Sunteți pe pagina 1din 4

COMBATEREA INTEGRATA A PRINCIPALILOR

DAUNATORI AI VITEI DE VIE


1.Masuri generale de prevenire si combatere a daunatorilor
Intr-un agrosistem determinarea exacta a categoriilor de daunatori mai
importanti, apoi cei ocazionali, potentiali migratori, necesita o atentie
deosebita. In fiecare cultura sau zona aceste specii sunt diferite, ceea ce imprima
anumite caracteristici schemelor de combatere integrata.
Combaterea integrata presupune studii complexe legate de lantul trofic: plante
entomofage (pradatori si paraziti). Aceste studii asigura cunoasterea cailor de
mentinere a speciilor daunatoare la un nivel scazut, ca urmare a interactiunii
acestora cu concurentii. In acest scop se studiaza numarul de specii entomofage,
ciclul biologic in functie de gazde, comportamentul acestora, protearea lor.
!eseori tratamentele chimice corespund cu perioada cea mai activa a
entomofagilor si ca urmare, ei fiind mai sensibili la pesticide decat gazdele lor,
sunt distrusi in masa. "upta integrata poate fi definita ca o forma de ecologie
aplicata, de lupta biocenotica, in sensul diriarii populatiilor de daunatori si a
daunatorilor lor naturali din cadrul agrosistemelor reprezentate de diferite culturi,
prin influentarea factorilor de mediu asupra organismelor vegetale si animale.
2.Metode agrofitotehnice

Principalele masuri agrotehnice sau culturale care au un rol important in
prevenirea si combaterea daunatorilor sunt:
Alegerea terenului
Are un rol deosebit de important in prevenirea atacului unor daunatori, ceea ce
conduce la asigurarea unei capacitati productive maxime.
Astfel, pe terenurile argiloase, grele, se dezvolta foarte bine filoxera (Philloxera
vastatrix Planch.); amplasarea plantatiilor de vita de vie pe radacini proprii se
recomanda pe terenuri usoare, cu un continut de peste !" siliciu, soluri in care
insecta nu se poate dezvolta.
Asolamentul
Pe langa rolul pe care il are datorita succesiunii culturilor in timp si spatiu, contribuie la limitarea populatiilor
de daunatori, ceea ce duce la obtinerea de productii sporite din punct de vedere cantitativ si calitativ.
Lucrarile solului
Aratura de toamna si de vara, grapatul, discuitul, prasitul, contribuie la crearea
conditiilor optime pentru dezvoltarea plantelor, ceea ce duce la diminuarea
F
o
r
f
e
c
a
r
u
l

F
o
r
f
e
c
a
r
u
l

F
o
r
f
e
c
a
r
u
l

F
o
r
f
e
c
a
r
u
l

#
e
t
e
z
a
r
e
a

$
f
o
r
f
e
c
a
#
e
t
e
z
a
r
e
a
#
e
t
e
z
a
r
e
a
e
t
e
z
a
r
e
a

rezervei biologice a daunatorilor care isi desfasoara in intregime sau partial ciclul
biologic in sol %ou, larve, pupe, adulti), prin actiunea directa a pieselor active ale
masinilor agricole sau indirecta prin schimbarea vegetatiei si a microclimei.
Aplicarea rationala a ingrasamintelor si amendamentelor
Are un efect benefic asupra plantelor sporind rezistenta acestora la atacul daunatorilor.



