UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI FACULTATEA DE HORTICULTURA SPECIALIZAREA: PROTECIA PLANTELOR

PROIECT COMBATERE INTEGRATA SI PROTECTIA AGROECOSISTEMELOR

NDRUMTOR: PROF. DR. EUGEN ULEA STUDENT: GRANCEA CRISTIAN

2013

CAPITOLUL I

I . ASPECTE GENERALE PRIVIND CULTURA DE SOIA

Importanta , istoricul si originea culrurii de soia. Soia este una dintre cele mai vechi plante de cultura, cunoscuta si utilizata ca aliment in hrana umana inca de acum 5000 de ani, originara din China, chiar numele provine de la cuvantul chinezesc schiong-yu care indica sosul de soia. Denumirea a fost preluata de japonezi de la numele de shoyu, care treptat s-a modificat in so-ya. Denumire acceptata de toate tarile care au intodus in cultura aceasta planta. Primele mentiuni referitoare la soia se gasesc in lucrarea de botanica Pen Tsao Kong Hu care dateaza din anul 2838 i.e.n. scrisa de imparatul chinez Sheng-Hung. In Europa soia a fost cultivata mult mai tirziu, in anii 1829 si respectiv 1840, desi in SUA cultura soiei dateaza din anul 1804 - productia respectiva fiind folosita ca furaj. In Romania introducerea soiei in cultura a avut loc in anul 1876 in zonaTransilvaniei cand se cultiva in gradini ca planta rara. Din anul 1913 a fost cultivata in campurile experimentale ale Scolii superioare de Agricultura din Bucuresti numai dupa anii 1930 a fost inclusa in temele de cercetare ale Institutului de Cercetari Agronomice din Romania. Soia este planta din care este extrasa proteina de soia, extractia efectuandu-se din mugurii acestei plante, prelucrata printr-o tehnologie speciala, Este singurul aliment vegetal care ofera corpului toti aminoacizii esentiali necesari

Soia poate fi folosita in scopul: -in prevenirea cancerului; -in tratamentul impotriva bolilor cardiovasculare si ale metabolismului lipidic; -pentru imbunatatirea statusului antioxidant; -pentru imbunatatirea apararii imune;

-impotriva neurodegenerescentei. Soia s-a dovedit exterm de valoroasa si in hrana animalelor.In tarile din vestul Europei care sunt mari importatoare de soia si in special de sroturi de soia. Taratele de soia se pot folosi in substituentul de lapte pentru animale mici pana la varsta de 30 zile in procente de 5 % soia prajita si ca uruilala se pot folosi la nutreturi combinate,la animale mici pana la 60 zile in proportie de 5 7 % iar la animale mici puse la ingrasat in proportie de 8 14 %.

Tabel 1. Cantitatea de aminoacizi din faina de soia Aminoacizi esentiali Cistina Izoleucina Leucina Lizina Metionina Fenilanilina Treonina Triptofan Folina g/100g faina 0,62 2,39 4,03 3,19 0,65 2,69 1,97 0,65 2,59 Aminoacizi neesentiali Alanina Arginina Acid asparginic Acid glutaminic Glicina Histidina Serina Frolina Tirozina g/100 g faina 2,24 3,6 6,01 10,0 2,21 1,45 2,66 2,51 1,93

Boabele de soia contin, in medie 8% coaja, 90% miez (cotiledoane) si 2% germeni (hipocotil). Tehnologia schematica de prelucrare industriala a soiei consta in zdrobirea, curatirea si decojirea boabelor, urmate de macinarea si extragerea uleiului atat cu solventi (hexan) cat si prin presare mecanica. Uleiul poate fi rafinat, iar faina poate fi conditionata in diferite moduri pentru consumul uman sau furaje.

Taratele reprezinta o sursa bogata in fibre alimentare extrem de importante pentru mentinerea sanatatii.

Tabel 2 Compozitia tipica a unor produse obtinute din soia Boabe de soia Boabe decojite Faina degresata Concentrat de soia

Umiditate Proteina Ulei Carbohidrati Cenusa

11 38 18 28 5

10 44 21 20 5

8 54 <1 31 6

5 66 <1 23 5

In prezent, soia constituie o sursa majora de proteina de calitate atat pentru nutritia umanacat si pentru animale si este cultivata pe suprafete mari pe tot globul. Planta de soia pe langa aportul de proteine si ulei, soia confera o serie de beneficii majore pentru sanatate. Beneficiile consumatorilor de proteina din soia au fost bine documentate pentru urmatoarele domenii in care s-au obtinut efecte sanogene evidente: -scaderea nivelului colesterolului sangvin - descresterea incidentei maladiilor cardiovasculare; -atenuarea simptomelor pre si post-menopausale; -scaderea incidentei unor forme de cancer, in special a cancerelor de prostata si de colon. Specialistii in nutritie recomanda consumul a 25 de grame de proteina de soia pe zi, ca parte a unei diete sarace in grasimi saturate si colesterol, care poate reduce riscul de boli cardiovasculare. In tara noastra, painea reprezinta unul din alimentul de baza, in special painea alba, fiind, din pacate un aliment dezechilibrat din punct de vedere nutritional. O solutie fericita de a creste valoarea biologica a paini albe ar fi adaosul proteinelor de soia care are valoare inalta valoare biologica. Proteina din soia este bogata in aminoacidul lizina, in timp ce glutenul din grau este bogat in aminoacidul cisteina. Aceasta combinatie dintre proteina de soia si proteina de grau realizeaza o echilibrare nutritionala ideala, oferind consumatorului acesti doi aminoacizi esentiali indispensabili sanatatii. Daca proteina din soia este considerata a fi un principal agent cauzator al efectelor benefice mentionate mai sus, alti constituienti din soia au efecte la fel de remarcabile asupra sanatatii. Totusi pentru animale, fanul de soia are o valoare nutritiva mai mica decat a fanurilor de lucerna si trifoi, datorita tulpinilor care raman neconsumate. Cand fanul de soia este introdus totusi in ratia animalelor, este mai economic sa fie folosit sub forma de faina. De remarcat ca proteina din semintele de soia este mult superioara proteinei din cereale datorita unor amino-acizi de o importanta deosebita in alimentatia animalelor, cum sunt: lizina, metionina, triptofanul etc. Pe langa proteina, semintele de soia contin si cantitati insemnate de substante grase, saruri minerale (fosfor, potasiu) si vitamine (complex B, C, D, F). Alaturi de lucerna si trifoi, soia are o importanta din ce in ce mai mare, fiind considerata din punct de vedere furajer ca o planta foarte valoroasa. Din acest motiv soia se foloseste in ultimul timp

intr-o proportie mare inclusiv sub forma de masa verde (pasunata insilozata), datorita continutului ridicat in proteina si grasimi din toate partile componente ale plantei (tabelul de mai jos). Tabel 3 . Substanta uscata % Substanta uscata [%] Substante azotoase 90,0 [%] 33,0 Grasimi [%] 18,0 Substante neazotoase [%] 30,0 4,2 Celuloza [%] Cenusa [%] 4,6 Din care:

Deficitul de albumina digestibila din furajarea animalelor a impus ca in ultimii ani sa se extinda culturii de soia in amestec cu graminee anuale de nutret (porumb, sorg, iarba de Sudan) Aceasta a dus la obtinerea unor furaje complete si bine echilibrate. S-a stabilit astfel ca porumbul, sorgul, iarba de Sudan, pe de o parte, si soia, pe de alta parte, sunt componenti buni ai culturilor intercalate, pentru ca aceste plante extrag substante nutritive diferite din sol, se completeaza reciproc favorabil privind componenta in principii nutritivi si sunt consumate cu mai multa placere de animale atunci cand se administreaza ca amestec. Productia de soia boabe cultivata in ultimi ani 2003/2004 pe o suprafata de circa 110.000 hectare a realizat circa 249.000 tone, cu 31.000 de tone mai mult decat productia realizata in anul 2003, a fost de 218.000 tone. Pentru zootehnie produsul principal din procesarea boabelor de soia il reprezinta srotul de soia, care se prezinta in proportie de circa 75%, si care este componentul de baza in furajarea animalelor Cultivarea soiei pentru a fi folosita in zootehnie poate fi samanata pentru a fi insilozata sau consumata ca masa verde, soia in cultura pura cand poate realiza productii de 150 - 230 q/ha. Cultivata pentru siloz, in amestec cu porumb, productia de masa verde poate ajunge la 395 - 500 q/ha. Proteinele din soia sunt superioare calitativ tuturor plantelor cultivate pentru boabe. Proteina reprezentativa penru soia este glicinina , caracterizata prin continut bogat in sulf si este insotita de cantitati mici de legumelina . Grasimile sunt remarcabile de asemeni prin calitate : indicele de iod este 107 137, ceea ce indica un ulei semisicativ . foarte important este faptul ca in compozitia grasimilor intra lecitina care reprezinta un amestec

valoros de fosfatide. Cenusa contine potasiu circa 4,5%K2O, fosfor 31%P2O5, calciu 6 7%CaO, mangan 7- 8% MnO. Tabel 4. Substante neazotoase din soia Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 TOTAL Substanta Galactan Acizi organici Pentozani Zahar invertit Zaharoza Rafinoza Amidon Celuloza Ceara, substante tanante Dextrina Hemiceluloze (nedeterminate) Hidrati de carbon[%] 4,86 1,44 2,94 0,09 3,31 1,13 0,50 3,29 8,60 3,14 0,04 29,34

Importanta nutritiva supranumita si cultura de aur , aceasta planta proteo oleaginoasa este considerata o adevarata planta miraculoasa ,care inlocuieste faina de carne in hrana animalelor ,fiind in acelasi timp un excelent aliment , dar si un bun medicament care vprevine si chiar vindeca foarte multe boli. Importanta agronomica este data in primul rand de valoarea oricarei leguminoase in ceea ce priveste aportul de azot biologic in sol , dar si ca premergatoare apreciata pentru orice cultura , lasand terenul dupa recoltare intr-o perfecta stare culturala.

