Gladiolele sunt plante foarte apreciate pentru coloritul variat al florilor, pentru rezistenta lor la transport si in vaza.

Cele cultivate sunt, de fapt hibrizi obtinuti din gladiolele aduse din Africa. Identificarea si numararea speciilor originare din Africa este foarte dificila, dar cu toate acestea unii botanisti sunt de parere ca acest gen cuprinde peste 300 de specii. Desi sunt plante perene, la noi in tara sunt cultivate ca anuale. Tuberobulbii se planteaza primavara si se dezgroapa toamna, pastrandu se peste iarna in adaposturi ferite de inghet. In trecutul indepartat, gladiola era socotita planta victoriei, deoarece era purtata in razboaie. !ulbii gladiolelor se purtau la gat ca amulete. In decursul timpului, bulbii de glafiole au servit ca etalon in schimbul bulbilor altor plante. Gladiolele erau cunoscute atat la greci cat si la romani. "ana in #urul anului $%00, descrierea gladiolei in manuscrise se intalnea foarte rar. Gladiolele au trezit un interes mai mare in urme recunoasterii propietatii lor medicale. In ultimii ani, in toate organele gladiolelor si, mai ales, in frunze in urma cercetarilor s au gacit mari cantitati de vitamina C. &nul din primii selectionari a fost !edingauz, care a reusit, in anul $'3(, sa obtina o grupa de soiuri de gradina pe care a denumit o )G.gandavenis) si care, pana in anul $''0, a atins cifra de *000 de soiuri. Gladiolele sunt plante perene, erbacee ce depasesc $,% m inaltime. In pamant prezinta un tuberobulb, organul de inmagazinare a substantelor de rezerva, cunoscut de cultivatori sub numele de ceapa, globulos sau plat, acoperit cu tunici de culori diferite+ brun, roz, etc., ce prezinta fibre paralele sau in retea spre varf pe toat lungimea. Tuberosul gladiolei este compus din doua parti distincte+ partea e,terioara fin grandulata, unde se face depunerea substantelor de rezerva si partea interna, tesutul fibros. -a baza, tuberobulbul prezinta un strat rezistent. -a inceput volumul partii e,terioare depaseste cu mult partea interna, dar acest raport se schimba pe masura formarii lastarilor si a bulbilor inlocuitori. Tuberobulbul este folosit pentru inmultirea vegetativa. el are propietatea de a incolti cand conditiile sunt prielnice si de a da nastere la unul, mai rar, * tuberobulbi de inlocuire. formarea bulbilor inlocuitori este conditionata de dezvoltarea intregii plante, de activitatea frunzelor si tupinii. !ulbilii sunt inveliti la e,terior intr o membrana destul de rezistenta, ca intr o capsula. In mod obisnuit, pe o planta se formeaza *0 30 de bulbisori, iar in cazuri rare *00 300 sau chiar mai multi bulbisori. !ulbilii sunt, de asemenea, folositi pentru inmultirea gladiolelor. Tulpinile aeriene ale gladiolelor, in ma#oritatea cazurilor solitare, mai rar ramificate, sunt invelite la baza in cateva frunze, ca intr o teaca tubulara. /le se dezvolta din mugurii aflati pe tuberobulbla subsoara solzilor. 0runzele gladiolelor au forma de sabie si prezinta nervuri paralele care ies mult in relief . Inflorescenta este un spic cu flori asezate uinilateral sau bilateral 1pe unul sau * randuri2. 3umarul florilor in inflorescenta variaza intre * si $* la speciile salbatice si peste *0 la soiurile cultivate. 4arimea florilor este foarte diferita. 5peciile salbatice prezinta un diametru redus al florii, * 6 cm, comparativ cu cele cultivate, ale caror flori au diametrul in #ur de *0 de cm. Deschiderea florilor in inflorescenta se face esalonat, incepand cu cele de la baza. 0loarea tipica speciilor salbatice se caracterizeaza prin forma neregulata a plantelor si rasfrangerea accentuata a pilniei. Aceasta forma s a pastrat la+)G.gandavensis), )G.cheldsii), )G.primulinus) Caracteristic pentru aceste specii este coloratia florilor cu diverse ornamentari si pete pe petale, de obicei pe plantele inferioare 1de tip bimaculatus sau trimaculatus2. "entru soiurile mai evoluate este caracteristica disparitia petalelor sau prezenta unei singure pete 1 monomaculatus 2. 