UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI

MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură
şi Dezvoltare Rurală
Program de studiu: Inginerie Economică în Agricultură (ÎF)
FILIALA CĂLĂRAȘI

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific:
Şef lucrări dr. Burcea Mariana
Absolventă:
Petcu Andreea

CĂLĂRAȘI, 2019
 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE
ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Management, Inginerie Economică
în Agricultură şi Dezvoltare Rurală

Program de studiu: Inginerie Economică în Agricultură (ÎF)

FILIALA CĂLĂRAȘI

Titlul Proiectului: EVALUAREA POTENTIALULUI

NATURAL DE FERTILITATE AL SOLULUI LA S.C.
INDEPENDENŢA S.A.

Coordonator științific:
Şef lucrări dr. Burcea Mariana
Semnătura
……………
Absolvent
Petcu Andreea

CĂLĂRAȘI, 2019
 CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………………….. 3
CAPITOLUL I. CONDIȚIILE NATURALE DE FORMARE A SOLURILOR.................. 5
1.1 Solul și fertilitatea................................................................................................................... 5
1.2 Condițiile predoclimatice ale zonei......................................................................................... 6
CAPITOLUL II. CARACTERIZAREA ÎNVELIȘULUI DE SOL DE PE TERITORIUL
EXPLOATAȚIEI......................................................................................................................... 9
2.1 Clasa și tipul de sol. Caracteristici generale............................................................................ 9
2.1.1. Cernoziomul tipic................................................................................................................. 9
2.1.2. Cernoziomul cambic............................................................................................................ 11
2.2. Analiza fizico chimică a solurilor la S.C. INDEPENDENȚA S.A........................................... 14
2.2.1 Analiza pH-ului ........................................................................................................ 14
2.2.2. Analiza texturii si structurii solului.......................................................................... 15
2.2.3. Analiza gradului de tasare al solului ....................................................................... 17
2.3 Factorii limitativi ai fertilițatii solului ...................................................................................... 17
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ PRIVIND POTENȚIALUL AGRICOL AL FERMEI
ÎN CONDIȚII NATURALE DE FERTILITATE...................................................................... 20
3.1. Informații generale la S.C. INDEPENDENȚA S.A................................................................ 20
3.2. Structura culturilor .................................................................................................................. 22
3.3. Lucrarile de întreținere și îngrijire ale culturilor..................................................................... 23
3.4. Soiurile și hibrizii utilizați ...................................................................................................... 25
3.5. Producții obținute la culturile din rotație…………………………………………………….. 27
3.5.1. Productii medii si dinamica pe cei trei ani............................................................................ 27
3.5.2. Productii totale...................................................................................................................... 32
CONCLUZII……………………………………………………………………………………. 35
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………...... 37

2
 INTRODUCERE

" Nu vom fi niciodată destul de recunoscători față de pământul care ne-a dat totul."
(Constantin Brancuși)

Solul reprezintă un sistem natural complex, polidispers, eterogen și poros, situat la suprafața
scoarței terestre, rezultat prin interacțiunea acesteia cu aerul apa și organismele vii. Pentru om solul, prin
natura lui prezintă particularități pe cât de deosebite de ale celorlalți factori de mediu înconjurător, pe
atât de importante pentru biosferă.
Ca suport și mediu de viață pentru plante, solul, prin conținutul lui în humus, realizează principalele
legături în lanțurile trofice ale ciclului biologic al elementelor, de la sinteza materiei organice până la
produsele mineralizării acestuia. Solul este implicat în toate procesele biogeochimice ciclice care
contribuie la întreținerea și asigurarea existenței vieții pe pământ 1.
Datorită capacității de a întreține viața plantelor, învelișul de sol constituie principalul mijloc de
producție agricolă, dar existența și dezvoltarea societății umane sunt de abundență și calitatea plantelor
superioare terestre, care trebuie să asigure oamenilor hrana și materii prime pentru îmbrăcăminte,
adăpost, medicamente și alte cerințe 2.
În proiectul de față, am realizat un studiu privind învelișul de sol, potențialul de fertilitate precum
și structura culturilor din cadrul societății S.C. INDEPENDENȚA S.A. din comuna Independența,
județul Călărăși.
Am ales aceasta temă, întrucât consider că necesitatea unui studiu privind învelișul de soluri,
fertilitatea și structura culturilor este de actualitate deoarece prin studiul acestora se pot elabora măsuri
de prevenire și combatere a eroziunii de suprafață, precum și modalități pentru protecţia și valorificarea
superioară a resurselor de sol dar și creșterea productivității în fermă.

1
Traian Demeter., 2009 – Geografia solurilor, Universitatea din Bucureşti;
2
Văduva, Gheorghe. "UMANIZAREA PĂMÂNTULUI ȘI O POSIBILĂ STRATEGIE A PREVENIRII
UNUI POSIBIL DEZASTRU." Revista Univers Strategic 3.12 (2012): 9-27.

3
 Obiectivele urmărite în aceasta lucrare sunt reprezentate de:
a. Identificarea, şi studierea solurilor din cadrul societății S.C. INDEPENDENȚA S.A.;
b. Stabilirea proprietăţilor morflologice, fizico-mecanice şi chimice ale acestor soluri;
c. Influenţei tipului de lucrare a solului asupra caracteristicilor fizice și chimice ale acestuia;
Lucrarea este structurată pe 3 capitole, astfel:
Capitol I, este intitulat ”Condițiile naturale de formare a solurilor’’și am identificat și prezentat
tipurile de sol și caracteristicile acestora.
În capitolul II intitulat “Caracterizarea învelișului de sol de pe teritoriul exploatației”, am
realizat o caracterizare pedologică a comunei Independența, zona în care societatea
S.C.INDEPENDENȚA S.A. își are sediul. Tot aici am conturat o prezentare generală a societății privind
domeniul de activitate al acesteia, localizarea dar și structura culturilor.
În capitolul III, am efectuat ”Studiu de caz privind potențialul agricol al fermei în condiții
naturale de fertilitate”, unde am urmărit potențialul agricol al fermei în condiții naturale de fertilitate,
prin identificarea structurii culturilor practicate în cadrul societății, a asolamentului și a rotației culturilor,
am detaliat și identificat parcul de mașini agricole deținut de societate, respective lucrările solului
practicate la principalele culturi.
De asemenea am identificat soiurile și hibrizii utilizați, perioadele de semănat dar și tratamentele
fitosanitare aplicate. Totodată am analizat producțiile medii obținute și evoluția acestora.

4
 CAPITOLUL I
CONDIȚIILE NATURALE DE FORMARE A SOLURILOR

1.1. Solul și fertilitatea

Solul este un subsistem al ecosistemelor terestre, fiind partea componentă a biotopului 3. De
asemenea, el este un mijloc de producție în agricultură. Așa cum îl definește dicționarul de specialitate,
solul este un corp natural, modificat sau nu prin activitatea omului, format la suprafața scoarței terestre
ca urmare a acțiunii interdependente și îndelungate a factorilor bioclimatici asupra materialului sau rocii
parentale, caracterizat prin compoziție specifică trifazică (solidă, lichidă și gazoasă), alcătuire
polidispersă poroasă a fazei solide, prezența componentei vii, diferențiere de compoziție pe vertical
dinamică neîntreruptă și complexă și însușirea de a fi fertile.
De-a lungul timpului au existat numeroase încercări de a defini fertilitatea ca însușire generală
fundamentală a solului. Reformulând și completând definițiile date anterior de Viliams, acesta definește
fertilitatea ca fiind capacitatea solurilor de a pune la dispoziție plantelor în mod permanent și simultan
substanțele nutritive și apa, în cantității îndestulătoare față de nevoile acestora, și de a asigura condițiile
fizice și biochimice necesare creșterii și dezvoltării plantelor, în ansamblu satisfacerii și a celorlalți
factori de vegetație.
Această calitate esenţială a solului - fertilitatea, sintetizată este capacitate specifică care îi permite
solului să asigure elemente nutritive, în cantităţi adecvate şi echilibrate, pentru creşterea plantelor
specifice, când sunt favorabile o serie de condiţii specifice creşterii plantelor ca: lumina, umiditatea,
temperatura, starea structurală a solului şi alţi factori, care poate fi natural sau dobândită în timp. Când
se ia în cultura agricolă, fertilitatea solului devine capacitatea lui de a produce culturile dorite.
Fertilitatea naturală a solului este, mai degrabă, un fenomen biologic decât unul fizico-chimic 4.
În ciuda importanței solurilor și a dependenței umanității față de ele, starea lor se află într-o continua