1.2. Raspandirea culturii de soia Pe glob se cdultiva cu soia peste 62 milioane hectare . Ca pondere ocupa primul loc intre leguminoase. Aria de raspandire este foarte larga . Se extinde intre 55* latitudine nordica , pana la Moscova si 45 latitudine sudica , pana in Argentina si Chile Se cultiva pe toate continentele planetei : -America de Nord peste 25 milioane ha;

-America de Sud circa 18 milioane ha ; -Asia aproximativ 16 milioane ha ; -Africa si Europa , cate peste 5 5,5 milioane ha . Tari mari cultivatoare: -S.U.A cu peste 24 milioane ha . -Brazilia peste 11 milioane ha; -China circa 8,5 miloane ha ; -Argentina si India cu cate peste 1,5 milioane ha; -In Europa cel mai mare cultivator este Italia cu circa 225.000ha In Romania suprafata cultivata s-a extins treptat astfel ca in anul 1940, ocupa 100000 ha si ulterior s-a ajuns la 400.000 ha in anii 1980 1989, reprezentand ponderea intre leguminoase . In prezent cultura detine ponderea intre plantele din grupa leguminoase pentru boabe si dupa o perioada de cativa ani , cand suprafata s-a restrans la numai 70.000 ha ,a inceput o etapa de reconsiderare . Dupa anul 2000 a reintrat in atentia agricultorilor , cultura detinand o importanta pondere mai ales in marile exploatatiile agricole . Sistematica soia apartine speciei Glycine max ,sinonim cu Glycine hispida face parte din tribul Phaoseoleae, familia Leguminosae. Specia cuprinde patru subspecii : Chinensis (ENK);Indica (ENK);Japonica (ENK);Manshurica (ENK). Aceste subspecii cuprind varietati diferentiate dupa culoarea pastailor ,boabelor ,hilului,si perilor ce acopera planta .

Soiurile cultivate in Romania Multitudinea de soiuri existente in prezent in lume se diferentiaza dupa criteriul morfologic .Pentru ca in practica insa criteriul de baza ramane reactia plantelor la fotoperiodism si temperatura ,reflectata in caracterele privind precocitatea sau durata perioadei de vegetatie maturizare . Dupa aceste criterii s-a adoptat clasificarea in 13 grupe propusa de S.U.A si Canada .Respectiv trei grupe notate cu 000;00;0 pentru nsoiuri timpurii si 10 grupe notate cu I(intai) pana la X(zece),pentru soiuri semitardive si tardive .

In tara noastra soiurile din Lista Oficiala apartin de subspecia Manshurica si sunt incadrate in grupele de precocitate 0 pana la II ,dupa cum urmeaza : -Grupa de precocitate 000 cu soiuri foarte precoce : Perla ; Diamant; -Grupa de precocitate 00 cu soiuri precoce Atlas ; Agat ; Gadir ; Onix; Opal ; Safir; Romanesc 99; -Grupa de precocitate 0 cu soiuri semiprecoce : Columna ; Clamir ; Stil; Proteinka; -Grupa de precocitate I cu soiuri semiprecoce : Triumf ; Danubiana ; Victoria ; valkir ;Cresir -Grupa de precocitate II cu soiuri tardive streine: Amsoi ; Stine 2250; -Soiuri modificate genetic cu toleranta la Glifosat in prezent cultivate in Romania ,cunoscutele soiuri notate cu RR,rezistente la erbicidul Roundup ,cu soiurile din marca Pioneer: -soiurile din grupa II: S 2254 RR; PR 92 B 21 RR; PR 92 B71 RR; -soiurile din grupa 0 : S0994 RR; S1484 RR; -soiul din grupa I: PR 95 B 05 RR

Zonele ecologice Pe teritoriul din Romania se gasesc conditii corespunzatoare zonei foarte favorabile si favorabile. S-au delimitat cinci zone pentru cultura soiei pe baza cerintelor specifice cu privire la temperatura ,fotoperioada , resurse hidrice si sol necesare pentru zonarea soiurilor . Tot odata este recomandabil sa se valorifice microzonele favorabile din toate zonele agricole ale tarii. Cele cinci zone pentru cultura soiei si zonarea soiurilor ,sunt: Zona I campia din sudul tarii si Dobrogea . -cu suma temperaturilor active mai mare de 1.600*C; -in aceasta zona soia gaseste conditii favorabile pe terenurile irigate si cu aport freatic. -se recomanda soiuri predominant semitardive , urmate de soiuri semiprecoce si chiar tardive , cu participare redusa . Zona II campia din vestul tarii. -cu suma temperaturilor active de 1.400 1.600*C; -cu un numar redus de zile cu temperaturi mai mari de 30*C si cantitate mai mare de precipitatii . -se recomanda cu pondere mare soiurile semiprecoce , urmate de soiurule semitardive si apoi precoce ;

Zona III partea de nord a Campiei Romane .; -cu suma temperaturilor active de 1.400 - 1.600*C ;

-in care cultura se va amplasa cu prioritate pe terenurile irigate si pe cele cu aport freatic; -se recomanda soiurile din grupa semiprecoce - precoce si foarte precoce . Zona IV parte de est a Moldovei si Campia de Nord Vest a tarii. -cu suma temperaturilor active de 1.200 1.400*C; -se recomanda cu pondere soiuri foarte precoce ,urmate de cele precoce si semiprecoce. Zona V parete de vest si nord vest a Transilvaniei , luncile raurilor Mures , Tarnave ,Somes si partea de nord est a Moldovei. -cu suma temperaturilor active de 1.100 1.200*C -se recomanda soiuri foarte precoce si local in unele situatii cu mica pondere si soiuri precoce

Prezentarea plantei de soia , soiul S 2254 RR Radacina este pivotanta puternica destul de bine dezvoltata la soiul S 2254 RR . patrunde in pamant pana la 100 140 cm adancime . se caracterizeaza prin crestere foarte rapida in adancime in sol, la lungimea de 2-3 cm incepe sa se ramifice si cresterea continua pana la maturitatea plantei.

Are numeroase ramificatii laterale raspandite pana la 30-35 cm in sol , cu numeroase nodozitati care se dezvolta bine numai sub influenta nitraginului. Tulpina prezinta 5-8 pana la 12 internoduri si noduri usor vizibile . la soiurile actuale tulpina este erecta , talia plantei in functie de conditiile de vegetatie poate fi 80 90 cm. Este acoperita cu numerosi perisori Forma tufei poate fi compacta sau semicompacta Frunza in functie de momentul formarii frunzele sunt de trei feluri : -la rasarirea din cotiledoane se formeaza asa numitele frunze cotiledonale care sunt temporare si au rolul de a sintetiza substanta organica in primele faze de crestere dupa germinare . imediat deasupra frunzelor cotiledonale se formeza primele frunze adevarate .Ele sunt frunze simple , ovale , in numar de doua asezate opus pe tulpina .Pornesc din primele noduri ale tinerei plantute ,au caracter temporar si indeplinesc un important rol in sinteza materiei organice la inceputul vegetatiei frunzele trifoliate sunt reprezentative pentru soia .Ele sunt asezate altern ,pornind cate una din fiecare nod al tulpinei principale si al ramificatiilor si apar treptat pe masura cresterii plantei.Au culoare verde inchis. Sunt petiolate ,petiolul poate avea lungimea 10-25 mm Florile sunt mici ,4- 7 mm ,colorate liliachiu,alb -sunt numeroase ,lipsite de miros si de nectar androceul format din zece stamine inegale ,dintre care 5 sunt mai scurte iar cinci mai lungi. -florile sunt grupate cate 3 9 inflorescente racem ,aflate la nodul tulpinii si ramificatiilor Pastaile- sunt lungi de 3 6 cm ,late de circa 1 cm -cuprind 2 3 seminte si la unele soiuri la maturitate pot fi deshiscente. Culoare maronie la matiritate . Seminte sunt diferite ca forma ,culoare , dimensiune ,marime ,in functie de soi forma poate fi ovala de culoare galbena aurie maslinie . in masa bobului partile componente reprezinta in medie : cotiledoanele 90% si sunt colorate in galben sau verde ; tegumentul 8% si este gros cu permeabilitatea redusa pentru apa ; mugurasul tulpinita si radacinuta doar 2 % din masa semintei mature. Cu hilul de culoare marenie , MMB 170-

