au o frecvenţă destul de ridicată; răsărirea defectuoasă toamna datorată secetei la semănat;
sensibilitate mare la brumele din timpul înfloritului;
• nesiguranţa calităţii – legată de polenizarea soiurilor moderne cu polen de la
soiurile mai vechi; depozite de seminţe în sol bogate în acid erucic şi glicosinolaţi;
• pierderi mari de producţie - prin scuturare la soiurile cu silicve foarte dehiscente
şi cu o coacere neuniformă; alegerea şi reglarea încorectă a maşinilor de recoltat.
18
 Influenţa epocii de semănat asupra producţiei este deosebită, după cum arată şi Berea
(1998) în cercetările efectuate la Secuieni (judeţul Neamţ), unde s-au obţinut 2372 kg/ha când
semănatul a avut loc la 20 august şi numai 665 kg/ha când data semănatului a fost 15
septembrie.
O măsură tehnologică simplă ce nu necesită investiţii suplimentare o reprezintă rotaţia
culturilor. Cu cât numărul de culturi din asolamenet este mai mare, cu atât avantajele sunt mai
numeroase şi se concretizează în sporuri de producţie, compartiv cu monocultura sau rotaţia
simplă cereale păioase - rapiţă.
Prin îmbunătăţirea continuă a tehnologiei acestei culturi în vederea obţinerii de producţii
maxime şi performante din toate punctele de vedere, aceasta trebuie să fie clară, precisă şi
flexibilă (Buzdugan L.G., 2011).
În afară de valenţele ecologice ale uleiului de rapiţă, ca sursă neconvenţională de energie
şi mai puţin poluantă, cultura rapiţei deţine o mare importanţă ecologică prin particularităţile
morfologice şi biologice native, cât şi prin tehnologia specifică şi amploarea proceselor şi
tehnicilor de amelioarare.
Principala funcţie ecologică este cea de ameliorare, conservare şi protecţie a solurilor,
fiind cunoscută ca o excelentă plantă antierozională. Sistemul radicular contribuie prin
dezvoltarea şi activitatea sa la fixarea, structurarea, coagularea şi fragmentarea solului.
Rozeta de frunze bine dezvoltată din toamnă protejează solul împotriva eroziunii şi ajută
la împiedicarea evaporării masive a apei care se intensifică atât în toamnă cât şi în primăvară,
acest lucru datorându-se celor două maxime de precipitaţii din octombrie şi aprilie-mai. Atât
perioada de vegetaţie cât şi fazialiatea şi desimea mare a biomasei fac din rapiţă o cultură foarte
bună protectoare împotriva eroziunii şi pe terenurile în pantă (Morar Florica, 2008).
Sistemul radicular foarte activ şi foarte bine dezvoltat din toamnă înfluenţează favorabil
bugetul, regimul şi circuitul local al azotului şi în special al nitraţilor rezultaţi din mineralizarea
intensă a humusului după arat, absorbindu-i şi stabilindu-i intens în compuşi organici proprii cu
azot şi favorizând reluarea circuitelor locale ale azotului în primăvară (Morar Florica, 2008).
Frunzele moarte, masa mare de rădăcini, resturile de tulpini şi miriştea înaltă redau
solului o mare cantitate de materie organică moartă, materie primă pentru humus, astfel
echilibrul humificare - mineralizare se restabileşte după o cultură de rapiţă.
Este una din puţinele culturi agricole tolerante la salinitate, valorificând prin producţii
ridicate solurile de reacţie alcalină, cărora le diminuează proprietăţile fizice negative (coeziunea
mare, adezivitatea externă mare , structură instabilă, permeabilitate redusă) (Popa F., ş.a., 1989;
Leland E.F., 1994). Pe solurile sărăturoase ea dă atât producţii mari de seminţe, cât şi de masă
vegetală (Leland E.F., 1994).
19
 Reacţia rapiţei colza faţă de salinitatea ridicată depinde de soi şi se reflectă diferit asupra
producţiei de biomasă vegetală sau de seminţe. Toleranţa la salinitate permite utilizarea rapiţei
de toamnă în sortimentul de culturi de pe asemenea terenuri neamenajate pentru desalinizare.
Totodată, există cercetări care au pus în evidenţă capacitatea rapiţei de toamnă de a
valorifica soluri aflate la cealaltă extremă a pH-ului, soluri acide (brun – acide, slab podzolice şi
chiar podzoluri), sau soluri foarte diferite ca textură (de la cele grosiere până la cele fine),
plasând-o în rândul culturilor cu mare plasticitate ecologică în special faţă de factorii edafici
(Zahan P., 1983), dar şi cu o mai bună rezistenţă la secetă decât alte culturi (Rusanovcshi V.,
1981).
De asemenea, rapiţa are capacitatea mult mai ridicată de bioacumulare a metalelor grele
decât alte plante cultivate sau decât unele specii spontane bine cunoscute, fiind şi singura cultură
la care formele transgenice deja cultivate sunt acceptate atât de cultivator, cât şi de consumatori,
fără restricţii.
Rapiţa este o plantă care formează un numar imens de flori, intens colorate şi atractive,
oferind astfel o bogată hrană pentru albine, într-o perioada când alte culturi melifere nu sunt
înflorite. De pe un hectar cultivat cu rapiţă se pot obţine peste 50 de kg de miere de foarte bună
calitate, cu acţiune energizantă, antianemică şi digestivă (Roman G.V., 2011).
În agricultura ecologică, rapiţa are rolul de “vedetă”, infuziile de frunze şi rădăcini, ca şi
alte preparate biodinamice în reţeta cărora ea intră (cu diferite organe) având largi întrebuinţări
în combaterea unor boli sau pentru stimulare (Iacomi Beatrice, 1998).
În sistemul de agricultură ecologică, rapiţa are o importanţă specială, deoarece noile
cercetări pun în evidenţă capacitatea sa alelopatică şi virtuţile sale în combaterea buruienilor fără
erbicide, compatibilitatea în mixuri cu multe alte specii de plante (Khola OPS, 1994; Bellostas
N., ş.a., 2003), inducerea rezistenţei la atacul de nematozi pentru speciile succesoare (Gorecka
M., ş.a., 2003), valoarea ca specie meliferă timpurie cât şi valoarea furajeră.
Cercetările recente din India (Anurag Saxena, ş.a., 2003), au arătat că rapiţa este capabilă
să menţină un grad redus de îmburuienare şi la culturile următoare dacă resturile sale vegetale
(2,5 t/ha) sunt încorporate vara în sol cu sau fără irigaţii. Acestea au un mare potenţial alelopatic,
mai ales faţă de buruienile ce răsar vara, pe care le suprimă total, astfel că la cultura succesoare
gradul de îmburuienare se reduce cu 44%.
Rapiţa s-a dovedit mult mai competitivă cu buruienile în absorbţia N din sol, comparativ
cu grâul, astfel că în ferma biologică ea controlează fluxul azotului în sol şi reduce pierderile de
N, atât prin levigare, cât şi prin consumul de buruieni (Blackshaw R.E., ş.a., 2003). Este un alt
motiv important pentru care ea face parte din sortimentul de culturi în fermele biologice.

20
 CAPITOLUL 2
CERCETĂRI ÎN ŢARĂ ŞI ÎN STRĂINĂTATE
PRIVIND TEMA LUATĂ ÎN STUDIU

Succesul culturii rapiţei colza (rapiţa mare sau rapiţa belgiană) cu cele două forme ale
sale (de toamnă – autumnalis şi de primăvară – annua), exprimat prin răspândirea sa pe toate
continentele, într-un număr tot mai mare de ţări, pe suprafeţe mari, cât şi perspectivele de
extindere şi de obiect al politicilor agrare de susţinere, are la baza progresul înregistrat în
activitatea de ameliorare a acestei culturi.
Ameliorarea rapiţei în ultimii ani a înregistrat deosebite realizări, atât sub aspectul
creşterii potenţialului productiv şi unui număr impresionant de cultivare noi, dar mai ales al
creşterii calităţii seminţelor. Calitatea seminţelor a fost profund modificată, atât ca materie primă
pentru extragerea uleiului alimentar, cât şi în ce priveşte calitatea şroturilor proteice pentru
hrănirea animalelor.
În U.E. 80% din biodieselului produs este obţinut din uleiul de rapiţă. Pentru anul 2007,
la nivelul U.E. Departamentul de Agricultură din Statele Unite ale Americii (USDA) estimează
o suprafaţă de aproximativ 5 mil. ha, iar pentru producţia medie la hectar o scădere de la 3,26
t/ha la 3,09 t/ha. Condiţiile meteorologice nefavorabile reprezintă principală cauză a scăderii
producţiei.
Soiurile tradiţionale de rapiţă se caracterizează printr-un conţinut ridicat în acid erucic
(50% din totalul acizilor graşi) şi printr-un conţinut foarte ridicat de glucosinolaţi (peste 125
µmol/g).
Rapiţa este cultura la care organismele transgenice au fost acceptate cu cea mai mare
uşurinţă, şi de aceea ea face parte din prima generaţie de plante trangenice cultivate pe suprafeţe
mari. Aceasta se clasează pe locul IV dupa soia, porumb şi bumbac (tabelul 2.1)
Se observă că ponderea suprafeţei cu cultivare trangenice este mai mare decât la porumb,
deşi în suprafeţele de rapiţă transgenică nu este cuprinsă China (nefiind date) care cultivă circa
25% din suprafaţa totală cu rapiţă de pe glob.

21
 Tabelul
2.1
Plantele modificate genetic în culturile comerciale
Suprafeţe cultivate (mil. Ha)
Procente din
Specii cultivate
suprafaţa totală
1998 1999

Soia 14,5 2,5 33,2

Porumb 21,6 5,7 10,0

Bumbac 8,3 2,4 15,8

Rapiţă 11,1 3,4 14,0

Datorită consumurilor specifice ridicate de elemente nutritive, cât şi consumurilor totale

mari (direct proporţionale cu nivelul tot mai ridicat al producţiei cultivarelor), rapiţa se înscrie în
rândul culturilor foarte pretenţioase faţă de fertilizare. Acest lucru este de asemenea influenţat şi
din cauza efectului cert al îngrăşămintelor asupra calităţii seminţelor, determinate de numeroşi
indicatori, greu de realizat simultan.
După majoritatea fitotehnicienilor, rapiţa colza consumă pentru 100 kg de seminţe 2 kg
N, 2,5 kg P2O5 şi 10 kg K2O, iar pentru o tonă de seminţe şi biomasă vegetală aeriană: 50-60 kg
N, 30-60 kg P, 40-50 kg K, 50-60 kg Ca, 20-30 kg S.
Potasiul şi azotul sunt absorbite intens până la 31.III şi respectiv 19.IV, sulful şi calciul
în mai şi iunie, când se intensifică din nou şi absorbţia azotului. Începând cu a doua jumătate a
lunii aprilie, aproape toată cantitatea de fosfor este absorbită.
Rapiţa de toamnă consumă mai mult azot decât cea de primăvară, cu atât mai mult cu cât
concentraţia solului în azot este mai ridicată, până în faza de 4-5 frunze, apoi pe toata durata
înfloririi (Sidlaukas G., ş.a., 1998).
Pierderea timpurie a frunzelor, ruperea tulpinii plantelor sau silicvelor, influenţează
negativ consumul, transferul şi acumularea azotului în plante. Înjumătăţirea numărului de frunze
ale rozetei întârzie astfel înflorirea şi duce la acumularea redusă a proteinelor vegetative (23 kDa
VSP), diminuând producţia dorită desincronizării între mobilitatea azotului din frunze şi azotul
utilizat pentru formarea seminţelor (Noquet C., ş.a., 2004).
Prin biologia sa, rapiţa dispune deci, de un mecanism funcţional simplu şi eficient prin
care poate recicla (refolosi) o mare parte din azotul, potasiul, magneziul şi calciul absorbite în
toamnă, depozitate în frunzele (şi alte organe) care mor şi, prin mineralizarea rapidă în
primăvară, devin din nou accesibile plantelor, tocmai în perioadele de consum intens.
22
 Având în vedere consumurile minerale mari, atât la rapiţa de toamnă cât şi cea de
primăvară, rolul elementelor nutritive în formarea calităţii la rapiţă, ca şi posibilităţile relative
limitate de fertilizare organică, fertilizarea minerală este considerată de către cei mai mulţi
specialişti veriga tehnologică decisivă în cultura rapiţei. Studiile pe modele au arătat, de
asemenea, că ea se află pe prima poziţie în rândul factorilor de care depinde producţia, calitatea
şi economicitatea la rapiţă (Laaniste P., ş.a., 2004).
Cercetări recente (Stokes D.T., ş.a., 2000) au pus în evidenţă rolul fertilizării chimice, în
special a celei cu azot nu numai pentru calitatea semintelor, ci şi pentru performanţele lor în
procesul de germinare, răsărire, pentru performanţele biologice şi ecologice ale plantelor
rezultate din seminţe.
Concentraţia N în plantă poate fi influenţată de temperatură, nivelul precipitaţiilor, durata
de viaţă a cultivarului, desimea de semănat, factori de care trebuie să se ţină seama şi la calculul
dozei de N (Sidlaukas G., ş.a., 2004).
Rezultatele cercetărilor cu diferite doze de azot sunt foarte variate, acestea depinzând în
bună măsură de cultivarele cu care s-a lucrat, dar şi de soluri, codiţiile climatice (foarte diferite)
sau de interacţiunea cu alte îngrăşăminte, în diferite combinaţii şi doze, ori irigaţie.
Creşterea dozei de azot de la 40 la 120 kg/ha, la irigat, a determinat nu numai creşterea
de seminţe, dar şi reducerea consumului total de apă al plantei, utilizarea apei din straturile mai
profunde în proporţie mai mare şi creşterea eficienţei în utilizarea apei cu 19,63 până la 31,97%
(Shanin M.M. ş.a., 2000).
La rapiţa de primăvară creşterea dozei de N de la 40 la 160 kg/ha s-a soldat cu creşterea
necontenită a gradului de atac cu bolile produse de Alternaria brasicae şi A. alternate, Botrytis
cynerea, Sclerotinia sclerotiorum, Erysiphe cruciferarum, în ani cu condiţii climatice diferite
(Kunowski T.P. ş.a., 2003).
Rezultă că, deşi foarte importante, îngrăşămintele cu N nu pot fi aplicate în doze oricât
de mari. Unii cercetători au constatat că la doze de peste 90 kg/ha producţia rapiţei scade
datorită căderii şi pierderii de silicve (Zanetti F. ş.a., 2003). În condiţii de irigare, în India doza
limită de azot pentru creşterea producţiei s-a dovedit a fi de 60 kg/ha (Sinha S. ş.a., 2003).
Creşterea dozelor de N până la 160 kg/ha a determinat creşterea gradului de infecţie cu
Ceutorhynchus rapi, C. quadridens (C. polydactylus), până la 15% din plante, fertilizarea cu
azot neputând compensa pierderile de producţie. Dacă plantele au fost protejate împotriva
acestor atacuri doza de N160 a dus la obţinerea celor mai mari producţii, la rapiţa de primăvară
(Budzinski W. ş.a., 2005).
În ceea ce priveşte potasiul necesar, activ funcţional, acesta poate fi consumat de rapiţa
în circa 6-8 săptămâni după răsărire (cca. 110 kg/ha). Calciul este un element chimic deosebit de
23
important, nu numai pentru nutriţia minerală cât şi ca factor de tamponare a reacţiei sucului
celular, lichidului apoplastic sau simplistic, de pH-ul acestora depinzând nu doar ritmul, dar şi
rezultatul metabolismului (calitatea producţiei rapiţei).
Cercetările privind fertilizarea cu P şi K, în mod unilateral sunt puţine. În multe ţări ale
lumii este semnalată reacţia slabă a rapiţei la aplicarea acestor îngrăşăminte.
Conţinutul de potasiu în plantă creşte odată cu creşterea dozei de K indiferent sub forma
sub care se aplică sodiul (Walbowski T., ş.a., 2000).
De asemenea, rapiţa are mare nevoie de bor, fiind considerată una dintre marile
consumatoare ale acestui element, acesta contribuind nemijlocit la formarea rodului şi
menţinerea lui pe plante. Absorbţia borului are loc pe întreaga perioadă de vegetaţie a plantei.
Insuficienţa acestui element modifică aspectul general al plantei, componentele productivităţii şi
afectează parcurgerea normală a principalelor fenofaze. Borul determină creşterea semnificativă
a conţinutului de proteine, odată cu creşterea dozei, neinfluenţând concentraţia de ulei din
seminţe.
Fertilizarea cu B a diminuat însă, atacul cu Sclerotinia sclerotiorum şi la temperat pe cel
cu Leptosphaeria maculans, Aletrnaria brassicae şi A.raphani în fazele lor incipiente, dar n-a
avut efect asupra severităţii acestora. Producţia de seminţe şi paie a crescut, în medie, cu 13%.
Rezultă că în solurile cu deficit de bor, fertilizarea cu acest element este absolut necesară,
eficientă, dar gradul de eficienţă depinde de doza şi gradul de aplicare (Malhi S.S., ş.a., 2003).
Teoreticienii, ca şi practicienii consideră rapiţa ca o cultură ce reacţionează foarte bine la
fertilizare, atât la cea organică, cât şi la cea strict minerală sau combinată. Unii autori consideră
că printr-o fertilizare integrată şi adecvată se pot dubla producţiile actuale la rapiţă (Pal, S.S ş.a.,
2004).
Sporurile de producţie au fost date şi de fertilizarea organică cu gunoi de grajd în
difererite stadii de fermentare, precum şi îngrăşămintele verzi, composturile sau nămolurile.
Fertilizarea organică a contribuit şi la creşterea performanţelor sale ca premergătoare pentru alte
culturi, dar o serie de cauze tehnico-organizatorice legate de administrarea acestor îngrăşăminte
o fac greu accesibilă, mai ales pentru rapiţa de toamnă (Volf Mariana, 2008).
Poate aceasta să fie cauza pentru care şi cercetările cu asemenea îngrăşăminte sunt
puţine. După unii autori, gunoiul de grajd solid fermentat ar trebuie să se aplice plantei
premergătoare în doză de 10 t/ha, rapiţa primind îngrăşăminte minerale NPK-80-40-40 kg/ha
pentru producţia maximă. Alţii recomandă aplicarea lui directă în doze de 5 t/ha, dar împreună
cu N si P mineral (Mancotia B.S., ş.a 2003).
În România, începând cu anul 2000 s-au produs modificări importante în lista soiurilor
de rapiţă omologate, care cuprind numai soiuri de tip “00”.
24
 Semănatul se realizează cu samânţă certificată, de calitate superioară (puritate mai mare
98%, germinaţie peste 90%), tratată cu insectofungicide pentru a evita atacul dăunătorilor şi
patogenilor din sol, al păsărilor asupra plantelor în subfazele 00-10 (scara BBCH).
În România se pot cultiva soiuri şi hibrizi înscrişi în Catalogul Oficial elaborat de Institul
de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea soiurilor (ISTIS), iar pe lângă aceştia se pot multiplica,
importa şi comercializa toate cultivarele înscrise în Catologul Uniunii Europene, după obţinerea
avizului de import de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
În ultimii ani şi în ţara noastră au pătruns firme specializate în producerea de soiuri şi
hibrizi de rapiţă; dintre aceste firme amintim: DU PONT, PIONEER, RUSTICA, SAATEN
UNION, KWS, BIOCROP, SYNGENTA, CAUSSADE SEMENCES, SD-SEEDS etc.
Aceştia (hibrizii) s-au impus în faţa soiurilor prin câteva caracteristici forte, între care
amintim:
• foarte bună vigoare timpurie;
• răsar chiar şi în condiţii de secetă;
• permit plantei să intre în iarna cu un minim de 8 frunze, de aceea pot rezista la
temperaturi de până la -30˚C (avantaj major în comparţie cu soiurile);
• captarea apei şi azotului din sol chiar şi în condiţii de secetă se realizează datorită
rădăcinilor adânci bine dezvoltate;
• atingând 128% până la 140% din martorul standard sunt extremi de productivi;
• rezistenţă mare la boli şi conţinut ridicat în ulei;
• capacitatea de compensare a producţiei/individ mai ridicată, care face ca şi la o
densitatea mai mică de răsărire, print-un MMB mai ridicat şi printr-un număr
mare de seminţe, să se obţină o recoltă sporită (Morar Florica, 2008).
În ceea ce priveşte succesul culturii de rapiţă, în condiţiile dificile din România, hibrizii
de rapiţă reprezintă o soluţie pe termen lung.
În alegerea soiurilor sau a hibrizilor trebuie să avem în vedere, pe lângă potenţialul
productiv, nivelul de rezistenţă la factori de stres cum ar fi: temperaturi scăzute în timpul iernii,
atacurile de boli, rezistenţa la secetă, gradul de ramificare sau înălţimea de ramificare etc.
Primele cercetări asupra fertilizării rapiţei în ţara noastră au fost organizate încă de la
sfarşitul deceniului trei, după 1942, Gr. Coculescu publicând rezultate obţinute cu cianamida de
Ca singură sau împreună cu îngrăşămintele fosfatice, pe diferite tipuri de sol din Moldova şi
sudul ţării, iar în 1956 Negoiţă C. prezintă rezultatele din Banat. În deceniul 8, cele mai multe
cercetări au fost făcute de Gh. Bâlteanu şi apoi de echipa de cercetători de la Fundulea.