Epoca de plantare a materialului saditor
&ortarea si utilizarea unui material saditor sanatos contribuie la evitarea
infestarii pepinierilor si a noilor plantatii.
Cultivarea speciilor, soiurilor si hibrizilor rezistenti sau toleranti la atacul daunatorilor
'rearea de soiuri si hibrizi rezistenti si introducerea lor in cultura, rezolva in
bune conditii problema protectiei plantelor impotriva daunatorilor.
3.Metode fizicochimice
(olosirea temperaturilor scazute sau a temperaturilor ridicate, focul pentru distrugerea resturilor
vegetale, lumina este utilizata in capturarea insectelor cu fototropism pozitiv.
'ombaterea chimica va ramane inca mult timp ca principala masura de
combatere, dar se propun urmatoarele amendamente:
a) #etinerea de la aplicarea tratamentelor de rutina, dupa un plan bine stabilit.
&e tinde la aplicarea tratamentelor numai atunci cand este nevoi si cand sunt rentabile.
b) Interventiile propriu-zise se fac pe baza de prognoza si avertizare.
c) )tilizarea unor produse selective, mai putin persistente sau cu alte moduri de actiune, cum sunt cele
sistemice, granulate.
d) 'and in ma*oritatea cazurilor pragul de toleranta nu este depasit simultan de mai muti daunatori, ci numai
de unul, atunci este de dorit sa se utilizeze un produs specific impotriva daunatorului respectiv. 'and pragul
de toleranta este depasit de mai multi daunatori se urmareste reducerea lor sub limita pregului de toleranta
a P+,.
e) -a alegerea produselor se acorda o mare atentie pericolului pe care acesta il reprezinta pentru albine,
insecte utile si remanentei lor.
f) Pentru protectia parazitilor si pradatorilor trebuie substante selective, cu spectru ingust de actiune, cu
remanenta de scurta durata, sistemice; tratamentul se aplica pe cale de momeli.
g) .u este vorba de excluderea metodei chimice, ci subliniind dezavanta*ele, se pledeaza pentru evitarea ei
acolo unde acest lucru este posibil. )neori, combaterea chimica si cea biologica trebuie alternate, dar de cele
mai multe ori ele se compenseaza reciproc.
'ercetarile efectuate in ultimile doua decenii, in principalele podgorii ale tarii noastre, au condus la
elaborarea unor scheme orientative de combatere a bolilor si daunatorilor la vita de vie.
)n rol important revin urmatoarelor masuri:
- fertilizarea rationala a plantatiilor, in vederea asigurarii unui echilibru intre procesele de crestere si
fructificare;
- evitarea excesului de azot care determina cresteri luxuriante si sensibilizarea vitei de vie la atacul bolilor si
daunatorilor;
- fertilizarea rationala cu P si /g, in vederea sporirii rezistentei la atacul bolilor si daunatorilor;
- evitarea carentei sau excesului de potasiu, care sensibilizeaza vita de vie la atacul bolilor si
daunatorilor;
- efectuarea la timp a lucrarilor solului, care contribuie la distrugerea multor patogeni si daunatori;
- inlaturarea prin lucrarile in verde a numeroase surse de infectie, concomitent cu aerisirea mai buna a
butucilor;
- stabilirea elementelor de prognoza si avertizare pe baza pragurilor economice de daunare.
Pentru principalele specii de daunatori ai vitei de vie, pragurile economice de daunare, la care tratamentele
devin obligatorii sunt:
Tetranychus urticae 0och. %acarianul rosu comun), la dezmugurire: 12 paien*eni3lastar; inainte de inflorit: 4
5 6 paien*eni3frunza si dupa inflorit: 7 5 paien*eni3frunza.
Metode biologice
8rganizatia Internationala de -upta 9iologica %8.I.-.9.) a definit combaterea
biologica ca o utilizare a organismelor vii si a produsilor activitatii lor biologice cu
scopul reglarii populatiei de daunatori.
"upta biologica are drept scop principal reducerea densitatii numerice a populatiilor daunatoare sub limita
pragului economic de daunare.
In comparatie cu celelalte metode de control ale daunatorilor, metoda biologica nu prezinta pericol pentru om
sau animale, proteeaza fauna utila, nu determina aparitia fenomenului de rezistenta, in unele cazuri este
economica, iar in cazul utilizarii biopreparatelor, acestea sunt in general compatibile cu multe insecticide.
#iloacele de lupta impotriva daunatorilor incluse in lupta biologica sunt:
folosirea microorganismelor patogene$
folosirea zoofagilor (pradatori si paraziti)$
lupta antocida$
lupta hormonala$
lupta genetica$
lupta fiziologica.
Zoofagii % sunt nevertebrate si vertebrate care se hranesc cu daunatorii animali ai plantelor agricole, iar
din randul lor fac parte specii apartinand grupelor de nematozi, acarieni, miriapode, insecte, pasari, reptile,
mamifere.