200 g

Cerinte fata de clima si sol

Fiind originara din Extremul Orient, soia este o planta iubitoare de caldura, cantitatea de caldura necesara pentru a ajunge la maturitate fiind de 2200 - 2800C. Durata perioadei de vegetatie este de 110 - 150 zile. Soia germineaza la o temperatura minima de 7 - 8C. Temperaturile medii de 12C in luna aprilie si de 20 - 21 in lunile iulie-august sunt hotaratoare pentru dezvoltarea normala a plantei. Soia este sensibila la temperaturile scazute (minus 1 - 2C) si la oscilatiile mari de temperatura. Este planta de zi scurta; in conditii de zi lunga soia isi prelungeste perioada de vegetatie. Cerintele fata de apa sunt destul de ridicate chiar de la germinare, cand are nevoie de o cantitate de apa ce reprezinta 120 - 130% din greutatea semintei uscate. Coeficientul de transpiratie este in medie de 520 pentru intreaga perioada de vegetatie, fiind mai mare in perioada rasaririi plantelor (915) si mai scazut catre sfarsitul perioadei de formare a pastailor (239). Soia suporta relativ bine seceta pana la inflorire. La culturile in amestec, cerintele fata de apa sunt mai mari decat in cultura pura. In tara noastra, cultura soiei da rezultate bune in regiunile cu precipitatii medii anuale de 500 - 600 mm, din care cel putin 75 mm, in perioada de vara. Soia nu este pretentioasa fata de sol, fapt ce permite cultura ei pe aproape toate tipurile de sol din tara noastra, cu exceptia solurilor grele, acide, salinizate. Cele mai bune rezultate se obtin pe solurile luto-nisipoase, lutoase si luto-argiloase, adanci, fertile, bogate in calciu, fosfor si potasiu, cu o reactie cuprinsa intre pH = 5 si pH = 8,5 , optim fiind pH = 6,7. Cele mai bune conditii pentru cultura soiei in tara noastra se intalnesc in depresiunea Jijiei si a Baseului, in Moldova, si pe vaile Muresului, Tarnavelor si Somesului, in Transilvania. O zona favorabila se intalneste in campia din vestul tarii, Campia Transilvaniei, valea Siretului in dreptul regiunii Bacau, depresiunea Jijiei si Bahluiului (in parte), precum si in partea de mijloc si de est a podisului Moldovei, in partea de sud a tarii, desi se gasesc soluri fertile, soia nu poate da productii mari si stabile datorita secetei ce corespunde perioadei de inflorire-fructificare. Extinderea culturii in aceasta zona este conditionata de irigare. In ultimii patru ani cumulate cu perioadele de toamna, iarna, primavara s-a inregistrat o valoare

de 342 mm, precipitatii ce definesc un an cu favorabilitate medie spre buna pentru culturile de toamna. Datorita faptului ca evapotranspiratia potentiala depaseste cu 354 mm cantitatea de precipitatii primita in sol, in acest caz zona se inscrie in randul cerealelor cu un bilant hidroclimatic mediu anual definitor.

Cerintele pentru S 2254 pentru umiditate .

RR

Soia face parte din grupa plantelor cu cerinte ridicate fata de temperatura si relativ ridicate Temperatura constituie factorul limitativ al zonarii soiurilor. Este o planta cu cerinte ridicate fata de caldura . Pragul biologic este de 10*C. Temperaturile medii zilnice necesare pentru parcurgerea principalelor faze in timpul vegetatiei sunt: Fazele de vegetatie Temperatura *C Germinarea Semanat rasarire Formarea organelor de reproductie Inflorire Formarea semintelor Coacere Minim 6-7 8- 10 16 17 17 18 13 14 89 Optim 20-22 20-22 21 23 22 25 21 23 19 - 20

Rezistenta la temperaturi scazute in primele faze este de pana la 2*C (chiar 2,5*C), dar de scurta durata in timpul rasaririi culturii. Brumele tarzii de primavara pot produce compromiterea culturilor si la faza de trei frunze, temperaturile negative pot cauza mari daune. Umiditatea constituie un factor limitativ al productiei. -cerintele fata de umiditate sunt mari chiar de la germinare. Pentru germinare samanta absoarbe o cantitate mare de apa care reprezinta 150% din masa semintei. -coeficientul de transpiratie este ridicat 500-700. -consumul total de apa este in jur de 6000 m*/ha -consumul de apa mediu zilnic este in jur de 40 m*/ha /zi; -pentru producerea unui kg de boabe soia consuma peste 1500 l apa ajungand chiar la 4000 l

apa,in functie de conditiile de cultura.

Pe parcursul vegetatiei consumul de apa creste de la primele faze si atinge valorile maxime in fazele inflorit fructificare : -in perioada semanat inflorit, consumul mediu zilnic este in jur de 30m*/ha/zi; -in perioada inflorit formarea pastailor ,este in medie 54 m*/ha /zi; -in perioada formari pastailor maturitate , este in jur de 43m*/ha / zi;

Fazele cresterii si dezvoltarii stadiale

Germinarea este epigeica ce 1. Formarea primelor frunze a fost marcata de aparitia primelor frunze simple si de crestere rapida a radacinei embrionare -la 7 9 zile de la bacterizare incep sa fie vizibile noduletele pe radacini a inceput activitatea simbiotica . Aceasta faza a avut loc la inceputul lunii mai (in jurul datei de 3mai) 2.Dezvoltarea primelor frunze compuse trifoliate - a fost marcata de aparitia completa a primei frunze trifoliate si adoua este inca nedesfacuta -palnta are inaltimea de 12 15 cm -formarea nodozitatilor continua activ si la 12 14 zile de la inoculare s-a facut controlul in camp asupra dezvoltarii acestora pe data de 10 mai2004. -riscul imburuienarii este puternic 3.Patru frunze compuse - faza a fost marcata de trei frunze compuse complet desfasurate si una nedesfacuta compet frunzele cotiledonale cad Plantele aveau inaltimea de 18 20 cm Formarea nodozitatilor continua ,crescand activ circa 30 zile si atingand diametrul de 4 6 mm Exista pericol mare de inburuienare mai ales cu buruieni monocotile perene si acelor din generatia a doua 4. Inceputul infloritului. Faza marcata de aparitia primelor flori la baza plantei ( 1 5 %)frunzele compuse sunt in numar de 5 6 si plantele au inaltimea de 30 35 cm . in fiecare nod al tulpinei principale se gaseste cate un mugur axial

sistemul radicular este bine dezvoltat , nodozitatile continua sa creasca si ating dezvoltarea maxima ca masa ,volum ,dimensiuni. Cresterea masei epigee se produce in ritm rapid si consumul de apa tinde spre valorile maxime se pot semnala deficiente de umiditate si nevoia de irigare. Aceasta faza a avut loc in luna iunie (incepand pe data de 3 iunie) 5.Mijlocul infloritului- este marcata de prezenta a cate 3 4 inflorescente la peste 50% din plantele din lan pe plante apar fruza a opta trifoliata si suprafata foliara tinde spre valori maxime din nodurile bazale ale tulpinii ,din mugurii axiali incep sa se diferentieze ramificatiile radacinele continua sa creasca activ structura nodozitatilor ramane stabila dupa 6 7 saptamani de la inoculare cerintele fete de apa sunt mari ,planta se afla in faza critica penru apa si apare necesitatea irigatiei 6.Inflorirea deplina si primele fructificatii- faza este marcata de momentul cand florile de la baza plantei incep sa se ofileasca si cad,apar primele fructificatii planta continua sa creasca in ritm rapid are peste 60 cm inaltime ,radacinele continua sa creasca numarul frunzelor compuse este de 9 10 ,frunzele simple de la baza plantei sunt perdute suprafata foliara si consumul de apa au atins valori maxime irigarea este necesara soia fiind in faza critica pentru apa . avand loc in luna iulie; 7.Formarea si cresterea rapida a pastailor infloritul este terminat se formeaza rapid pastaile cerintele fata de apa se mentin la cote maxime. Faza ce a inceput cu a doua decada a lunii iulie,continuand in prima jumatate din luna august (aprox 20iulie 10 august) 8.Cresterea boabelor- faza este marcata de prezenta pastailor pe toata lungimea tulpinii chiar si pe varful de crestere iar pastaile de la baza plantei ajunsa la lungimea normala au boabele normal dezvoltate radacinele inca mai cresc plantele tind spre inaltimea normala 80-90cm boabele in pastai cresc in marime ajung normal dezvoltate si incep acumulurea substantei uscate . perioada desfasurarii acestei faze situndu-se in a doua jumatete a lunii august;

9.Terminarea umplerii boabelor- faza este marcata prin pastaile din varf complet formate si terminarea umplerii boabelor -plantele au ajuns la inaltimea maxima .Nodozitatile incep sa se degradeze. -aceasta faza desfasurandu-se la inceputul lunii septembrie (aprox 5 septembrie) 10.Coacerea in parga este marcata prin incetinarea cresterii plantelor procentul de frunze ingalbenite cresc la 25 50 % o parte din frunze cad si frunzele verzi raman numai in partea superioara a plantei pastaile de la baza plantei sunt ingalbenite 11. Maturizarea deplina recoltarea tulpina ramane fara frunze pastaile sunt brunificate si boabele au culoarea galbena specifica normala pastaile uscate produc zgomot la scuturare datarita uscarii acestora in pastai se poate incepe recoltare CAP II ROTATIA CULTURII Asolamentul in care soia sa ocupe locul si proportia cuvenita sunt considerate ca o masura agricola deosebit de importanta pentru sporirea fertilitatii solului, cresterea productiei la hectar. Incadrarea soiei intr-un asolament corespunzator devine o sarcina care nu mai poate fi neglijata. Totusi soia este mai putin pretentioasa fata de culturile cu care intra in rotatie dovedind plasticitate mare in ceeace priveste plantele premergatoare. In conditiile actuale din agricultura Romaniei, rotatia culturilor si incadrarea in asolament este obligatorie ,atat pe considerente privind protectia fitosanitara, cat si pe considerente economice si agronomice in general. Plantele premergatoare foarte bune pot fii: cereale de toamna ; plantele furajere neleguminoase; prasitoarele porumb ,sfecla si cartof, cu o stare fitosanitara buna. Rotatia practicata la S.C Maretu este:. grau soia porumb Cultura soiei se poate amplasa cu succes pe terenurile care au fost cultivate anterior cu cereale de toamna sau cu porumb, cu conditia ca acestea sa permita o buna pregatire a solului si acumularea unei rezerve de apa Soia se poate cultiva pe acelasi teren mai multi ani la rand, cand, datorita inmultirii bacteriilor simbiotice specifice, se pot obtine productii mari.