3
Florea, N. Factori pedogenetici sau condiții ale dinamicii solului? rolul energiei pentru dinamica și
dezvoltarea solului. Revista editata de Academia Româna, 19.
4
Ştefanic Gh., Săndoiu D. I., 1993 – Curs de biologia solului. Lito. U.S.A. Bucureşti
5
stare de degradare. Degradarea solurilor are un impact negativ asupra ecosistemelor la nivel mondial dar
în special asupra agriculturii și a securității alimentare 5.
Fertilitatea solului asigură ritmurile și echilibrele dinamice între procese contrare care se desfașoară
în sol, de acumulare și descompunere, de mobilizare și imobilizare etc., în armonie cu cerințele dinamice
ale plantelor față de factorii de vegetație, inclusive față de apă și elemente nutritive, și de a asigura în
același timp echilibrul și armonia între sol și plantă, ca și între acestea și celelate componente ale bioferei
ca macrosistem viu.
Fertilitatea depinde de nivelurile la care se realizează aceste echilibre, de gradul de armonizare a
însușirilor și proceselor din sol astfel încât acesta să-și păstreze caracteristica fundamentală de corp viu,
dinamic, funcțional în cadru biosferei.
Într-o exprimare foarte sintetică, fertilitatea este însușirea globală a solului de a asigura creșterea și
dezvoltatea plantelor.
Nivelul de fertilitate (slab, moderat, ridicat, foarte ridicat) arată gradul în care solul este capabil
să satisfacă condițiile din definițiile de mai sus, el fiind rezultanta sintetică a tuturor înșușirilor fizice,
chimice și biologie concrete ale solului și a multiplelor procese specifice acestuia.
Fertilitatea dobândită, este rezultatul intervenției omului asupra fertilității sale naturale. Această
intervenție, poate face ca fertilitatea naturală să fie îmbunătățită atunci când se intervine rațional, pe baze
științifice, cu măsuri ameliorative specifice sau poate fi diminuată ori se poate pierde cu totul, când
intervențiile omului sunt necontrolate, brutale iraționale.

1.2. Condițiile pedoclimatice ale zonei

Clima
Analiza hărților climatice demonstrează ca pe teritoriul comunei Independența clima este
continentală, mai puțin moderată decât a altor regiuni din țară; Aceasta se manifestă printr-o amplitudine
termică anuală și diurna relativ mare și prin cantități reduse de precipitații.
Regimul climatic se caracterizează prin veri deosebit de calde, precipitații reduse, sub forma de
averse, prin ierni reci, marcate uneori de viscole puternice, dar și de perioade de încălzire, care provoacă
discontinuități în distribuția temporară a stratului de zăpadă.

5
Tătaru, Irina. "Importanța securității mediului în realizarea stabilității regionale." Revista Univers
Strategic 6.22 (2015): 241-249.

6
 Zona este caracterizată de veri fierbinți și ierni geroase, iar vântul rece și uscat ce vine iarna
dinspre nord-est, este Crivățul.
Conform clasificării după zone climatice reale, unde s-a ţinut cont de temperatură, precipitaţii,
modul cum acestea variază în cursul anului şi modul de repartiţie ale celor mai importante asociaţii
vegetale, W. Köppen (1936), regiunea în care se desfăşoară cercetările, se caracterizează prin următoarea
formulă climatică, care este de tipul: BSax (figura 2.3) 6.
B – climat uscat; ocupă două zonă, câte una în fiecare emisferă; în acest tip de climat evaporaţia
depăşeşte precipitaţiile;
S – stepă;
a – temperatura medie a celei mai calde luni, depăşeşte 22º C;
x – maximul de precipitaţii este la sfârşitul primăverii sau la începutul verii, minimul de
precipitaţii la sfârşitul verii sau la începutul toamnei.
Valoarea medie multianuală a precipitațiilor este sub 500 mm. Precipitaţiile sunt repartizate
neuniform în cursul anului. Astfel că în medie 39 % din cantitatea de precipitaţii cad în sezonul rece,
iar restul de 61% în sezonul cald.
Media anuală a temperaturii este de +11,40 grade Celsius, iar mediile temperaturilor aerului sunt
de 23 grade Celsius în iulie (cea mai caldă lună), în timp ce în cea mai rece lună a anului - ianuarie, este
de +1,95 grade Celsius.

Relieful și limitele administrative

Situată în partea de sud a județului Călărași, comuna Independența se află în zona de contact dintre
Câmpia Bărăganului și Valea Dunării, zonă marcată printr-o linie clară de diferențieri morfometrice și
morfologice. Satul Independența este situat la limita estică a terasei a doua a Dunării, numită populație
de coastă, dincolo de care începe Câmpul Bărăganului.
Atât limanul fluviatil Galățui, cât și partea sa nordică, lacul Potcoava, sunt amplasate pe cursul
inferior al Văii Berza. Lacul în zona Potcoavei adăpostește satul Potcoava, iar coada sa, lacul și valea
Coadele, lungă de 4 km. Cele două sate au între ele o distanță de cca. 3 km, iar mai spre nord-est, la alți
2 km, se află cel de-al treilea sat component al comunei, satul Vișini.

6
Peel, M. C. și Finlayson, B. L. și McMahon, T. A. (2007). „Updated world map of the Köppen–Geiger
climate classification”. Hydrol. Earth Syst. Sci. 11: 1633–1644
7
 Hidrografie
Rețeaua hidrografică este reprezentată prin apele de suprafață (fluviul Gălățui) și apele subterane.
Dupa geneza și condițiile hidrogeologige de înmagazinare, apele subterane se diferențiază în freatice și
de adâncime.
Apele freatice reprezintă o resursă economică importantă nu numai prin faptul că asigură ape de
bună calitate, dar și prin aceea că rezervele exploatate se pot reface ușor prin ciclicitatea regimului hidric.
În partea de Sud – Est a Bărăganului de Sud, unde este situată comuna Independența, adâncimea apelor
freatice ajungând chiar peste 30 m. Mineralizarea apelor se menține între 0,5 și 3 gr./l. Tipul hidrochimic
întâlnit cel mai frecvent este cel clorurat și sulfatat, cu calități potabile bune. Apele freatice din lunca
Dunării se acumulează în depozite aluvionare cuaternare.
Cel mai important lac, este lacul Gălăţui, cu o suprafaţă de 250 hectare, fiind liman fluviatil, lacul
Gălăţui are o concentraţie mare de săruri (1275,70 mg./l). Lacul este folosit în scopuri piscicole şi pentru
irigaţii.

Vegetația
Fiecare factor de vegetație are o acțiune specifică în viața plantelor, acțiunea sa specifică poate fi
nuanțată de la specie la specie, poate fi mult sau mai puțin complexă un factor putând interveni într-un
număr mai mare sau mai mic de procese fiziologice, în funcție de gradul de evoluție filogenetică a speciei
și de complexitatea proceselor care se desfăsoara în plantă.
Vegetaţia, ca o trăsătură caracteristică a Câmpiei Bărăganului, este constituită în mare parte de
vegetaţie forestieră, în care este dominant stejarul brumăriu (Quercus robur), tei (Tillia argintaea), ulm
(Ulmus minor), frasinul (Fraxinus angustifolia), etc.
Dintre speciile ierbacee enumerăm: creasta cocoşului (Polygonatum latifolium), pajişti cu
Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis, Poa pratensis, Medicago lupulina, Agropyron repens.

