Sunteți pe pagina 1din 58

SOIA (Glycine max)

Importanta, istoricul si originea culturii de soia


Soia este una dintre cele mai vechi plante de cultura, cunoscuta si utilizata ca aliment in hrana umana inca de acum 5000 de ani, originara din China, chiar numele provine de la cuvantul chinezesc schiong-yu care indica sosul de soia. Denumirea a fost preluata de japonezi de la numele de shoyu, care treptat s-a modificat in so-ya. Denumire acceptata de toate tarile care au introdus in cultura aceasta planta. Primele mentiuni referitoare la soia se gasesc in lucrarea de botanica Pen Tsao Kong Hu care dateaza din anul 2838 i.e.n. scrisa de imparatul chinez Sheng-Hung. In Europa soia a fost cultivata mult mai tirziu, in anii 1829 si respectiv 1840, desi in SUA cultura soiei dateaza din anul 1804 productia respectiva fiind folosita ca furaj. In Romania introducerea soiei in cultura a avut loc in anul 1876 in zona Transilvaniei cand se cultiva in gradini ca planta rara.

Plant oleoproteinoas, soia se cultiv n multe ri ale lumii, fiind folosit ntreaga cantitate de biomas, cu precdere, ns, seminele bogate n substane proteice (27,0 - 50,0%) i grsimi (17,2 - 26,9%). Seminele mature pot fi utilizate n alimentaia oamenilor (n diferite reete culinare), n obinerea furajelor combinate i pentru extragerea grsimilor. Seminele se mai folosesc pentru obinerea de produse fermentate, sosuri, lapte i brnzeturi. Uleiul de soia, este semisicativ i se utilizeaz n consumul populaiei, la prepararea margarinei, obinerea culorilor pentru pictur, fabricarea maselor plastice, iar roturile i turtele rezultate dup extragerea acestuia se folosesc n furajarea animalelor. Seminele i pstile nemature se utilizeaz ca legume verzi sau pentru prepararea unor mncruri bogate n vitamine i sruri minerale.

Planta ntreag se folosete ca furaj verde pe pune, fn uscat i conservat, nutre nsilozat, iar tulpinile i pstile rmase dup treierat se pot folosi n furajarea animalelor (dup o prealabil pregtire), ca ngrmnt organic, combustibil sau pentru prelucrri industriale (obinerea furfurolului i mtsii artificiale). In hrana animalelor, boabele de soia se intrebuinteaza sub forma de uruiala, de turte si sroturi, amestecate cu uruiala de porumb sau cu alte produse sarace in proteine. Fiind plant leguminoas, care intr n relaie de simbioz cu bacteriile fixatoare de azot, soia este o plant bun premergtoare chiar i pentru cerealele de toamn, cnd se cultiv soiuri timpurii, lsnd n sol cantiti mari de azot (80 -120 kg/ha). Se poate folosi si ca ingrasamant verde, iar in conditii de irigare se poate cultiva in cultura dubla.

Soia ca aliment si medicament.


Specialistii recomanda dieta cu soia in mai multe afectiuni. De exemplu, faina de soia este un aliment valoros pentru bolnavii de diabet, guta, reumatism, demineralizare, tulburari ale metabolismului lipidic, dereglari de crestere si anemie. O dieta bogata in soia combate boli grave precum: hepatita, astenia, surmenajul sau cancerul de san. Si cei care sunt in convalescenta se refac mai repede daca mananca preparate din soia. In Japonia, de pilda, femeile includ in ratia cotidiana soia si, astfel, depasesc mai usor perioada menopauzei. Nutritionistii cred ca aceasta performanta se datoreaza hormonilor vegetali existenti in bobul de soia, care inlocuiesc cu succes procentajul scazut al hormonilor estrogeni, secretati de organismul femeilor aflate in aceasta etapa.