Soia este o foarte buna premergatoare pentru aproape toate culturile anuale. Rezultatele cercetarilor efectuate arata ca soia in calitate de planta premergatoare realizeaza sporuri de 340-750 kg/ha. Sporuruile de recolta se realizeaza fara cheltuieli suplimentare Aceasta arata importanta economica a folosiri soiei ca planta premergatoare pentru grau. Soia cultivata numai in asolament evitandu-se cultivarea dupa ea insasi sau dupa alte leguminoase, care au boli sau daunatori comuni. Se recomanda introducerea soiei dupa cereale dar este exclusa cultivarea acesteia dupa floarea-soarelui pentru ca au boli comune, din care mai frecvent este atacul putregaiului alb Cultura de grau ca planta premergatoare nu secatuieste solul de elemente nutritive, nu are si nu transmite boli comune si nu necesita erbicid cu remanenta toxica pentru soia. Trebuie mentionat ca prin cultivarea soiei se poate favoriza extinderea unor patogeni si daunatori care pot diminua posibilitatea valorificarii efectului de ameliorare a fertilitatii . Se recomanda un asolament cu culturi irigate in care cerealele paioase au ponderea si sunt folosite ca premergatoare : 1.grau de toamna - 50% 2.soia - 37 % 3.porumb - 13 %

Lucrarile solului pentru cultura de soia. Soia este cunoscuta ca fiind o cultura foarte pretentioasa la calitatea lucrarilor solului ,respectiv nivelare perfecta si afanare buna . Afanarea solului asigura desfasurarea normala a rasariri si cresterii plantelor precum si o a simbiozei prin crearea unor conditii favorabile in ceeace priveste aeratia, caldura si regimul apei si al elementelor nutritive din sol. Sistemul radicular al soiei are nevoie de soluri cat mai bine afanate, cu mare capacitate de retinere a apei. Aceste insusiri s-au obtinut printr-o executie corecta si la timp a lucrarilor solului realizandu-se afanareabuna a solului, cresterea plantelor formarea nodozitatilor si dezvoltarea radacinilor este ingreunata. Lucrarile solului efectuate la timp si de calitate au imbunatatit regimul agrohidric si termic al solului s-a asigurat un strat de sol afanat, s-au distrus buruienile si s-a asigurat o buna incorporare in sol a resturilor vegetale . Dezmiristirea si aratura s-a executat imediat dupa eliberarea terenului de premergatoarele

timpurii. In cazul de fata dupa grau s-a executat lucrarea de dezmiristit realizandu-se o distrugere a buruienilor si a resturilor vegetale, s-a provoacat incoltirea semintelor de buruieni care dupa rasarire urmeaza sa fie incorporata in sol odata cu aratura . Dezmiristirea s-a executat cu grapa cu discuri GDD 1,8 in agregat cu tractorul U650 la o adancime de 8 10 cm. Lucrarea de dezmiristit a prezentat o serie de avantaje: -a usurat efectuarea araturii prin reducerea consumului de combustibil si marirea capacitatii de lucru a agregatelor la arat. -a pastrat umiditatea in sol prin distrugerea capilaritatii si astuparea crapaturilor prin formarea unui strat izolator la suprafata, -a asigurat conditii optime pentru activitatea microbiologica din sol, prin descompunerea materiei organice pentru procesele de nitrificare, a distrus cuiburile de insecte, oulele si alte organe de inmultire ale daunatorilor perturband ciclul de dezvoltare normala. Numeroasele experiente demonstreaza ca soia da productii ridicate la lucrarile efectuate in perioada vara-toamna. Aratura de vara s-a mentinut fara crusta si curata de buruieni prin lucrari superficiale cu grapele si cu combinatorul. Prin arat stratul de sol a fost dislocat intoars, amestecat si s-a afanat in scopul influentarii proceselor fizice, chimice si biologice din sol. Efectele lucrarii de arat sunt: - aerul si apa patrund mai usor realizandu-se schimbul de gaze, incalzirea si cresterea umiditatii solului ceeace influenteaza activitatea microorganismelor din sol. - aparatul radicular al plantelor tinere de soia se dezvolta mai usor intr-un strat de sol afanat decat intr-unul compact, - prin rasturnarea stratului de sol s-a realizat ingroparea in sol a resturilor ce raman de la cultura premergatoare si a caror prezenta pe teren impiedica buna desfasurare a lucrarilor de pregatire a patului germinativ si a semanatului. . Pregatirea patului germinativ Calitatea patului germinativ este hotaratoare pentru rasarirea si instalarea culturii la densitatea stabilita, cerintele acesteia referindu-se la nivelarea terenului, maruntirea solului care trebuie sa fie reavan, lipsa buruienilor si resturilor vegetale care ar impidica buna functionare a semanatorii. Pretentiile ridicate ale soiei la calitatea patului germinativ sunt determinate si de necesitatea

realizarii unui bun contact intre samanta si sol. Lucrarea de pregatire a patului germinativ s-a realizat cand solul era zvantat bine si sa evitat intrarea pe teren la un continut ridicat de apa, caz in care se favorizeaza compactarea solului pentru semanat. Pregatirea patului germinativ s-a facut in preajma semanatului si nu mai devreme. Daca patul germinativ nu a fost pregatit in mod corespunzator este favorizata o pierderea apei din sol, samanta este incorporata la diferite adancimi aceasta ducand la o germinatie si rasarire esalonata cu goluri, plantele rasar debilitate, sunt usor de atacate de diferite boli si incepe concurenta buruienilor, toate acestea cu efecte directe in scaderea productiei. Lucrarea de pregatire a patului germinativ pe suprafetele arate toamna s-a efectuat cu combinatorul avand in vedere uniformitatea solului (patului germinativ) . Pregatirea patului germinativ la S.C Maretu s-a efectuat cu, combinatorul ,aceasta lucrare a fost efectuata in prrioada 17 - 19 aprilie 2003 Odata cu pregatirea patului germinativ s-a incorporat in sol ingrasamintele si erbicidele necesare a caror administrare a fost facuta cat mai uniform posibil. Fertilizatul s-a efectuat inainte de semanat cu o masina de imprastiat ingrasamant RAVCHE cu o capacitate de 130 ha/zi ajungand la o uniformitate de 95 97 %.

Semanatul Samanta. Samanta pentru semanat trebuie sa intruneasca conditiile : -sa apartina soiurilor recomandate in zona. -sa fie recunoscuta si sa posede Certificat Oficial de Calitate (COCS) pentru categoria biologica din care face parte. -sa fie produsa in anul precedent si nu mai veche -sa aiba valoare culturala ridicata , capacitate de germinare cel putin 80 85%, puritate fizica (P) si puritate biologica cel putin 98%. -sa fie sanatoasa ,nevatamata ,libera de boli si daunatori -bacterizarea concomitent cu semanatul este obligatorie in conditiile Romaniei. Pentru a se obtine productii mari de soia cu un continut ridicat in substante proteice a trebuit sa

se trateze semintele inainte de semanat cu biopreparatul fertilizant cunoscut sub denumirea de Nitragin. Biopreparatul fertilizat nu este alt ceva decat o cultura de bacterii - rhizobium poponicum care introduse in sol, semintele se dezvolta, infecteaza radacinele de soia prin perisorii radiculari si inta in simbioza cu planta. Bacteriile fixeaza azotul din atmosfera il pun la dispozitia plantei si primesc hidrati de carbon . Bacteriile care traiesc pe radacinile de soia nu se gasesc in sol sau se gasesc in cantitate foarte mica, din aceasta cauza se cere infectarea artificiala prin tratarea semintelor. Nitraginul pentru soia se prezinta sub forma de cultura bacteriana de mediu nutritiv ogor-ogor, ambalat in flacoane cu o capacitate de cca 200 ml si contanand 8 miliarde de germeni activi. Biopreparatul Nitragin soia are o durata de folosire de max 4 luni de la fabricare. Tehnologia bacterizarii semintei consta in colectarea culturii bacteriene a 4 flacoane (norma necesara pentru samanta ce se foloseste la 1 ha) si inocularea prin stropirea umectarea semintei cu suspensia in care se gasesc bacteriile. Pregatirea suspensiei si tratarea seminteri trebuie facuta la adapost de razele soarelui deoarece lumina intensa si temperatura variabila reduce viabilitatea bacteriilor. Pentru tratarea semintei direct in camp s-a folosit un dispozitiv mobil de bacterizare dispozitiv cu o constructie foarte simpla, instalat direct pe o remorca cu care s-a transportat semintele in camp. Aplicarea bacterizarii simultane cu ingrasamantul folosind dispozitivul de erbicidare montat pe tractor si semantoarea SPC 6 s-a dovedit superioara metodei clasice de tractare realizand o infectie bacteriana mai complexa. In rezervorul montat pe tractor s-a pregatit suspensia pentru o zi de lucru (10 12 ha) folosinduse acelasi numar de flacoane de Nitragin soia la hectar norma de lichid ce s-a administrat la hectar fiind de 20 litri. Experientele efectuate au evidentiat ca prin bacterizarea semintei se obtine un spor de productie care variaza de la 240 pana la 1.100 kg / ha . La aproximativ 3 saptamani dupa insamantarea soiei s-a efectuat controlul bacterizarii atunci cand activitatea bacteriilor trebuie sa fie intensa si nodozitatile bine dezvoltate pe radacini, plantele avand 15 20 cm inaltime. In conditii normale de rasarire si dezvoltare a plantelor de soia nodozitatile incep a se forma dupa cca 8-12 zile de la semanat, ca o consecinta a inmultirii bacteriilor dar fixarea de azot incepe numai dupa alte 12 14 zile. Se considera o bacterizare reusita atunci cand la data controlului unui lot de cel putin 85 % din plante prezinta pe radacinile principale si secundare 5 7 nodozitati bine dezvoltate si in plina