Parazitii sunt organisme animale ce se dezvolta pe seama altor organisme care se numesc gazde, acestea din
urma avand corpul mai mare decat al parazitillor. !iferitele specii de paraziti existente, se pot dezvolta pe
diferite stadii de dezvoltare ale daunatorilor: ou, larva, pupa si adult.
!intre ovifagi, cea mai mare importanta practica se pare ca o au viespiile parazite din genul Trichogramma:
Trichogramma evanescens, Trichogramma maydis, Trichogramma embryophagum si Trichogramma pretiosum.
Pradatorii sunt organisme animale care se hranesc cu prada vie, acestia avand in general corpul mai mare ca
al victimei.
!in punct de vedere sistematic, diferitele specii de pradatori apartin claselor: Arahnida, Miriapoda, Insecta,
Reptile, Pasari, Amfibia si Mamifere.
!intre arahnide (paianeni) &rdinul Acari, 'pecia Phytoseiulus Sp. este pradatoare a diferitelor stadii ale
acarianului rosu comun (Tetranichus urticaeoch.!.
Pasarile insectivore oaca un rol deosebit in distrugerea diferitelor stadii de dezvoltare ale insectelor
daunatoare. (rintre speciile cele mai importante: pitigoiul, graurul, cucul, ciocanitoarea, cucuveaua.
'uccinta prezentare a principalilor paraziti si pradatori reda numai partial rolul si imensul potential pe care il
au zoofagii in mentinerea unui echilibru biologic in biocenoze in general si in agrocenoze in special. )ste
suficient sa amintim ca nu exista specii de daunator agricol care sa nu aiba paraziti si sa fie atacata de
daunatori.
& cale relativ simpla de lupta biologica o constituie introducerea intr%o anumita zona a unui zoofag dintr%o
zona indepartata, eventual zona de origine a daunatorului, urmata de inmultirea in conditii strict determinate,
aclimatizarea si apoi lansarea in camp.
*ata de cele peste +,, specii potentiale de a fi utilizate, in practica cele mai importante sunt: Trichogramma
spp., utilizata in China, -usia, *ranta, -omania.
Microorganismele patogene
Aceste produse sunt cunoscute sub numele de insecticide microbiologice sau biopreparate.
.iopreparatele pot fi pe baza de virusuri, bacterii, fungi.
(reparatele bacteriene sunt produse pe baza de bacterii entomopatogene.
Avantaul deosebit al utilizarii bacteriilor in combaterea daunatorilor este faptul ca pot fi cultivate in
masa, dupa tehnologia utilizata pentru obtinerea antibioticelor, pretul de cost este comparabil cu cel al
insecticidelor si au o specificitate relativa ridicata.
!ezavantaele sunt faptul ca actioneaza relativ lent si sunt si ele sensibile la ultraviolete, aspect
contracarat mai recent prin adaugarea unor substante protectoare.
)ste mentionat ca a fost realizat produsul romanesc /huringin la fabrica de la Cala
,:un:torii plantelor agricole ac;ioneaz: pe diverse c:i asupra ;esu<turilor plantelor, direct prin hr:nire, sau indirect prin galerii,
de*ectii, etc. Pentru a =n;elege mai bine aspectele apari;iei pierderilor de recolt:, vor fi definite principalele no;iuni utilizate =n
combaterea integrata.
,auna reprezint: distrugerea unui organ vegetal, a >>unei p:r;i din or<ganul plantei, sau o alterare a unor procese biochimice ?i
fiziologice care duc la reducerea acumul:rii de substan;: uscat: ?i, =n final, pot duce la sc:derea cantitativ: ?i calitativ: a recoltei.
,aunele se produc ca urmare a unei caracteristici importante a d:u<n:torilor, ?i anume, a capacit:;ii de d:unare. Aceasta este
condi;ionat: de caracteristici genetice ?i poate fi definit: ca fiind capacitatea de a produce daune. 'apacitatea de d:unare poate fi
exprimat: ca indicato<rul de reducere a recoltei unei plante sub ac;iunea unui d:un:tor, sau =n sens mai larg, reducerea recoltei
unei culturi sub influen;a unei po<pula;ii de insecte fitofage.
Paguba poate fi privit: ca un indicator tehnic care reflect: concret un pre*udiciu, o stric:ciune, o daun: produs: culturii agricole.
Pierderea se refer: mai ales la recolt:, fiind de fapt un indicator eco<nomic ?i reprezent@nd diferen;a =ntre recolta ob;inut: =ntr-o
cultur: neatacat: ?i una atacat:. -a r@ndul ei recolta este definit: =n mai multe feluri.
#ecolta poten;ial: se ob;ine =n condi;ii optime de dezvoltare a cul<turii agricole; ea este cea mai mare recolt:, de calitate
superioar:, ob<;inut: atunci c@nd se aplic: cele mai perfec;ionate tehnologii de cultur: ?i se respect: toate cerin;ele
agrofitotehnice.
#ecolta real: la hectar este recolta ce se ob;ine =n unit:;ile de pro<duc;ie prin aplicarea concret: a tehnologiei de cultur:.
Pierderea de produc;ie este, de fapt, diferen;a dintre recolta pe care o dau plantele neatacate de d:un:tori ?i cea pe care o dau
plantele atacate.
Pierderea teoretic: de produc;ie apare =n acest context ca o diferen;: =ntre recolta poten;ial: ?i cea real:.
Insectele, ?i =n general d:un:torii culturilor agricole, se hr:nesc ?i tr:iesc =n agroecosistem folosind ca surs: de hran: ;esuturile
vegetale. Prin hr:nire ?i prin alte activit:;i ale insectelor, se produc daune ?i pagube de diferite tipuri.
An domeniul pierderilor se pot formula c@teva principii, care genera<lizeaz: cuno?tin;ele din domeniul protec;iei plantelor %B. 9aicu,
1CD):