Soia are un continut ridicat de antioxidanti, numiti izoflavone care mentin echilibrul hormonal. Nutritionistii mai recomanda soia pentru prevenirea cancerului de colon, de san sau de prostata. Soia, contine lecitina, o substanta nutritionala esentiala pentru functionarea armonioasa a creierului. Lecitina mai are si alte roluri, ca de exemplu: impiedica depunerea grasimilor din sange pe peretii vaselor sanguine, ajuta la eliminarea colesterolului, combate ateromul, are proprietati antioxidante. De asemenea soia are un continut suficient de iod pentru a preveni riscurile tulburarilor tiroidiene mai ales la persoanele cu un regim alimentar vegetarian. Totodata soia contine substante probiotice cu rol asemanator antibioticelor, fiind utila in caz de infectii.

Raspandire. Suprafete cultivate


Pe plan mondial, suprafata cultivata cu soia in anul 2008 a fost de 96,870 mil. ha, suprafete mai mari fiind in: S.U.A. (30,2 mil.ha), Brazilia (21,3 mil.ha), Argentina (16,4 mil.ha), India (9,6 mil.ha) si China (9,1 mil.ha). In Europa, suprafete mari s-au cultivat in Federatia Rusa (712,5 mii ha), Ucraina (537,9 mii ha), Serbia (143,7 mii ha), Italia (108 mii ha). In Romania, suprafetele de soia au scazut de la 269 mii ha in anii 1988-1990 pana la 72 mii ha in anul 1997 si pana la 46,1 mii ha in 2008 (48,25 mii ha in 2009).

Soia se gaseste pe primul loc intre plantele erbacee producatoare de grasimi (in anul 2009 suprafata mondiala cu soia a fost de 99,5 mil.ha).

Sistematica. Soiuri cultivate


Soia apartine genului Glycine L., cea mai importanta specie fiind Glycine max. (L) Merr. sin. Glycine hispida (Moench.) Maxim. Aceasta specie cuprinde mai multe subspecii, cea mai importanta fiind subspecia manshurica, cultivata si in tara noastra si in cadrul careia se cunosc mai multe varietati diferentiate intre ele prin culoarea perisorilor, pastailor, semintelor si hilului. Varietati mai importante la care apartin soiurile cultivate: var. communis; var. immaculata; var. latifolia; var. sordida; var. stricta.

Compozitie chimica
Semintele de soia contin 36-50% proteine, 17-27% grasimi, 14-26% carbohidrati, 2,8-6,9% celuloza, 4,3-6,9% saruri minerale si 9,9-11% apa. Proteinele au o valoare nutritiva ridicata deoarece contin ce 10 aminoacizi esentiali existenti in proteina de origine animala (lizina, leucina, arginina, prolina, fenilalanina, triptofan, valina, izoleucina, histidina, tirozina) de aceea poate inlocui carnea in alimentatia oamenilor. Proteina caracteristica soiei este glicinina, cu un grad ridicat de digestibilitate. Uleiul de soia este semisicativ (107-139 indicele de iod) si contine 30-35% acid oleic, 44-55% acid linoleic si 5-12,9% acid linolenic. Acidul linolenic contribuie in mare masura la instabilitatea uleiului rafinat de soia. Cenusa contine: fosfor, potasiu, calciu si magneziu. Semintele mai contin si cantitati insemnate de vitamine: A, B1, B2, B6, D, E, C, K si PP.

Boabele de soia, pe langa bogatia in proteina si grasimi au si un continut apreciabil in extractive neazotate: 19-25%, acestea fiind formate din monozaharide (0,07-2,2%), zaharoza (3,3113,5%), amidon si dextrina (2,10-8,97%), hemiceluloza si celuloza (4,15-12,77%), pentozani (3,77-5,45%), rafinoza (1,30%), toate aceste valori fiind raportate la substanta uscata. Tulpinile, frunzele si pastaile de soia au un continut ridicat in proteine si grasimi, constituind un furaj cu valoare nutritiva ridicata in faza de inceput a formarii boabelor. In masura in care plantele se apropie de maturitate deplina, cantitatea de proteina si grasimi din organele amintite, scade. Fanul de soia este bogat in proteine (15,4%) si grasimi (5,2%), depasind fanul de lucerna si trifoi. Toate acestea confera soiei insusirea de a avea cea mai ridicata valoare nutritiva si calorica si cele mai largi utilizari dintre toate plantele agricole.