5e cunosc cca *%0 specii spontane si cultivate. Ca ma#oritatea plantelor din cultura, gladiolele isi au originea in speciile salbatice. Acestea sunt raspandite in sud vestul Africii 1Capul bunei 5perante, Insula 4adagascar2, estul /uropei si al Asiei. Gladiolele, flori foarte apreciate pe plan mondial, formeaza o cultura raspandita in multe zone geografice. Ca urmare, numarul soiurilor este foarte mare si bineinteles in continua crestere. Criteriile de apreciere a soiurilor sunt variate. Cele mai folosite sunt urmatoarele+ precocitatea la inflorire, marimea si culoarea florilor, inaltimea ti#ei florale, numarul de flori deschise simultan, durata de pastrare a florilor in apa. Culoarea florilor #oaca un rol important. Astfel francezii apreciaza florile unicolore+alb pur, rosu, roz etc., dimpotriva englezii prefera soiurile bicolore, ca rosu cu pete galbene, albastre etc. Americanii cultiva mai mult soirule ce au culoarea galbena, bleu, violet. Agrotehnica culturii gladiolelor Cerintele plantelor fata de factorii de clima si sol. Gladiolele se dezvolta bine pe toate solurile bogate in humus. "refera solurile usoare, permeabile, nisipo lutoase si nisipo argiloase. "e terenurile prea nisipoase fi,area radacinilor se face slab si plantele sunt e,puse caderii. In solurile prea grele, cresterea bulbilor este mult ingreuiata. 5e comporta bine pe soluri neutre sau slab acide si nu suporta e,cesele de calciu. Datorita originii sale, dintr un climat aproape maritim, nu da rezultate in regiuni aride cu arsite puternice si cu precipitatii putine. Temperaturile e,cesive din sol si aer impiedica dezvoltarea normala a plantei si polenului, florile ramanand mici,

decolorate, iar ultimii 3 6 boboci se ofilesc fara a se deschide. In asemenea cazuri cultura glandiolelor se poate face numai in anumite conditii de irigare. /,cesele de precipitatii sunt, de asemenea, nepotrivite culturii glandiolelor. ele duc la patarea florilor si intarzie maturarea bulbilor. Cultura gladiolelor nu da bune rezultate in regiuni bantuite de vanturi puternice si grindine sau in zone cu ingheturi prea tarzii primavara si timpurii toamna. Grindina si vanturile depreciaza si distrug complet florile. 5e recomanda alegerea soiurilor cu o perioada de vegetatie mai scurta si cu o inflorire si maturare a bulbilor foarte rapida. -a temperaturile scazute 10 % grade celsius2 din primavara, plantele nu ingheata, dar isi incetinesc sau opresc complet dezvoltarea. Daca gladiolele se cultiva numai pentru flori taiate, se pot alege soiuri cu perioada de vegetatie mai scurta1'0 $00 de zile2. Daca insa scopul culturii este insa obtinerea de flori taiate si de seminte si bulbi, aceasta perioada trebuie sa fie mai lunga, intrucat pentru coacerea semintelor sunt necesare cel putin 60 de zile dupa inflorire, iar pentru maturarea bulbilor si bulbisorilor inca 30 60 zile. In acest caz, perioada de vegetatie a gladiolelor se e,tinde la $%0 $(% de zile. Asolamentul in cultura gladiolelor. Importanta asolamentului in cultura gladiolelor este foarte mare. /ste mi#locul cel mai potrivit de lupta impotriva epuizarii solurilor si a propagarii bolilor si daunatorilor in principalul mi#loc prin care se inlatura pericolul amestecarii diferitelor soiuri. Acest amestec se poate produce datorita impanzirii solului cu bulbisorii culturii precedente. In cultura gladiolelor se recomanda alcatuireaunor asolamente de mai multi ani sau cel putin 3 ani, din care $ an un ogor negru. De e,emplu+ primul an gladiole, al * lea si al 3 lea an legume, al 6 lea an cartofi bine ingrasati, al % lea an reluarea culturii de gladiole. "regatirea terenului in vrederea plantarii. -ucrarile pentru pregatirea terenului de plantat incep din toamna precedenta plantarii sau chiar mai timpuriu, odata cu administrarea ingrasemintelor organice aplicate culturii anterioare. &na din cele mai importante lucrari care se e,ecuta in toamna este aratura adanca la 60 6% de cm. Dupa ratura adnca, lucrarile solului din primavara se reduc la o simpla afanare cu grapa sau cultivatorul. 