25
 Aproximativ toate cercetările au urmărit fertilizarea cu N (epoci de aplicare, doze),
combinată rareori cu cea cu fosfor. În ceea ce priveşte îngrăşămintele cu potasiu nici astăzi nu a
fost studiat efectul acestuia în cultura rapiţei.
În urma cercetărilor s-a constatat efectul pozitiv al unor doze moderate de N (până la 100
kg/ha s.a.) şi al aplicării acestuia cu precădere primăvara (cea mai mare parte din doză sau în
totalitate), dar şi interacţiunea favorabilă N×P la care se obţin sporuri mai mari de producţie.
Volf Mariana (2008) menţionează valoarea gunoiului de grajd pentru fertilizarea rapiţei
datorită caracterului său de îngrăşământ complex care disponibilizează treptat numeroasele
elemente nutritive şi cantităţile de care rapiţa are nevoie.
În revista “Cereale şi plante tehnice” nr.9 (1996) s-a prezentat o tehnologie a rapiţei ce se
baza pe ansamblul cercetărilor experimentale din ţară şi din străinătate, în care, de asemenea, se
recomandau 20-30 t/ha gunoi de grajd + 70-80kg/ha P2O5 (mai ales pe cernoziomuri), deşi
aplicarea acestuia a fost mereu sub semnul întrebării.
Într-un articol din revista “Cereale şi plante tehnice” nr.2/2005, dr.ing. M.V. Hălmăjan şi
colab., menţionează că pentru obţinerea de producţii mari, de calitate şi eficiente din punct de
vedere economic ar trebui respectat un program de fertilizare în care să fie cuprinse cele 12
elemente esenţiale pentru rapiţă (N, P, K, S, Mg, Ca, B, Mn, Cu, Mo, Fo). Nu trebuie neglijată-
meneţionează autorii articolului respectiv-fertilizarea foliară cu microelemente (5-12kg/ha), care
ar trebui aplicate împreună cu pesticidele.
În aceeaşi publicaţie, cercetătorii de la SCDA Turda (Ionescu Gh., 2000) arată că au
obţinut la rapiţă de primăvară un spor de producţie de 11,2% la fertilizarea cu doze de 90 N/ha
kg şi 90 kg P2O5/ha, iar când doza a fost de 120 N/ha kg şi 120 kg P 2O5/ha au obţinut un spor de
16.7% (comparativ cu martorul-60 kg N s.a./ha şi 60 kg P2O5/ha).
În jud. Dolj s-au folosit în cultură şi hibrizi (Hydromel şi Olano) obţinându-se producţii
de 3600 kg/ha, când s-au aplicat 200 kg/ha îngrăşăminte complexe (12:52:0) la pregătirea
patului germinativ, iar la sfârşitul lunii februarie s-au mai administrat 200kg/ha de azotat de
amoniu (Revista AgriPlus nr.7/aug.2006).
În urma unor cercetări întreprinse între anii 2007-2009 în N-V Transilvaniei, se
evidenţiază faptul că producţia fizică la cultura de rapiţă reacţionează negativ la creştrea
2
desimilor de însămânţare; astfel la desimea de 100 b.g./m diferenţa înregistrată este distinct
2
semnificativă, iar odată cu creşterea desimii la 125 b.g./m scăderea producţiei este foarte
2
semnificativă. Astfel, desimea optimă de însămânţare corespunde valorii de 75 b.g./m obţinând-
se în medie pe trei ani recolte de 2346,26 kg/ha la soiul Alaska şi 2287,44 kg/ha la hibridul
Triangle .

26
 La rapiţa de toamnă, profitul maxim a fost de 892,6 lei/ha cu o rată a profitului de 33,4 %
la desime de 75 plante/m² în cazul soiului Alaska şi de 878,7 lei/ha la aceeaşi desime în cazul
hibridului Triangle, rata profitului fiind de 35,6 % . La desimea de 125 b.g./m² producţia a fost
cea mai mică, respectiv de 2098,00 kg/ha la soiul Alaska şi de 2076,67 kg/ha la hibridul
Triangle (Buzgău O., 2010).
Analiza rezultatelor privind influenţa regimului de irigare asupra producţiei de rapiţă din
Câmpia Transilvaniei pentru anii 2008-2010, indică faptul că sporul de producţie este
semnificativ mai ridicat (30,1%) în cazul rapiţei irigate decât în cazul celei neirigate. În ceea ce
priveşte fertilizarea (100 kg/ha azot + 75 kg /ha fosfor + 20 kg/ha sulf), din analiza rezultatelor
înregistrate pentru media anilor 2008-2010, se constată un spor de producţie de 407,09 kg/ha
(21,4 %); pentru fertilizarea cu 150 kg/ha azot + 75 kg /ha fosfor + 20 kg/ha sulf s-a obţinit un
spor de producţie de 724,26 kg/ha (38,0%); în cazul aplicării a 270 kg/ha azot + 75 kg/ha fosfor
+ 20 kg/ha sulf s-a obţinut un spor de producţie de 847,70 kg/ha (44,5 %) (Roman M., 2012).
Luând în considerare cultura de rapiţă, care în ultimele decenii a dobândit o importanţă
deosebită şi în ţara noastră, atât pentru certitudinea valorificării produsului agricol rapid şi plata
imediată, cât şi pentru profitabilitatea culturii. Astfel putem preciza că nevoia de flexibilitate
este obligatorie.
În vederea înfiinţării culturilor de rapiţă, pot fi utilizate toate sistemele de lucrare a
solului: sistemul convenţional (arătura cu întoarcerea brazdei), diferite variante ale sistemului de
lucrări minime, în care plugul cu cormană este înlocuit cu utilaje ce nu întorc solul
(combinatoare, cizele, scarificatoare, pluguri paraplow, câmpuri de grape şi tăvalugi) sau
semănatul direct în miriştea culturii premergătoare cu semănători special adaptate acestui scop.
Deşi are un efect pozitiv asupra producţiei, lucrarea solului în sistem convenţional
(arătura cu lucrarea de bază urmată de treceri numeroase cu agregatele pe suprafaţa terenului),
duce în timp la deteriorarea calităţii acestuia, mai ales când este practicată anual şi fără a ţine
seama de specificul climatic şi pedologic al zonei. Astfel, numeroşi cercetători au evidenţiat
impactul negativ al lucrărilor intensive în sistem clasic asupra structurii solului, deoarece acestea
contribuie la accentuarea fenemenelor de eroziune, de tasare (formarea hardpanului) şi conduce
la reducerea conţinutului de humus şi materie organică prin mineralizare. De aceea a fost
necesară adoptarea unor noi sisteme de lucrare a solului caracterizate prin reducerea numărului
şi intensităţii lucrărilor, care să păstreze şi să amelioreze proprietăţile fizice, chimice şi biologice
ale solului.
Din cercetări efectuate anterior (Rusu T. şi colab., 2003 citat de Hălmajan A.V. şi colab.,
2006) a reieşit că aplicarea sistemului de lucrări minime la cultura rapiţei a dus la obţinerea a
94,8%-97,8% din producţiile obţinute în sistem convenţional, deşi îmburuienarea mai mare cu
27
22%-45% a necesitat tratamente suplimentare pentru combaterea buruienilor, a căror structură
pe specii este asemănătoare cu cea din cultura grâului.
Pregătirea solului pentru cultura rapiţei reprezintă o cheie, aceasta făcându-se diferenţiat,
în funcţie de tipul de sol lucrat. Astfel, un sistem „minimum tillage” se poate aplica pe solurile
uşoare şi mijlocii şi mai puţin pe solurile grele. Pe solurile grele afânarea adâncă pentru a facilita
asigurarea pătrunderii rădăcinilor pe adâncime este strict necesară (Berca M., 2011)
Într-un teren pregătit din timp, tasarea solului nu este de obicei necesară după semănat.
În situaţia terenului pregătit chiar înainte de semănat, se impune tasarea solului înaintea
semănatului, prin tăvălugire
Conform datelor FAO pentru 12 ţări mari cultivatoare de rapiţă (Déborah Rondanini şi
colab., 2012), în ultimii 40 de ani producţia de rapiţă a manifestat un trend crescător, concurând
pentru suprafaţa cu grâul, mai ales în zonele răcoroase şi bogate în precipitaţii unde producţia de
cariopse nu depaşeşte de obicei 2000 kg/ha. Îmbunătăţirea tehnologiei a jucat un rol deosebit în
creşterea şi eficientizarea producţiilor, care au trebuit să devină din ce în mai profitabile pentru a
nu duce la eliminarea fermierului de pe piaţă fără a produce însă, prejudicii ecologice. În acest
context, sistemul de lucrare a solului din cadrul tehnologiilor trebuie să îndeplinească şi criteriul
eficienţei costurilor (Koller K., 2003). Numeroase studii arată că adoptarea sistemelor minime
de lucrare a solului duce la economii care pot ajunge până la 50% din totalul costurilor de
producţie.
În estul Canadei, înlocuirea plugului cu cormană cu diferite utilaje care nu întorc solul
(grape cu discuri, grape rotative, cizele) a determinat reducerea consumului de combustibil de la
27,6 l/ha în medie (arătură) la 10,0-23,7 l/ha în variantele de lucrare minimă. Reducerea
costurilor a depins şi de rotaţia utilizată, economiile realizate au fost de 44-60% faţă de sistemul
convenţional în rotaţia de trei ani cartof-orz-culturi furajere, respectiv 10-40% în rotaţia scurtă
soia-orz (Sijtsma K., ş.a., 1998).
Pentru condiţiile din nord-estul Germaniei, în rotaţia rapiţă – grâu – porumb – grâu - orz
(grâu semănat direct), Verch şi colab. (2009) semnalează profit de 111€/ha în variantele cu
lucrări minime ale solului faţă de 55€/ha în cazul semănatului direct din cauza prezenţei
resturilor vegetale la semănat şi de numai 7€/ha în situaţia prelucrării solului în sistem
convenţional.
Producţiile obţinute prin aplicarea sistemelor de lucrări minime (cizel + grapă rotativă,
paraplow + grapă cu discuri şi grapă rotativă) în perioada 2001-2005 pe un aluvisol molic
(SRTS-2003) din Podişul Transilvaniei au fost de 94,8-97,8% la rapiţă şi de 95,1-98,2% la grâu
faţă de cele înregistrate în varianta convenţională (arat + 2 treceri cu grapa cu discuri), fiind
chiar mai mari la soia (101,6% în varianta paraplow+grapă rotativă)(Guş P. şi Rusu T., 2011).
28
 La realizarea eficienţei economice contribuie în mod deosebit cheltuielile cu
achiziţionarea de inputuri, dintre care motorina este cea mai costisitoare. De aceea, unii fermieri
americani au renunţat la lucrarea convenţională a solului caracterizată de consumuri mari de
carburant în favoarea sistemelor de lucrare minimă, în care controlul buruienilor din perioada de
necultivare se realizează cu ajutorul ierbicidelor pe baza de glifosat (Elisabeth Nail şi colab.,
2007).
Importanţa acestei culturi pentru marea producţie derivă din faptul că există în primul
rând o certitudine a valorificării la preţuri competitive, decontarea producţiei se face imediat
înaintea grâului, având în acelaşi timp o profitabilitate mult mai mare decât celelalte culturi
agricole.

29
 CAPITOLUL 3
CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL ÎN CARE S-AU
DESFĂŞURAT CERCETĂRILE

3.1 Aşezarea geografică

Teritoriul judeţului Suceava este situat între˚57ʼ 24 -26˚40ʼ longitudine estică şi
47˚04ʼ33ʼʼ-47˚57ʼ31ʼʼ latitudine nordică, între care se întâlnesc elemente bioclimatice din
centrul, estul şi nordul continentului european (Bondariuş D., 1980). Poziţia nordică în cadrul
ţării determină un caracter mai răcoros al climei, cu tot ansamblul de consecinţe asupra structurii
peisajului natural; poziţia pe longitudine atrage predominarea influenţelor climatice care
caracterizează ecosistemele din jumatatea estică a ţării. Individualizarea tipurilor de ecosisteme
este determinată, în primul rând de etajarea pe verticală (munţi, dealuri, câmpii piemontane) şi
numai în al doilea rând de poziţia geografică.
Suprafeţele agricole aparţinând SCDA Suceava sunt situate în vecinătatea oraşului
Suceava, iar rezultatele obţinute în câmpurile experimentale din cadrul Staţiunii au valabilitate
în cea mai mare parte a Podişului Sucevei.

Figura 3.1 – Judeţul Suceava

3.2 Geomorfologia zonei

Principalele forme de relief întâlnite în judeţul Suceava sunt reprezentate de munţi şi
zona de podiş. Zona podişului este mai coborâtă, în medie cu 200 m, faţă de cele mai estice şi
mai joase culmi muntoase, fiind alcătuită din platouri structurale, versanţi cu relief de alunecare,

30
martori de eroziune şi denudaţie, depresiuni erozivo-denudaţionale, vai asimetrice şi culoare
morfologice de vale.
Cele mai importante subunităţi din această regiune sunt: Dealurile piemontane Marginea-
Ciungi, Podişul Sucevei-Fălticeni, Depresiunea Rădauţi, Depresiunea Liteni, Podişul
Dragomirna, Câmpia piemontană Baia şi culoarul văii Siretului. Cea mai fragmentată subunitate
de relief, dar şi cea mai înaltă o constituie dealurile piemontane Marginea-Ciungi, în timp ce
Depresiunea Rădăuţi, Câmpia piemontană Baia (situată în lungul văii extramontane a Moldovei)
şi culoarul Văii Siretului reprezintă zone cu relief neted, uneori terasat şi cu altitudinile cele mai
coborâte.

3.3 Geologia şi litologia zonei

Arhitectura judeţului Suceava are drept caracteristică de bază succesiunea de la vest la
est a patru zone structural dispuse după cum urmează: zona vulcanică, zona cristalină
mezozoică, zona flişului şi zona de platformă. Primele trei forme alcătuiesc regiunea muntoasă,
iar ultima formează unitatea de podiş. Zona de platformă, situată în partea de est a judeţului, este
formată din strate cvasiorizontale, la alcătuirea cărora participă roci în general moi, cum sunt:
nisipuri, pietrişuri, argile, gresii şi depozide loessoide.

3.4 Hidrografia şi hidrologia zonei

Râurile şi pâraiele reprezintă principalele unităţi hidrografice, la care se adaugă lacuri,
iazuri, mlaştini şi importante rezerve de ape subterane.
Râurile care traversează teritoriul judeţului Suceava sunt tributare aproape în totalitate
Siretului, datorită configuraţiei generale a reliefului. Afluenţii principali (Suceava, Bistriţa,
Moldova) izvorăsc din munţii înalţi de la vest şi nord-vest, în timp ce din regiunea deluroasă
izvorăsc afluenţii mai mici (Solca, Soloneţ, Şomozul mic, Şomozul mare). Astfel, cantităţile cele
mai mari de apă sunt transportate de râurile ale căror bazine de alimentare sunt situate în
regiunea montană. Densitatea reţelei hidrografice din zona de munte depăşeşte fregvent 1
2 2
km/km , în timp ce în zona de podiş scade sub 0,5 km/km .
Cel mai întins bazin hidrografic este al râului Moldova, care drenează prin intermediul
afluenţilor săi peste 35% din suprafaţa judetului, urmat de Bistriţa (cca. 30%) şi Suceava, cu un
bazin suprapus peste un sfert de teritoriu. Regimul de scurgere al râurilor înregistrează debite
maxime constante primăvara şi la începutul verii, datorită topirii zăpezilor şi abundenţei ploilor
din lunile mai-iunie.

31
 Lacurile naturale de dimensiuni mici, lacurile antropice amenajate în scopuri complexe
(ex. rezerve de apă industrială, irigaţii, piscicultură), iazurile de importanţă economică locală şi
mlaştinile reprezintă apele stătătoare de pe teritoriul judeţului.
Cele mai importante acumulări antropice sunt cele şase iazuri de pe Şomozul mare, iar
cel mai mare lac de acumulare este situat la nord de municipiul Suceava, pe valea Dragomirnei.