Particularitati morfologice si biologice


Germinatia semintelor de soia este epigeica, necesitand pentru germinare 120-150% apa din greutatea lor uscata.

in sol pana la adancimea de 130-140 cm, chiar si 200 cm, cele mai multe radacini fiind raspandite pana la 30 cm adancime, iar lateral, pana la 40-70 cm. Pe radacinile de soia se formeaza nodozitati datorita simbiozei dintre bacteria fixatoare de azot Bradyrhizobium japonicum si plantele de soia. In acest scop, semintele se trateaza inainte sau odata cu semanatul cu preparate microbiene specifice, nodozitatile fiind vizibile dupa 10-14 zile de la infectie. Fixarea azotului incepe dupa 15-25 zile dupa formarea lor. In functie de conditiile de mediu in care vegeteaza planta cantitatea de azot fixata prin simbioza este de 80-120 kg/ha.

Sistemul radicular este pivotant, de tipul III, ce patrunde

mult sau mai putin ramificata. Tulpinile si ramurile sunt acoperite cu numerosi perisori de culoare rosietica sau albicioasa. Frunzele normal dezvoltate sunt trifoliate, alterne, petiolate, cu foliole de forma ovala, lanceolata, rombica etc., acoperite cu perisori de culoare argintie sau rosietica. Florile mici grupate cate 3-9 in raceme axilare sau terminale sunt hermafrodite, alcatuite pe tipul 5, cu petale albe sau de culoare violacee, cu polenizare autogama. Fructul este o pastaie dreapta sau usor curbata, de culoare brunadeschis sau castanie deschis, acoperita cu perisori argintii sau rosietici, cu 1-5 seminte, de obicei indehiscente.

Tulpina de soia este erecta mai

crestere rapida pana ajunge la greutatea maxima, respectiv pana la maturitatea fiziologica. Au forma oval sferica, elipsoidala, cu tegumentul de culoare galbena, bruna sau neagra, cu hilul de aceeasi culoare cu tegumentul sau diferit colorat. MMB este de 50-400g (frecvent, 100-200g) si MH de 65-80 kg.

Samanta se formeaza in urma dublei fecundari si are o

Cerine fa de clim i sol


Soia are o capacitate ridicata de adaptare la diferite conditii climatice si de sol, dar cele mai bune rezultate se obtin in zona temperata calda, cu umiditate suficienta si soluri prielnice. Caldura. Temperatura minima de germinatie se situeaza in jurul a 7C (dupa numeroase cercetari la 6C), ca si pentru floarea-soarelui. Dupa rasarire plantutele suporta, pentru scurt timp, temperaturi de -2... -3C in faza cotiledonala si a formarii frunzelor simple. Temperatura optima de germinare este de 30C, iar cea maxima de 38-44C. Necesarul de temperatura pe intreaga perioada de vegetatie este de 1000-1500C in functie de soi. Temperaturile optime in perioada de dezvoltare pana la inflorire sunt de 20-25C, pentru formarea semintelor, 21-23C, iar pentru maturare sunt favorabile temperaturi de 19-20C.

umiditate sunt ridicate, inregistrandu-se un consum specific cuprins intre 300 si 700. La germinare necesita 120 - 150% apa fata de greutatea uscata a semintelor. Perioada critica pentru apa se inregistreaza in faza de formare a organelor de reproducere, inflorire si umplere a semintelor (10 - 15 iunie - 15 - 20 august). Insuficienta apei in aceasta perioada determina caderea florilor si pastailor, semintele formate raman mici si productia se reduce la circa 50%. Excesul de umiditate este tot atat de daunator ca si lipsa apei, in toate fazele de vegetatie. Lumina. Cerintele fata de lumina ale soiei sunt ca ale unei plante de zi scurta. Prin semanatul mai timpuriu, zilele scurte de la inceputul vegetatiei au un rol important in satisfacerea cerintelor fotoperiodice ale soiurilor tardive si mijlocii. La o iluminare intensa planta ramifica mai mult, se formeaza mai multe pastai pe planta, iar primele pastai se formeaza mai sus pe tulpina, favorizand recoltarea mecanizata.