0oarte rar se mai aplica o aratura superficiala. Graparea terenului se e,ecuta in primavara, dupa trcerea gerurilor mari. 7data cu graparea se poate o incorporare superficiala de ingraseminte minerale si organice, ca+mranita, compost, faina de oase, toate fiind foarte valoroase pentru cultura gladiolelor. In locul grapei, pentru mobilizarea superficiala a solului, se poate folosi freza sau motofreza. In vederea pastrarii terenului afanat si curat de buruieni, pana la plantare se mai poate face o lucrare superficiala cu cultivatorul sau e,tirpatorul. In unele cazuri, cand solul a iesit din iarna bine maruntit, se poate inlocui graparea cu o lucrare cu cultivatorul. Daca terenul destinat gladiolelor se pastreaza ca ogor negru timp de un an, solul in acest timp va fi mentinut afanat si curat de buruieni. "relucrarea ogorului negru incepe din momentul eliberarii terenului de plante premergatoare si dureaza pana la plantarea gldiolelor. &rmeaza aratura adanca de toamna combinata cu o bogata ingrasare organo minerala, apoi graparea si afanarea terenului in primavara cu a#utorul cultivatorului. In timpul verii se vor combate buruienile. Avanta#ele ogorului sunt multiple+ elibereaza solul de buruieni, il imbogateste in apa, distruge o parte din boli si daunatori si previne inmultirea lor in masa. In afara acestor lucrari de baza, in vederea cultivarii grandiolelor, se fac inunele cazuri si lucrari speciale, de e,emplu amendarea solurilor.Acestea sunt principalele lucrari pregatitoare si premergatoare plantatului. In continuare se va efectua nivelarea si modelarea terenului, in functie de materialul planificat plantarii. "entru plantarea si semanarea bulbisorilor sau semintelor de gladiole se va asigura un substrat foarte bine maruntit si nivelat manual ori mecanic, dupa posibilitati. Datorita dimensiunilor si finetei acestora, pregatirea terenului cere e,igente deosebite. "lantatul bulbilor de gladiole se face cu masini speciale sau manual. In cazul plantarii manuale se procedeaza la marcarea randurilor sau e,ecutarea biloanelor 1in cultura irigata2, ori brazdelor, in functie de metoda aleasa. 3u trebuie sa se negli#eze nici dezinfectarea solului inaintea plantarii, mai ales, in cazul in care terenul respectiv a fost cultivat de curand cu gladiole. In acest scop se pot folosi diferite preparate autohtone sau straine, de e,emplu Aldrin, DDT, 8e,acloran, 9ineb sau 4aneb. "regatirea solului pentru plantat. Alegerea si pregatirea materialului in vederea plantarii prezinta o deosebita importanta in cultura gladiolelor. 4aterialul ales trbuie se fie de calitate superioara, sanatos si bine pastrat peste iarna. 4aterialul de plantare este constituit din tuberobulbi sau seminte. Tuberobulbii vor fi folositi ca material saditor in vedera culturii gladiolelor pentru flori taiate. 5pre deosebire de acestia, tuberobulbii si semintele vor fi folosite pentru producerea si inmultirea materialului plantat sau pentru crearea de soiuri noi. 5e vor prefera pentru plantare tuberobulbi de marime mi#locie, bine maturati, de forma si culoare tipice soiului respectiv. !ulbii sau bulbisorii nematurati sunt foarte sensibili la boli si au un procent foarte scazut de rasarire. 4aterialul de plantare. Tuberobulbii se planteaza curatati de tunicile sau resturile vechilor tuberobulbi. Daca aceasta operatie nu s a