activitate. Intensitatea activitatii bacteriene este evidentiata prin culoarea rosie sangerie datorita hemoproteinei porfirice ce apar pe sectiunea nodozitatii. La S.C Maretu semintele de soia a fost tratate cu Nitragin Bac Soia ,prin tratamentul corespunzator al semintelor de soia cu acest produsul s-a obtinut un spor de 55%. Avantajele tratarii plantele de soia fixeaza azotul atmosfericcu ajutorul bacteriilor Rhizobium si Bradyrhizobium, se pot economisii pana la 60kg /ha N care pot fi flosita la alte culturi. Avantajele tratarii semintelor desoia cu Nitragin Bac Soia: -calitatea productiei de soia se imbunatateste prin cresterea continutului de azot in boabe -influenteaza pozitiv asupra structurii si fertilitatii solului; metodele de tratare sunt ieftine eficace si simple ; la S.C Maretu sau flosit pliculete de 300g cantitate suficienta pentru tratarea a 89 kg cantitate necesara insamantarii a unui hectar cu soia. . Epoca de semanat. Cercetarile efectuate in aceasta directie au aratat ca momentul optim al semanatului este determinat de temperatura si umiditatea solului precum si de lungimea perioadei de vegetatie a soiului cultivat. Prin semanat s-a realizat incorporarea in sol a semintelor la adancimi si distante stabilite ca optime potrivit cerintelor agrobiologice ale fiecarei culturi. Principalele elemente tehnologice ale semanatului sunt: epoca de semanat, distanta intre randuri, densitatea si adancimea de incorporare a semintelor, conditiile pedoclimatice, particularitatile solului si caliatea pregatirii patului germinativ. Soia fiind o planta termofila pretentiile ei fata de temperatura in timpul perioadei de germinatie sunt in general reduse. Intarzierea semanatului duce la diminuarea numarului de ramificatii pe plante, a numarului de pastai si boabe in pastai si in final a productiei la hectar. Soia trebuie semanata odata sau chiar inaintea porumbului. Numarul etapelor si al pastailor pe tulpina si ramificatii, numarul mediu al semintelor in pastaie si planta MMB poate integistra valori maxime in primele epoci de insamantare si descresc la insamantarile intarziate. Pe langa cresterile valorice ale componentelor productiei semanatul timpuriu soldeaza si cu maturarea si recoltarea mai timpurie fapt de o deosebita importanta deoarece creeaza

posibilitatea folosirii soiei ca planta premergatoare pentru grau. Epoca de semanat influenteaza in mare masura dezvoltarea suprafetei foliare si asimilatia neta, elemente a caror valori determina volumul productiei. Semanatul pentru cultura de soia s-a inceput pe data de 20 Aprilie si s-a incheiat pe data 24 Aprilie 2004 Densitatea plantelor Soia prin elementele sale de productivitate are capacitatea de a compensa intr-o anumita masura variatia densitatii palntelor. Din cercetarile efectuate referitor la densitatea plantelor de soia reiese ca cele mai bune productii s obtin prin semanatul a 20 40 boabe / m2 Pentru compensarea unor pierderi de plante la insamantarea timpurie s-a marit norma cu 4 5 boabe/ m2 Micsorarea distantei plante / rand la 2,5 cm duce la o cadere a plantelor si o maturizare tardiva. Caderea plantelor ca efect al densitatii prea mari limiteaza obtinerea unor productii sporite. Distanta intre randuri sa ales astfel incat la inceputul infloririi intervalul dintre randuri sa fie complet acoperite de plante. Densitatea si intervalul dintre randuri nu a modificat evapotranspiratia si trebuit sa fie corelata cu grupa de maturitate a soiului tipul de crestere si marimea semintelor. Reducerea densitatii afecteaza mai mult productivitatea partii superioare si mai putin a etajului inferior ceeace indica incapacitatea frunzelor acestuia de a raspunde pozitiv la cresterea intensitatii luminii precum si lipsa unei translocatii asimilarii din etapele superioare. Densitatea optima pentru soiul S 2254 RR este de 40 50 plante / m2 si distanta intre randuri 45 50 cm. La baza stabilirii acestei densitati a stat gradul de de imburuienare a solului respectiv metodele de combatere a buruienilor, sistema de masini pentru intertinerea culturii existenta in fiecare unitate agricola si metoda de irigare aplicata. Densitatea de plantelor a fost stabilita in functie de dotarea fermei la 528 mii plante/ha cu o distanta intre randuri de 50 cm. Adancimea de semanat Adancimea optima de semanat a soiei s-a stabilit in functie de textura continutul in umiditate si

temperatura stratului de sol in care se pune samanta fiind cuprinsa intre 4 si 5 cm. Important este ca toate semintele s-a incorporat la aceeasi adancime pentru a asigura o rasarire si o dezvoltare uniforma a plantelor. In zona fermei Maretu intalninduse un sol de tip cernoziom vermic cu o textura mijlocie adancimea de semanat s-a stabilit la 4 cm. Pentru asigurarea uniformitatii incorporarii semintelor brazdarele semanatorii sunt prevazute cu patine mici si limitatoare de adancime. . Norma de samanta la hectar. Puritatea, germinatia si MMB si numarul boabelor germinabile a semintei joaca rol hotarator in calculul normei de samanta la hectar aceasta trebuie sa fie: -puritate 98 % -germinatia 85 % -MMB = 170 g -numarul de boabe 40 g / m2
nr . de boabe ger min abile / m 2 greutate MMB 100 Puritate(%) Ger min atia (%) 40 170 6.800 = 100 = 100 = 0,8163 100 = 81,63kg / ha 98 85 8.330

C( kg / ha ) = C( kg / ha )

Cantitatile ce reies din calcul se majoreaza cu 10 % pentru a compensa unele pierderi, astfel norme de samanta la hectar va fi de 89 kg/ samanta /hectar . Atunci pentru cele 400 ha va fi necesar : 400 ha x 89 kg/ha = 35.6 t samanta tratata cu nitragin Intreaga cantitate de samanta necesara insamantarii a fost achizitionata de la firma Bobcaget. Utilajul de semanat a fost semanatoarea pentru semanat cereale prasitoare SPC aflata in dotarea socientatii. Reglajele corespunzatoare aleale sectiilor la distanta inre rand de 50 cm distanta intre boabe a fost calculata la o patinare a rotii de antrenare cu 10%. S-a folosit discul distribuitor cu un numar de orificii de 50,diametrul orificiilor de 4,5 mm,cu un numar de dinti al rotilor de lant pe axul discului distribuitor de 22si pe axul rotii de antrenare de 16, distanta intre boabe pe rand 3,8 cm .

Fertilizarea culturii de soia Soia se poate cultiva pe o mare varietate de soluri fiind insa pretentioasa la insusirile fizice si chimice ale acestora. Productii mari de soia nu pot fi obtinute decat daca ingrasamintele se administereaza in doze optime si la timpul potrivit adica pe fenofaze. Utilizarea necorespunzatoare a ingrasamintelor duce in mod sigur la cheltuielui nerecuperabile deoarece plantele vor resimti excesul unor elemente dar si carenta altora. Cantitatea de substante nutritive extrase de soia din sol depinde de recolta si de scopul culturii. Consumul specific de elemente nutritive la nivelul productiei actuale din Romania este : -azot 70 90 kg/t boabe substanta activa N; -fosfor 20 30 kg /t boabe substanta activa P2O5; -potasiu 15 20 kg /t boabe substanta activa K2O