3.5 Condiţiile climatice din zonă

3.5.1 Regimul termic
În podişul Sucevei se poate deosebi un district nordic, cu clima mai rece şi cu prelungirea
sezonului ploios sub influenţa activităţii cicolonice din Europa.
Climatul zonei este caracterizat prin temperaturi medii anuale cuprinse între 7˚C şi 8˚C,
cea mai caldă fiind luna iulie (temperaturi medii de 18-19˚C), iar cea mai rece fiind luna ianuarie
(temperaturile coboară frecvent sub -20˚C). Temperatura medie anuală înregistrată la staţia
meteo Suceava pentru perioada 1991-2000 a fost de 7,5˚C, iar pentru perioada 2001-2010 a fost
de 7,6˚C.

3.5.2 Regimul pluviometric

Poziţia nordică a municipiului Suceava determină o climă temperat-continentală cu

influenţe baltice, cu caracter mai răcoros şi umed, datorat în mare măsură anticiclonilor atlantic
şi continental.
Precipitaţiile cad în proporţie de 70-80% sub formă de ploaie, înregistrându-se un minim
în luna februarie, şi un maxim în lunile mai şi iunie. Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse
între 500-700 mm, iar valorile evapotraspiraţiei potenţiale între 560-650 mm.

3.5.3 Caracterizarea climatică a anului 2011-2012

Conform datelor furnizate de CMR Moldova Iaşi - Serviciul Metorologic Bacău, staţia
Suceava a înregistrat următoarele precipitaţii şi temperaturi medii anuale în decursul anului
agicol 2011-2012 (figura 3.2 şi figura 3.3).

3.6 Alţi factori ecologici de natură climatică

3.6.1 Lumina şi nebulozitatea

Zilele cu cer acoperit sunt mai numeroase iarna şi primăvara, când se cunosc şi cele mai
numeroase cazuri de inversiune termică.

32
 Figura. 3.2 Suma lunară a precipitaţiilor a anului agricol 2011-2012 înregistrate la
Staţia Meteorologică Suceava

Figura. 3.3 Temperaturile medii ale anului agricol 2011-2012 înregistrate la Staţia
Meteorologică Suceava

3.6.2 Regimul eolian

Masele de aer de deasupra teritoriului judeţului Suceava au origine estică, nordică şi

vestică, înregistrând unele modificări determinate de aspectele variate ale suprafeţei active şi în
primul rând datorită diversificării formelor de relief. Masele de aer dispre vest îşi pierd treptat
din umezeală în timpul escaladării barierei Carpaţilor Orientali, astfel încât acestea ajung mai

33
uscate în partea estică a judeţului, suferind un proces de continentalizare. Aerul de origine
nordică aduce ploi reci primăvara şi toamna şi ninsori abundente iarna. În estul judeţului se
resimt influenţe climatice continentale cu secete prelungite vara, cu cer senin, geruri şi viscol
iarna.
Direcţia dominantă a vânturilor este NV-SE, cu unele abateri cauzate de orientarea
văilor, pe direcţia râului Suceava.

3.7 Aspecte ale vegetaţiei naturale şi buruienile dominante

Pădurile ocupă cea mai mare parte (52,7%) din suprafaţa judeţului Suceava, reprezentând
7,1% din fondul forestier naţional fiind compuse din 79,4% răşinoase şi 20,6% foioase. În luncă,
acestea sunt compuse din specii numeroase, începând cu stajarul (Quercus robur), ulmul (Ulmus
minor), mărul sălbatic (Malus sylvestris), frasinul (Fraxinus excelsior), continuând cu arbuşti ca
lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), călinul (Viburnum opulus), păducelul (Crataegus
monogyna), cornul (Cornus mas), şi specii volubile sau agăţătoare precum hameiul (Humulus
lupulus) ş.a.; în zăvoaie se întâlnesc plopul (Populus spp), arinul negru (Alnus glutinosa), sau
salcia (Salix spp). Pădurile montane de foioase sunt formate în cea mai mare parte de făgete
(13,5%), frăsinete, teiuşuri, stejăriş, carpinete sau mestecănişuri. Păjiştile din poienile făgetelor
sunt bogate în multe specii, predominând gramineele, ciuboţica cucului (Primula officinalis) ş.a.
Pădurile de răşinoase cuprind brădete, pinete şi molidişuri. Pe alocuri se întalneste teiul (Tilia
cordata), plopul tremurător (Populus tremula), paltinul (Acer pseudoplatanus), sorbul (Sorbus
aria).
Buruienile sunt plante ierboase fără valoare, care cresc sălbatic şi viguros, acoperind
solul şi stânjenind creşterea plantelor superioare (Jităreanu G., ş.a., 2000) Speciile de buruieni
întâlnite în culturile agricole din judeţul Suceava sunt: troscotul (Polygonum aviculare), loboda
(Chenopodium album), iarba grasă (Portulaca oleracea), zîzanie (Lolium tumulentum), cuscuta
(Cuscuta sp.), ustoriul sălbatic (Allium rotundum), mătrăguna (Atropa belladonna), pirul gros
(Cynodon dactylon), romaniţa puturoasă (Atemis cotula) etc.
Pătura ierbacee specifică zonei mai cuprinde pirul (Agropyron brandzae), volbura
(Convonvulus arvensis), palămida (Cirsium arvense), muştarul sălbatic (Sinapis arvensis), coada
calului (Equisetum arvense), ştirul (Amaranthus retroflexus), costreiul (Sorghum halepense),
mohorul (Setaria glauca), morcovul sălbatic (Daucus carota), patlagina mare (Plantago major),
patlagina îngustă (Plantago lanceolata L.), păpădie (Taraxacum officinale), tătăneasă
(Symphytum officinale).

34
 3.8 Solul
Pe teritoriul judeţului Suceava, se întalnesc o gamă variată de tipuri de soluri datorită
complexităţii condiţiilor naturale cu rol de factori pedogenetici. În comparaţie cu solurile din
zona montană care au o fertilitate naturală slabă şi foarte slabă, solurile din zona de podiş sunt
favorabile cultivării cerealelor, plantelor furajere şi cartofului. Astfel, dealurile cu altitudini de
550-600 m aflate la contactul cu bordura montană deţin soluri podzolice brune, iar pe
interfluviul Suceava-Siret şi în Podişul Fălticenilor se întâlnesc soluri cenuşii cu un orizont gros
de humus; solurile cernoziomoide cunosc o dezvoltare importantă pe suprafeţele structurale slab
înclinate de la NE spre SE de muninicipiul Suceava, precum şi în Depresiunea Liteni.
Solurile din raza oraşului intră în general în categoria celor de silvostepă, solurile
cernoziomice levigate fiind specifice zonei. Aceste soluri par a fi o formă relictă,
corespunzătoare unei epoci mai secetoase din trecut, dat fiind faptul că sunt soluri tipice de
silvostepă. Pe terasele superioare se găsesc şi soluri cenuşii de pădure, cu o fertilitate mai
scăzută. În lunca Sucevei există soluri aluvionare formate din depozite fluviale de pietriş şi nisip.

Câmpul experimental din cadrul SCDA Suceava s-a amplasat pe un sol de tip faeoziom
cambic, format sub pajişte naturală cu adâncimea apei freatice mai mare de 5 m. Faeoziomurile
sunt reprezentative pentru podişul Sucevei, unde ocupă versanţi cu pantă de până la 10%, cu
expoziţie sud şi sud-estică, având o fertilitate medie spre ridicată.
Faeoziomurile au un orizont humifer (Am) bine dezvoltat cu structură granulară, conţinut
de humus de 3,5-6,5%, bine aprovizionate cu elemente nutritive, grad de saturaţie în baze mai
mare de 70%, reacţie slab acidă (Filipov F., 2005).
Textura solului din câmpul experimental variază de la argilo-nisipoasă la mediu
argiloasă, acesta regăsindu-se atât în orizontul de la suprafaţă cât şi în cel de tranziţie (A/B). În
primii 20 cm conţinutul de argilă este de 31,6% (Chiriac G., 2013).

35
 CAPITOLUL 4
OBIECTIVELE CERCETĂRII ŞI METODA DE LUCRU

4.1 Scopul şi importanţa cercetărilor întreprinse

Scopul cercetărilor întreprinse au constat în determinarea eficienţei economice a celor
trei sisteme de lucrare a solului aplicate pentru 41 de hibrizi şi 9 soiuri de rapiţă în condiţiile de
la S.C.D.A. Suceava, judeţul Suceava, în vederea stabilirii acelor variante tehnologice adaptate
condiţiilor locale de mediu, sustenabile, şi care să ducă la maximizarea producţiei de rapiţă de
toamnă.
Identificarea factorilor de eficienţă economică au drept scop compararea celor trei
sisteme de lucrare a solului, punerea în evidenţă a factorilor ce au influenţat obţinerea
rezultatelor cât şi identificarea unor modalităţi de creştere a eficienţei economice.
Privitor la creşterea economică, accentul s-a bazat pe legatura ce se stabileşte între
producţia medie obţinută la hecatar şi nivelul cheltuielilor de producţie.

4.2 Obiectivele cercetării

În cadrul acestor cercetări s-a intenţionat urmărirea următoarelor obiective:
• precizarea influenţei pe care o au sistemele de lucrare a solului asupra costului de
producţie şi a volumului producţiei de rapiţă;
• stabilirea variantei optime de lucrare a solului pentru fiecare tip de soi sau hibrid
de rapiţă analizat;
• calcularea profitului net şi a ratei profitului luând în calcul fiecare sistem de
lucrare a solului pentru fiecare soi şi hibrid de rapiţă

4.3 Factorii experimentali

În prezenta lucrare, sunt înfaţişate datele experimentale din perioada 2011-2012, din
cadrul cercetărilor efectuate în câmpul experimental al Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare
Agricolă de la Suceava.
36
 La SCDA Suceava, experienţa a fost amplasată pe un faeoziom cambic, cu reacţie
moderat acidă (pH 5,75), textură lutoasă (31,6% argilă) în primii 20 cm şi conţinut mijlociu de
humus (3,69%) în primii 40 cm (Chiriac G., 2013). Clima Zonei Central – Nordice a Podişului
Moldovei este temperat continentală cu nuanţe excessive, fiind ceva mai răcoroasă şi mai bogată
în precipitaţii în Podişul Sucevei.
Pentru realizarea cercetării s-au înfiinţat experienţe bifactoriale de tipul (A×B),
2
amplasate după metoda “blocurilor randomizate”, cu suprafaţa unei marcele de 32 m în condiţii
tehnologice diferite prin sistemul de lucrare a solului.
Factorii experimentali utilizaţi sunt reprezentaţi de cele trei sisteme de lucrare a solului şi
cele 9 soiuri şi 41 hibrizi.
Factorul A: sistemul de lucrare al solului:
• a1 – sistem convenţional - arat la adâncimea de 20 cm;
• a2 - sistem minim I - lucrat cu cizel;
• a3 - sistem minim II - lucrat numai cu grapa cu discuri.
Cultivarul de rapiţă de toamnă (Brassica napus L.) a inclus soiuri de la firme precum:
Biocrop( c1-Compass, c2-Dynastie), Caussade, SD-SEEDS, Euralis, ITC, KWS, Monsanto,
Pioneer, Saaten Union şi Sumiagro (c49-ES-Betty, c50-Es Alias)

Tipurile de soi sau hibrid sunt prezentate în tabelul 4.3

4.4 Metoda de cercetare şi determinări efectuate

Studiul privind eficienţa economică a diferitelor metode de lucru a solului s-au realizat în
cadrul Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Suceava, judeţul Suceava, în condiţiile
anului agricol 2011-2012.
Experienţele au fost amplasate în câmpul experimental al S.C.D.A. Suceava, unde au fost
testaţi 9 soiuri şi 41 de hibrizi de rapiţă (tabelul 4.3).
Eficienţa economică a fost calculată pe baza determinării indicatorilor economici de
bază, precum costul de producţie, profitul brut şi rata profitului.
Metodologia de analiză economică utilizată s-a bazat pe elemente de cheltuieli materiale
cât şi cele cu munca vie, care s-au întreprins în vederea obţinerii unor producţii de rapiţă prin
care să se amortizeze costurile de producţie. Calculul eficienţei economice pentru fiecare
variantă experimentală s-a bazat întocmierea fişelor tehnologice.

37
 Tabelul 4.3
Date privind companiile şi materialul semincer furnizat

Nr. crt MMB Nr. MMB

Compania Cultivarul Tipul (g) Compania Cultivarul Tipul (g)
crt.
1 COMPASS hibrid 5,9 26 TRIANGLE hibrid 6,3
2 DYNASTIE hibrid 5,9 27 EXTEND hibrid 4,5
3 HAMMER hibrid 6,9 28 EXAGONE hibrid 6,8
MONSANTO ROMÂNIA
4 BIOCROP (DSV) PRIMUS hibrid 5,9 29 DK Example hibrid 4,8
5 WRH 352 hibrid 4,0 30 PR44D06 hibrid 6,5
6 TRIPTI CS hibrid 5,0 31 PR44W29 hibrid 4,6
7 NODARI CS hibrid 5,2 32 PR45D03 hibrid 4,5
8 CAUSSADE SEMENCES ROMÂNIA SCELNI CS hibrid 5,1 33 PR45D05 hibrid 5,9
PIONEER HI-BRED ROMÂNIA
9 INTENSE CS hibrid 6,2 34 PR46W14 hibrid 4,8
10 HYCOLOR hibrid 5,5 35 PR46W21 hibrid 7,7
11 RECORDIE hibrid 7,2 36 PR46W30 hibrid 4,6
12 JUDIE soi 3,8 37 HERKULES hibrid 5,1
13 DIECKMANN (SD - SEEDS) GOLDIE soi 4,3 38 VECTRA hibrid 4,8
14 ECARLATE soi 4,2 39 ASTRADA hibrid 4,5
15 ES MERCURE hibrid 5,0 40 FINESSE hibrid 4,6
16 ES NEPTUNE hibrid 5,0 41 MERANO hibrid 4,3
17 ES DANUBE hibrid 5,0 42 ORKAN soi 3,9
EURALIS SEMENCES SAATEN UNION ROMÂNIA
18 ES CENTURIO hibrid 5,0 43 NOBLESSE soi 3,5
19 PERLA soi 4,3 44 BELLEVUE soi 3,9
20 DIAN A soi 4,3 45 ROHAN hibrid 8,4
ITC
21 DOINA soi 4,3 46 VISBY hibrid 5,4
22 TASSILO hibrid 5,2 47 HYDROMEL hibrid 5,0
23 BRUTUS hibrid 5,3 48 OLANO hibrid 5,0
24 TURAN hibrid 5,7 49 ES BETTY hibrid 5,5
KWS SEMINŢE SUMIAGRO ROMÂNIA
25 TRAVIATA hibrid 5,7 50 ES ALIAS hibrid 5,0

38
 CAPITOLUL 5
ASPECTE ECONOMICO-ORGANIZATORICE

5.1 Prezentarea unităţii

În anul 1946 prin decizia nr.1933 a Ministerului Agriculturii a fost înfiinţată prima unitate
de cercetare agricolă din zona nordică a Moldovei (Staţiunea experimentală agricolă Suceava,
actuala Staţiune de Cercetare - Dezvoltare agricolă Suceava), ca necesitate a dezvoltării agriculturii
în Bucovina. După trei ani de funcţionare în zona submontană de la Iliseşti (19 km distanţă de
Suceava), prin decizia nr.564249 din 24 august a aceluiaşi minister, staţiunea a fost transferată la
Suceava.
Zona unde se află cantonată este individualizată prin condiţii pedoclimatice specifice,
caracterizate prin restricţii termice şi neuniformitatea regimului hidrologic - de la insuficienţă la
exces - şi printr-o mare diversitate de tipuri de sol, de la soluri cu fertilitate scăzută până la cele cu
fertilitate bună. Consecinţa a acestei diversităţi ecologice a constituit-o, de la început necesitatea
diversificării preocupării legate de activitatea de cercetare ca raspuns la rezolvarea principalelor
probleme ale agriculturii din Podişul Sucevei.
Dacă în anul înfiinţării (1946) preocupările erau îndreptate spre cultura cartofului, a
pajiştilor şi a plantelor de nutreţ. De-a lungul timpului se poate constata urmărind evoluţia
preocupărilor şi a modului de realizare a obiectivelor de bază ale cercetării agricole, că, la Suceava
s-a realizat o extindere continuă a ariilor de probleme abordate precum şi amplificarea
camplexităţii acestora.

Figura 5.1 Sediul S.C.D.A Suceava

39
 5.2 Organizarea activităţii
Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Suceava face parte din reţeaua de staţiuni
zonale ale Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Agricolă-Fundulea, şi este subordonată
Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Siseşti” Bucureşti, activitatea acesteia
fiind structurată în două sectoare:
• cercetare;
• dezvoltare.

5.2.1 Activitatea de cercetare

Activitatea de cercetare cuprinde ameliorarea şi producerea de seminţe, protecţia plantelor,
agrofitotehnia şi mecanizarea culturilor.
1). Activitatea de ameliorare cuprinde majoritatea culturilor specifice zonelor umede şi reci,
cercetările efectuate căpătând un profil de profunzime, urmărind crearea de soiuri noi, cu însuşiri
agronomice superioare la un număr de 10 plante de cultură:
• la majoritatea dintre acestea, cum sunt: secara, porumbul extratimpuriu, gulia
furajeră ,triticale, inul pentru fibră, bobul, timoftica şi chiar orzoaica de primăvară, necesitatea
lucrărilor de ameliorare este susţinută de cerinţe ecologice prioritare;
• la culturile de bază precum grâul sau cartoful ameliorarea este impusă de necesitatea
lărgirii eficienţei economice a noilor genotipuri, prin îmbunătăţirea anumitor însuşiri ale acestora .
Obiectivele prioritare ale cercetării agricole sucevene sunt:
• crearea de soiuri şi hibrizi de cereale păioase, porumb şi cartof;
• producerea de sămânţă la principalele culturi din zonă;
• stabilirea tehnologiilor de cultură şi perfecţionarea acestora;
• combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor la culturile de: cartof, porumb,
in, plante furajere, cereale păioase etc.;
• îmbunătăţirea şi valorificarea superioară a potenţialului genetic al rasei de
taurine „Bălţata Românească” prin tehnologii specifice de creştere, furajare, exploatare.
Ameliorarea şi producerea de sămânţă se desfăşoară în cadrul a patru laboratoare de
cercetare: Laborator de ameliorare şi producere sămânţă la cultura cerealelor păioase; Laborator de
ameliorare şi producere sămânţă la cultivarea cartofului; Laboratorul de ameliorare şi producere
sămânţă pentru cultura porumbului; Laboratorul de cultura pajiştilor şi plantelor furajere.