efectuat in timpul pastrarii in depozite, se va face cu cca * saptamani inante de plantare. Ca ultima operatie, inaintea plantarii se recomanda dezinfectarea materialului cu diferite substante chimice. Dezinfectarea se face prin inmuierea bulbilor in solutii de Captan $.% la suta, Thiran $ la suta, 4aneb $ la suta, timp de 30 de minute sau in formalina 0,6 la suta, timp de o ora cu cca o saptamana inainte de plantare. "lantatul "lantatul gladiolelor se face primavara, imediat dupa zvantarea si incalzirea solului, cand temperatura lui atinge $0 $* grade celsius. 3u se recomanda plantatul bulbilor intr un teren rece si umed, deoarece rasarirea plantelor ar fi mult intarziata. In vederea infloririi si maturarii bulbilor in bune conditii, epoca de plantare are mare importanta. /a se va stabili in functie de precocitatea soiurilor cultivate si de conditiile solului si climei regiunii respective. Calendaristic perioada optima plantarii gladiolelor este luna aprilie. pentru regiunile calde, cu soluri usoare, sfarsitul lunii martie si inceputul lunii aprilie, iar pentru regiuni mai reci, cu soluri grele, sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai, pentru ca sa se obtina o inflorire din iulie pana in octombrie. 5e prefera e,pozitia insorita caci la semiumbra si umbra florile vor fi de calitate inferioara. "lantatul gladiolelor se e,ecuta in mod obisnuit manual, dar e,ista si masini speciale destinate plantarii mecanizate. "entru plantarea manuala ne putem folosi de harlete sau plantatoare obisnuite, din lemn sau metal. In unele regiuni se foloseste sapa pentru deschiderea unor rigole, in care in care se aseaza bulbii. Aceasta metoda trbuie aplicata cu gri#a, pentru a nu fi vatamati bulbii, mai ales cand sunt incoltiti. Gladiolele pot fi plantate in randuri, in benzi sau pe biloane si brazde in culturile irigate. In cazuri speciale, pentru decorul gradinilor sau parcurilor se cultiva in randuri, straturi sau platbande, precum si solitar ori in grupuri mici. Distantele de plantare se vor stabili in functie de vigoarea soiurilor, de felul materialului de plantat1bulbi sau bulbisori2 si modul plantarii 1benzi, randuri2, pentru a se putea asigura suprafata optima din care plantele sa si e,traga hrana, evitandu se umbrirea si alungirea si alungirea lor si, folosind in acelasi timp, terenul cat mai economic. In general, cele mai bune rezultate se obtin la distantele de *0 *% cm intre randuri si $% *0 cm intre plante pe rand. In cazul soiurilor timpurii, cu crestere mai pitica, se poate practica si o plantare mai deasa. "entru plantatul in benzi, metoda mult raspandita in cultura gladiolelor, se fac * randuri cu distantele de *% cm intre randuri si cu poteci de '0 cm intre benzi. Adancimea de plantare se va stabili, de asemenea, in functie de conditiile pedoclimatice si de materialul folosit la plantare. "lantarea prea superficiala duce la caderea plantelor din cauza vanturilor sau ploilor, plantarea prea adanca ingreuiaza si intarzie rasarirea bulbilor. "e solurile grele, plantatul se face la 6 : cm adacime, iar pe solurile usoarela 6 ( cm. !ulbii se vor planta mai la suprafata, iar bulbii mari mai adanc, uneori, la o adancime dubla. In general, se pot planta urmatoarele cantitati pe hectar+ diametrul bulbului de :;' cm+ 6<0 000 %:0 000. diametrul bulbului 3;6 cm+ :30 000 '60 000. diametrul bulbului de 6;: cm+ %*% 000 (00 000. diametrul bulbului de *;3 cm+ (00 000 $ 600 000. In scopul asigurarii florilor pe o perioada mai lunga, pe langa folosirea diverselor soiuri cu perioade diferite de vegetatie, se practica plantarea gladiolelor in pamant in mod esalonat. In functie de conditiile climatice ale regiunii respective, in special a temperaturilor in lunile de primavara si toamna, se va stabilii esalonarea plantarii bulbilor la intervale de % $% zile. "entru ultimul plantat se opresc bulbii mari si mai putin porniti. Intrebuintarea