8
 CAPITOLUL II
CARACTERIZAREA ÎNVELIȘULUI DE SOL DE PE TERITORIUL EXPLOATAȚIEI

2.1. Clasa și tipul de sol. Caracteristici generale

Învelişul de sol pe care este amplasată ferma şi pe care s-au efectuat cercetările este reprezentată
de cermoziom tipic și o parte din terenuri se află pe cernoziom subtip cambic, ambele făcând parte din
Clasa Cernisoluri.
2.1.1. Cernoziomul tipic este afânat și permeabil, are o capacitate bună pentru apă și aer, se
lucrează bine și relativ ușor.
Sub aspectul caracteristicilor chimice și de troficitate fac parte din categoria celor mai bune soluri.
Sunt bogate în humus (3-6% în orizontul superior rezerva pe adâncime 0 - 50 cm și o rezervă de humus
de 160-200 t/ha, fiind caracterizată ca fiind mare), de bună calitate, de tip mull calcic.
Au complexul coloidal foarte bine reprezentat și saturat în cea mai mare parte cu cationii bazici,
unde V% ( gradul de saturație în baze) nu scade sub 90, în rândul cărora predomină calciul, urmat de
magneziu.
Reacția solului este neutră slab alcalina, cu pH între 7-7,6, iar activitatea microbiologică este foarte
intensă și sunt bine aprovizionate cu substanțe nutritive.
Deși au însușiri foarte bune, datorită regimului de precipitații, principala problemă a agriculturii
în această zonă o constituie aprovizionarea cu apă a culturilor.
Remedierea regimului deficit de apă se face prin aplicare unei agrotehnici specifice care să pună
baza pe lucrarea solului imediat dupa recoltare, întreținerea curată și afânarea a terenului și ierbicidări
pentru conservarea apei în sol. Rezolvarea radicală a deficitului de umiditate în zona cernoziomurilor are
loc prin irigații.
În vederea obținerii unor producții mai mari se impune și aplicarea de îngrășaminte chimice și
gunoi de grajd, diferențiat în funcție de cultură, de regimul irigat sau neirigat

Caracterizarea fizico chimică a cernoziomului tipic

În tabelul 2.1. sunt prezentate principalele caracteristici fizico-chimice ale cernoziomului tipic, din
care reiese faptul că, humusul se încadreaza în categoria de conținut bun, la suprafaţă, la adâncimea
cuprinsă între 0 și 10 cm prezentând valori mari de 3,56 %, conținutul micșorându-se pe profil, scăzând
la circa 1,15 % la l m adâncime.

9
 În ceea ce privește dinamica conținutului de humus la cernoziomul tipic, aceasta prezintă scăderea
continuă începând de la suprafață spre adâncime.
Tabelul 2.1.
Caracterizarea fizico-chimică a cernoziomului tipic
Cationi schimbabili
Orizont Adâncime Humus CaCO3 pH Mg++ Ca++
pedgenetic (cm) (%) (%) me/100 g sol me/100 g sol
Ap 0-10 3,56 - 7,75 5,18 35,32
Am 30-40 3,13 - 7,34 5,10 33,17
A/B 50-60 2,44 - 7,15 4,62 31,59
Bt 70-80 1,90 8,34 8,20 - -
B/C 90-100 1,15 8,21 8,20 3,71 27,12
CaCO3 110-120 - 8,15 8,45 - -

Reacţia solului este slab alcalină, cu valori ale pH-ului cuprinse între 7,75 si 8.45, reacție neutră în
primii 50 cm, aceasta având un caracter slab alcalin spre adâncime.

Dinamica conţinutului de humus la cernoziomul tipic, %

1.15
0-10 cm
3.56
1.9
30-40 cm

50-60 cm
2.44
70-80 cm
3.13
90-100 cm

Fig. 2.1. Dinamica conţinutului de humus la cernoziomul tipic, %

10
 Conținutul de CaCO3 se evidențiază începând cu adâncimea de 70 cm. Prezența cationilor
schimbabili Mg++ și Ca++ se evidențiază de la suprafață până la adâncimea de 100 cm.
Din figura 2.1. constatăm faptul că maximul de conținut de humus la cernoziomul tipic este de 3,56
%, și scade pe măsură ce adâncimea solului crește, ajungând ca la adâncimea de 90-100 cm sa fie cu
67,69 % mai mic față de conținutul de humus existent la adâncimea cuprinsă între 0-10 cm.
Ȋn figura 2.2. se prezintă dinamica ph-ului cernoziomului tipic, unde se observă caracterul slab
alcalin – puternic alcalin, de la suprafață spre adâncimea solului.

Dinamica pH-ului cernoziomului tipic

8.6
8.4 8.45
8.2 8.2 8.2
8 7.75
Unitãţi pH

7.8
7.6
7.34
7.4
7.2 7.15
7 pH
6.8
6.6
6.4
0-10 cm
30-40 cm
50-60 cm
70-80 cm
90-100
110-120
cm
cm
Adȃncime sol

Fig. 2.2. Dinamica pH-ului pe adâncimi la cernoziomul tipic

2.1.2. Cernoziomul subtip cambic

La cernoziomul cambic se remarca un număr mare de lumbricide, miriapode, diferite alte insecte
și rozătoare, care în totalitatea lor omogenizează materia organică cu cea minerală.
Profilul de sol este de tipul: Ap - Am –A/B - Bv –B/C - Cca.
Orizontul Am la acest sol este un Am de 10 – 40 cm grosime; are culoare închisă, brun-
negricioasă, brun-cenușie, structura formată din agregate mijlocii cu muchii ușor reliefate; textura este
luto-argiloasă.

11
 Orizontul Bv are grosimi diferite, între 70-100cm; este de culoare brunie cu nuanțe roșcate sau
ruginii; textura este luto-argiloasă; structura microprismatică; moderat compact, rădăcini; trecerea spre
orizontul următor.
Orizontul Cca se găsește de la 100 cm în jos are culoare brun-gălbuie, dupa un orizont de tranziție
B/C de 20 cm, este astructurat; lutos; fin poros; prezintă numeroase pete cu diferite mărimi de carbonat
de calciu. Prezintă o bogată activitate biologică care este materializată în numeroase neoformațiuni
biologice.
Procesul de argilizare activ determină creșterea procentului de argilă și, în consecință, o textura
luto-argiloasă. Cernoziomul cambic are conținut ridicat de humus de bună calitate, reacție neutră sau
slab acidă și o bună aprovizionare cu elemente nutritive asimilate.

Tabelul 2.2
Caracterizarea fizico-chimică a cernoziomului cambic
Cationi schimbabili
Orizont Adâncime Humus CaCO3 pH Mg++ Ca++
genetic cm % % me/100 g sol me/100 g sol
Ap 0-8 3.44 - 6,65 5,13 44,1
10-20 3.05 - 6,44 4,18 35,2
Am 30-40 2.60 - 6,86 - -
50-60 2.11 - 7,21 1,96 41,2
A/Bv 60-70 1.36 - 8,60 - -
BV 70-100 1.13 7,79 8,50 0,92 38,2
B/C 100-120 - 11,21 8,53 - -
Cca 120-150 - 12,52 8,65 1,36 33,4

Conform tabelului 2.2., conţinutul de humus al cernoziomului cambic se încadrează în categoria

de conținut bun, la suprafaţă, la adâncimea cuprinsă între 0 și 10 cm prezentând valori de 3,44 %,
conținutul micșorandu-se pe profil, menţinându-se la circa 1,13 % până la l m adâncime.
Din figura 2.3. constatăm faptul ca cel mai mare conținut de humus a cernoziomului cambic se
regăsește la adâncimea cuprinsă între 0 - 8 cm, acesta scăzând treptat pe adâncimea profilului de sol,
ajungând ca la adâncimea de 1 m să fie cu 67,15 % mai mic față de conținutul de humus existent la
adâncimea 0-8 cm.

12
 Dinamica conţinutului de humus la cernoziomul cambic
4

3.5

2.5
% hunus

2
3.44 Conţinut
1.5 3.05 humus
2.6
1 2.11
1.36 1.13
0.5

0
0-8 cm 10-20 cm 30-40 cm 50-60 cm 65-75 cm 90-100 cm

Adȃncimea solului

Fig. 2.3. Dinamica conţinutului de humus pe adȃncime, la cernoziomul cambic:

PH-ul este un element important in cee ace priveste cresterea si dezvoltarea plantelor, acesta fiind
repartizat diferit pe suprafata fermei.
La o primă analiză a pH-ului, s-a observat că valorile sunt cuprinse între 6,65 la suprafața solului
și 8,65 in adancime, ceea ce ne indică o alcalinitate crescută a solurilor din această fermă.
Din figura 2.4. se observă faptul că pH-ul cernoziomului cambic, la adâncimea cuprinsă între 0 și
40 cm este neutru, cu valori de 6,65 în timp ce la adâncimea de 60-100 cm, pe profilul de sol se remarcă
trecerea la un pH alcalin.