40
 Figura 5.2 Porumb ameliorat Figura 5.3 Grâu ameliorat

Figura 5.4 Cartof ameliorat Figura 5.5 Cartof ameliorat

2). Agrofitotehnia
Principalele rezultate din cadrul departamentului de agrofitotehnie fac referire la lucrările
solului, rotaţia culturilor, administrarea îngrăşămintelor cât şi elemente specifice fitotehniei.
2.1 Lucrările solului:
• cu privire la prelucrarea solului a rezultat că înfiinţarea culturilor de grâu după
cartof se poate face numai prin discuire repetată cu condiţia ca solul (terenul) să nu fie tasat sau
îmburuienat;
• referitor la adâncimea arăturii datele experimentale evidenţiază că pentru culturi
prăşitoare aceasta să fie de 22-25 cm, iar pentru celelalte culturi să fie sub 20 cm.
2.2 În ceea ce priveşte administrarea îngrăşămintelor, cercetările efectuate în condiţiile
ecologice din zona de influenţă a S.C.D.A. Suceava, au reliefat următoarele aspecte:
• obligativitatea realizării unui raport optim între azot, fosfor şi potasiu de 1:0,75:0,75
la: cartof, sfeclă, porumb şi de 1:0,6:0,5 la cereale;
• creşterea semnificativă a importanţei fosforului şi potasiului în fertilizarea culturilor
datorat neadministrării acestora în ultimii 25 ani pe majoritatea suprafeţelor;
• utilizarea unilaterală la îngrăşămintele cu azot în doze mari, nu este recomandată
întrucât duc la creşterea acidităţii solurilor şi scăderea fertilităţii acestora cu consecinţe grave
pentru o lungă perioadă de timp;

41
 • datele experimentale au mai evidenţiat necesitatea armonizării nivelelor de îngrăşare
cu unele particularităţi biologice ale soiurilor cultivate, cu epoca de îngrăşăminte a cerealelor de
toamnă, cu desimea plantelor de porumb şi cu specificul complexului patogenic ce infestează mai
ales culturile de cartof şi cereale păioase.
2.3. Fitotehnia a contribuit la:
• evidenţierea duratei optime a epocii de semănat a soiurilor intensive de grâu, durata
care este semnificativ mai scurtă comparativ cu genotipurile mai puţin intensive; aceeaşi tendinţă s-
a semnalat şi la culturile de primăvară, în mod deosebit la porumbul pentru boabe;
• privitor la desimea porumbului a rezultat că acesta se corelează nu numai cu
vigoarea plantelor privind arhitectura aparatului foliar ci şi cu provizia solului în elemente
nutritive;
• particularitatea unor factori ecologici din Podişul Sucevei, care facilitează
îmburuienarea culturilor şi în acelaşi timp restricţionează eficacitatea erbicidelor. Astfel se impune
utilizarea acestora în mai multe etape la culturile cu vegetaţie prelungită, alegerea produselor cu
persistenţă mai îndelungată (pe organele vegetative sau pe sol), evitarea subdozărilor şi în măsura
posibilităţilor folosirea mixturilor.
2.4 Cercetările privind rotaţia culturilor au condus la următoarele rezultate:
• rotaţiile având un grad de saturare mai ridicat la cerealele păioase pot fi practicate
pe solurile cu fertilitate cel puţin medie, cu condiţia intercalării în aceastea a culturilor de plante
furajere perene, cartof, porumb, leguminoase anuale;
• pe terenurile cu fertilitate mai scăzută se recomandă practicarea unei succesiuni
alcătuită din cereale, prăşitoare şi culturi furajere perene.
Principalele obiective ce vor fi abordate în viitorul apropiat privesc: conservarea
proprietăţilor fizice, chimice şi biologice a solurilor; menţinerea balanţei humice a solului în
condiţiile creşterii randamentelor de fitomasă; combaterea integrată a buruienilor; abordarea unor
sisteme de cultură cu “energie joasă’’; evaluarea posibilităţilor de producere a unor tipuri de
fitomasă cu coeficienţi pozitivi de conversie energetică în condiţii cu restricţii ecologice;
dezvoltarea cercetărilor menite să asigure creşterea eficacităţii erbicidelor; evaluarea posibilităţilor
de îmbogăţire a sortimentului de culturi în zone cu importante restricţii ecologice;
3). Protecţia plantelor
Încă de la înfiinţare, principala activitate din domeniul protecţiei plantelor a constituit-o
combaterea bolilor şi dăunătorilor la cultura cartofului. Ulterior sortimentul de plante s-a lărgit
cuprinzând majoritatea culturilor răspandite în podişul Sucevei.

42
 Obiectivele de cercetare privind protecţia plantelor cuprind:
- cercetări privind biologia şi ecologia unor organisme dăunătoare de importanţă
economică deosebită, în vederea fundamentării tehnologiilor de prevenire şi combatere a
acestora la cereale, cartof şi plante furajere;
- implementarea insecticidelor bioraţionale în managementul integrat al dăunătorilor în
vederea păstrării biodiversităţii ecosistemelor agricole;
- evaluarea impactului factorilor biotici şi abiotici asupra evoluţiei complexului
patogenic la principalele culturi din nordul ţării;
- raţionalizarea combaterii chimice a bolilor şi dăunătorilor din culturile de cereale,
plante tehnice şi furajere prin diversitatea şi lărgirea sortimentului de pesticide, reducerea dozelor,
stabilirea numărului şi al momentului optim de aplicare al acestora;
- evidenţierea măsurilor de protecţie la atenuarea agresivităţii agenţilor patogeni şi a
dăunătorilor la cultura cartofului;
- elaboarea şi perfecţionarea tehologiilor de prevenire şi combatere a patogenilor şi
dăunătorilor din culturile de cereale, plante tehnice şi furajere în scopul creşterii eficacităţii
tratamentelor, evitarea apariţiei fenomenului de rezistenţă la pesticide şi reducerea riscului de
poluare a mediului înconjurător.

Figura 5.6 Leptinotarsa decemlineata Figura 5.7 Phytophthora infestans

4). Mecanizarea
Obiectivele urmărite în cadrul departamentului de mecanizare sunt: îmbunatăţirea unor
organe active destinate lucrărilor de îngrijire; creşterea uniformităţii de distribuire a
îngrăşămintelor industriale solide; modele experimentale pentru cultura cartofului (maşina de
plantat pentru zona de munte şi combina de recoltat).
De-a lungul timpului în urma cercetărilor întreprinse în cadrul S.C.D.A Suceava au fost
brevetate inovaţii ASAS: maşină de plantat tuberculi şi butaşi seminceri, purtate de tractoare de
mică putere; maşină de plantat cartofi pe un rând pentru suprafeţe mici cu tracţiune hipo sau

43
motocultor; maşină modulată pentrui inoculat secara cu conidii de Claviceps purpureea; aparat de
distribuţie a cartofilor încolţiţi pentru plantarea mecanizată în câmpurile experimentale; noi organe
de lucru pentru îngrijirea biloanelor la cultura cartofului; echipament pentru distribuirea
pesticidelor lichide în câmpurile experimentale şi în micile exploataţii agricole.
De asemnea, au fost brevetate licenţe OSIM, precum: distribuitor inerţial de îngrăşăminte
chimice solide; maşină de împrăştiat îngrăşăminte chimice solide pe suprafeţe mici; transportor
pentru încărcarea tuberculilor în maşinile de plantat cartofi.

Figura 5.8 Erbicidarea grâului Figura 5.9 Bilonarea catofului

5.2.2 Activitatea de dezvoltare

Sectorul de dezvoltare este principalul beneficiar al rezultatelor cercetării, fiind un

continuator al activităţii de cercetare. Unitatea dispune de un fond funciar de 870 hectare.
Activitatea de dezvoltare este structurată în două ferme:
1). O fermă vegetală ce are ca activitatea principală producerea de sămânţă din
categorii biologice superioare la următoarele specii: grâu, secară, orzoaică de primăvară,
porumb, cartof, timoftică, mazăriche de primăvară, gulie furajeră.etc.
2). O fermă mixtă care are ca obiectiv principal creşterea şi exploatarea vacilor de lapte
din rasa „Balţată Românească”, cât şi producerea de furaje.

Figura 5.10 Aspecte din spaţiile Figura 5.11 Aspecte din ferma zootehnică de
creştere a bovinelor

44
 Figura 5.12 Aspecte privind procesarea furajelor

5.2.3. Personalul ştiinţific, tehnic şi organizatoric al S.C.D.A. Suceava

Tabelul
4.7
Personalul ştiintific, tehnic şi organizatoric al S.C.D.A. Suceava
Departament Post ocupat Nume prenume
Director Dr.ing. Dumitru BODEA
Contabil şef Ec. David DIACONIŢĂ
Conducere
Inginer şef Dr.ing. Gheorghe BELDIMAN
Secretar ştiinţific Dr.ing. Constantin SAICU
Cercetător Știinţific Principal III pe
laboratorul de ameliorare şi producere Drd.ing. Constantin DROBOTĂ
sămânţă la cereale păioase (grâu, Ing. Emil ZEAMA
orzoaică de primăvara, secară, triticale)
Cercetător Știinţific Principal III pe
laboratorul de ameliorare şi producere Dr.ing. Dumitru BODEA
sămânţă la cultura cartofului
Cercetător Știinţific Principal I pe
laboratorul de ameliorare şi producere Dr.ing. Marius MURARIU
Cercetare ştiinţifică de sămânţă la cultura porumbului
Cercetător Știinţific Principal I pe
Dr.ing. Constantin SAICU
laboratorul de cultura pajiştilor şi a
Dr.ing. Gheorghe SAGHIN
plantelor furajere
Cercetător Știinţific Principal I pe
Dr.ing. Gheorghe BELDIMAN
Laboratorul de agrofitotehnie
Cercetător Știinţific ȋn laboratorul de
Drd.ing. Cătălin ENEA
protecţia plantelor
Cercetător Știintific Principal III pe
Drd.ing. Mircea Caras
laboratorul de mecanizare
Dezvoltare Șef ferma nr.1 Suceava Ing. Nicuşor COSTINOAIA
(producere de seminţe
Șef ferma nr.2 Itcani Ing. Nicolae DOMSA
şi animale de prasila)
Sector mecanizare,
Șef sector Dr.ing. Aurel LAVRIC
reparaţii
Oficiul juridic
Consilier Juridic Ion CIUTAC

45
 CAPITOLUL 6
EFICIENŢA ECONOMICĂ A UNOR TEHNOLOGII DE CULTIVARE A
RAPIŢEI ÎN CONDŢIILE DE LA S.C.D.A. SUCEAVA

Experienţele s-au efectuat în vederea determinării şi evaluării eficienţei economice a

tehnologiilor de cultivare a rapiţei de toamnă, în condiţiile de la S.C.D.A. Suceava. Scopul
cercetărilor întreprinse constă în determinarea celor mai bune variante de cultură din punct de
vedere al indicilor economici de bază.
Eficienţa economică reprezintă legătura dintre resursele alocate pentru desfăşurarea unei
acţiuni şi rezultatele obţinute de pe urma acesteia. Acest concept orientează dozarea resurselor spre
acele domenii de activitate unde se asigură folosirea cu eficienţă maximă a acestora în condiţiile
unei dezvoltări raţionale şi armonioase a economiei naţionale.
Eficienţa economică este exprimată matematic prin raportul dintre efectele obţinute în
expresie fizică sau monetară şi eforturile depuse sau resursele consumate sau utilizate.
Eficienţa economică este o concepţie modernă de evaluare a activităţii şi serveşte la
fundamentarea deciziilor, astfel încât resursele disponibile să fie consumate în modul cel mai
favorabil pentru societate.
Din punct de vedere al resurselor, analiza eficienţei unei activităţi umane trebuie să
raspundă la întrebarile: „Cum se folosesc resursele şi cât se consumă din ele?”, „Se are în vedere
vedere economisirea lor şi gradul de valorificare?” În acest context este necesar ca resursele să fie
cât mai riguros structurate ca să raspundă cerinţelor de analiză.
În ceea ce priveşte cultura rapiţei de toamnă, eficienţa economică prin conţinutul său
exprimă o relaţie de dublă relativitate: pe de o parte presupune obţinerea unor efecte economice
maxime cu un consum dat de resurse, iar pe de altă parte presupune obţinerea unui anumit volum
de efecte cu un consum minim de resurse.
Performanţele ridicate în producţia de rapiţă echivalează cu eficienţa atunci când sunt
obţinute în condiţiile unei utilizări raţionale, într-un regim economic, a utilajelor şi echipamentelor,

46
care valorifică la cote superioare materiile prime şi energia. Astfel, sporirea producţiei este însoţită
de costuri reduse şi profituri mari, în creştere.

6.1 Influenţa sistemelor de lucrare a solului asupra producţiei de rapiţă

Sistemele de lucrare şi fertilizare sunt considerate de cei mai mulţi verigile tehnologice
decisive privind producţia, calitatea şi eficienţa economică la cultura de rapiţă. În ceea ce priveşte
producţia de rapiţă de toamnă la Suceava cea mai productivă variantă de lucrare a solului, pe
terenurile slab înclinate din zona de podiş, rămâne arătura, aici obţinandu-se producţia cea mai
ridicată (4433,3 kg/ha la hibridul PRIMUS). La sistemele minime de lucrare a solului producţiile
cele mai mari s-au obţinut la hibridul PR45D05 (3937,0 kg/ha) când solul a fost lucrat cu cizelul, şi
la hibridul OLANO (3400,0 kg/ha) când solul a fost lucrat cu grapa cu discuri.
Rapiţa este o mare consumatoare de elemente nutritive, cu particularităţi de nutrişie
specifice, atât în etapa vegetativă (toamna) cât şi în cea generativă (reproductivă) din primavară,
reacţionând foarte bine atât la îngrăşămintele minerale, cât şi la cele organice.
Cantitatea şi calitatea producţiei de seminţe de rapiţă sunt determinate într-o măsură şi de
veriga tehnologică fertilizare – respectiv cantitatea de îngrăşăminte cu macro şi microelemente,
raportul dintre elementele fertilizante aplicate şi momentul aplicării îngrăşămintelor (Roman G.V.,
ş.a., 2012).
În sezonul rece aceasta valorifică foarte bine apa acumulată în sol, consumand-o intens
primăvara devreme. Datorită acestui fapt aceasta suferă mai rar primăvara de secetă, fiind de
asemenea mai competitivă cu buruienile decât alte plante agricole. Utilizează aceeaşi gamă de
maşini ca şi la cereale, având o tehnologie simplă şi complet mecanizabilă.
În funcţie de sistemul de lucrare al solului utilizat, de tratamentele şi fertilizarea aplicată,
cele 50 de cultivare luate în studiu au obţinut producţii cuprinse între 1503,7 kg/ha şi 4433,3 kg/ha.
Primele 10 cultivare care au obţinut cele mai mari producţii în anul agricol 2011-2012 în
condiţiile de la S.C.D.A. Suceava, pentru fiecare sistem de lucrare a solului în parte sunt prezentate
în figurile de mai jos.
Hibridul PRIMUS de la compania Biocrop (DSV) (figura 6.1) s-a dovedit a fi cel mai
productiv în sistemul convenţional de lucrare al solului, obţinând o producţie de 4433,3 kg/ha. De
la aceeaşi companie s-au evidenţiat şi hibrizii HAMMER şi COMPASS, clasându-se pe locul trei şi
respectiv patru. Locul doi a fost ocupat de hibridul GOLDIE de la compania SD-Seeds
(Dieckmann) cu o producţie de 3940,7 kg/ha.
Dintre cele trei sisteme de lucrare a solului, valorile cele mai mari ale producţiei s-au
înregistrat în sistemul convenţional, primele zece fiind cuprinse între 3740,7 kg/ha şi 4433,3 kg/ha.

47
 Figura 6.1 Hibrizii şi soiurile care au obţinut producţia cea mai mare în
sistemul convenţional de lucrare a solului

Figura 6.2 Hibrizii şi soiurile care au obţinut producţia cea mai mare în
sistemul minim I de lucrare a solului

În varianta de lucrare a solului minim I, s-au obţinut variaţii mici ale producţiei cultivarelor
de rapiţă pentru primii trei hibrizi clasaţi.

48
 Trei hibrizi ai companiei Pioneer hi-bred România s-au dovedit a fi cei mai productivi în
cadrul sistemului minim I, obţinând producţii de aproximativ 4t/ha. Hibridul semi-timpuriu
PR45D05 a înregistrat cea mai mare producţie, 3937,0 kg/ha, cu o diferenţă de 14,8 kg faţă de al
doilea clasat PR44D06. Această variantă de lucrare a solului s-a dovedit a fi mai favorabilă pentru
hibrizii companiei Pioneer faţă de varianta convenţională, în primele 10 locuri clasându-se cinci
hibrizi faţă de trei.

Figura 6.3 Hibrizii şi soiurile care au obţinut producţia cea mai mare în sistemul
minim II de lucrare a solului

Hibridul timpuriu Olano de la compania Sumiagro hi-bred România a înregistrat cea mai
mare producţie (3400,0 kg/ha) în această variantă de lucrare a solului, cu o diferenţă negativă de
537,0 kg/ha faţă de producţia obţinută de hibridul PR45D05 în sistem minim I. Al doilea clasat a
fost hibridul Vectra (3029,6 kg/ha) urmat de PR44D06 (3029,6 kg/ha).
Producţiile de rapiţă obţinute în această variantă fără întoarcerea brazdei au fost
semnificativ mai mici comparativ cu celelalte variante, neînregistrându-se valori mai mari de 3,4
t/ha. Primele zece valori ale producţiei au fost cuprinse între 2777,8 kg/ha şi 3400,0 kg/ha.