Cerintele fata de umiditate. Cerintele soiei fata de

necesitand suprafete de cultura cu textura mijlocie, luto-nisipoasa pana la lutoasa, cu reactie neutra, slab acida, bine drenate, bogate in humus, fosfor, potasiu si calciu, din seria cernoziomurilor, solurile brun-roscate si aluviale. Solurile cu textura grea, cu apa stagnanta, acide sau saraturate, ca si cele nisipoase nu sunt favorabile pentru soia. Pe terenurile calcaroase apar frecvent fenomene de carenta, mai ales in microelemente si fosfor, iar pe cele acide trebuie aplicat amendamentate.

Solul. Cerintele soiei fata de sol sunt relativ mari,

Tehnologia de cultivare a soiei


Romania au demonstrat ca soia nu este pretentioasa la planta premergatoare si la durata rotatiei. Prefera, totusi, ca plante premergatoare cerealele paioase (grau, orz), plantele furajere graminee care asigura in sol o cantitate mare de apa, precum si unele plante prasitoare, in zone mai umede sau in conditii de irigare, cum ar fi sfecla pentru zahar, porumbul neerbicidat cu triazine si cartoful. Nu se recomanda ca plante premergatoare leguminoasele anuale sau perene, eliminand posibilitatea valorificarii efectului de ameliorare a fertilitatii solului de catre aceste culturi. Floareasoarelui si rapita nu se folosesc ca plante premergatoare avand boli comune (Sclerotinia sclerotiorum).

Rotatia. Cercetarile efectuate in U.S.A., C.S.I., China si

formarea a 100 kg seminte si biomasa secundara aferenta are valori de: 7,1 - 11 kg azot, 1,6 - 4,0 kg P2Os, 1,8 -4,0 kg K2O, la care se mai adauga cantitati importante de calciu, magneziu, sulf si microelemente. Cercetarile au demonstrat ca soia consuma, in medie, de 5,1 ori mai mult azot si de 2,2 ori mai mult potasiu raportat la ntreaga planta si de 3 - 8 ori mai mult azot si 1,3 ori mai mult potasiu raportat la productia de seminte, fata de consumul de fosfor. Cerintele mari fata de azot se datoreaza continutului ridicat al plantei in acest element. Gunoiul de grajd se aplica plantelor premergatoare, soia valorificand eficient efectul remanent al acestuia timp de 2-4 ani de la aplicare.

Fertilizarea. Consumul de elemente nutritive pentru

Lucrarile solului
La soia, pregatirea terenului rspecta, in general, aceleasi reguli ca si pentru porumb. Patul germinativ trebuie sa fie bine maruntit si nivelat, usor tasat la adancimea de semanat si curat de buruieni. Spre deosebire de porumb, adancimea araturii nu depaseste 25-28 cm pe solurile mai grele si 20-22 cm pe cernoziomuri. Se va acorda o atentie deosebita nivelarii solului pentru a asigura uniformitatea adancimi semanatului, o rasarire uniforma si implicit, conditii optime pentru efectuarea recoltarii fara pierderi (se cunoaste faptul ca primele pastai de soia se formeaza aproape de sol, ceea ce duce la mari pierderi la recoltare in cazul unui teren denivelat).

Samanta si semanatul
Samanta destinata semanatului trebuie sa faca parte dintr-un soi zonat, sa aiba puritate de cel putin 98%, capacitatea de germinatie de cel puin 80%, iar MMB sa fie cat mai mare. Tratarea semintelor cu fungicide impotriva bolilor se efectueaza numai in situatia in care suspensia de bacterii (Nitragin-soia) se administreaza direct in sol, o data cu semanatul. Pentru tratarea semintelor se utilizeaza produsul Tiradin-75 in doza de 3,5 kg/t samanta sau Tiramet 60 PTS 2 kg/l tona sau se folosesc produse sistemice: Benomil, Topsin, Derosal 10g/100 samanta ce tolereaza mai bine bacteriile. Se recomanda ca tratarea semintelor cu fungicide sa se realizeze inainte de semanat cu circa doua saptamani (pentru a nu distruge bacteriile fixatoare de azot).