13
 Dinamica pH-ului pe adȃncimi la cernoziomul cambic

10
6.65 8.6 8.5
6.44 6.86 7.21 8.53 8.65
Unitãţi pH

0 pH
0-8 cm 10-20
30-40 50-60 pH
cm cm 65-75
cm 90-100
cm 120-130
cm 140-150
cm
cm

Adȃncimea solului

Fig. 2.4. Dinamica pH-ului pe adâncimi la cernoziomul cambic

2.2. Analiza fizico chimică a solurilor la S.C. INDEPENDENȚA S.A.

În vederea studierii învelișului de sol și al potențialului de fertilitate al acestuia în cadrul S.C.
INDEPENDENȚA S.A., am realizat o analiză a principalilor indicatori agrofizici și agrochimici cu rol
important în calitatea solului, și anume: pH-ul, structura, textura și gradul de tasare al solului, conținutul
de NPK, conținutul de nutrienți secundari (Ca, Mg, Fe, Zn, Cu, Mn, suma bazelor schimbabile), coținutul
de humus și total carbon organic.

2.2.1 Analiza pH-ului

Valorile pH-ului solului din cadrul S.C.INDEPENDENȚA S.A. au prezentat în perioada 2016 -
2018 urmatoarea evoluție.
Tabelul 2.3.
Evoluția pH-ului în perioada 2016 – 2018, la solurile din cadrul S.C. INDEPENDENȚA S.A.
Anul Valoare pH Specificare
2016 8,03 Moderat alcalin
2017 7,90 Moderat alcalin
2018 8,18 Moderat alcalin

14
 Din tabelul 2.3. observam ca valoarea pH-ului a variat în limitele intervalului moderat alcalin, de
la un an la altul, pe parcursul perioadei studiate.

Dinamica pH-ului in perioada 2016 - 2018

8.18

8.03

7.9

2016 2017 2018

Fig. 2.5. Dinamica pH-ului în perioada 2016-2018 în cadrul S.C.INDEPENDENȚA S.A.

Din fig. 2.5. constatăm faptul că în anul 2018 comparativ cu anul precedent valoarea pH-ului a
crescut cu peste 3,5 %. Pe parcursul întregii perioade studiate valorile pH-ului s-au încadrat în categoria
de pH moderat alcalin.
Întrucât reacția solului din cadrul societății este una moderat alcalină , putem spune că plantele
care se pretează cel mai bine la un astfel de sol sunt : rapița, orzul, grâul , lucerna care se regăsesc cultivate
și în ferma noastră.

2.2.2. Analiza texturii și structurii solului

Tabelul 2.4.
Structura solului în perioada 2016-2018 – S.C. INDEPENDENȚA S.A.
An Mărimea agregațelor structurale (mm) Interpretare
2016 25 Structura poliedrica angulara
2017 23 Structura poliedrica angulara
2018 23 Structura poliedrica angulara

15
 Constatăm din tabelul 2.4. faptul că pe tot parcursul perioadei studiate structura solului din cadrul
S.C. INDEPENDENȚA S.A. a fost una poliedrică angulară.

Textura solului
Categoriile de particule de diferite mărimi, care alcătuiesc faza solidă a solului, poartă denumirea
de fracţiuni granulometrice, care au fost grupate în clase de mărimi şi anume nisip, praf şi argilă.
Proporţia acestor fracţiuni în sol determină clasa texturală a solului.
Din puncte de vedere al texturii, se observă (tabelul 2.5.) că în intervaul 2016-2018, textura
solurilor este nisipo-argiloasă, ceea ce ne indică soluri ce pot forma crusta în perioadele secetoase.

Tabelul 2.5.
Textura solului în perioada 2016-2018 – S.C. INDEPENDENȚA S.A.
Anul In Ap (0-20 cm) Argilă Praf Nisip
(< 0,002 mm) (0,002 mm) (0,02-2mm)
2016 argila nisipoasă 35,3 % 16 % 44,06 %
2017 argila nisipoasă 35,3 % 16 % 44,08 %
2018 argila nisipoasă 35,4 % 16 % 43,71 %

Continutul procentual al fracțiunilor granulometrice, %

35.40%
43.71%

Argilă (< 0,002 mm)

Praf (0,002 mm)

16%
Nisip (0,02-2mm)

Fig. 2.6. Fracțiunile granulometrice ale solului, în cadrul S.C.INDEPENDENȚA S.A.

16
 Prin textura sau compoziţia granulometrică a solului se înţelege proporţia în care particulele de
sol de diferite mărimi (de la cele coloidale de argilă şi până la cele grosiere de nisip) participă la alcătuirea
solului.
Textura nisipo-argiloasa a solului, cu un conținut mediu de 35 % argilă și nisip 43 % a
materialului parental, influenteaza procesele pedogenetice si implicit morfologia profilului de sol, in
sensul ca aceste texturi favorizeaza o levigare mai intensa, o dezvoltare mai profunda a solului (fig. 2.6.).

2.2.3. Analiza gradului de tasare al solului

Din tabelul 2.6 observăm faptul că pe parcursul perioadei studiate, gradul de tasare al solului în
cadrul societății s-a încadrat în perioada de semănat în clasa de sol slab afânat, cu valori între – 13,06 și
– 4,03 % v/v, iar în perioadele de vegetație și recoltare în clasa de sol slab tasat, cu o medie de 7,21 %
v/v.
Tabelul 2.6.
Gradul de tasare al solului în perioada 2016-2018- S.C. INDEPENDENȚA S.A.
Adâncimea Gradul de tasare ( % v/v)
(cm) Semănat Vegetație Recoltare
0-10 -13,06 -2.33 2.75
10-20 -8.11 4.21 9.01
20-30 -4.03 6.73 9.87
Media -6.07 2.87 7.21

2.3 Factorii limitativi ai fertilițătii solului

Fertilitatea solului este capacitatea solului de a pune la dispoziția plantelor verzi în tot timpul
vegetației, în mod permanent și simultan, substanțele nutritive și apă, în cantitate îndestulătoare, față de
nevoile acestora și de a asigura condițiile chimice și biochimice necesare creșterii și dezvoltării plantelor,
în ansamblul satisfacerii și a celorlalți factori de vegetație.
Calitatea solului în funcție de punctajul relevant de nota de bonitare cu privire la fertilitatea solului
este încadrată în: foarte slabă (0-20), slabă (21-40), mijlocie (41-60), bună (61-80) și foarte bună (81-100
puncte).
Există trei factori limitativi care joacă un rol la fel de important pentru a realiza producţii şi calităţi
bune: factori pedoclimatici, factori agrotehnici și factorul uman.

17
 a. Factorii pedoclimatici
Solul – este resursa fundamentală şi baza pentru o cultură. Calitatea solului prin proprietățile fizico
– chimice, determină abilitatea acestuia de a oferi un mediu de creştere potrivit și influenţează calitatea
şi cantitatea producţiei (tabelul 2.7.).
Temperatura – majoritatea plantelor au o plajă destul de îngustă în ceea ce priveşte temperatura
la care se pot dezvolta în mod optim, în funcţie de fenofază. Când vorbim de temperatura optimă, trebuie
să ţinem cont atât de temperatura aerului, dar şi de cea a solului.
Tabelul 2.7.
Factorii care determină calitatea solului

Proprietăţile fizice Proprietăţile chimice Proprietăţile biologice

Structura şi conţinutul de lut, pH Bacterii

argilă sau nisip Capacitatea de schimb cationic Enzime
Stratul fertile de sol Materia organică
Adâncimea pânzei de apă Conductivitatea electrică
freatică Conţinutul de elemente chimice
Panta

Apa – un alt factor foarte important al unei culturi, îl reprezintă cantitatea de precipitaţii, atât ca
medie anuală, cât şi prin repartizarea acestora pe parcursul anului. Cele mai multe specii au perioade
critice în ceea ce priveşte necesarul de apă. Absenţa sau excesul precipitaţiilor în aceste perioade
determină atât pierderi cantitative, cât şi calitative.
b. Factorii agrotehnici
Soiul sau hibridul – genetica soiului/hibridului determină rezistenţe, toleranţe, calităţi şi producţii.
Tehnologia de cultură – aici includem lucrările solului, momentul semănatului, momentul
aplicării de tratamente sau de îngrăşăminte, cantităţiile folosite la hectar etc.
c. Factorul uman
Influenţa omului în ceea ce priveşte producţia şi calitatea unei culturi este limitată. Dacă nu putem
influenţa cu nimic temperatura, cantitatea de precipitaţii, lumina şi limitat calitatea solului, putem
influenţa cu siguranţă factorii agrochimici.