Hibrizii companiei Biocrop (tabelul 6.1) au obţinut valori ale producţiei cuprinse între
4433,3 kg/ha (PRIMUS) şi 1744,4 kg/ha (WRH 352). Valorile au fost înregistrate în sistemul
convenţional, respectiv minim II.
În toate cele trei variante de lucrare a solului hibridul PRIMUS a înregistrat cea mai mare
valoare din cei cinci hibrizi luaţi în studiu ai acestei companii (4433,3 kg/ha-convenţional, 1959,3

49
kg/ha-minim II şi 2907,4 kg/ha-minim I). De asemnea hibridul PRIMUS a înregistrat şi cea mai
mare valoare a producţiei dintre toate cele 50 cultivare de rapiţă luate în studiu.
Tabelul
6.1
Producţiile de rapiţă obţinute de compania Biocrop

Producţia obţinută (kg/ha)

Nr.
crt. Soiul/hibridul Sistemul Sistemul minim I Sistemul minim
convenţional II

1 COMPASS 3870,4 2700,0 1766,7

2 DYNASTIE 3566,7 2670,4 1729,6

3 HAMMER 3937,0 2825,9 1766,7

4 PRIMUS 4433,3 2907,4 1959,3

5 WRH 352 3511,1 2418,5 1744,4

Tabelul
6.2
Productiile de rapiţă obţinute de compania Caussade Semences România

Producţia obţinută (kg/ha)

Nr.
Soiul/hibridul
crt. Sistemul
Sistemul minim I Sistemul minim II
convenţional
1 TRIPTI CS 3670,4 2329,6 1781,5
2 NODARI CS 3459,3 2807,4 1633,3
3 SCELNI CS 3711,1 2451,9 1855,6
4 INTENSE CS 3718,5 3111,1 1503,7

Cea mai mare productie înregistrată de hibrizii companiei Caussade Semences România
(tabelul 6.2) a fost obţinută de hibridul INTENSE CS (3818,5 kg/ha) în sistemul convenţional de
lucrare al solului.
În varianta minim I de lucrare a solului, producţia cea mai mare s-a obţinut la acelaşi hibrid
(3111,1 kg/ha), iar în cazul sistemului minim II hibridul SCELNI CS a obţinut cea mai mare
producţie (1855,6 kg/ha).

Soiul GOLDIE al companiei Dieckmann (tabelul 6.3) a înregistrat producţia cea mai mare
atât în varianta convenţioanală de lucrare a solului (3940,7 kg/ha) cât şi în cea minim II (2766,7).
Prin lucrarea solului în sistem minim I producţia cea mai mare a fost obţinută de hibridul

50
RECORDIE (3337,0 kg/ha).

Tabelul
6.3

Producţiile de rapiţă obţinute de soiurile şi hibrizii companiei SD-Seeds (Dieckmann)

Nr. Producţia obţinută (kg/ha)

crt. Soiul/hibridul
Sistemul Sistemul minim I Sistemul minim II
convenţional

1 3848,1 3322,2 2263,0

HYCOLOR
2 3833,3 3337,0 2166,7
RECORDIE
3 3674,1 3288,9 2314,8
JUDIE
4 3940,7 2722,2 2766,7
GOLDIE
5 3696,3 2807,4 2666,7
ECARLATE

Tabelul
6.4
Producţiile de rapiţă obţinute de hibrizii companiei Euralis Semences

Producţia obţinută (kg/ha)

Nr. Soiul/hibridul
crt.
Sistemul Sistemul minim Sistemul minim
convenţional I II
1 3470,4 3125,9 2288,9
ES MERCURE
2 3440,7 3066,7 2185,0
ES NEPTUNE
3 3370,4 3203,7 2740,7
ES DANUBE
4 3740,7 3292,6 2677,8
ES CENTURIO

Hibrizii companiei Euralis Semences (tabelul 6.4) au înregistrat producţii cuprinse între
2185,0 kg/ha şi 3740,7 kg/ha. Hibridul ES CENTURIO a obţinut producţia cea mai mare în
sistemul convenţional cât şi sistemul minim I: 3740,7 kg/ha respectiv 3292,6 kg/ha. În sistemul
minim II cea mai mare producţie a obţinut-o hibridul ES DANUBE cu 2740,7 kg/ha.

Dintre soiurile companiei ITC (tabelul 6.5) cel mai productiv s-a dovedit a fi PERLA,
obţinând o producţie de 3014,8 kg/ha în varianta de lucrare a solului în sistem convenţional, acest
51
soi a fost şi singurul din cele trei care a obţinut producţii mai mari de 3 t/ha, indiferent de sistemul
de lucrare al solului.

Tabelul
6.5

Producţiile de rapiţă obţinute de soiurile companiei ITC

Producţia obţinută (kg/ha)

Nr.
crt. Soiul/hibridul
Sistemul
Sistemul minim I Sistemul minim II
convenţional
1 3014,8 2522,2 2322,2
PERLA
2 2548,1 2763,0 2270,4
DIANA
3 2500,0 2466,7 2411,1
DOINA

Tabelul
6.6

Producţiile de rapiţă obţinute de hibrizii companiei KWS Seminţe

Nr. Producţia obţinută (kg/ha)

crt.
Soiul/hibridul
Sistemul
Sistemul minim I Sistemul minim II
convenţional
1 3511,1 3163,0 2418,5
TASSILO
2 3522,2 3059,3 2648,1
BRUTUS
3 3729,6 2825,9 2685,2
TURAN
4 3437,0 2644,4 2544,4
TRAVIATA
5 3092,6 2951,9 2018,5
TRIANGLE

Cele mai mari producţii obţinute de hibrizii companiei KWS Seminţe (tabelul 6.6) s-au
înregistrat în varianta de lucrare convenţională a solului, valoarea cea mai ridicată fiind de 3729,6
kg/ha înregistrată de hibridul TURAN.
O producţie relativ egală (diferenţa fiind de 11,1 kg/ha în minus) a avut-o hibridul
TASSILO faţă de hibridul BRUTUS în aceeaşi variantă de lucrare a solului. De asemenea aceeaşi
hibrizi au avut o producţie de peste 3t/ha în sistemul de lucrare minim I. În cadrul sistemului minim
II nici nu hibrid nu a obţinut o valoare mai mare de 3t/ha.

Hibrizii Monsanto România (tabelul 6.7) au înregistrat valori mai mari de 3t/ha doar în
52
cazul variantei convenţionale de lucrare a solului. În cadrul acestei variante s-a obţinut la hibridul
EXTEND o producţie de 3518,5 kg/ha, dovedindu-se şi cel mai productiv hibrid pentru sistemul
minim I (3022,2 kg/ha).
În cadrul variantei de lucrare minim II producţia a înregistrat valori cuprinse între 2292,6
kg/ha (hibridul EXTEND) şi 2629,6 kg/ha (hibridul EXAGONE). Pentru toate cele trei sisteme de
lucrare a solului hibridul DK EXAMPLE a obţinut cele mai scazute producţii.

Tabelul
6.7

Producţiile de rapiţă obţinute de hibrizii companiei Monsanto România

Producţia obţinută (kg/ha)

Nr. Soiul/hibridul
crt.
Sistemul
Sistemul minim I Sistemul minim II
convenţional
1 3518,5 3022,2 2292,6
EXTEND
2 EXAGONE 3340,7 2977,8 2629,6

3 DK EXAMPLE 3063,0 2763,0 2385,2

Tabelul
6.8

Producţiile de rapiţă obţinute de hibrizii companiei Pioneer Hi-bred Romania

Producţia obţinută (kg/ha)

Nr. Soiul/hibridul
crt. Sistemul Sistemul minim I Sistemul minim II
convenţional

1 3803,7 3922,2 2992,6

PR44D06
2 3759,3 3229,6 2833,3
PR44W29
3 PR45D03 3744,4 3318,5 2703,7

4 PR45D05 3614,8 3937,0 2348,1

5 PR46W14 3537,0 2574,1 2603,7

6 PR46W21 3581,5 3733,3 2396,3

7 3451,9 3911,1 2696,3

PR46W30

În ceea ce priveşte hibrizii companiei Pioneer Hi-bred România (tabelul 6.8), valorile cele
53
mai mari ale producţiei s-au înregistrat în varianta convenţională de lucrare a solului, obţinându-se
producţii de peste 3,4 t/ha. Hibridul PR44D06 a obţinut producţia cea mai mare atât în comparaţie
cu ceilalţi hibrizi ai companiei, cât şi în comparaţie cu valoarea producţiei obţinută la toate
cultivarele de rapiţă luate în studiu pentru sistemul minim I de lucrare a solului. Media producţiei
luând în calcul toate sistemele de cultivare a acestui hibrid a fost de 3572,8 kg/ha.

Tabelul
6.9
Producţiile de rapiţă obţinute de hibrizii companiei Sateen Union România

Nr. Producţia obţinută (kg/ha)

Soiul/hibridul
crt.
Sistemul Sistemul minim I Sistemul minim II
convenţional

1 2888,9 2729,6 2714,8

HERCULES
2 3429,6 2892,6 3029,6
VECTRA
3 3107,4 3344,4 2433,3
ASTRADA
4 2922,2 2966,7 2581,5
FINESSE
5 3011,1 2625,9 2781,5
MERANO
6 2822,2 1959,3 2211,1
ORKAN
7 2596,3 2366,7 2929,6
NOBLESSE
8 2725,9 2937,0 2777,8
BELLEVUE
9 3129,6 2574,1 2633,3
ROHAN
10 3285,2 2351,9 2833,3
VISBY

Producţiile cuprinse între 1959,3 kg/ha şi 3429,6 kg/ha s-au înregistrat la soiurile şi hibrizii
companiei Sateen Union România (tabelul 6.9), valoarea cea mai mare obţinându-se la hibridul
VECTRA în sistem convenţional (3429,4 kg/ha). În varianta minim I de lucrare hibridul
ASTRADA a obţinut cea mai mare producţie (3344,4 kg/ha), iar în varianta minim II hibridul
VECTRA s-a remarcat din nou cu o producţie de 3029,6 kg/ha.

Dintre hibrizii companiei Sumiagro România (tabelul 6.10), ES Betty a avut producţia cea
mai mare atât în sistemul convenţional (3177,8 kg/ha) cât şi în sistemul minim I (3255,6kg/ha).
Hibridul OLANO a obţinut producţia cea mai mare (3400,0 kg/ha), atât în comparaţie cu ceilalţi
hibrizi ai companiei, cât şi în comparaţie cu valoarea producţiei obţinute la toate cultivarele de
rapiţă luate în studiu pentru sistemul de lucrare a solului minim II.

54
 Tabelul 6.10

Producţiile de rapiţă obţinute de hibrizii companiei Sumiagro România

Producţia obţinută (kg/ha)

Nr.
Soiul/hibridul Sistemul
crt. Sistemul minim I Sistemul minim II
convenţional
1 ES HYDROMEL 2937,0 2292,6 2940,7

2 2725,9 2703,7 3400,0

OLANO
3 3177,8 3255,6 2974,1
ES BETTY
4 3044,4 2811,1 2370,4
ES ALIAS

6.2 Eficienţa economică a sistemelor de lucrare a solului

Lucrările solului au drept scop crearea condiţiilor optime pentru dezvoltarea plantelor
cultivate. Importanţa lucrărilor solului motivată ştiinţific şi confirmată practic constă în
următoarele:
• lucrările solului influenţează şi modifică factori fizici, chimici şi biologici,
concomitent cu crearea condiţiilor optime pentru încorporarea seminţelor, germinarea acestora, cât
şi pentru creşterea ulterioară a plantelor;
• contribuie la menţinerea şi sporirea fertilităţii solului prin refacerea periodică a
afânării stratului arat, şi încorporarea în sol a resturilor vegetale rămase după recoltarea plantelor şi
a gunoiului de grajd;
• prin lucrările solului se realizează şi condiţii optime pentru administrarea erbicidelor
preemergente cât şi pentru recoltarea mecanizată a unor culturi;
• asigură valorificarea solurilor afectate de factori limitativi;
• prin lucrările solului se combat buruienile, precum şi unele boli şi dăunători;
• lucrările solului favorizează depoluarea acestuia prin intensificarea activităţii
microorganismelor, cât şi a proceselor de oxidare (Ailincăi ş.a., 2007).
Obţinerea unor rezultate economice favorabile şi a unor produse de calitate se obţin prin
efectuarea judicioasă a lucrării solului în deplină armonie cu ceilalţi factori de vegetaţie. De

55
asemenea, acestea conduc şi la menţinerea şi sporirea fertilităţii solului, cât şi la dirijarea
procesului de producţie agricolă.
Lucrările solului constituie componenta tehnologică care prin raţionalizarea conduce la
reducerea substanţială a consumului de combustibil, ştiut fiind că pregătirea solului necesită 35-
65% din totalul energiei consumate în tehnologia unei culturi (Rusu T., 2003).
În funcţie de caracteristicile solului, de varianta de cultură (irigat, neirigat), planta
premergătoare, sistemul de maşini, aplicarea erbicidelor şi destinaţia produselor, tehnologiile de
producţie trebuiesc elaborate pentru fiecare cultură în parte.
Toate varintele tehonologice aplicate trebuie să satisfacă cerinţele plantei, soiului sau
hibridului cultivat, dar se soldează cu efecte diferite cantitativ (producţii la hectar) şi calitativ,
necesitând eforturi economice diferite ceea ce conduce la nivele diferite de eficienţă. Tehnologia
aplicată trebuie să cuprindă soluţii atât pentru majorarea producţiei la hectar, precum şi pentru
creşterea eficienţei cheltuielilor de producţie.
Fişele tehnologice (figura 6.4) sunt documente care cuprind, în ordine cronologică, lucrările
care se execută la o anumită cultură, atât pentru obţinerea producţiei principale cât şi a celei
secundare. Acestea cuprind parametrii cantitativi şi calitativi de execuţie a lucrărilor specifice
pentru fiecare cultură luată în studiu, precum: lucrările pentru înfiinţarea şi întreţinerea culturilor,
dozele de îngrăşăminte, pesticide, volumul transportului etc. De asemenea, acestea sunt folosite
pentru organizarea, pregătirea şi programarea producţiei, stabilirea necesarului de mijloace de
muncă şi de forţă de muncă şi a cheltuielilor directe de producţie, pe categorii de lucrări şi perioade
Fişele tehnologice pe culturi constituie sursa informaţională de bază pentru elaborarea
bugetului de venituri şi cheltuieli. Astfel, pentru determinarea eficienţei economice a soiurilor si
hibrizilor de rapiţă luaţi în studiu, trebuiesc întocmite şi bugetele de venituri şi cheltuieli. Acestea
cuprind cheltuieli de producţie (cheltuieli cu seminţe, pesticide, îngrăşăminte chimice) conform
fişei tehnologice, la care s-au adăugat şi alte elemente de cheltuieli cum sunt: cheltuieli comune,
cheltuieli generale, asigurări, impozit pe profit, cheltuieli cu aprovizionarea, etc.

56
Figura 6.4 Model de calcul fişă tehnologică

57
 Bugetul de venituri şi cheltuieli (tabelul 6.11) cuprinde:
Producţia totală - se obţine prin înmulţirea producţiei obţinută pe suprafaţa de un hectar
cultivat cu întreaga suprafaţă cultivată şi reprezintă cantitatea totală de produse obţinută pentru
un anumit nivel de utilizare a factorilor de producţie. Scopul determinării producţiei totale este
de a verifica eficienţa factorilor de producţie utilizaţi cât şi efectul acestora asupra creşterii
cantitative şi calitative a producţiei.
Producţia medie - se obţine prin raportarea producţiei totale la suprafaţa cultivată şi
exprimă randamentul obţinut (kilograme) pe unitate de producţie (ha)(Caia A., 1998). Scopul
determinării producţiei medii este de a vedea ce cantitatea de rapiţă obţinem pe o suprafaţă de
un hectar.
Venituri din producţia principală - se obţin prin înmulţirea producţiei principale cu
preţul de vânzare: Venitul total (Vt) = Producţia marfă(Qm) x Preţul de vânzare(Pv).
Venitul total - exprimă valoarea bunurilor vandabile obţinute într-o firmă. Acestea se
calculeză după următoarea formulă: Venitul total (Vt) = Producţia marfă(Qm) x Preţul de
vânzare (Pv) şi reprezintă totalitatea câştigurilor firmei sau exploataţiei agricole într-o perioadă
de timp, realizate prin vânzarea unui anumit volum de produse. Cauza determinării venitului
total este de a constata dacă firma obţine profit sau piederi şi dacă îşi poate acoperi cheltuielile.
Cheltuielile totale de exploatare - sunt elemente pasive ale bilanţului economic şi
reprezintă expresia consumului total de bunuri materiale şi de forţă de muncă reclamat de
obţinerea unui produs, lucrare sau serviciu. Acestea reprezintă ansamblul cheltuielilor fixe şi
variabile dintr-o firmă realizate pe parcursul unui ciclu de producţie.
Cheltuielile directe - sunt acele cheltuieli care se pot individualiza pe obiecte de
calculaţie (produse) în momentul efectuării lor şi se pot include direct în costul produselor
obţinute din acea activitate. Practic, această grupă de cheltuieli cuprinde cheltuielile variabile de
producţie şi influenţează direct nivelul producţiei obţinute. Cheltuielile directe se compun din
suma urmatoarelor categorii de cheltuieli:
- Cheltuieli cu materii prime şi materiale - reprezintă suma materiilor prime şi a
materialelor, îngrăşăminte chimice, ericide, pesticide şi alte materiale consumabile;
- Cheltuieli cu lucrări mecanizate - se preia valoarea din tehnologia de cultură şi
reprezintă cheltuielile cu executarea arăturii, erbicidatului, aplicarea îngrăşămintelor etc;
- Cheltuieli de aprovizionare - reprezintă procent (%) din valoarea cheltuielilor cu
materiile prime şi materialele;
- Cheltuieli cu forţă de muncă - cuprind salariile angajaţilor şi alte drepturi de
personal;
- Cheltuielile cu impozitele şi taxele - cuprind, asigurările şi protecţia socială,
58
contribuţia unităţii la asigurările sociale şi pentru ajutorul de şomaj, cheltuieli cu pregătirea şi
perfecţionarea profesională şi alte cheltuieli cu personalul suportate de unitatea patrimonială.
Cheltuielile indirecte - sunt acele cheltuieli care nu se pot individualiza în momentul
efectuării lor pe obiecte de calculaţie, întrucât se referă la mai multe obiecte (cuprinde grupa
cheltuielilor fixe). Aceste cheltuieli necesită să fie colectate şi apoi să fie repartizate, în cote
părţi (se calculează coeficienţii de repartizare) asupra tuturor activităţilor la care se referă. Din
grupa cheltuielilor indirecte fac parte: cheltuielile comune şi cheltuielile generale (Ştefan G. ş.a.,
2007).
Profitul brut - se calculează ca diferenţă între încasările totale brute (veniturile din
producţia principală) şi cheltuielile totale de exploatare. Acestea se calculeză după următoarea
formulă: Profitul brut (Pb)= Veniturile totale(Vt) – Cheltuielile totale(Cht). Cauza determinării
profitului brut este de a verifica dacă veniturile totale sunt mai mari sau mai mici decât
cheltuielile totale şi dacă producţia obţintă este eficientă din punct de vedere economic.
Profitul net - reprezintă diferenţa dintre profitul brut obţinut şi impozitul pe profit
aferent. Acesta se calculează după următoare formulă: Profitul net (Pn) = Profitul brut(Pb) –
Impozitul pe profit(Imp).
Costul de producţie - reflectă cheltuielile de producţie ce revin pe unitate de produs.
Acesta se obţine prin împărţirea cheltuielilor totale de exploatare la producţia totală principală
obţinută: Costul de producţie (CP) = Cheltuieli totale / Qm . Costul de producţie reprezintă
ansamblul cheltuielilor făcute de producător pentru obţinerea bunurilor economice.
Rata profitului net - reprezintă raportul dintre profitul net şi cheltuielile totale de
exploatare exprimat procentual. Scopul determinării ratei profitului este de a indica mărimea
profitabilităţii cultivării unui soi sau hribrid de rapiţă (în cazul acestei lucrări). O rată a
profitului mare indică o profitabilitate mare şi invers. Aceasta se determină după următoarea
formulă: Rata profitului (Rp) = Pb / Cht x 100.
Productivitatea muncii - se calculează raportând veniturile totale la consumul total de
forţă de muncă. Este expresia evidenţei utilizării factorilor de producţie într-un timp dat.
Aceasta se calculează după următoarea formulă: Productivitatea muncii (WL) = Vt / Timpul
consumat.