Fertilizarea cu azot

O proprietate foarte importanta a plantelor din familia Leguminoaselor este capacitatea lor de a folosi azotul liber din aer cu ajutorul bacteriilor care se gasesc in nodozitatile de pe radacinile plantei. Aceste plante nu numai ca nu au nevoie de ingrasaminte chimice azotoase, dar ele prin descompunere imbogatesc solul cu azot, fiind foarte utile in aplicarea asolamentelor in culturi Soia are nevoie de azot mai cu seama in primele faze de vegetatie, consumul crescand pana aproape de fructificare, perioada dupa care fosforul are rolul principal. Soia este, de asemenea, o mare consumatoare de potasiu, element ce are un rol deosebit in obtinerea unor productii mari. Daca in sol se gasesc speciile de bacterii (Rhizobium japonicum) care sa provoace formarea nodozitatilor pe radacinile de soia, planta are posibilitatea sa foloseasca si azotul din atmosfera, in cele mai multe cazuri, soia nu-si poate asigura in totalitate azotul din aer, din care cauza o buna parte din acesta trebuie sa si-l procure din sol. Aceasta parte trebuie data sub forma de ingrasaminte cu azot, administrate in doze moderate, ingrasarea cu 150 - 300 kg/ha azotat de amoniu si cu 200 - 300 kg/ha

superfosfat se face toamna, incorporindu-se ingrasamintele sub aratura de baza. ingrasamintele pot fi administrate si primavara, inainte de semanat, o data cu pregatirea terenului, incorporarea ingrasamintelor in sol in contact cu samanta sau prea aproape de aceasta duce la o incetinire a germinatiei, la o rasarire neuniforma si, mai tarziu, la o slaba dezvoltare a plantelor tinere. Din aceasta cauza, administrarea ingrasamintelor trebuie sa se faca in asa fel, incat acestea sa ajunga cu 3 - 4 cm sub adancimea de semanat si la 5 - 6 cm lateral de samanta incorporata in sol. Soia reactioneaza favorabil la ingrasamintele chimice sau organice pe solurile sarace in elemente nutritive. Astfel, in experientele efectuate la Campia-Turzii, pe un sol mai putin fertil, s-au obtinut sporuri de productie de 41,7% la soia pentru siloz, prin administrarea a 20 t/ha gunoi de grajd fermentat, 48 kg/ha N si 32 kg/ha P2O5. In cazul folosirii numai a ingrasamintelor chimice (96 kg/ha N si 32 kg/ha P2O5), sporul de productie a fost de 28,9%. Insa, dupa Hulpoi si colaboratorii (1966), pe solul fertil de la Fundulea, reactia la ingrasaminte a soiurilor de soia experimentate a fost slaba, aceasta fiind in concordanta si cu unele rezultate de cercetare din S.U.A. P2O5. Folositea fara discernamant a unor doze mari de azot la semanat se vor produce procese nedorite si anume pe de o parte se va anihila activitatea bacteriilor simbiotice (Rhizobium japonicum) iar pe de alta parte se va ajunge la dezvlotarea luxurianta a plantelor la o fructificare slaba si cresterea riscului aparitiei de boli si la caderea plantelor, ceeace ar echivala in fond cu pierderi mari de boabe la recoltare prin urmatoarele simptome: - plantele se opresc din crestere - frunzele raman mici si se incretesc si capata o culoratie de la negru spre albastru-verzui. Concentratia in azot si NO3 in partile vegetative ale plantei descreste inainte de inceputul formarii pastailor si scaderea in NO2 va fi foarte mare daca rezervele de azot sunt limite. Azotul fiind principalul element fertilizant, este necesar necesar sa cunoastem sursele naturale de azot care in principal sunt: - apa din precipitatii din care solul acumuleaza 2 kg/ha la fiecare 100 l apa pe m2. - activitatea bacteriilor libere fixatoare de azot al caror efect se traduce prin 12-15 kg azot la ha. O buna parte din azotul necesar pentru si-l procura din atmosfera prin intermediul bacteriilor Rhizobium Japonicum care-l depun in nodozitatile ce se formeaza pe redacinile din acest azot nu pot satisface in totalitate cerintele plantei. Dozele au fost stabilite in functie de nodozitatile formate pe axul principal al radacinii si de procentul de plante cu nodozitati ( au fost 6-8 nodozitati la peste 85%plante cu nodozitati. Calculul dozei folosind relatia: DN.KG/HA =CsxPB-NS Ng(- +)Npr Npr = 0 kg /ha

Ns= gunoi de grajd = 0 kg = 10x 4-30 = 10 kg N sa/ha Ingrasamantul aplicat a fost azotatul de amoniu (NH4NO3) 100 KgNH4NO3-------------------------33Kg N sa x kgNH4NO3-------------------------------------------10 Kg N sa 10 x 100 x = ----------------------= 30,3kg NH4NO3/ Ha 33 30.3 kg NH4NO3 X 400 Ha = 12.120 kg NH4NO3 12.120KG NH4NO3 =303 Saci cu NH4 NO3 Ingrasamantul a fost aplicat la prasila a doua.

Fertilizarea cu fosfor Cerintele culturii de soia fata de fosfor sunt relativ mari, ingrasamintele cu fosfor au rol direct in marirea suprafetei foliare a plantelor de soia, procesul de fotosinteza in activitatea bacteriilor simbiotice si in marirea puterii de absorbtie a radacinilor . Fosforul este asimilat de plantele de soia pe intreg parcursul perioadei de crestere, dar spre deosebire de alte culturi el este foarte mult solicitat incepand din faza de fructificare (formare a pastailor) pana la mijlocul perioadei de formare a boabelor. Ingrasamintele cu fosfor au o influenta pozitiva asupra masei 1000 boabe MMD, aceasta fiind mai ridicata la soia fertilizata decat la cea nefertilizata. Continutul si productia de proteina sunt influentate de doza de fosfor numai in cazuri izolate aceasta fiind in functie de doza de ingrasamant, conditiile de clima si de soiul cultivat. In cazul aplicarii unor cantitati exagerate de fosfor genereaza carente de zinc si bor, deoarece ajuta la fixarea in forme insolubile. Folosirea unor doze mai mari de fosfor nu este indicata deoarece nu se obtin productivitate sporita, iar rata rentabilitatii este influentata negativ de costurile ridicate ale productiei. Ingrasamintele cu fosfor s-a aplicat odata cu executarea lucrarii de baza (aratura) . Dozele de ingrasamant cu fosfor a fost stabilite in primul rand pe baza continutului in fosfor al solului astfel

continutul in fosfor mobil (P2O5 / 100 g) este de peste 5 mg.

Dkg/ha = Cs x Rp-Pg = 25 x 4 = 100 P2O5/ha ingrasamintul folosit Superfosfat simplu 100 kg superfosfat------------------------18,5 kg P2O5 x kg-----------------------------------------100kg P2O5 x = 100 x 100/ 18,5 =540,5 kg superfosfat/ha 540,5kg x 400ha =216.200 kg superfosfat

Fertilizarea cu potasiu Substanta activa de potasiu este preluata de radacini si distribuita in ogorul vegetativ ale plantei in tot cursul perioadei.de crestere, dar procesul de acumulare a potasiului se concentreaza mai tarziu in boabe. La maturitate boabele de soia contin aproximativ 60% din potasiul extras de catre planta. Tulpinile si pastaile contin o cantitate mai ridicata de potasiu decat de azot si fosfor, de unde apare necesitatea de aprovizionare a solului cu ingrasaminte potasice pentru a asigura o crestere si dezvoltare optima a plantelor de soia. Insuficienta potasiului in nutritia plantelor de soia slabeste intensitatea proceselor de sinteza si se manifesta prin pete galbene ce apar pe marginea frunzelor, pete care se unesc si formeaza o dunga galbena continua, mai tarziu parti mici de tesuturi moarte cad si dau frunzei un aspect zdrentuit. Plantele cu carenta de potasiu aveau tulpinile subtiri putin rezistente la frangere si cadere si se defoliau prematur. La S.C MARETU nu afost necesara fertilizarea cu potasiu datorita faptului ca solurirle din zona au un continut in acest element de 20 mg K2O/100g sol Cerintele culturii de soia fata de microelemente Soia consuma cantitati mici de microelemente care in mod obisnuit le gaseste in sol. Sunt insa cazuri in care deficienta unui microelement sau execesul alturi face ca plantele sa sufere si in fond, productia sa scada.

mineralizarea continua a humisului al carui continut in azot variaza intre 35 45 kg/to azot rezidual, care se apreciaza a fi 15 45 % din azotul total in functie de planta premergatoare, de caracterul chimic al zonei. De asemenea, doze mari de potasiu provoaca deranjamente in nutritia de calciu, magneziu si bor. Soia are un aparat radicular foarte dezvoltat, radacinile ei patrund in sol pana la 1,2 m adancime si se ramifica bine, planta avand in felul acesta posibilitatea sa-si extraga hrana si apa de care are nevoie. Elementele pe care plantele de soia si le procura din sol face parte fie din grupa elementelor primare (N, P, K) sau a elementelor secundare (Ca, Mg, S) fie din cea a microelementelor (B, Cu, Fe, Mg, Zn, Cl) . Molibdenul carenta sa se manifesta prin aceea ca plantele cu frunzele de culoare verde deschis care apoi se ingalbenesc, aspect asemanator celui din cazul carentei de azot care insa se manifesta si prin oprirea din crestere a plantelor. Molibdenul determina cresterea productiei prin influenta pozitiva in procesul de fixare a azotului in nodozitati prin actiunea sa asupra procesului de reducere a nitratilor, prin cresterea suprafetelor foliare a plantelor si ridicarea randamentului fotosintezei. Fertiluzarea cu molibden s-a facut pe vegetatie odata cu aplicarea erbicidului Roundup Carenta molibdenului, element care asigura sporuri mari de productie, se completeaza prin stropirea semintei cu solutii de molibdat de amoniu (48 %) sau molibdat de sodium (30 %) in concentratii de 0,1 %. Zincul - deficienta este legata de reactia alcalina a solului acolo unde fosforul este in exces. Simptomele carentei de zinc apar pe frunze sub forma de incretituri plantele se opresc din crestere si se coloreaza. Acoperirea lipsei de zinc necesita stropirea plantelor (20 30 inaltime) cu sulfat de zinc sub forma de solutii, in concentratii de 0,9 kg la 400 l apa/ha sau aplicarea acestuia sub forma de pulbere 5 kg/ha .