18
 Influenţa asupra solului se poate face prin aplicarea unei tehnologii potrivite, astfel încât să nu se
distrugă structura solului. Se poate influenţa ph-ul solului, compoziţia de materie organică, cantitatea de
elemente chimice din sol, permeabilitatea acestuia.
Alegerea soiului/hibridului se face în funcţie de condiţiile pedo-climatice, producţia şi calitatea
dorite, rezistenţele sau toleranţele la anumite boli predominante în zona de cultură.

Fig. 2.6. Corelația fermier - factori limitativi - producție

Lucrările agrotehnice includ rotaţia culturii, lucrările solului, fertilizare, amendamente,

distrugerea buruienilor, combaterea bolilor şi a dăunătorilor.
Lucrările solului efectuate corect contribuie la păstrarea apei în sol, asigură mobilitatea şi
accesibilitatea elementelor nutritive, determină o răsărire uniformă şi rapidă a culturii, distrugerea
buruienilor etc.
Prin fertilizare eficientă se asigură necesarul de substanţe minerale pentru obţinerea unei producţii
mari şi de calitate.

19
 CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ PRIVIND POTENȚIALUL AGRICOL AL FERMEI ÎN CONDIȚII
NATURALE DE FERTILITATE

3.1. INFORMAȚII GENERALE LA S.C. INDEPENDENȚA S.A.

Înființată în anul 1991, S.C. INDEPENDENȚA S.A., cu sediul social în comuna Independența,
județul Călărași, este o societate al cărui obiect principal de activitate, îl reprezintă cultivarea cerealelor
plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase.
Pe lângă obiectul principal de activitate, societatea asigură:
a. Prestări de servicii în agricultură precum:
- Prelucrarea solului:
- Tratament fitosanitar;
- Semănat și
- Recoltat.
b. Producerea semințelor pentru culturile de: grâu; orz, porumb, soia, mazăre, floarea
soarelui și lucernă.
c. Baza proprie de prelucrare a semințelor;
d. Selectare, tratare, însacuire și etichetare;
e. Consultanță Agrotehnică;
f. Intermedieri în achiziții de inputuri sau livrări de produse finite;
g. Spațiu de depozitare de 1000 T (hala metalică).
Societatea deține în proprietate 900 de ha de teren arabil, în comuna Independența, pe care-l
cultivă cu plante.

Dotarea tehnico-materială și parcul de mașini

Cu privire la baza tehnico-materială a societății, aceasta are în dotare o gamă variată de mașini
și utilaje agricole, care asigură buna desfășurare a lucrărilor tehnologice și implicit a procesului de
producție.
Lucrarile agricole din perioada de vegetație sunt asigurate prin un număr destul de variat de utilaje
și tractoare, ce sunt prezentate în tabelul 3.1.

20
 Din punct de vedere al parcului de mașini și utilaje, datorită faptului ca firma lucrează o suprafață
foarte mare de teren, achiziția de utilaje a fost făcută din surse proprii dar și surse externe, respectiv
fonduri europene.
Situaţia parcului de tractoare şi maşini agricole din cadrul S.C. INDEPENDENȚA S.A ȋn perioada
2016-2018, s-a prezentat astfel:

Tabelul 3.1.
Situaţia parcului de tractoare şi maşini agricole – S.C. INDEPENDENȚA S.A
Nr. Tip utilaje Număr utilaje
crt.
1 Class Xerion 540 CP 1
2 Fendt 939 390cp 1
3 Tractor Mc Cormick 120 CP 1
4 Combina Class 780 recoltat 12m 1
5 Tractor U 650 3
6 Combina recoltat Laverda 3
7 Semanatoare paioase KUN 8m 1
8 Semănătoare pormb 6m 1
9 Semănătoare U650 pentru soia 1
10 Instalaţie pentru erbicidat 24 m 1
11 Distribuitor de ȋngraşăminte 24 m 1
12 Plug 6 cormane 1
13 Plug 4 cormane 1
14 Combinator 6 m 1
15 Disc 6 m 1
16 Prăşitoare simplă 1
17 Prăşitoare cu dozatoare de ȋngrăşăminte 1
18 Scarificator 1
19 Plug 12 cormane 1
20 Remorcă 3
21 Instalaţie de irigat pe tamburi 50 m 8

21
 22 Instalaţie de irigat pe tamburi 36 m 4
23 Pompă de apă pentu irigat 1

3.2. STRUCTURA CULTURILOR

În cadrul exploatației agricole S.C. INDEPENDENȚA S.A., structura culturilor este reprezentată
de: grâu, floarea soarelui, porumb, rapiță, soia mazăre și lucernă (tabelul 3.2.), ocupând o suprafaț totală
de 900 ha.
Tabelul 3.2.
Structura culturilor în cadrul fermei, ha
Locație Cultura 2016 % 2017 % 2018 %
Grâu 197 21,8 167 18,5 205 22,7
Orz 120 13,3 145 16,1 154 17,1
Fl. soarelui 140 15,5 132 14,6 165 18,3
S.C. Porumb 207 23 287 31,8 194 21,5
INDEPENDENȚA Rapiță 70 7,7 100 11,1 126 14
S.A. Soia 160 17,7 63 7 50 5,5
Mazare - 6 0,6 6 0,6
Lucerna 6 0,66 0 0 0 0
TOTAL - 900 100,0 900 100,0 900 100,0

Sursa: Date S.C. INDEPENDENȚA S.A.

Analizând dimensionarea solelor, constatăm la nivel de trei ani ca acestea au fost conturate in mare
parte datorită cerințelor ecomonice din piață.
Desi putem vorbi la nivelul anului 2018 de 7 culturi în rotație, cele mai reprezentative sunt grâul
cu 205 ha, porumbul cu 194 ha, floarea soarelui cu 165 ha și orzul cu 154 ha. În anul 2016 s-a cultivat o
sola de 6 ha cu lucernă, care a fost întoarsă deoarece gradul de răsărire a fost foarte mic.
Conform cifrelor din tabel, constatăm că o cerere foarte mare la nivel de fermă o reprezintă culturile
de grâu cu o medie de ocupare de 21 % pe cei trei ani si porumb cu o suprafața ocupata de 25,43 %, astfel
spus putem vorbi de aproximativ 46% din suprafata terenurilor alocate pentru aceste culturi.
Suprafețe importante sunt ocupate și de cultura de floarea soarelui cu 16,13 % procent din suprafața
totala și orz cu un procent de 15,7 %.
22
 3.3. LUCRARILE DE ÎNTREȚINERE ȘI ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR, care constau
în aplicarea de îngrășăminte, tratamente combatere boli dăunatori, combaterea buruienilor sunt realizate
cu ajutorul utilajelor agricole aflate în dotare.
Arătura, este lucrarea de bază a solului, efectuată după recoltarea plantei premergătoare și
influenţează procesele fizice, chimice şi biologice din sol ca urmare a modificării regimului de aer, apă,
căldură şi substanţe nutritive, astfel prin arat resturile vegetale de la suprafaţa solului şi îngrăşămintele
organice sunt încorporate în sol.
Prin arătura s-a contribuit direct la combaterea buruienilor, îndeosebi a celor perene, cu înmulţire
vegetativă prin drajoni, rizomi şi stoloni.
Arătura la S.C. INDEPENDENȚA S.A., se face cu plugul în agregat cu grapa grapa cu colţi (pe
terenurile mai umede şi mai îmburuienate) sau grapa stelată (pe terenuri bine zvântate, curate de
buruieni), care efectuează o lucrare cu sol suficient de mărunţit şi de nivelat la suprafaţă.
Viteza de arat şi nivelarea prealabilă a terenului, s-a facut cu viteza agregatului de 6 km/h ceea ce
asigură o arătură bună.