culturii de gladiole -ucrarile de ingri#ire trebuie incepute chiar inainte de rasarirea plntelor, indata ce solul prinde crusta sau apar buruieni. Afanarea pamantului si distrugerea buruienilor, se face de fapt de cate ori este nevoie sau dupa fiecare plaoaie mai abundenta. In mod normal, de la raspandirea plantelor pana la inflorire, se pliveste si se preaseste de 3 6 ori, iar dupa inflorire se mai fac $ * prasile si pliviri. "entru ca prasilele sa si atinga scopul, se recomanda e,ecutarea lor astfel incat sa se poata afana toata partea solului de deasupra, fara a se geran#a sau rani plnata. In afara de prasile si pliviri, pentru combaterea buruienilor din culturile de gladiole se pot folosii metode chimice. 5 a constatat ca folosirea substantelor chimice, in special a erbicidelor, dau rezultate foarte bune in cultura gladiolelor. /rbicidele se aplica prin stropit sau pulverizari cu a#utorul unor aparate si masini speciale la suprafata solului sau in sol, uneori, se pot folosi, chiar avioanele. Dintre acestea se folosesc+ bromura de metil 1600 %00 =g;ha2, cu dubla actiune erbicida si nematocida si dinitrocrezolul sub forma de 5elinon 0,% la suta. Cu 5elinon se stropeste campul de gladiole la ' $0 zile dupa plantare, servindu se de o pompa si de cantitatea de $0 litri solutie la $00 metri patrati.

&n alt erbicid care a dat rezultate bune este Treflanul, care poate fi aplicat si incorporat in sol inainte sau imediat dupa plantare. !ulbii mai mici de *,% cm in diametru pot fi vatamati prin aplicarea Treflanului inainte de plantare. 5e poate da $ 6 l;ha substanta activa treflan ** la suta in solutie cu cca 6000l apa;ha. 4usuroitul se poate aplica gladioleleor cu o luna inainte de inflorire, in scopul consolidarii plantelor, mai ales, la soiurile predispuse la cadere. /ste o lucrare pretentioasa, care cere multa atentie, pentru a nu fi distruse radacinile aflate destul de superficial. 4ulcirea solului este o lucrare folosita in aproape toate regiunile de cultura ale acestei specii. /a consta in acoperirea suprafetei solului cu un material afanat in scopul pastrarii umiditatii si normalizarii temperaturii, a combaterii buruienilor si anularii efectului daunator al ploilor repezi. 5e poate face prin acoperirea solului cu pleava, turba, paie, rumegus la inceputul vegetatiei, dupa prima prasila sau imediat dupa racire. Ca mulci se mai pot folosi hartiade diverse culori sau folii de material plastic prevazute cu orificii pe unde strabat plantele si apa de udat sau ploaia. In scopul reglarii temperaturii solului, se aleg materiale de culoare inchisa pentru regiuni umede si racoroase si de culoare deschisa pentru regiuni mai secetoase. 4ulcirea poate fi efectuata pe suprafete mari cu masini speciale, iar pe surafete mici, manual. Toamna, hartia sau materialul plastic folosit ca mulci se aduna, iar turba, pleava si celelalte materiale se ingroapa sub brazda, ca ingrasamant organic. 4ulciul se poate folosi dupa ce au aparut frunzele pe un sol sapat si udat. Irigarea se practica, mai ales, in regiunile secetoase, unde cu toate masurile de retinere si pastrare a apei in sol, datorita lipsei precipitatiilor, nu se pot obtine rezultate bune in cultura glandiolelor. In multe regiuni, datorita faptului ca precipitatiile nu sunt bine repartizate de alungul perioadei de vegetatie, nu pot fi folosite de catre gladiole la momentul oportun si trebuie sa se intervina prin udari. Gladiolele rectioneaza promt la insuficienta apei si dau rezultate bune1flori si bulbi de calitate superioara2 in regiuni cu precipitatii bogate. In privinta timpului optim de aplicare a udarilor nu se pot face recomandari calendaristice. 