CAP.III COMBATEREA BURUIENILOR PREVENIREA SI COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR

Combaterea buruienilor Soia este o planta sensibila la imburuienare in special in prima parte a perioadei de vegetatie (aproximativ 20 25 zile) caracterizata printr-o dezvoltare lenta a plantelor. Imburuienarea unei culturi de soia in primele faze de vegetatie are un efect negativ asupra productiei chiar daca ulterior se executa toate lucrarile de intretinere deoarece plantele raman slab dezvoltate. De accea pagubele provocate de buruieni sunt foarte mari depasind uneori 50 % din potentialul de productie al soiului. Imburuienarea ulterioara a unei culturi de soia impiedica desfasurarea normala a procesului de dezvoltare, diminueaza productia de pastai si boabe, ingreuneaza si produce pierderi mari la recoltare si depreciaza calitatea semintelor. In Romania s-au determinat prezenta a 58 de specii de buruieni dintre care monocotiledonate anuale 6, dicotiledonate 39 ,monocotiledonate perene 4, si dicotiledonate perene 9. MONOCOTILEDONATE Setaria spp mohorul Sorghum halepense costrei Agropiron repens pir Digitaria sanguinalis meisor Echinochloua crus iarba barboasa DICOTILEDONATE Solanum nigrum zarna Amaranthus spp motoi Convolvulus arvense volbura Sinapis arvensis mustar salbatic Rapanus rapanistrum ridichea salbatica

Pe terenurile din cadrul fermei S.C. MARETU au fost prezente in cultura de soia urmatoarele buruieni: Agropiron repens, Amaranthus spp si Sorghum Halepense , Echinocloua crus ,Solanum nigrum.

Tabelul nr. 4 Nivelul pierderilor de productie cauzate

Limitele pierderilor in parcele neprasite sau plivite fata de cele tratate cu erbicide

de buruieni la principalele plante de camp. Planta Grau de toamna Porumb pentru boabe Floarea-soarelui Soia Cartof

[%]

10 70 30 95 15 55 40 84 42 - 72

Intre gradul de infestare cu buruieni si productia de soia este o stransa corelatie. Avand in vedere particularitatile biologice a plantelor de soia este necesar ca in sistemul de combatere integrala a buruienilor sa fie incluse toate metodele posibile de combatere incat cultura de soia sa fie mentinuta curata de buruieni pe toata perioada de vegetatie.

Metodele de combatere a buruienilor. Combaterea mecanica si chimica a buruienilor precum si imbunatatirea tehnologiei de cultura au condus in ultimii ani la dublarea si chiar triplarea productiei medii la soia. O cale eficienta care ramane accesibila pentru obtinerea unor productii mari de calitate si la cost convenabil la soia este o buna rotatie a culturilor urmand indeaproape combaterea buruienilor pe cale mecanica si chimica. Combaterea mecanica a buruienilor Asigurand la timp combaterea mecanica a buruienilor dintre randuri si o prasila s-a obtinut o cultura de soia libera de buruieni in prima jumatate a perioadei de vegetatie. In perioada de la semanatul pana la rasarirea soiei buruienile au fost distruse printr-o lucrare cu sapa rotativa cand acestea erau inca mici, in curs de rasarire. Lucrarea s-a efectuat cu tractorul Ford in agregat cu sapa rotativa la o viteza cuprinsa intre 15 km/h si pe un sol relativ uscat, aceasta lucrare s-a efectuat dupa ora 10oo cand plantele incep sa-si piarda turgescenta. Lucrarea cu sapa rotativa a influentat favorabil dezvoltarea plantelor ca urmare a afanarii, aeresirii si incalzirii solului, creand conditii optime pentru activitatea bacteriilor fixatoare de azot. S-au realizat doua lucrari cu cultivatorul pana la o adancime de 5 cm si o viteza de lucru de 8 km/h lucrere ce s-a executat pe data de 1 iunie iar a doua s-a realizat inainte de inflorit in masa a soiei la o viteza de

15 km/h si o adancime de lucru de 10 cm lucrare ce s-a realizat pe data de 26 iunie 2004. Lucrarea cu cultivatorul s-a efectuat in urma unei ploi torentiale din data de 30 iunie 2004,ploaie in urma careia sa format crusta Lucrarile au fost facute cu atentie pentru evitarea ranirii plantelor si denivelarea terenului care creeaza mari deficultati la recoltare marindu-se pierderile la hectar. Combaterea integrala a buruienilor a inceput cu semantul, lucrarile de baza si de pregatire a patului germinativ folosirea unor seminte cu puritate ridicata si se incheie cu erbicidarea si intertinerea mecanica a culturii. Combaterea chimica a buruienilor Combterea mecanica a buruienilor nu a reusit sa asigure pe toata perioada de vegetatie o cultura de soia libera de buruieni in special dupa inflorit pana la incheierea ciclului de vegetatie. Prin lucrarile mecanice nu s-a putut distruge buruienile de pe randul plantelor care vor stanjeni in continuare dezvoltarea normala a acestora. Rezolvarea acestor importante probleme pentru productie a constituit o trecere la combaterea chimica a buruienilor pe terenurile cultivate cu soiurile cu gena rezistenta la soia de tip RR (Rondup Ready) soiuri S 2254 RR produs de firma Mon Santo s-a folosit un singur erbicid si anume Roundup in doze de 2,5l / ha diluandu-se in 125 l apa. Pentru 400 ha s-a folosit 1000 l de erbicid, primul tratament s-a realizat in faza de 3 4 perechi de frunze si inaltimea buruienilor de 12 cm aceasta lucrare s-a efectuat intre orele 06:00 09:30, iar al doilea tratament s-a efectuat la reinfestare dupa 35 zile de la efectuarea primului tratament in preajma inceperii butonilor florali. Prima erbicidare s-a realizat cu ajutorul masinii de stropit MSP in agregat cu tractorul U 650 folosind duze cu orificiu redus. A doua erbicidare s-a executat cu elecopterul datorita faptului ca inaltimea plantelor s-a marit si in acest mod se evita vatamarea plantelor. Erbicidul Roundup a combatut atat monocotiledonatele si dicotiledonatele anuale cat si cele perene. Erbicid sistemic postemergent avand ca substanta activa glifosat 360 g %, special folosit pentru cultura de soia si porumb RR . Modul de actiune erbicidul translocat in radacini asigura o distrugere totala a buruienilor inhiband producerea de catre plante a aminoacizilor aromatici, in functie de specie si conditiile climatice sunt necesare 4 14 zile ca buruienile sa fie distruse complet

Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor. Prevenirea si combaterea bolilor Virusurile produc boli virotice ce afecteaza planta ca o consecinta samanta si productia prin reducerea productiei cu peste 25 %. Cele mai raspandite virusuri sunt: Virusul mozaicului, virusul petei incolore,a tutunului si virusul mozaicului galben. Bacteiile patogene sunt larg raspandite in cultura soiei, reducand astfel productia uneori cu peste 30 %. Cele mai raspandite sunt: arsura bacteriana, arsura pustulara si vestejirea tulpinii. Unele boli se transmit prin samanta (Virusul mozaicului, arsura bacteriana) cand creend probleme prin usurinta cu care se raspandesc. Petele se raspandesc si prin sol impunand respectarea directa a rotatiei uneori chiar pentru perioade mai mari. Mozaicul soiei este raspandit practic in toate zonele unde se cultiva soia fiind cea mai raspandita viroza a soiei. Boala este produsa de virusul mozaicului soiei soia virus 1. Virusul se transmite prin seva de catre afide ca: Aphis faboe, Microsiphum pisi. Determina simptome sub forma de ingalbenire in jurul nervurii tinere planta creste pitica prin scuturarea internoduriilor. Aplicarea unor masuri de igena culturala de tehnologie de cultivare si utilizarea de soiuri rezistente prezinta mijloace de prevenire si lupta impotriva mozaicului soiei. Arsura bacteriana este cea mai raspandita boala bacteriana a soiei. Boala este favorizata de conditiile de vreme umeda si racoroasa si poate reduce productia cu peste 20 %. Simptomele apar de regula pe frunze, pot aparea insa si pe petiolii tulpinii si pastaii. Boala se manifesta prin aparitia unor pete mici colturoase umede, petele se maresc si se brunifica pe masura ce tesutul moare, putand distruge planta in curs de rasarire. La plantele mai dezvoltate petele sunt caracteristice, cu colturi unghiulare de aspect apos, 1 2 mm diametru de culoare galbena sau brun deschisa pe masura distrugerii tesutului viu, aceasta necrozeaza si petele devin de culoare brun inchis. Boala este produsa de bacteria Pseudomonos glicea si se transmite prin semintele infectate cat si prin resturile de plante atacate ramase dupa recoltare. Masuri de prevenire si combatere: - s-a folosit la semanat seminte libere de boli, in timpul vegetatiei nu s-a executat lucrari dupa ploaie, -resturile vegetative ramase dupa recoltare a fost incorporate prin araturi adanci; Mana soiei (micoza) boala este produsa de ciuperci Perenospera monoshurica.