Lucrări ale solului la cultura grâului

Lucrarea de bază pentru grâul de toamnă după recoltarea plantelor timpurii o constituie arătura,
la executarea căruia trebuie luate în considerare data efectuării și adâncimea.
Aratul s-a executat imediat după recoltarea plantei premergătoare. Indiferent de specie (grâu,
rapiță, borceag, ovăz, mazăre, fasole, cartofi extratimpurii și timpurii, in pentru ulei, in pentru fibră, etc.),
trebuiesc luate măsuri imediate pentru eliberarea terenului de produsul secundar și trecerea de îndată la
efectuarea aratului.
Solul trebuie arat când are conținut mijlociu de umiditate, când plasticitatea și coeziunea au valori
minime. Imediat după recoltarea plantelor timpurii solul are suficient de umed și solul se revarsă după
plug.
La cele menționate, se cere adaugat și faptul că orice întârziere a executării aratului scurteaza
timpul dintre această lucrare și semănat. În acest caz se acumulează în sol o cantitate mai mică de nitrați,
de fosfor, de potasiu mobil și apă. De asemenea, nu se poate combate cu eficiența buruienile și nu se mai
poate pregăti un pat germinativ optim.
Pe timpul verii arătura a fost întreținută prin lucrări cu grapa cu colți reglabili, deoarece solul arat,
mai ales în urma ploilor se îmburuienează.

23
 Lucrarea se execută când buruienile sunt mici, abia răsărite, pentru a fi distruse de colțurile grapei.
În același timp grapa mai sfărâmă din bulgări și reface la suprafața solului stratul superficial afânat.
În preajma semănatului arătura se lucrează cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colți
reglabili, iar în ziua semănatului, imediat înaintea mașinilor de semănat, cu cultivatorul pentru pregătirea
patului germinativ, și care asigură cele mai bune condiții pentru semințele de grâu.
Lucrări ale solului la cultura porumbului
Prin sistemul de lucrări la cultura porumbului se urmăreşte efectuarea în timpul optim numai a
lucrărilor solului strict necesare, evitând distrugerea structurii şi tasării solului, prin înlăturarea trecerilor
repetate cu maşinile agricole pe teren. Prin acest sistem se asigură o mai bună combatere a buruienilor,
se reduce gradul de eroziune al solului şi se realizează economie de carburanţi.
Prin două treceri ale tractorului pe teren s-a realizat răspândirea îngrăşămintelor pe toată suprafaţa
și răspândirea erbicidelor pe toată suprafaţa (prima cursă a tractorului).
Lucrări ale solului la cultura de floarea soarelui
Prima lucrare a fost dezmiriștitul, care se efectuează în funcție de cultura premergătoare și de data
recoltării. Apoi, se intră în câmp pentru o arătură adâncă, care se efectuează la adâncimi variabile, an de
an, în intervalul 20-30 cm (în funcție de sol), pentru evitarea formării hardpanului.
Lucrări ale solului la cultura de rapiță
Sistemul de lucrări ale solului pentru cultura de rapiță cuprinde arătura normală executată la
adâncimea la care să nu se scoată bulgări, 20-22 cm, apoi discuirea imediat după arat cât încă solul este
reavăn și pregătirea patului germinativ prin lucrări repetate cu grapa cu discuri. Ultima lucrare se face la
adâncimea de semănat și perpendicular pe direcția de executare a semănatului.
Lucrări ale solului la cultura de soia
Arătura de toamnă este efectuată cu Tiger sau cu orice alt utilaj combinat care să afâneze solul pe
adâncimea de minim 25 cm, care să lase solul suficient de tasat pentru refacerea capilarității. Aceste
lucrări s-au făcut imediat după ce planta premergătoare eliberează terenul, pentru a beneficia de
umiditatea din sol.
Lucrări ale solului la cultura mazăre
Pentru cultura de mazăre, în cadrul societății, se realizează o aratură obligatoriu în toamna, urmată
de o lucrare cu combinatorul pentru a putea începe semănatul primăvara foarte devreme, imediat ce solul
permite intrarea utilajelor la semănat. În anumite situații, primăvara se recomandă o lucrare ușoara cu
combinatorul înainte de semănat

24
 Lucrări ale solului la cultura lucernă
S-a executat nivelarea toamna, după o prelucrare a solului, în prealabil cu grapa cu discuri. Această
lucrare s-a efectuat, cu 2-3 săptămâni înainte de pregătirea patului germinativ, cu grapa cu discuri în
agregat cu grapa cu colţi.
Adâncimea de arat a fost de 23-25 cm şi s-a executat la 25 octombrie pentru lucerna semănată
primăvara.

Sortimentul de îngrășăminte aplicate

Pentru îmbunătățirea fertilității solului și creșterea producțiilor s-a folosit o gamă largă de
îngrășăminte, care au fost aplicate tuturor culturilor din cadru S.C. INDEPENDENȚA S.A. în perioada
2016 - 2018 s-au prezentat astfel:
Tabelul 3.3.
Sortimentul de îngrășăminte aplicate S.C. INDEPENDENȚA S.A.
Cultura Număr tratamente Cantitate Produs
aplicate în vegetație kg/ha s.a.
Grâu 2 70 COMPLEX TOP K 12:6:24
Orz 2 50 COMPLEX TOP K 12:6:24
Porumb 1 50 SUPERFOSFAT Marcoser
Rapiță 1 70 ULTRASOL 17:07:21
Floarea Soarelui 1 80 KRYSTAFEED 20:10:20
Soia 2 90 HAIFA 23:7:23
Mazăre 1 70 SOLUFEED 20:20:20
Lucernă 1 60 HAIFA 14:14:28
Sursa: Date S.C. INDEPENDENȚA S.A.

Conform tabelului 3.3., observăm că la culturile de grâu, orz și soia, s-au aplicat doua tratamente
cu complex NPK, deoarece acestea sunt mari consumatoare de elemente chimice. Leguminoasele precum
soia, mazărea și lucerna, au fost fertilizate cu NPK o singură dată în perioada de vegetație.

3.4. SOIURILE ȘI HIBRIZII UTILIZAȚI

Soiurile și hibrizii utilizați în cadrul S.C. INDEPENDENȚA S.A. ȋn perioada 2016 - 2018 sunt
prezentați în tabelul 3.4., alături de caracteristicile fiziologice ale fiecărui hibrid.