59
 Tabelul 6.11
Modelul de calcul al bugetului de venituri şi cheltuieli

PROGRAMUL DE EFICIENŢĂ ECONOMICĂ CULTURII DE RAPIŢĂ

Introducerea datelor lucrării Rezultate obţinute

1 Suprafaţa culturii (ha) 1,00 1 Producţia totală principală (tone) 3,70

2 Producţia medie principală (kg/ha) 3696,30 2 Producţia totală secundară (tone) 0,00
3 Producţia medie secundară (kg/ha) 0,00 3 Cheltuieli cu carburanţii (lei) 423,30
4 Consum total de forţă de muncă (z.o.) 1,17 4 Salarii total (lei) 110,70
5 Salarii lucrări manuale (lei) 41,40 5 Impozit pe salarii lucrări manuale (lei) 6,62
6 Cheltuieli cu lucrările mecanice (lei) 1361,80 6 Impozit pe salarii mecanizatori (lei) 11,09
7 Cheltuieli cu materialele (lei) 1548,20 7 Impozite totale (lei) 17,71
8 Zile agregat (z.a.) 1,15 8 Fond somaj (lei) 4,43
9 Salariile mecanizatorilor (lei) 69,30 9 Pensii suplimentare (lei) 0,00
10 Consum total de motorină (litri) 84,66 10 C.A.S. (lei) 30,89
11 Preţul combustibilului (lei/l) 5,00 11 Fond de sănătate (lei) 9,96
12 Cota de impozitare a fondului de salarii lucrări manuale (%) 16,00 12 Taxe total (lei) 45,28
13 Cota de impozitare a fondului de salarii mecanizatori (%) 16,00 13 Cheltuieli de aprovizionare (lei) 185,78
14 Fond de şomaj (%) 4,00 14 T.V.A. (lei) 371,57
15 Pensii suplimentare (%) 0,00 15 Amortizarea mijloacelor fixe (lei) 0,00
16 C.A.S. (%) 27,90 16 Total cheltuieli directe (lei) 4046,63
17 Fond de sănătate (%) 9,00 17 Alte cheltuieli directe (lei) 202,33
18 Cheltuieli de aprovizionare (%) 12,00 18 Cheltuieli comune (lei) 202,33
19 T.V.A. (%) 24,00 19 Cheltuieli generale (lei) 404,66
20 Irigaţii / ha) 0,00 20 Total cheltuieli indirecte (lei) 606,99
21 Amortizarea mijloacelor fixe (Ha) 0,00 21 Total cheltuieli de exploatare (lei) 4855,95
22 Preţul de vânzare a producţiei principale (lei/kg) 1,90 22 Venituri din producţia principală (lei) 7022,97
23 Preţul de vânzare a producţiei secundare (lei/kg) 0,00 23 Venituri din producţia secundară (lei) 0,00
24 Cota de cheltuieli comune (%) 5,00 24 Venituri totale (lei) 7022,97
25 Cota de cheltuieli generale (%) 10,00 25 Costul de producţie (lei/kg) 1,31
26 Cota de impozit pe profitul realizat (%) 16,00 26 Profit (Pierderea) brut(ă) total(ă) (lei) 2167,02
27 Cota de alte cheltuieli directe (%) 5,00 27 Impozit pe profit (lei) 346,72
28 Profitul net total (lei) 1820,29
29 Profitul net (lei/t) 492,46
30 Profitul la unitatea de suprafaţă (lei/ha) 1820,29
31 Rata profitului net (%) 37,49
32 Productivitatea muncii (lei/z.o.) 6002,54
33 Productivitatea muncii (z.o./kg) 0,00032

60
 În urma întocmirii bugetului de venituri şi cheltuieli pentru fiecare soi şi hibrid de rapiţă
studiaţi în această lucrare, s-a ajuns la concluzia că cei mai profitabili au fost hibrizii PRIMUS şi
PR45D05 cu o rată a profitului de 60,31% respectiv 50,08%. Aceste rate s-au obţinut în urma
cultivării terenului în sistem convenţional pentru hibridul PRIMUS şi în sistem minim I pentru
hibridul PR45D05.
Indiferent de soiul sau hibridul analizat cheltuielile cu tehnologia pentru fiecare sistem de
lucrare a solului a fost acelaşi. De asemenea, preţul de vânzare al producţiei a fost acelaşi pentru
fiecare soi sau hibrid al companiilor prezente în acest studiu. Deci, ceea ce a determinat o rată a
profitului mai mare sau mai mică a cultivarelor de rapiţă sunt cheltuielile cu materialul semincer
şi producţia pe care o obţin acestea. Producţia astfel obţinută, a avut un efect direct asupra
nivelului veniturilor totale şi implicit asupra ratei profitului.
Hibridul PRIMUS al companiei Biocrop a înregistrat cea mai mare producţie si cea mai
mare rată a profitului dintre toate soiurile şi hibrizii luaţi în studiu a celor 10 companii pentru
cele trei sisteme de lucrare a solului. Aceasta a obţinut o producţie de 4433,3 t/ha respectiv o
rată a profitului de 60,31%, dovedindu-se şi cel mai profitabil hibrid al comaniei în sistemul
minim I de lucrare a solului.
Analizând datele din tabelele de mai jos, se constată că în sistemul de lucrare
convenţional cât şi în cel minim I s-au obţinut valori ale ratei profitului peste 50%. În varianta
minim II valoarea ratei profitului a fost depăşită doar de hibridul companiei Pioneer PR45D05.
Astfel putem spune că, în majoritatea cazurilor pentru condiţiile de la S.C.D.A. Suceava, odată
cu sporirea gradului de mobilizare a solului cresc atât cheltuielile cât şi veniturile pe unitate de
suprafaţă.

Figura 6.5 Hibrizii şi soiurile care au obţinut rata profitului cea

mai mare în sistemul convenţional de lucrare a solului
61
 În urma analizei simultane a figurilor 6.1 şi 6.4 s-a constatat că soiurile şi hibrizii de
rapiţă care au obţinut producţiile cele mai mari în sistem convenţional au înregistrat şi rata
profitului cea mai mare. De aici putem concluziona că, pe măsură ce producţia creşte, cresc şi
veniturile având efect direct asupra creşterii profitabilităţii acestora.
Cele mai mari zece rate ale profitului obţinute de soiurile şi hibrizii de rapiţă, în sistem
convenţional au avut valori cuprinse între 60,31% (hibridul PRIMUS) şi 38,62% (hibridul
PR45D03).

Figura 6.6 Hibrizii şi soiurile care au obţinut rata profitului cea mai mare în
sistemul minim I de lucrare a solului

Analizând simultan şi în acest caz figurile 6.3 şi 6.5 care reprezintă cele mai mari
producţii, respectiv rate ale profitului putem constata acelaşi lucru precizat mai sus, şi anume că,
soiurile şi hibrizii de rapiţă care au obţinut producţiile cele mai mari au înregistrat şi rata
profitului cea mai mare.
Acest lucru este normal deoarece valoarea cheltuielilor totale de exploatare nu se
modifică foarte mult de la un soi sau un hibrid de rapiţă la altul indiferent de varianta de lucrare
a solului. Astfel,putem afirma că, pe măsură ce producţia creşte, cresc şi veniturile obţinute în
urma vânzării acesteia, şi implicit prin creşterea veniturilor creşte valoarea profitului.
În urma lucrării solului cu cizelul, hibridul PR45D05 a obţinut rata profitului cea mai
mare (50,08%), fiind şi singurul dintre soiurile şi hibrizii de rapiţă care au obţinut o valoare a
ratei profitului mai mare de 50% în acest sistem de lucrare.

62
 Figura 6.7 Hibrizii şi soiurile care au obţinut rata profitului cea mai mare în
sistemul minim II de lucrare a solului

La fel ca şi în cazul celorlalte sisteme de lucrare a solului, în sistemul minim II valoarea

cea mai mare a ratei profitului (32,29%) a fost înregistrată tot de hibridul care a obţinut
producţia cea mai mare, şi anume OLANO de la compania Sumiagro România.
Valori mai mari de 50% ale ratei profitului nu s-au înregistrat în această variantă de
lucrare a solului. Primele zece valori au fost cuprinse între 32,29% (hibridul OLANO) şi 10,93%
(hibridul MERANO).
În cadrul acestui sistem de lucrare a solului s-au înregistrat cele mai scăzute producţii
ceea ce a determinat ca multe dintre cultivare să înregistreze o rată a pofitului negativă.

În urma analizei eficienţei economice a hibrizilor companiei Biocrop (tabelul 6.12) a

rezultat faptul că hibridul PRIMUS a înregistrat cea mai mare rată a profitului (60,31%) în
varianta de lucrare a solului în sistem convenţional, fiind şi primul hibrid profitabil din cei
cincizeci analizaţi în această variantă. Deşi această variantă de lucrare a solului presupune cele
mai mari cheltuieli cu tehnologia, aici s-a înregistrat cea mai mare rată de profitabilitate datorită
obţinerii celei mai mari producţii, a celor mai mari venituri şi implicit a celei mai ridicate valori
a profitului (2957,06 lei/ha).
Tot în această variantă de lucrare a solului valori mari ale ratei profitului au fost
înregistrate de hibridul HAMMER (44,07%) şi hibridul COMPASS (42,07%). Comparativ cu
hibridul PRIMUS diferenţa a fost semnificativă şi anume 16,24 puncte procentuale (pentru
hibridul COMPASS), respectiv 18,24 puncte procentuale (pentru hibridul COMPASS).
63
 Pentru varinta de lucrare a solului în sistem minim I, acelaşi hibrid PRIMUS a obţinut
rata profitului cea mai mare (14,40%). Valori ale ratei profitului sub 0 obţinute în urma lucrării
solului cu cizelul a obţinut doar hibridul WHR 352 (-2,10%).
Deşi, în sistemul de lucrarea a solului minim I cheltuielile cu tehnologia au fost
aproximativ egale cu cele din sistemul minim I, hibrizii companiei Biocrop nu au înregistrat rate
a profitului pozitive datorită producţiilor foarte scăzute.
Analizând producţia pe hectar putem afirma că, hibrizii companiei Biocrop dau rezultate
foarte bune în sistemul convenţional de lucrare a solului, aceştia obţinand rate a profitului mai
mari de 30%. Pentru hibrizii acestei companii sistemul minim II nu este recomandat.

La fel ca şi în cazul companiei Biocrop, hibrizii companiei Caussade Semences România

(tabelul 6.13) au obţinut rate ale profitului negative în sistemul minim II de lucrare a solului.
Cel mai profitabil hibrid s-a dovedit a fi INTENSE CS cu o valoare a ratei profitului de
38,59 % prin lucrarea solului în sistem convenţional.
Dacă analizăm aceşti hibrizi din punct de vedere al eficienţei economice, putem constatat
faptul că în sistemul convenţional de lucrare a solului s-au obţinut cele mai mari valori ale ratei
profitului. Astfel, hibrizii INTENSE CS şi SCELENI CS au înregistrat valori de 38,59%
respectiv 38,06% ale ratei profitului.
Cu o diferenţă negativă de 15,89 puncte procentuale faţă de sistemul convenţional,
hibridul INTESE CS a înregistrat cea mai mare rată a profitului (22,70%) din cei patru hibrizi ai
firmei în varianta de lucrare minim I.
Din analiza acestor hibrizi se constată faptul că marimea ratei profitului a fost superioară
cu fiecare etapă de creştere a gradului de mobilizare a solului.

Înregistrând o rată a profitului de 46,85% soiul GOLDIE al companiei Dieckmann s-a

dovedit a fi cel mai profitabil din cei cinci hibrizi şi soiuri ai acesteia, în sistemul convenţional
de lucrare a solului (tabelul 6.14). Cu o diferenţă negativă semnificativă de 35,3 puncte
procentuale acelaşi soi s-a dovedit a fi cel mai profitabil şi în sistemul minim II de lucrare a
solului.
În varianta minim I de lucrare a solului cea mai mare rată a profitului a fost înregistrată
de hibridul RECORDIE (29,94%). Valori apropiate ale ratei profitului în sistemul minim I de
lucrare a solului faţă de hibridul RECORDIE au avut-o soiul JUDIE (29,62%) şi hibridul
HYCOLOR (29,42%). Dacă în sistemul de lucrare a solului minim I aceşti hibrizi şi soiuri au
obţinut rate ale profitului mari, în sistemul minim II de lucrare a solului aceştia au obţinut rate
ale profitului negative.
64
 Tabelul 6.12
Eficienţa economică a hibrizilor companiei Biocrop (DSV)

Sistemul de lucrare a solului

CONVENŢIONAL (Arat 20 cm) MINIM I (Cizel) MINIM II (Disc)

Nr. Denumire Preţul Preţul
Crt soi/hibrid seminţei de
. (lei/ha) vânzare Producţia Cheltuieli Venit Profitul Rata Producţia Cheltuili Venit Profitul Rata Producţia Cheltuieli Venit Profitul Rata
(lei/kg) realizată totale cu (lei/ha) (lei/ha) profitului realizată totale cu (lei/ha) (lei/ha) profitului realizată totale cu (lei/ha) (lei/ha) profitului
(kg/ha) tehnologia (%) (kg/ha) tehnologia (%) (kg/ha) tehnologia (%)
(lei/ha) (lei/ha) (lei/ha)

1 COMPASS 190,27 1,9 3870,4 3047,2 7353,76 2061,42 42,07 2700,0 2891,2 5130,0 347,60 7,37 1766,7 2900,2 3356,7 -1148,28 -24,31

2 DYNASTIE 189,67 1,9 3566,7 3046,6 6776,73 1578,08 32,22 2670,4 2890,6 5073,76 303,92 6,45 1729,6 2899,6 3286,24 -1206.67 -25,55

3 HAMMER 195 1,9 3937,0 3052,0 7484,10 2162,23 44,07 2825,9 2896,0 5369,21 546,16 11,57 1766,7 2905,0 3356,73 -1153,40 -24,39

4 PRIMUS 193 1,9 4433,3 3050,0 8423,27 2957,06 60,31 2907,4 2894,0 5524,06 678,98 14,40 1959,3 2903,0 3722,67 -843,26 -17,84

5 WRH 352 190,27 1,9 3511,1 3047,2 6671,09 1487,97 30,37 2418,5 2891,2 5356,15 -98,94 -2,10 1744,4 2900,2 3314,36 -1183,87 -25,06

65
 Tabelul 6.13

Eficienţa economică a hibrizilor companiei Caussade Semences România

Sistemul de lucrare a solului

CONVENŢIONAL (Arat 20 cm) MINIM I (Cizel) MINIM II (Disc)

Nr. Denumire Preţul Preţul
Crt. soi/hibrid seminţei de
(lei/ha) vânzare
(lei/kg) Producţia Cheltuieli Rata Producţia Cheltuieli Rata Cheltuieli Rata
totale cu Venit Profitul totale cu Venit Profitul Produţia totale cu Venit Profitul
realizată tehnologia (lei/ha) (lei/ha) profitului realizată tehnologia (lei/ha) (lei/ha) profitului realizată tehnologia (lei/ha) (lei/ha) profitului
(kg/ha) (lei/ha) (%) (kg/ha) (lei/ha) (%) (kg/ha) (lei/ha) (%)

1 TRIPTI CS 155 1,9 3670,4 3012,0 6973,76 1791,57 37,01 2329,6 2856,0 -191,1 -4,11 1781,5 2865,0 3384,8 -1074,94 -23,04
4426,4
NODARI
2 CS 161,66 1,9 3459,3 3018,6 6572,67 1781,97 36,72 2897,4 2862,6 5505,06 560,97 12,02 1633,3 2871,6 3103,2 -1321,97 -28,27

3 SCELNI CS 161,66 1,9 3711,1 3018,6 7051,09 1846,93 38,06 2451,9 2862,6 4658,61 -6,41 -0.14 1855,6 2871,6 3525,6 -967,18 -20,68

4 INTENSE 155 1,9 3718,5 3012,0 7065,15 1868,34 38,59 3111,1 2856,0 5910,9 1056,1 22,70 1503,7 2865,0 2857,0 -1518,31 -32 .55
CS

66
 Tabelul 6.14

Eficienţa economică a hibrizilor companiei Dieckmann

Sistemul de lucrare a solului

CONVENŢIONAL (Arat 20 cm) MINIM I (Cizel) MINIM II (Disc)

Nr. Denumire
Crt. soi/hibrid Preţul
Preţul
de
seminţei vânzare Cheltuieli Cheltuieli Cheltuieli
(lei/ha) (lei/kg) Producţia totale cu Venit Profitul Rata Producţia totale cu Venit Profitul Rata Producţia totale cu Venit Profitul Rata
realizată tehnologia (lei/ha) (lei/ha) profitului realizată tehnologia (lei/ha) (lei/ha) profitului realizată tehnologia (lei/ha) (lei/ha) profitului
(kg/ha) (lei/ha) (%) (kg/ha) (lei/ha) (%) (kg/ha) (lei/ha) (%)

1 HYCOLOR 168 1,9 3848,1 3025,0 7311,39 2057,36 42,31 3322,2 2869,0 6312,18 1375,27 29,42 2263,0 2878,0 4299,7 -324,29 -6,92

2 RECORDIE 166,67 1,9 3833,3 3023,6 7283,27 2035,11 41,87 3337,0 2867,6 6340,3 1399,34 29,94 2166,7 2876,6 4116,73 -447,53 -10,19

JUDIE 133,33 1,9 3674,1 2990,3 6980,79 1826,26 37,99 3288,9 2834,3 6248,91 1368,28 29,62 2314,8 2843,3 4398,12 -195,56 -4,22
3

4 GOLDIE 133,33 1,9 3940,7 2990,3 7487,33 2251,76 46,85 2722,2 2834,3 5172,18 463,83 10,04 2766,7 2843,3 5256,73 525,78 11,35

ECARLAT
5 163,2 1,9 3696,3 3020,3 7022,97 1820,57 37,49 2807,4 2864,3 5334,06 558,86 11,97 2666,7 2873,3 5068,63 325,23 6,95
E

67
 Hibridul ES CENTURIO al companiei Euralis Semences a înregistrat cele mai mari
valori ale ratei profitului, în sistemul convenţional (38,95%) şi minim I de lucrare a solului
(28,55%) (tabelul 6.15) Acest lucru indică faptul că, odată cu sporirea gradului de mobilizare a
solului creşte şi producţia pe unitate de suprafaţă şi prin urmare determină creşterea venitului în
condiţiile de la SCDA Suceava.
Sistemul de lucrare al solului este foarte important pentru fiecare soi şi hibrid de rapiţă în
primul rând prin faptul că, în general pe măsură ce solul este mobilizat creşte producţia având
efect creşterea cheltuielilor tehnologice pe suprafaţă.
Din cei patru hibrizi ai companiei, ES DANUBE a înregistrat cea mai mare rată a
profitului în sistemul minim II de lucrare a solului (9,69%), urmat de ES CENTURIO (7,33%).
Hibrizii ES MERCURE şi ES NEPTUNE au înregistrat rate ale profitului negative în acest
sistem de lucrare a solului.