Simptome in infectiile sistemice pe primele frunze apar pete de decolorare a tesutului care devin galbui, ulterior pe fata lor interioara apar fructificatiile ciuperciile care constituie inocolul primar. Frunzele grase atacate cad prematur, defolierea plantelor are loc mai ales in partea de jos a tulpinii. Simptomele sunt frecvente si mai intense pe vreme umeda si calduroasa, in timp de seceta si temperaturi scazute reduc sau impiedica aparitia. Cea mai raspandita si cea mai eficace masura de prevenire si combatere o reprezinta cultivarea soiurilor rezistente la mana. In general se fac tratamente cu substante cuprice sau cu zeama bordeleza 1 % in perioada de vegetatie. Sunt extremi de pagubitori agentii patogeni care se transmit prin sol de resturi vegetale: tussorium, rhizoctonia, pithium, famphsis sau peronos pora, monsurica, screlotinica, acestia pot deveni pagubitori in conditii favorabile de temperatura si umiditate. Pentru diminuarea atacului se vor face tratamente la samanta cu fungicide : Tiromet 2 kg/to de samanta cu eficienta pentru fenophsis soia ; Beret 1,25 l/to cu eficienta pentru frescrium si petrium. Pentru combaterea Screlotinia s-au efectuat tot cu fungicide folosind TOPSIN (cu substanta activa tiofanatmetil 70%) 1 kg/ha In tara noastra cele mai raspandite boli ale soiei si care produc pagube insemnate sunt: virozele, bacteriozele si micozele. Dintre viroze, mozaicul soiei produs de Soja virus este o boala care poate micsora productia cu cea. 70%. Boala este cunoscuta sub trei forme: mozaicul brun, mozaicul galben al frunzelor si incretirea sau basicarea frunzelor. Plantele atacate raman mici, pipernicite si au foliolele patate si umflate din loc in loc. Culoarea acestora alterneaza intre verde-inchis si galbui. Pastaile atacate au un numar redus de seminte, care adesea nu mai germineaza. Dintre bacterioze, pagube serioase produce, mai ales in anii si in zonele ploioase, arsura bacteriana a soiei produsa de Pseudomoiias glycinea . Boala se instaleaza pe tulpina, frunza, petiol, pastai si trece uneori si la seminte. Apare sub forma de pete mici de 1-2 mm, galbene, care ulterior devin brune pana la negre. Tesuturile din dreptul acestor pete se usuca si se rup, incat planta atacata apare cu frunzele ciuruite sau sfartecate. Pastaile atacate contin un numar mic de seminte a caror facultate germinativa este mult redusa. Aceasta boala se combate prin folosirea de samanta sanatoasa, provenita de la plante neatacate, ce au fost recoltate si treierate separat. In U.R.S.S., tratarea semintelor cu Granosan (NIUIF 2) in doza de 4 kg la 1000 kg samanta, a redus atacul cu 3 - 12% si a sporit productia cu 4,5 - 38,6%. Soia mai este atacata de mana, cauzata de ciuperca Peronospora manshurica si de putregaiul alb, produs de Sclerolinia sclerotiorum Mana se combate prin stropiri repetate cu zeama bordeleza 1%, iar

putregaiul alb, prin tratarea semintei cu produse organo-mercurice sau cu apa calda de 60C, timp de 10 minute. Pe timpul vegetatiei la cultura de soia din cadrul fermei Maretu ne-am confruntat cu putregaiul alb produsa de Sclerotinia sclerotiorum am purces la smulgerea plantelor afectate si scoaterea lor din cultura pentru evitarea extinderii acestei boli. Prevenira si combaterea daunatorilor Daunatorii care produc pagube mari, mai ales in perioada formarii pastailor, sunt molia pastailor de soia (Etiella zinckenella Tr.) si molia pastailor de mazare (Laspeyresia nigricana F. si L. dorsana F.). Combaterea moliei pastailor de soia a fost indicata la cultura borceagului. Molia pastailor de mazare se combate prin araturi de toamna, semanat devreme si folosirea soiurilor timpurii, pentru ca inflorirea sa nu coincida cu perioada depunerii oualelor. Dintre daunatorii soiei fac parte nematozii si unele insecte. Nematozii ataca radacinile impiedicand extragerea apei si elementelor nutritive din sol avand drept consecinte afectarea cresterii si dezvoltarii. Atacul netozilor are ca efect asupra nodurilor normale. Insectele daunatoare soiei activeaza in diferite faze de vegetatie afectand semintele in curs de germinatie sau plantele in curs de rasarire, frunzele, florile, pastaile sau semintele in curs de formare. Daunatorii care produc pagube culturii de soia actioneaza in diferite faze de vegetatie astfel: in cursul germinatiei si rasaritului produc pagube viermii sarma si musca cenusie a culturiilor acestia fiind daunatori in stadiul larva, asupra frunzelor actioneaza ca daunatori in primele faze de vegetatie: gargarita frunzelor de porumb, gargarita frunzelor de leguminoase, toate fiind daunatoare in stadiul adult. Frunzele sunt atacate in perioada vegetatiei de un numar de daunatori care actioneaza in stadiul larva (buha mazarii, omida de stepa) cat si stadiu de adult (paianjenul rosu) . Pastaile si semintele sunt atacate de omida pastailor de soia. PED 24 exemplare pe metru liniar. Molia pastailor de soia larvele rod boabele partial sau total reducand productia si depreciind calitatea semintelor. Pentru prevenirea atacului se recomanda distrugerea leguminoaselor afectate, recoltarea la timpul maturitatii terminologice a culturii si aplicarea araturilor dupa recoltare pentru a distruge larvele care sunt in curs de retragere in sol. Se pot aplica si tratamnete chimice cu Sidan la aparitia larvelor. Musca cenusie a culturilor - larva mustei cenusie a culturilor poate ataca cotileoanele in timpul germinatiei, rasarirea nu mai are loc, iar cand atacul are loc in cursul rasaririi sunt distruse cotiledoanele cat si plantele. Daca atacul survine dupa rasarire larvele patrund in tulpina iar plantele pot pieri sau daca nu pier sunt subdezvoltate, pitice si produc sub potential normal.PED 40 fluturi/ m Cele mai mari pagube care pot deveni de importanta economica sunt produse de paianjenul rosu

(Tetronchus urticae) molia pastailor de soia (Estela zinckenella) si musca cenusie a culturilor (Hylema platura) . Paianjenul rosu atacul s-a manifestat sub forma unei decolorari a frunzei siincretirea usoara a acesteia dupa care frunzele au cazut . Pentru a preveni atacul paianjenului prin depistari in timp optim a aparitiei, s-a supravegheat permanent cultura incepand din jumatatea a doua a lunii iulie. Cand paianjenul a ajuns la densitate mare la PED 5 10 plante atacate /m s-a aplicat tratamente cu produsul Mitac in doza de 2 l/ha(diluandu-se in 350l apa), avand ca substanta activa Amitraz 20%; cantitatea totala de solutie folosita pentru a trata intreaga suprafata de 400 ha a fost de 800l solutie

CAP IV Recoltarea Ajungerea la maturitate a soiei are o deosebita importanta pentru declansarea recoltarii culturii. Recoltarea a avut loc cand : -acumularea substantei uscate in seminte a fost maxima semintele nu mai primesc asimilatie, umiditatea semintelor in aceasta faza este cuprinsa inter 54 si 62 %. Culoarea a 26 % din seminte a fost galbena si a 35 % din pastai galbena sau bruna; -semintele incepeau sa-si micsoreze volumul iar pastaile isi pierdeau culoarea verde; -tegumentul semintelor devine galben; Este un bun indicator vizual care marchjeaza inceputul maturizarii. De la atingerea maturizarii fiziologice pana la recoltare sau mai distins doua faze: maturitatea deplina (cand 95 % din pastai au atins culoarea specifica a pastaii mature) si maturitatea de recoltare (cand boabele au 14 % umiditate si se pot recolta) . Pentru grabirea uscarii plantelor de soia precum si a buruienilor din lan care ingreuneaza recoltarea s-a recurs la tratamente cu desicanti.

Reglajele combinei Reglarea corecta a combinei are o importanta deosebita un parametru fiind inaltimea de taiere a plantei. Insertia joasa a pastailor pe planta si taierea acestora la o inaltime de peste 3 cm provoaca mari

pierderi prin ramanerea pe teren a unui numar ridicat de pastai. Inaltimea de taiere a plantelor fost corelata in functie de soi, astfel in cazul de fata se va recolta la o inaltime de 3 cm si o reglare corespunzatoare a aparatului de treier (turatia batatorului, distanta la contrabator, alegerea sitelor, intensitatea curentului de aer asigura de asemenea reducerea pierderilor de boabe si evitarea vatamarii acestora prin spargere si fisurare. Viteza de deplasare a fost de 5 km/h. Pentru a nu sparge boabele in timpul treieratului , s-a redus turatia batatorului (550 rot / min ) , iar distanta dintre batator si contrabatator s-a reglat astfel incat ca la intrare distanta sa fie de circa 30 mm , iar la iesire de 100 mm.

Planul de gradare pentru soia de consum

Factori de gradare Corpuri straine,%maxim Seminte de soia patae % maxim Sparturi de soia su coji care raman pe ciurul 3,15 R,seminte de soia strivite si cele atacate de insecte impreuna ,% maxim Seminte de soia sanatoase cu tegumentul de alta culoare decat galben ,precum si seminte ajunse la maturitate din soiuri de culoare verzuie ,impreuna % maxim Seminte de soia arse incinse, % maxim Valorificarea recoltei de soia

Grad 1 3,0 5,0 10,0

Grad 2 5,0 8,0 15,0

Gradul de la sc Maretu 2,5 4,0 8,0

5,0

10,0

3,5

2,0

5,0

0,5

Toata cantitatea de soia recoltata a fost predata la unitatea de prelucrare S.C ULTEX TANDAREI avand la baza certificatul de gradare eliberat de gradatori mautoriza