25
 Tabelul 3.4.
Soiurile și hibrizii utilizați în cadrul S.C. INDEPENDENȚA S.A.
Cultura Soi Hibrid Caracteristici fiziologice
Ariesan Soi precoce, productiv, rezistență bună la iernare și
cadere, spicul aristat roșu
Grâu - Hylux Hibrid nou, timpuriu, cu o excelență rezistenţă pe
perioda iernii.
Andrada Soi intensiv, rezistent la iernare, rezistență foarte bună
la cădere rezistență bună la încolțirea boabelor în spic.
Arnold Este un soi foarte timpuriu cu talie înaltă şi cu o
rezistenţă foarte bună la boli
Hibrid cu rezistenţă bună la secetă şi arşiţă,prezintă un
Floarea Marquesa grad ridicat de autofertilitate pe calatidiu,toleranţă
Soarelui Cl ridicată la Phomopsis şi Sclerotinia
Soi, semitimpuriu, de mare productivitate, cu o
capacitate mare de înfrățire
Sumbra Hibrid cu toleranța la stresul hidric precum și la
putregai (Fusarium) , are conținut mare în amidon.
Porumb Plantă viguroasă, cu foliaj bine dezvoltat cu o foarte
Sum 305 bună rezistență la frângere.
Hibrid cu o înaltă calitate a boabelor, fiind excelent atât
Ossk 515 pentru consumul uman cât și pentru hrana animalelor.
Hibrid semi-timpuriu, caracterizat printr-o adaptare
excelentă pedoclimatică, răspuns bun în condiții
Rapița Dynastie tehnologice variate și rezistență mare la frângerea
tulpinilor și la scuturare.
Acrobat - Soi semi-timpuriu cu creștere foarte bună în toamnă și
un ritm alert la reluarea vegetației în primăvară.
Soi timpuriu a cărui înflorire și maturare timpurie duc
Ecarlate la evitarea perioadelor cu temperaturi ridicate din
timpul verii. Stabilitatea și productivitatea se reflectă în
conținutul ridicat de ulei în semințe.
26
 Orion Soi nou cu genetică de elită cu o capacitate foarte bună
Soia de ramificare.
Tena Soi nou ce deține un pachet genetic de excepție,inserția
primei păstăi facilitează o recoltare mecanică fără
pierderi.
Soiul Korvin are maturitatea semi-timpurie, o
Mazăre Korvin capacitate superioară de producție, cu boabe și păstăi
mari, foarte dulci, excelente calitativ.
Acest soi este rezistent la numeroase boli precum:
Ashton Fusarium wilt, Fusarium oxysporum, PM (Fainarea,
Erisiphe pisi) și prezintă rezistență intermediară la: DM
(Mana, Peronospora viciae).
Soi sintetic are o bună capacitate de regenerare după
Lucerna Roxana - coasă și o foarte bună perenitate, conținutul de proteină
brută din substanța uscată este de 19,68%
Soi sintetic, semitardiv, are plantele de talie medie la
Teodora - înflorit, conținutul de proteină brută din substanța
uscată este de 22% P.B, la îmbobocit.
Sursa: Date S.C. INDEPENDENȚA S.A.

3.5. PRODUCȚII OBȚINUTE LA CULTURILE DIN ROTAȚIE

3.5.1. Productii medii obținute la principalele culturi și dinamica pe cei trei ani
În perioada 2016-2018, în cadrul S.C. INDEPENDENȚA S.A. s-au obținut următoarele producții
la culturile din rotație:
Tabelul 3.5.
Producțiile obținute în cadrul S.C. INDEPENDENȚA S.A. în anul 2016
Cultura Suprafața cultivată Producția medie Producția totală
(ha) (kg/ha) (Tone)
Grâu 197 5200 1024.4
Orz 120 4500 540
Porumb 267 6300 1682.1

27
 Rapiță 70 2600 182
Floarea Soarelui 180 2200 396
Soia 160 1550 248
Mazăre - - -
Lucernă 6 20000 120
Sursa: Date S.C. INDEPENDENȚA S.A.

Se observă din tabelul 3.5. faptul ca în anul 2016, în cadrul S.C. INDEPENDENȚA S.A. s-au
obținut producții medii de peste 5200 de kg la cereale și peste 1550 kg la leguminoase. Porumbul a
înregistrat producții bune de 6300 kg/ha.

Tabelul 3.6.
Producțiile obținute în cadrul S.C. INDEPENDENȚA S.A. în anul 2017
Cultura Suprafața cultivată Producția medie Producția totală
ha kg/ha Tone
Grâu 205 5500 1127.5
Orz 171 4200 718.2
Porumb 144 6000 864
Rapiță 80 2500 200
Floarea Soarelui 188 2100 394.8
Soia 112 2200 246.4
Sursa: Date S.C. INDEPENDENȚA S.A.

Cu privire la situația producțiilor obținute în cadrul S.C. INDEPENDENȚA S.A., anul 2017 acestea
s-au prezentat conform tabelului 3.6. Aici putem observa faptul că porumbul a înregistrat producții medii
de 6000 kg/ha, față de anul 2016, când producția a fost de 6300 kg/ha.
În anul 2016 producțiile medii la culturile grâu, soia, rapița și floarea soarelui au suferit o scădere
față de anul 2017 în timp ce producțiile medii la culturile de orz și porumb au înregistrat o creștere.
În acest an, culturile de mazăre și lucernă nu au mai fost înființate.

28
 Tabelul 3.7.
Producțiile obținute la S.C. INDEPENDENȚA S.A. în anul 2018
Cultura Suprafața cultivată Producția medie Producția totală
ha kg/ha Tone
Grâu 190 5400 1026
Orz 170 4400 748
Porumb 161 6500 1046.5
Rapița 107 2200 235.4
Floarea Soarelui 176 1900 378.4
Soia 87 1800 156.6
Mazăre 9 1600 14.4
Sursa: Date S.C. INDEPENDENȚA S.A.
Din tabelul 3.7, putem observa faptul că în anul 2018 producțiile medii la culturile grâu, orz, nu
au suferit scăderi față de anul agricol 2017, în schimb producția medie la cultura de porumb a fost de
6500 kg/ha. La culturile de soia și mazăre s-au obținut producții bune de 1800 kg/ha la soia și 1600 kg/ha
la mazăre.

Dinamica producțiilor medii obținute în cadrul S.C. INDEPENDENȚA S.A.

Producțiile medii ale principalelor culturi, din cadrul societații, au prezentat în perioada 2016-
2018 următoarea dinamică:

Dinamica producţiilor medii de grȃu ȋn perioada 2016-2018

S.C. INDEPENDENȚA S.A.,
5600
5500
5500
5400
5400
Kg/ha

5300
Producţia
5200 medie de grȃu
5200

5100

5000
2016 2017 2018

Fig. 3.1 Dinamica producției medii de grâu în perioada 2016-2018

29
 Dinamica producţiei medii de porumb ȋn perioada 2016-2018,
S.C. INDEPENDENȚA S.A.

6500 6300 2016

2017
6000

2018

Fig. 3.2. Dinamica productiei medii de porumb în perioada 2016-2018

La cultura de porumb, observăm din figura 3.2. faptul că în anul 2018, comparativ cu primul
an studiat, producția medie a înregistrat o scădere de 500 kg/ha de la valori ale producției de 6500 kg/ha
în anul 2016, la valori de 6000 kg/ha în anul 2018.

Dinamica producţiei medii de rapiţã ȋn perioada 2016-2018,

S.C.INDEPENDENTA S.A.

2018 2200

kg/ha Producţia
2017 2500 medie de
rapiţã

2016 2600

2000 2100 2200 2300 2400 2500 2600 2700

Fig. 3.3. Dinamica producției medii de rapiţă în perioada 2016-2018

30
 Cultura de rapită, care a fost dimensionată in sole de 3 și 4 ha de-a lungul celor 3 ani, insă ocupând
o suprafață medie de 85 ha/an, a înregistrat producții medii de 2433 kg/ha.
Din figura 3.3. observăm faptul că în anul 2018, comparativ cu primul an studiat, producția medie
a suferit o scădere de peste 15,3 %, ajungând la valori de 2200 kg/ha. Scăderea producției medii la cultura
de rapiță, a fost cauzată de condițiile meteo nefavorabile culturii.

Dinamica producţiei medii de floarea soarelui ȋn perioada 2016-2018,

S.C. INDEPENDENTA S.A.

2200
2200

2150
2100
2100 Producţia medie
kg/ha

de floarea
2050
2016
soarelui
2000
1950
1900
2016
2017
2018

Fig. 3.4. Dinamica productiei medii de floarea soarelui in perioada 2016-2018

La cultura de floarea soarelui, observăm din figura 3.4. faptul că în anul 2018, comparativ cu
primul an studiat, producția medie a suferit o scădere de peste 13,64 %, în fiecare an aceste producții
medii au scăzut nesemnificativ.

La cultura de orz, se constată din figura 3.5. faptul că în anul 2018, comparativ cu primul an
studiat, producția medie a suferit o ușoara scădere cu până la 2,22 %, cel mai slab an din punct de vedere
al producțiilor obținute fiind anul 2017, in care producția medie a fost de 4200 kg/ha.

31
 Dinamica producţiei medii de orz ȋn perioada 2016-2018,
S.C. INDEPENDENTA S.A

4550
4500
4500
4450
4400 Producţia
4400
medie de orz
kg/ha

4350
4300
4250
4200
4200
4150
4100
4050
2016 2017 2018

Fig. 3.5. Dinamica productiei medii de orz, în perioada 2016-2018

Cea mai scazută producție medie la cultura de orz s-a înregistrat în anul 2017, datorită condițiilor
meteo nefavorabile, aceasta fiind cu până la 6,66 % mai mică față de anul precedent.