Soiul PERLA a fost cel mai productiv soi al companiei ITC, cu o rată a profitului de
15,73% obţinută prin sistemul convenţional de lucrare a solului (tabelul 6.16). Soiul DIANA a
fost cel mai productiv soi al companiei în sistemul minim I (11,26%), însa în sistemul
convenţional de lucrare a solului acesta s-a situat la pragul de rentabilitate obţinând o rată a
profitului de 0,43%.În sistemul minim II nici un soi al companiei nu a obţinut producţii suficient
de mari astfel încât să obţină rate ale profitului pozitive.

Hibrizii TURAN şi BRUTUS ai companiei KWS Seminţe au obţinut cele mai mari
valori ale ratei profitului (38,24% respectiv 31,58%) în sistemul convenţional de lucrare a
solului. Astfel, sistemul convenţional s-a dovedit a fi cel mai favorabil pentru hibrizii acestei
companii obţinându-se cele mai mari valori ale ratei profitului (tabelul 6.17). Hibridul TURAN
a obţinut de asemenea cea mai mare rată a profitului în sistemul minim II de lucrare a solului
(7,31%).
În sistemul minim I hibridul TASSILO s-a dovedit a fi cel mai profitabil din toţi hibrizii
companiei, atingând o valoare a ratei profitului de aproximativ 25%, urmat la o diferenţă de 3,88
puncte procentuale de hibridul BRUTUS.

Comparativ cu hibrizii şi soiurile celorlalte companii, hibrizii companiei Monsanto

România au fost de asemenea cei mai profitabili în sistemul convenţional de lucrare a solului
(tabelul 6.18). Deşi în sistemul convenţional de lucrare a solului s-au înregistrat cele mai mari

68
cheltuieli cu tehnologia, aici s-au obţinut şi cele mai mari producţii, şi implicit cele mai mari rate
ale profitului.
EXTEND şi EXAGONE au înregistrat cele mai mari valori ale ratei ale profitului atât în
sistem convenţional (31,91% respectiv 25,84%) cât şi în varianta minim I (19,56% respectiv
17,84%). În varianta minim II singurul hibrid al companiei care a obţinut o rată a profitului
pozitivă a fost EXAGONE (5,72%).

Comparativ cu hibrizii şi soiurile celorlalte companii, hibrizii companiei Pioneer Hi-Bred

România au fost cei mai profitabili în sistemul minim I de lucrare a solului (tabelul 6.19).
Hibrizii PR45D05, PR46W30, PR44D06, PR46W21 au înregistrat cea mai mare rată a
profitului în varianta de lucrare a solului în sistem minim I, fiind şi primii hibrizi profitabili din
cei cincizeci analizaţi în această variantă. Pentru hibrizii analizaţi în acest sistem de lucrare a
solului rata profitului a avut valori cuprinse între 43,36% şi 50,08%. Deşi în sistemul minim I de
lucrare a solului hibridul PR45D05 a obţinut cea mai mare rată a profitului dintre toti hibrizii
companiei analizaţi în toate cele trei variante de lucrare a solului, în varianta minim II acesta a
obţinut cea mai mare rată a profitului negativa (-4,22%)
Pentru sistemul convenţional de lucrare a solului singurul hibrid care a avut o rată a
profitului mai mare de 40% a fost PR44D06. Cu o diferenţă negativă semnificativă de 22,82
puncte procentuale, acelaşi hibrid a fost cel mai profitabil şi în sistemul minim II de lucrare a
solului. Varianta minim II de lucrare a solului a înregistrat rate ale profitului negative acolo unde
producţia a fost mai mică de 2500 kg/ha.

69
 Tabelul 6.15

Eficienţa economică a hibrizilor companiei Euralis Semences

Sistemul de lucrare a solului

CONVENŢIONAL (Arat 20 cm) MINIM I (Cizel) MINIM II (Disc)

Nr. Denumire
Crt. soi/hibrid Preţul Preţul de
seminţei vânzare
(lei/ha) (lei/kg)
Producţia Cheltuieli Rata Producţia Cheltuieli Rata Producţia Cheltuieli Rata
totale cu Venit Profitul totale cu Venit Profitul totale cu Venit Profitul
realizată profitului realizată profitului realizată profitului
tehnologia (lei/ha) (lei/ha) tehnologia (lei/ha) (lei/ha) tehnologia (lei/ha) (lei/ha)
(kg/ha) (%) (kg/ha) (%) (kg/ha) (%)
(lei/ha) (lei/ha) (lei/ha)

ES
1 163,33 1,9 3470,4 3020,3 7106,76 1460,03 30,07 3125,9 2864,3 5939,21 1067,05 22,85 2288,9 2873,3 4348,91 -277,92 -5,94
MERCURE

ES
2 150 1,9 3440,7 3007,0 6537,33 1431,82 29,63 3066,7 2851,0 5826,73 992,17 21,36 2185,0 2860,0 4151,5 -424,10 -9,11
NEPTUNE

3 ES DANUBE 156,6 1,9 3370,4 3013,6 6403,76 1310,03 27,04 3203,7 2857,6 6087,03 1200,40 22,77 2740,7 2866,6 5207,33 452,38 9,69

ES
4 163,33 1,9 3740,7 3020,3 7107,33 1891,43 38,95 3292,6 2864,3 6255,94 1333,10 28,55 2677,8 2873,3 5087,82 342,81 7,33
CENTURIO

70
 Tabelul 6.16

Eficienţa economică a hibrizilor companiei ITC

Sistemul de lucrare a solului

CONVENŢIONAL (Arat 20 cm) MINIM I (Cizel) MINIM II (Disc)

Nr. Denumire Preţul Preţul
soi/hibrid seminţei de
Crt. (lei/ha) vânzare
Cheltuieli Cheltuieli Cheltuieli
(lei/kg) Producţia totale cu Venit Profitul
Rata Producţia totale cu Venit Profitul Rata Producţia totale cu Venit Profitul Rata
realizată profitului realizată profitului realizată profitului
tehnologia (lei/ha) (Iei/ha) tehnologia (lei/ha) (lei/ha) tehnologia (lei/ha) (lei/ha)
(kg/ha) (%) (kg/ha) (%) (kg/ha) (%)
(lei/ha) (lei/ha) (lei/ha)

4792,18
1 PERLA 145 1,9 3104,8 3002,0 5899,12 758,94 15,73 2522,2 2846,0 130,0 2,80 2322,2 2855,0 4412,18 -198,27 -4,27

DIAN 2841,0 11,26

2 A 140 1,9 2548,1 2997,0 4841,39 20,94 0,43 2763,0 5249,7 521,17 2270,4 2850,0 4313,76 -274,09 -5,91

DOIN
3 A 145 1,9 2500,0 3002,0 4750,0 -62,68 -1,30 2466,7 2846,0 4686,54 41,41 0,89 2411,1 2855,0 4581,09 -56,39 -1,21

71
 Tabelul 6.17

Eficienţa economică a hibrizilor companiei KWS Seminţe

Sistemul de lucrare a solului

Nr. Denumire Preţul Preţul de CONVENŢIONAL (Arat 20 cm) MINIM I (Cizel) MINIM II (Disc)
seminţei vânzare
Crt. soi/hibrid
(lei/ha) (lei/kg)
Producţia Cheltuieli Producţia Cheltuieli Producţia Cheltuieli
Venit Profitul Rata Venit Profitul Rata Venit Profitul Rata
realizată totale cu (lei/ha) (lei/ha) profitului realizată totale cu (lei/ha) (lei/ha) profitului realizată totale cu (lei/ha) (lei/ha) profitului
(kg/ha) tehnologia (kg/ha) tehnologia (kg/ha) tehnologia
(%) (%) (%)
(lei/ha) (lei/ha) (lei/ha)

1 TASSILO 160 1,9 3511,1 3017,0 6671,09 1530,47 31,56 3163,0 2861,0 6009,7 1132,15 24,29 2418,5 2870,0 4595,15 -65,14 -1,39

2 BRUTUS 169 1,9 3522,2 3026,0 6692,18 1535,85 31,58 3059,3 2970,0 5812,67 954,31 20,41 2648,1 2879,0 5031,39 288,96 6,16

3 TURAN 171,6 1,9 3729,6 3028,6 7086,24 1861,92 38,24 2825,9 2872,6 5369,21 576,87 12,32 2685,2 2881,6 5101,88 343,24 7,31

4 TRAVIATA 169 1,9 3437,0 3026,0 6530,3 1399,87 28,78 2644,4 2970,0 5024,36 292,13 6,25 2544,4 2879,0 4834,36 123,46 2,63

5 TRIANGLE 160 1,9 3092,6 3017,0 5756,24 862,55 17,79 2951,9 2861,0 5608,61 795,24 17,06 2018,5 2870,0 3835,15 -703,54 -15,06

72
 Tabelul 6.18

Eficienţa economică a hibrizilor companiei Monsanto România

Sistemul de lucrare a solului

CONVENŢIONAL (Arat 20 cm) MINIM I (Cizel) MINIM II (Disc)
Nr. Denumire Preţul Preţul
Crt. soi/hibrid seminţei de
(lei/ha) vânzare
(lei/kg) Producţia Cheltuieli Rata Producţia Cheltuieli Rata Produca Cheltuieli Rata
realizată totale cu Venit Profitul profitului realizată totale cu Venit Profitul profitului realizată totale cu Venit Profitul profitului
tehnologia (lei/ha) (lei/ha) tehnologia (Iei/ha) (lei/ha) tehnologia (lei/ha) (lei/ha)
(kg/ha) (%) (kg/ha) (%) (kg/ha) (%)
(lei/ha) (lei/ha) (lei/ha)

1 EXTEND 156,3 1,9 3518,5 3013,3 6685,15 1545,98 31,91 3022,2 2857,3 5742,18 911,14 19.56 2292,6 2866,3 4355,94 -262,38 -5,62

2 EXAGONE 163 1,9 3340,7 3020,0 6347,33 1254,40 25,84 2977,8 2864,0 5657,82 832,46 17,84 2629,6 2873,0 4996,24 267,66 5,72

DK 804,34
3 168 1,9 3063,0 3025,0 5819,7 16,54 2763,0 2869,0 7705,64 482,79 10,33 2385,2 2878,0 4531,88 -129,26 -2,76
EXAMPLE

73
 Tabelul 6.19

Eficienţa economică a hibrizilor companiei Pioneer hi-bred România

Sistemul de lucrare a solului

CONVENŢIONAL (Arat 20 cm) MINIM I (Cizel) MINIM II (Disc)

Nr. Denumire Preţul Preţul
Crt. soi/hibrid seminţei de Producţia Cheltuieli
Rata
Cheltuieli
Rata
Cheltuieli
Rata
(lei/ha) vânzare realizată totale cu Venit Profitul Producţia totale cu Venit Profitul Producţia totale cu Venit Profitul
(lei/ha) (lei/ha) profitului realizată (lei/ha) (lei/ha) profitului realizată (lei/ha) (lei/ha) profitului
(lei/kg) (kg/ha) tehnologia (%) (kg/ha) tehnologia (%) (kg/ha) tehnologia (%)
(lei/ha) (lei/ha) (lei/ha)

1 PR44D06 185 1,9 3803,7 3042,0 7227,03 1963,19 40,15 3922,2 2886,0 7452,18 2309,56 49,57 2992,6 2895,0 5685,94 816,85 17,33

2 PR44W29 174 1,9 3759,3 3031,0 7142,67 1907,41 39,15 3229,6 2875,0 6136,24 1219,25 26,03 2833,3 2884,0 5383,27 577,69 12,30

1882,26
3 PR45D03 175 1,9 3744,4 3032,0 7114,36 38,62 3318,5 2876,0 6305,15 1359,77 29,02 2703,7 2885,0 5137,03 369,47 7,87

4 PR45D05 175 1,9 3614,8 3032,0 6868,12 1675,41 34,38 3937,0 2876,0 7480,3 2346,89 50,08 2348,1 2885,0 4461,39 -198,06 -4,22

5 PR46W14 159 1,9 3537,0 3016,0 6720,3 1573,18 32,45 3574,1 2860,0 6790,79 193,64 4,16 2603,7 2869,0 4947,03 231,81 4,96

6 PR46W21 170 1,9 3581,5 3027,0 6804,85 1629,12 33,48 3733,3 2871,0 7093,27 2028,64 43,36 2396,3 2880,0 4552,97 -114,28 -2,44

7 PR46W30 165 1,9 3451,9 3022,0 6558,61 1429,13 29,24 3911,1 2866,0 7431,09 2319,27 49,66 2696,3 2875,0 5122,97 371,37 7,93

74
 Dintre soiurile şi hibrizii companiei Sateen Union România (tabelul 6.20) cei mai
profitabili s-au dovedit a fi VECTRA şi ASTRADA înregistrând rate ale profitului de
aproximativ 30% în sistemul convenţional, respectiv în sistemul minim I. Astfel, valoarea cea
mai mare a profitului a fost obţinută de hibridul VECTRA în sistem convenţional (29,07%), iar
în sistemul minim I de ASTRADA (30,70%).
De asemenea, hibridul VECTRA s-a dovedit a fi cel mai profitabil şi în sistemul minim
II (19,66%) cu o diferenţă de 4,46 puncte procentuale pozitive faţă de sistemul minim I de
lucrare a solului. Deşi în sistemul convenţional de lucrare a solului soiul NOBLESSE s-a situat
cu puţin peste pragul de rentabilitate, iar în sistemul minim I a obţinut o rată negativă a profitului
de -3,29%, în sistemul minim II acesta a dat o producţie mare obţinand astfel o rată a profitului
de peste 15%.

În sistemul de lucrare a solului minim II, hibridul OLANO al companiei Sumiagro

România a obţinut cea mai mare rată a profitului (32,29%), urmat de hibridul ES BETTY
(17,41%). Acesta din urmă, a obţinut în sistemul minim I de lucrare a solului o rata a profitului
de 27,26%. În sistemul convenţional acelaşi hibrid a obţinut cea mai mare rată a profitului
(20,42%). În urma acestor rezultate, putem concluziona că pentru hibrizii companiei Sumiagro
sistemul minim II de lucrare a solului s-a dovedit a fi mai eficient.

75
 Tabelul 6.20

Eficienţa economică a hibrizilor companiei Saaten Union România

Sistemul de lucrare a solului

CONVENŢIONAL (Arat 20 cm) MINIM I (Cizel) MINIM II (Disc)

Preţul Preţul
Nr. Denumire
seminţei de
Crt. soi/hibrid
(lei/ha) vânzare Producţia Cheltuieli Rata Producţia Cheltuieli Rata Cheltuieli Rata
(lei/kg) realizată totale cu Venit Profitul profitului realizată totale cu Venit Profitul profitului Producţia totale cu Venit Profitul profitului
tehnologia (lei/ha) (lei/ha) tehnologia (lei/ha) (lei/ha) realizată tehnologia (lei/ha) (lei/ha)
(kg/ha) (%) (kg/ha) (%) (%)
(lei/ha) (lei/ha) (kg/ha) (lei/ha)

1 HERCULES 155 1,9 2888,9 3012,0 5488,91 544,3 11,24 2729,6 2856,0 5186,24 447,30 9,61 2714,8 2865,0 5158,12 414,61 8,89

2 VECTRA 155 1,9 3429,6 3012,0 6516,24 1407,25 29,07 2892,6 2856,0 5495,94 707,45 15,20 3029,6 2865,0 5756,24 917,03 19,66

3 ASTRADA 155 1,9 3107,4 3012,0 5733,06 893,02 18,45 3344,4 2856,0 6554,36 1428,52 30,70 2433,3 2865,0 4623,27 -34,67 -0,74

4 FINESSE 161,2 1,9 2922,2 3018,2 5552,18 587,85 12,11 2966,7 2862,2 5636,73 815,84 17,49 2581,5 2871,2 4904,85 193,59 4,14

5 MERANO 161,2 1,9 3011,1 3018,2 5721,09 729,73 15,04 2625,9 2862,2 4989,21 271,92 5,83 2781,5 2871,2 5284,85 511,19 10,93

6 ORKAN 112 1,9 2822,2 2969,0 5262,18 496,79 10,41 1959,3 2813,0 3722,67 -723,15 -15,78 2211,1 2822,0 4201,09 -330,35 -7,19

7 NOBLESSE 171 1,9 2596,3 3028,0 4932,97 55,37 1,14 2366,7 2872,0 4496,73 -153,82 -3,29 2929,6 2881,0 5566,24 735,49 15,68

8 BELLEVUE 171 1,9 2725,9 3028,0 5178,94 262,21 5,39 2937,0 2872,0 5580,3 756,38 16,16 2777,8 2881,0 5277,82 493,22 10,51

9 ROHAN 171,3 1,9 3192,6 3028,3 7433,94 1005,7 20,66 2574,1 2872,3 4890,79 176,78 3,78 2633,3 2881,3 5003,27 262,19 5,59

10 VISBY 171,3 1,9 3285,2 3028,3 6241,88 1153,49 23,69 2351,9 2872,3 4468,61 -177,85 -3,80 2833,3 2881,3 5383,27 581,39 12,39