Tratarea semintelor cu Nitragin-soia (Bradyrhizobium japonicum) se face conform instructiunilor ce insotesc preparatul, folosindu-se 4 sau mai multe doze la samanta necesara insamantarii unui hectar, la adapost de razele solare sau mai bine direct in camp, insamantarea facandu-se imediat. Cand semintele au fost tratate cu fungicide, suspensia bacteriana se introduce direct in brazda, in zona destinata semintelor cu ajutorul unui dispozitiv special prevazut cu duze, atasat la brazdarele semanatorii.

temperaturii minime de germinatie in sol, care este de 7 - 8C la adancimea de semanat si care corespunde cu temperatura medie a aerului de 14 - 15C, iar vremea este in curs de incalzire. Semanatul in cadrul epocii optime are importanta deosebita in dirijarea cresterii si fructificarii, asigurand parcurgerea primelor faze de vegetatie in conditii de zile scurte si temperaturi mai scazute, care determina diferentierea unui numar mai mare de noduri pe tulpina, prelungirea perioadei de inflorire si o mai buna fructificare. Se asigura conditii mai bune de umiditate pentru germinarea semintelor, pentru rasarire, o eficienta mai ridicata a erbicidelor si maturarea mai timpurie a plantelor. Calendaristic, conditiile pentru semanatul soiei se realizeaza incepand cu prima sau a doua decada a lunii aprilie in sudul tarii si in decada a doua sau a treia a lunii aprilie in celelalte zone ale tarii.

Epoca de semanat se stabileste in functie de realizarea

plante/m2 in conditii de irigare si 30 - 40 plante/m2 in conditii de neirigare. Pentru a se realiza aceste densitati se seamana 50 - 55 seminte germinabie/m2 si respectiv, 45 - 50 seminte germinabile/m2. Aceste desimi se diferentiaza si in functie de zona de cultura. Densitati mai mari (peste 70 pl./m2) nu se justifica, deoarece, se micsoreaza rezistenta la cadere si la boli scade continutul semintelor in substante proteice si se mareste norma de samana la hectar. Nici desimile mai mici (sub 30 pi./ha) nu sunt favorabile, deoarece plantele ramifica mai mult si se realizeaza neuniformitati la maturare, primele pastai se formeaza prea jos pe planta si se produc pierderi la recoltare. Cantitatea de samanta corespunzatoare densitatilor la semanat stabilite se incadreaza intre 70 - 100 kg/ha, depinzand de puritate, capacitatea de germinatie si MMB.

Densitatea la semanat trebuie sa realizeze 35 - 45

imburuienare a terenului si posibilitatile de combatere a acestora. Pe terenurile slab sau mijlociu imburuienate si in conditiile combinarii combaterii chimice a buruienilor cu lucrarile de prasit mecanic intre randuri, pe terenuri neirigate sau irigate prin aspersiune se efectueaza semanatul in randuri echidistante la 50 cm, sau in benzi de 3 randuri la 45 cm, cu 60 - 70 cm intre benzi. La irigarea prin brazde se utilizeaza distanta intre randuri de 80 cm. In conditiile combaterii ireprosabile a buruienilor semanatul soiei in randuri apropiate (25 - 30 cm sau chiar 15 cm) a determinat obtinerea unor sporuri insemnate de productie (10 15%).

Distanta intre randuri se coreleaza cu gradul de

Semanatul in benzi, formate din doua randuri la distanta de 25 - 30 cm si cu 70 cm intre benzi, permite ingrijirea culturii prin prasile mecanice si combaterea buruienilor cu erbicide, reducandu-se consumul de erbicide (cu circa 50%). Aceasta metoda de semanat se recomanda pe solurile infestate de buruieni cu rasarire esalonata (Solamum nigrum, Xanthium sp., Abuthilon sp.) si in cazul irigarii prin brazde (80 cm ntre benzi).