2.5.2. Producțiile totale obținute în cadrul S.C. INDEPENDENȚA S.A.

Producțiile totale (fig. 3.6.) la principalele culturi, din cadrul societății, au prezentat în perioada
2016-2018 următoarea dinamica:

La cultura de grâu, în anul 2018 comparativ cu anul 2016, producția totală a înregistrat o ușoara
creștere de 0,15 %.
Deși suprafața cultivată cu grâu în anul 2018 a fost cu puțin mai mică față de cea din 2016, creșterea
producției totale de grâu s-a datorat creșterii producției medii de grâu în anul 2018 comparativ cu primul
an studiat.

32
 Dinamica producţiilor totale ȋn perioada 2016-2018,
S.C. INDEPENDENTA S.A.
1800
1682.1
Grȃu
1600

1400 Orz

1200 1046.5
1024.4 1127.5 Porumb
1026
1000
tone

864
Rapiţã
800 748
540 718.2
600 Floarea
394.8 Soarelui
396 378.4
400 246.4 235.4 Soia
248
200 182 200 156.6
0
1 2 3

Fig. 3.6. Dinamica producţiilor totale ȋn perioada 2016-2018

La cultura de orz, producția totala a înregistrat în anul 2018 comparativ cu anul 2016, o creștere
semnificativă de 38,52 %.
Creșterea producției totale de orz se explică prin creșterea suprafeței totale cultivate cu orz în anul
2018, comparativ cu primul an studiat, dar și prin creșterea producției medii la hectar.
La cultura de porumb, producția totală a suferit o scădere semnificativă cu până la 37,79% în
anul 2018 comparativ cu anul 2016.
Cea mai scăzută producție s-a înregistrat totuși în anul 2017 (cu pana la 48,64 % mai mică față
de anul precedent), acest fapt explicându-se prin producția medie mai mică înregistrată în urma
condițiilor meteo nevaforabile dar și scăderii suprafețelor cultivate cu porumb.
La cultura de floarea soarelui, în anul 2018 comparativ cu anul 2016, producția totală a
înregistrat o ușoara scădere de 4,44 %, ca urmare a micșorarii suprafeței cultivate cu floarea soarelui dar
și a producției medii.

33
 La cultura de rapiță, în anul 2018 comparativ cu primul an studiat, producția totala a înregistrat
o creștere cu peste 29 %, ca urmare a creșterii suprafeței cultivate.
La cultura de soia, producția totală a suferit o scădere semnificativă de 36,85 % în anul 2018
comparativ cu primul an studiat ca urmare a micșorarii suprafețelor cultivate cu soia.

34
 CONCLUZII

Ca suport și mediu de viață pentru plante, solul, prin conținutul lui în humus, realizează principalele
legături în lanțurile trofice ale ciclului biologic al elementelor, de la sinteza materiei organice până la
produsele mineralizării acestuia.
Nivelul de fertilitate (slab, moderat, ridicat, foarte ridicat) arată gradul în care solul este capabil
să satisfacă condițiile de creștere ale plantelor, el fiind rezultanta sintetică a tuturor înșușirilor fizice,
chimice și biologie concrete ale solului și a multiplelor procese specifice acestuia.
Regimul climatic se caracterizează prin veri deosebit de calde, precipitații reduse, sub forma de
averse, prin ierni reci, marcate uneori de viscole puternice, dar și de perioade de încălzire, care provoacă
discontinuități în distribuția temporară a stratului de zăpadă. Valoarea medie multianuală
a precipitațiilor este sub 500 mm, repartizate neuniform în cursul anului, astfel că în medie 39 % din
cantitatea de precipitaţii cad în sezonul rece, iar restul de 61% în sezonul cald, cu o media anuală a
temperaturii este de +11,40 grade Celsius.
Societatea SC INDEPENDENȚA SA, este situata într-o zonă geografică cu soluri fertile
(cernoziom tipic si cambic) cu clima și condiții favorabile practicării agriculturii performante.
Solurile pe care se regasesc terenurile societății sunt de doua tipuri: cernoziom tipic si cernoziom
subtip cambic, cu proprietăți favorabile creșterii plantelor, în care humusul se încadreaza în categoria de
conținut bun, la suprafaţă, la adâncimea cuprinsă între 0 și 10 cm prezentând valori mari de 3,56 %,
conținutul micșorându-se pe profil, scăzând la circa 1,15 % la l m adâncime.
Pe parcursul întregii perioade studiate, valorile pH-ului s-au încadrat în categoria de pH moderat
alcalin.
Gradul de tasare al solului în cadrul societății s-a încadrat în perioada de semănat în clasa de sol
slab afânat, iar în perioadele de vegetație și recoltare în clasa de sol slab tasat.
Pentru îmbunătățirea fertilității solului și creșterea producțiilor s-a folosit o gamă largă de
îngrășăminte complexe, care au fost aplicate tuturor culturilor din cadru S.C. INDEPENDENȚA S.A. în
perioada 2016 – 2018, cu conținut variat de NPK, în funcție de sortimentul folosit.
Producțiile au variat in cei trei ani cercetati, in medie la toate culturile, cel mai bun an a fost anul
2016, cu producțiile cele mai mari. Anul 2018, a fost deficitar din punct de vedere al precipitațiile iar
plantele au avut de suferit, fapt ce s-a reflectat în producțiile obținute.

35
 În anul 2018 producțiile medii la culturile grâu și orz, nu au suferit scăderi față de anul agricol
2017, în schimb producția medie la cultura de porumb a fost de 6500 kg/ha. La culturile de soia și mazăre
s-au obținut producții bune de 1800 kg/ha la soia și 1600 kg/ha la mazăre.
La cultura de grȃu, s-a observat o creștere a producției medii de grâu cu 3,85 %, în comparație cu
anul 2016.
La culturile de soia și mazăre s-au obținut producții bune de 1800 kg/ha la soia și 1600 kg/ha la
mazăre.

36
 Bibliografie

1. Alexandrescu Adriana, Borlan Z., Budoi Gh., 1994, Dinamica humusului în stratul arat al solurilor în
condiţii experimentale cu îngrăşăminte şi amendamente calcaroase în staţionar, Conf. S.N.R.S.S. Tulcea
1992 Publ. S.N.R.S.S. vol. 28 B;
2. Florea, N. Factori pedogenetici sau condiții ale dinamicii solului? rolul energiei pentru dinamica și
dezvoltarea solului. Revista editatade Academia Româna, 19.
3. Foth, Henry D., and Boyd G. Ellis. "Soil fertility." Soil fertility. Ed. 2 (1997).
4. Grecu F., Palmentola G. (2003), Geomorfologie dinamică, Edit. Tehnică, Bucureşti
Lierop, W. van. "Soil pH and lime requirement determination." Soil pH and lime requirement
determination. (1990): 73-126.
5. Nelson, D. W., & Sommers, L. E. (1996). Total carbon, organic carbon, and organic matter. Methods
of soil analysis part 3—chemical methods, (methodsofsoilan3), 961-1010.
6. Pană Viorica, I. Pană, M. Costescu. (1994). Pământul şi folosirea lui în agricultură. Ed. Ceres,
Bucureşti, 146 pp
7. Stoica Elena, Răuţă C., Florea N., 1986. Metode de analiză chimică a solului, ICPA, Met., rap.,
îndrumări, nr.18, Bucureşti
8. Schofield, R. K., and A. Wormald Taylor. "The Measurement of Soil pH 1." Soil Science Society of
America Journal 19.2 (1955): 164-167.
9. Traian Demeter., 2009 – Geografia solurilor, Universitatea din Bucureşti;
10. Tătaru, Irina. "Importanța securității mediului în realizarea stabilității regionale." Revista Univers
Strategic 6.22 (2015): 241-249.
11. Văduva, Gheorghe. "UMANIZAREA PĂMÂNTULUI ȘI O POSIBILĂ STRATEGIE A
PREVENIRII UNUI POSIBIL DEZASTRU." Revista Univers Strategic 3.12 (2012): 9-27.
12. www.stiriagricole.ro

37