76
 Tabelul 6.21

Eficienţa economică a hibrizilor companiei Sumiagro România

Sistemul de lucrare a solului

CONVENŢIONAL (Arat 20 cm) MINIM I (Cizel) MINIM II (Disc)

Preţul
Nr. Denumire Preţul
de
Crt soi/hibrid seminţei vanzare Cheltuieli Cheltuieli Cheltuieli
Rata Rata Producţia totale cu Venit Rata
(lei/ha) (lei/kg) Producţia totale cu Venit Profitul Producţia totale cu Venit Profitul Profitul
realizată profitului realizată profitului realizată profitului
tehnologia (lei/ha) (lei/ha) tehnologia (lei/ha) (lei/ha) tehnologia (lei/ha) (lei/ha)
(kg/ha) (%) (kg/ha) (%) (kg/ha) (%)
(lei/ha) (lei/ha) (lei/ha)

ES
1 HYDROMEL 178 1,9 2937,0 3035,0 5580,3 589,53 12,08 2292,6 2879,0 3668,16 -281,68 -6,00 2940,7 2888,0 5587,33 743,61 15,81

2 OLANO 156 1,9 2725,9 3013,0 5179,21 282,78 5,84 2703,7 2857,0 5137,03 404,59 8,69 3400,0 2866,0 6460,0 1506,82 32,29

3 ES BETTY 165 1,9 3177,8 3022,0 6037,82 991,67 20,42 3255,6 2866,0 6185,64 1273,09 27,26 2974,1 2875,0 5650,79 814,74 17,41

15,87
4 ES ALIAS 170 1,9 3044,4 3027,0 5784,36 771,91 2811,1 2871,0 5474,09 556,81 11,90 2370,4 2880,0 4503,76 -155,62 -3,32

77
 CAPITOLUL 7
CONCLUZII GENERALE

În urma cercetărilor efectuate în cadrul S.C.D.A. Suceava asupra celor 9 soiuri şi 41 de

hibrizi de rapiţă de toamnă se desprind următoarele concluzii:
-Dintre cele trei sisteme de lucrare a solului, sistemul convenţional a fost cel mai eficient
pentru cultivarele de rapiţă, aici obţinându-se singura producţie ce a depăşit 4,3 t/ha (hibridul
PRIMUS).
- În urma lucrării solului cu cizelul, hibrizii companiei Pioneer s-au dovedit a fi cei mai
productivi, aceştia atingând valori ale producţiei de 3,9 t/ha (hibrizii PR45D05, PR44D06 şi
PR46W30).
- Neînregistrând producţii mai mai mari de 3,4 t/ha, sistemul minim II de lucrare a solului
a fost cel mai puţin favorabil pentru hibrizii şi soiurile luate în studiu. Producţiile cele mai mari
au fost obţinute de hibridul OLANO urmat la diferenţă de aproximativ 400 kg/ha de hibrizii
VECTRA şi PR44D06.
- Din punct de vedere al profitabilităţii soiurilor şi hibrizilor de rapiţă, sistemul
convenţional a fost cel mai avantajos. Astfel cele mai mari rate ale profitului au fost înregistrate
de hibrizii PRIMUS, GOLDIE şi HAMMER în această variană de lucrare a solului.
- Prin lucrarea solului în sistem minim I aceeaşi hibrizi ai companiei Pioneer care au
înregistrat cea mai mare producţie au înregistrat şi cea mai mare rată a profitului.
- În urma lucrării solului cu grapa cu discuri s-au obţinut cele mai mici producţii a
cultivarelor de rapiţă, acest lucru având un rol decisiv în obţinerea celor mai mici rate ale
profitului. În această variantă de lucrare a solului, profitabilitatea şi-au dovedit-o hibrizii
OLANO, ES BETTY şi VECTRA.
- Din analiza soiurilor şi hibrizilor de rapiţă a fiecărei companii în parte a rezultat faptul
că, în general cultivarele de rapiţă care s-au dovedit a fi cele mai productive au fost şi cele mai
profitabile. Rolul hotărâtor în determinarea dimensiunii ratei profitului l-a avut mărimea
producţiei obţinute de soiurile şi hibrizii de rapiţă de toamnă.
- Deşi varianta convenţională de lucrare a solului a presupus cele mai mari cheltuieli
(aproximativ 4800 lei/ha în medie pentru cele 50 de cultivare) datorate tarifelor pe hectarul de
arătură şi consumurilor sporite de motorină, această variantă a determinat şi cele mai mari

78
producţii. Analizând statistic efectul sistemului de lucrare asupra producţiei pe fiecare cultivar în
parte, putem concluziona că aceasta a fost semnificativ în cazul a 38/50 cultivare .
- Concomitent, efectuarea lucrării cu cizelul a determinat obţinerea de producţii mai
scăzute, în condiţiile scăderii costului de producţie (CP) în medie cu 156 lei/ha pe seama
reducerii cheltuielilor cu lucrările mecanice şi consumului de carburant. În urma analizei statice
sistemului de lucrare asupra producţiei pe fiecare cultivar în parte, putem concluziona că aceasta
a fost semnificativ în cazul a 9/50 cultivare
- Deşi costul de producţie (CP) în sistemul minim II a fost aproximativ egal cu cel din
sistemul minim I de lucrare a solului, diferenţele de producţie faţă de acesta au fost considerabil
mai mici. Pentru foarte multe soiuri şi hibrizi a celor 10 companii, acest sistem de lucrare a
solului a fost neprofitabil aceştia obţinând producţii foarte mici, implicit rate ale profitului
negative.
- Pe de altă parte, diferenţele dintre nivelurile de venit din producţia principală (V) în
sistem convenţional şi minim I au avut oarecare consistenţă (aproximativ 700 lei/ha la un preţ de
1,9 lei/kg rapiţă) în favoarea celui convenţional. Diferenţele de venit dintre variantele de lucrare
minime au favorizat varianta minim I, denotând lipsa de viabilitate economică a utilizării grapei
cu discuri.
- Profitul net mediu (Pnet) a rezultat ca diferenţă dintre venitul mediu şi costul de
producţie, impozitată cu 16% iar clasificarea sistemelor de lucrare în funcţie de acest indicator
de eficienţă a fost următoare: Convenţional>Minim I>Minim II. Astfel se observă că lucrarea
solului cu grapa cu discuri a dat cele mai slabe rezultate, fiind şi cea mai puţin preferabilă şi din
punct de vedere al profitabilităţii.
- Cele mai productive cultivare au înregistrat şi cea mai mare rată a profitului. În general,
s-a putut vorbi despre eficienţa economică la producţii de peste 2,5t/ha, acest nivel constituind
pragul de rentabilitate în condiţiile de preţ al perioadei 2011-2012.
- Analizele efectuate asupra indicatorilor de eficienţă economică pentru fiecare cultivar şi
variantă de lucrare a solului în parte, scoate în evidenţă faptul că variaţia valorilor este dată de
producţia obţinută precum şi de preţul achiziţionării acesteia.
- Venitul mediu, profitul net şi rata profitului net pe cele trei sisteme de lucrare au urmat
acelaşi trend ca si producţia. Hibridul PRIMUS al companiei Biocrop a înregistrat cea mai mare
producţie si cea mai mare rată a profitului dintre toate soiurile şi hibrizii luaţi în studiu a celor
10 companii pentru cele trei sisteme de lucrare a solului. Aceasta a obţinut o producţie de
4433,3 t/ha respectiv o rată a profitului de 60,31%, dovedindu-se şi cel mai profitabil hibrid al
comaniei în sistemul minim I de lucrare a solului.

79
 BIBLIOGRAFIE

1. Ailincăi C., 2007 - Agrotehnica terenurilor arabile, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi, ISBN
978-973-7021-98-7
2. Anurag Saxena, ş.a., 2003 – Integration of Brassica amendments and summer irrigation
for weed suppression in cluster bean (Cyanopsis tetragonoloba) in hot arid region, Indian
Journal of Agricultural Science, nr. 73, ISSN 0973-0214
3. Bâlteanu Gh., 1999 – Rapiţa colza, Agricultura României, anul X, nr. 41
4. Beckman C., 2005 – Vegetable oils: Competition in a changing market, Biweekly Bulletin
Agriculture and Agri Food Canada, nr. 18
5. Bellostas, N., ş.a., 2003 – Early Interference dynamics in intercrops of pea, barley, and
oilseed rape, Biological Agriculture and Horticulture, nr. 21
6. Berca M., 2004 – Managementul integrat al buruienilor, Ed Ceres, ISBN 973-40-0652-5
7. Berca M., 2010 - Optimizarea tehnologiilor la culturile agricole, Ed. Ceres ISBN 973-40-
0447-6
8. Berca M., 2011 – Agrotehică – Transformarea modernă a agricuturii, Ed. Ceres Bucureşti,
ISBN 978-973-40-0899-5
9. Berea N., 1998 – Contribuţii la cuantificarea efectului epocii de semănat asupra duratei
principalelor fenofaze şi producţiei la cateva soiuri de rapiţă de toamnă – Teză de doctorat,
U.S.A.M.V. Iaşi
10. Blackshaw R.E., ş.a., 2003 – Differential response of weed species to added nitrogen,
Weed Science, nr. 51
11. Bondariuş D., ş.a., 1980 - Suceava Monografie, Ed. Sport – Turism
Budzinski, W. ş.a., 2005 – Organization, habitat and agronomical determinants of production
an roe material for oil industry in selected big area farms, Rosliny oleiste nr. 26(2)
12.Buzdugan L.G., 2011 - Cercetări privind optimizarea tehnologiei culturii de rapiţă
de toamnă din incinta ȋndiguită Insula Mare a Brăilei – Teză de doctorat USAMV
Bucureşti
13. Buzgău O., 2010 – Cercetări privind perfecţionarea tehnologiei de cultivare a rapiţei
pentru ulei în condiţiile din câmpia de Nord-Vest a Transilvaniei, Teză de doctorat USAMV
Cluj-Napoca
14. Caia A., Magazin P., Ştefan G., 1998 – Economie Agrară, Ed. Ion Ionescu de la Brad
Iaşi, ISBN 973-984–24–1–0
15. Chiriac Gh., 2013 – Optimizarea tehnologiilor de cultură a rapiţei pentru adaptarea la
condiţiile de stres biotic şi abiotic din zona central-nordică a Podişului Moldovei, Teză de
doctorat USAMV Iaşi
16. Déborah Rondanini ş.a, 2012 - Global trends of rapeseed grain yield stability and
rapeseed-to-wheat yield ratio in the last four decades. European Journal of Agronomy 37: 56-
65.
17. Dunker S., Keuneck H., von Tiedeman A., 2006 – Verticillium longisporum in winter
oilseed rape – Impact on plant development and yield, Integradet Control Oilseed Crops, nr. 29
80
ISBN 92-9067-191-0
18. Elisabeth Nail ş.a – 2007 Diesel and glyphosate price changes benefit the economics of
conservation tillage versus traditional tillage, Soil & Tillage Research 94 (2007) 321–327
19. Evand E., 1998 – Oilseed rape in the U.K. :areas, yield and cropping system O.C.L. ,....
FAO Year book, 2007, 2012, 2010
20. Filipov F., 2010 - Pedologie, Ed. Ion Ionescu de la Brad Iaşi, ISBN 973–8921–64–x
21. Gorecka, M., ş.a., 2003 – Immunolocalization of calveticulin in syncytia induced in roots
of oil seed rape by suga beet cyst nematode Heterodera schachtii, Reslyny Oleiste, nr. 24
22. Guş P., Rusu T., 2011 – Sistemele nevonvenţionale de lucrare alternative agrotehnice şi
economice pentru agricultura durabilă, Al 6-lea Simpozion cu participare internaţională
“Sisteme de lucrări minime ale solului”, Cluj-Napoca ISSN 2247-75-35
23. Hălmăjan H.V., ş.a., 2005 – Puncte de vedere asupra unor informaţii tehnologice
la cultura rapiţei. Lucrări ştiinţifice Seria A, XLVIII Agronomie, 294-298
24. Iacomi Beatrice, 1998 – Atenţie la culturile de rapiţă, Revista Cereale şi plante tehnice,
nr. 8-9
25. Ionescu Gh., 2000 – Rapiţa de primăvara pentru ulei – o alternativă atractivă în agricultura
Transilvaniei, Revista Cereale şi plante tehnice, nr.5
26. Jităreanu G., Onisie T., 2000 – Agrotehnică, Ed. Ion Ionescu de la Brad Iaşi, ISBN 973-
8014-35-2
27. Khola OPS,Singh D.P., 1994 - Comparative performance of swede rape and Ethiopian
mustard in intercropping with Fred bea, Indian Journal of Soil Conservative, nr. 24
28. Koller K., 2003 – Soil Tillage in Agroecosystems, CRC Press LLC, ISBN 1-55963-487-1
29. Kunowski, T.P., 2003 – The influence of differentiated N – fertilization and insect control
on sanitary state of spring rape, Rosliny oleiste nr. 24(12)
30. Laaniste, P., ş.a., 2004 – Oil content of spring rape seeds according to fertilization,
Agronomy Research, nr 2(1)
31. Leland, E.F., 1994 – Growth, seed yield and Oil content of Canola Grown under saline
conditions, Agr. Journal, vol. 46, nr. 2
32. Malhi, S.S. ş.a., 2003 – Feasibility of boron fertilization for yield, seed quality on B uptake
of rape in N. Saskatchewan, Canadian Journal of Soil Science nr. 83(1)
33. Mancotia B.S., ş.a., 2003 – Effect of N, P and FyM levels on nutrient content (%) and
uptake bz gobhi sarson, Agriculturan Science Digest, nr 23(3)
34. Morar Florica, 2008 – Cercetări privind inflenţa unor factori biologici, tehnologici şi
ecologici asupra productivităţii rapiţei(Brassica napus L. Ssp. Oleifera D.C.) cu scopul
extinderii culturii şi diversificării utilizatorilor, Teză de doctorat USAMV Iaşi
35. Muntean L.S. ş.a., 2003 – Fitotehnie, editia a 3–a, Ed. Ion Ionescu de la Brad Iaşi, ISBN
973-8014-80-8
36. Muntean L.S., ş.a., 1995 – Fitotehnie, Ed. Ion Ionescu de la Brad, ISBN 973-8014-80-8
37. Noquet C., ş.a., 2004 – Effects of altered source-sink relationships on N allocation and
vegetative storage protein accumulation in Brassica napus L., Plant Science, nr. 166
38. Pal, S.S ş.a., 2004 – Nutrient management in oilseed based cropping system, Fertiliser
News nr. 49(2)
39. Popa F., ş.a., 1989 – Contribuţii la stabilirea epocii, desimii şi distanţei de semănat la
rapiţa de toamnă pentru ulei amplasată pe un sol slab sărăturat, Probleme de agrofitotehnie
teoretică şi aplicată, anul XI, nr. 3
81
40. Roman G.V., ş.a.,2012 – Plante tehnice, medicinale şi aromatice, Ed Universitară
Bucureşti, ISBN 978-606-591-567-1
41. Roman M., 2012 - Cercetări privind inflenţa regimului de irigare, fertilizării şi
materialului biologic asupra producţiei la cultura de rapiţă destinaă producerii de biodiesel în
ferme agricole din câmpia Transilvaniei, Teză de doctorat USAMV Cluj-Napoca
42. Rusanovschi V., Patraş J., Popovici Lucia, 1981 - Introducerea culturii rapiţei de
toamnă pentru ulei în Moldova, Revista Cereale şi plante tehnice, nr. 6
43. Rusu T., ş.a. - 2003, Sisteme convenţionale şi neconvenţionale de lucrare a solului.
Editura Risoprint, Cluj-Napoca, ISBN 973-656-365-0
44. Shanin, M.M. ş.a., 2000 – Rapeseed response to irrigation and nitrogen fertilization,
Egyptian Journal of Soil Science, nr.40
45. Sijtsma K., ş.a., 1998 - Nonparametric polytomous IRT models for invariant
item ordering, with results for parametric models. Psychometrika, 63,183–200.
46. Sidlaukas, G. ş.a., 2004 – Factors affecting nitrogen concentration in spring oilseed rape
(Brassica napus L.), Plant Soil And Environment, nr. 50 ISSN 1805-9368
47. Sidlaukas, G., ş.a., 1998 – The influence of stand density, nitrogen rate, and growth stage
of nitrogen application on mature stem length of spring oilseed rape, Cruciferae News-letter,
nr. 20
48. Sinha, S. ş.a., 2003 – Effect of different levels of N on the growth of rapeseed under
irrigated and rainfed conditions, Environment and Ecology, nr. 21(4)
49. Ştefan G., Bodescu D. ş.a., 2007 - Economia si filiera produselor alimentare, Ed. Alfa
Iaşi, ISBN 978–973–8953–35-2
50. Stokes, D.T. ş.a., 2000 – Establishment of oilseed rape: seed crop management effects of
seed quality and seedling performance, HGCA Oilseed Project Reporno OS,nr. 42
51. Tabără V., 2005 – Fitotehnie Vol I, Plante tehnico oleaginoase şi textile, Ed. Brumar
Timişoara, ISBN 973-602-151-3
52. Verch G., ş.a.2009 – Comparing the profitability of tillage methods in Northeast Germany
– A field trial from 2002 to 2005, Soil & Tilleage Research, nr. 105 ISSN 0167-1987
53. Volf Mariana., 2008 - Agrochimie, Ed. Renaissance, ISBN 978-973-8922-46-4
54. Vrânceanu V., 1971 – Aspecte din agricultura Canadei, Ed. Ceres
55. Walbowski, T. ş.a., 2000 – Reaction of oilseed rape to increasing fertilization with
disodium phosphate and with sodium chloridae on two potassium fertilization levels, Rosliny
oleiste nr. 21(2)
56. Zahan P., 1983 - Elemente tehnologice la cultura rapiţei de toamnă în condiţiile unor
soluri podzolice, Revista Cereale si plante tehnice, nr 8.
57. ***, 1996 “Cereale şi plante tehnice”, nr.9 1996
58. ***, 2000 “Cereale şi plante tehnice”, nr.3 articol de Gh. Ionescu
59. ***, 2005 “Cereale şi plante tehnice”, nr.2 articol de M.V. Hălmăjan
60. ***, Revista AgriPlus nr7/aug.2006
61. ***, Revista Cetiom, 2007 – Atouts; débouchés, rendement blé marges/agronomie et
environment, www.cetiomfrace/indexphp
62. www.scdasuceava.ro
63. www.faostat.fao.org

82
83