Adancimea de semanat
Adancimea de semanat la soia se va stabili cu multa atentie, deoarece se stie ca are germinatia epigeica si puterea de strabatere redusa. Adancimea de semanat nu trebuie sa depaseasca 5 cm, osciland intre 2,5 - 3,5 cm pe solurile mai grele, la semanatul timpuriu, in conditii de buna aprovizionare cu apa si intre 2,5 4,0 cm pe soluri mijlocii. Semanatul prea superficial intr-un strat de sol uscat sau semanatul la o adancime de peste 5 cm n sol greu si umed influenteaza negativ germinatia si rasarirea, conduce la densitati necorespunzatoare si la productii mici de boabe. Semanatorile vor fi echipate obligatoriu cu brazdare mici si limitatoare de adancime, jalonandu-se terenul la prima trecere.

Lucrarile de ingrijire
Lucrarile de ingrijire la soia se refera la combaterea buruienilor, combaterea bolilor si a daunatorilor, precum si irigarea. Combaterea buruienilor se poate realiza prin: lucrari mecanice cu ajutorul erbicidelor Lucrarile mecanice se diferentiaza astfel: lucrari (una sau doua) cu sapa rotativa sau grapa cu colti reglabili pentru distrugerea buruienilor in curs de rasarire sau a celor abia rasarite; 2-3 prasile mecanice intre randuri si 1-2 prasile manuale pe rand; prima prasila mecanica se va efectua, dupa rasarirea plantelor cand se cunosc bine randurile la 8-10 cm adancime, iar ultima, inainte de inflorirea in masa a soiei. Lucrarile mecanice, pe langa combaterea buruienilor asigura si mentinerea unui regim aerohidric favorabil dezvoltarii bacteriilor simbiotice si formarii nodozitatilor pe radacini.

Aplicarea erbidelor asigura combaterea buruienilor in lanurile de soia insamantate in randuri apropiate sau in benzi. In cazul semanatului soiei in randuri distantate, pe langa lucrarile mecanice efectuate pentru distrugerea buruienilor se pot folosi si erbicidele. In aceasta situatie, se vor suprima prasilele manuale iar doza erbicid se va reduce la jumatate. In functie de gradul de imburuienare se poate asocia un erbicid pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale cu un erbicid impotriva celor dicotiledonate, iar la nevoie, se poate aplica si un erbicid impotriva costreiului. Dozele si epocile de aplicare a erbicidelor se stabilesc in functie de tipul de sol si conditiile climatice. Erbicidele se vor stabili in functie de gradul de imburuienare si speciile existente, dupa cum urmeaza:

A) Sole infestate cu specii de buruieni mono i dicotiledonate anuale, fr Solanum nigrum, Abutilon sp., Xanthium sp.

B) Sole infestate cu specii de buruieni mono i dicotiledonate anuale, inclusiv Solanum nigrum, Abutilon sp., Xanthium sp. i Chenopodium sp. Se efectueaz un prim tratament cu erbicide antigramineice prevzute la punctul A i al doilea tratament n vegetaie cu urmtoarele erbicide antidicotiledonate

C) Sole infestate cu buruieni mono i dicotiledonate anuale i perene, plus Sorghum halepense din rizomi, Se utilizeaz erbicidele de la punctul A i B, iar pentru combaterea costeiului din rizomi erbicidele

D) Combaterea buruienilor n solele cultivate cu soia modificat genetic, de tip Roundup Ready

Erbicidul Roundup combate toate speciile de buruieni si se poate aplica secvential (2 + 2 l/ha sau 2 + 2,5 l/ha, cu realizarea primului tratament in faza de 3 - 4 perechi de frunze la soia, iar inalimea buruienilor de 10 - 15 cm, urmat de al doilea tratament la reinfestare (3-4 saptamani) sau intreaga doza o singura data in functie de gradul de infestare si inaltimea buruienilor.

Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor


Bolile ce produc cele mai mari pagube la soia sunt produse de agenti patogeni,dupa cum urmeaza: Peronospora manshurica - mana soiei;

Pseudomonas glycine arsura bacteriana; Fusarium sp. fuzarioza; Rhizoctonia sp. rizoctonioza; Sclerotinia sclerotiorum putregaiul alb; Pythium debaryanum caderea plantutelor.

Peronospora manshuricamana soiei

Pseudomonas glycinearsura bacteriana

Fusarium sp. - fuzarioza

Rhizoctonia sp. rizoctonioza

Sclerotinia sclerotiorum putregaiul alb

Pythium debaryanum Caderea plantutelor

Pentru prevenirea pierderilor produse de Pythium sp., Fusarium sp., Rhizoctonia sp. se recomanda tratarea semintelor cu Tiramet 60 PTS 2-4 kg /t samanta, iar pentru Phomopsis sojae , Tiramet 2 kg/t seminte. La aparitia bolilor in camp se pot aplica: Ridomil Gold M-2 impotriva manei soiei 2,5 kg/ha; Sumilex 50 PU 0,1% pentru Sclerotinia sclerotiorum sau Turdacupral 4 kg/ha sau Orthocid 50 2,5kg/ha pentru combaterea diferitilor agenti patogeni. Impotriva arsurii bacteriene se poate aplica Topsin 0,07%. Se aplica 2-3 tratamente; primul se executa la aparitia simptomelor bolilor iar urmatoarele, la interval de 8-10 zile.

sunt: Tetranychus urticae paianjenul rosu; Etiella yinckenella molia pastailor; Phorbia platura musca plantutelor; Aculus fockeni acarianul filocoptid.

Dintre daunatorii care ataca frecvent culturile de soia

Tetranychus urticae paianjenul rosu

Etiella yinckenella molia pastailor

Phorbia platura musca plantutelor

Aculus fockeni acarianul filocoptid

Paianjenul rosu produce defolierea prematura si se combate cu Envidor 240 SC 0,3 l/ha sau cu Ortus 5 SC 5l/ha (combate si molia pastailor) care actioneaza prin contact si ingestie. Acarianul filocoptid se poate combate cu Vermitec 1,8% EC in doza de 1l/ha sau cu Torque 550 SC 0,5l/ha (cu actiune de contact) iar musca plantutelor ce ataca semintele in curs de germinare si plantutele tinere se combate prin tratatemnte preventive la sol.

fenomenul de seceta, soia consumand de la germinare pana la maturarea semintelor intre 6000 si 7000 m apa/ha. In functie de conditiile anului, in zona si tipul de sol se aplica 4-5 udari cu norme de udare de 700-800 m apa/ha pe solurile cu permeabilitate buna si de 400-500 m apa/ha pe solurile cu permeabilitate mai slaba.

Irigarea soiei este necesara in anii in care se manifesta

Recoltarea
Momentul optim pentru recoltarea soiei coincide cu faza in care frunzele s-au uscat si au cazut, majoritatea pastailor s-au brunificat si s-au uscat, semintele au culoarea si luciul caracteristic iar umiditatea acestora este de 13-14%. Recoltarea mai timpurie a soiei nu este indicata deoarece multe seminte vor fi verzi, cu un continut prea mare de apa, care creaza dificultati la pastrare. Intarzierea recoltarii determina pierderi mari prin scuturare. Recoltarea soiei se efectueaza mecanizat cu combine universale cu unele modificari. Reglajele se vor verifica de 2-3 ori pe zi pentru a reduce pierderile la cel mult 2-3%.

este de 3500-4500 kg/ha . In anul 2008, productia medie mondiala a fost de 2384 kg/ha ; productii mai mari se remarca in Brazilia cu productia medie de 2820 kg/ha pe suprafata de 21,1 mil ha. In Romania, productia medie la soia a fost de 1960 kg/ha pe numai 46,13 mii ha in anul 2008, iar in 2009 1750 pe 48,25 mii ha.

Productii. Potentialul de productie al soiurilor actuale