4omentul udarii se apreciaza numai in functie de starea solului, cunoscand ca cerintele glandiolelor sunt ma,ime in anumite perioade. Aceste perioada sunt+ aparitia frunzelor a 3a , a 6 a, deci odata cu formarea noului tuberobulb, formarea si aparitia florilor si imediat dupa inflorire. "ractic, udarea se poate face prin una din metodele obisnuite, preferandu se irigarea culturii, mai ales in regiunile secetoase. Daca terenul nu a fost amena#at in mod special pentru irigare 1biloane sau brazde2, se vor face udari cu furtunul pe suprafete mici sau cand sunt suprafete mai mari de aplica ploaia artificiala. "loaia artificiala improspateaza aerul, avand efectul ploilor slabe, dar nu se recomanda in perioada infloritului deoarece depreciaza florile. Tutoratul este o lucrare foarte necesara gldiolelor, indeosebi inregiunile bantuite de vanturi, mai ales pentru soiurile cu flori mari. In aceste cazuri, datorita portului inalt, inradacinarii superficiale a plantelor, greutatii si marimii inflorescentelor, gladiolele nu se pot autosustine in pozitie verticala. 4aterialele folosite la tutorare pot fi diverse+araci din lemn, stinghii de scandura, crengi si altele cu conditia sa aiba $,% m inaltime si, cel putin $,% cm grosime. "entru a putea rezista vanturilor, tutorii trebuie bine infipti in pamant. 0i,area plantelor pe tutori se face cu sfoara, rafie sau rafie sintetica, potrivit de strans, pentru a nu vatama plantele. Aplicarea ingrasemintelor. "rin aplicarea ingrasemintelor se urmareste crearea celor mai favorabile conditii de nutritie gladiolelor, plante foarte pretentioase din acest punct de vedere. 5e va plica o ingrasare comple,a, abundenta. ingrasemintele obisnuite dau rezultate foarte bune, iar folosirea unor substante deosebite, scumpe nu este economica. -a alegerea ingrasemintelor trebuie sa se tina seama de faptul ca cerintele plantelor difera de la un sol la altul, de la o clima la alta, dupa faza de dezvoltare a gladiolelor. Aplicarea rationala a ingrasemintelor activeaza solul si pune la dispozitia plantelor mai multe substante nutritive. Ingrasamintele trebuie aplicate diferentiat in functie de faza de vegetatie. pentru anumite faze de vegetatie sunt mai folosite unele elemente, pentru alte faze alte elemente. De aceea, un ingrasamant bun intr o faza poate sa nu aiba nici un efect sau chiar un efect contrar aplicat intr o faza cand nu este necesar. "lantele consuma mai putine substante nutritive cand factorii de vegetatie necesari dezvoltarii plantei sunt asigurati in intregime, iar lucrarile solului si asolamantele sunt corect e,tenuate. >aportul intre diferite elemente nutritive necesare este specific fiecarei plante, dar el poate varia in functie de rezerva din sol, de planta permergatoare, de fap?ul daca acesteia i s au aplicat ingrasaminte organice. Acest raport se constata din analiza cantitatilor de substanta e,trase si din e,perimentarile facute cu soiuri si ingrasaminte locale in conditiile specifice regiunii date. 0orma sub care elementele nutritive se afla in ingrasaminte este de asemenea foarte importanta pentru asimilarea lor de catre plante. Astfel azotul din ingrasemintele minerale este folosit in proportie mai mare 1peste %0 la suta2 fata de azotul din balegar 1*% la suta2. -a fosfor situatia este inversa, se foloseste $% la suta din frosforul mineral si 30 la suta din gunoiul de gra#d. -a fel se prezinta situatia si la potasiu+ din ingrasemintele minerale este folosit in #ur de 30 la suta, din gunoiul de gra#d peste %0 la suta. -a aplicarea ingrassmintelor trebuie sa tinem cond de p8 ul si te,tura solului, de precipitatii si irigare. "e solurile acide se vor aplica ingrasaminte cureactie neutra sau bazica, ca+ faina de sange si oase, zgura lui Thoamas, iar pe solurile alcaline ingrasaminte cu reactie acida, ca+ superfosfatul, azotul de amoniu.

"e soluirle usoare se pot aplica ingrasaminte mai greu solubile 1superfosfatul2, care sa ni fie spalate in adancime. Ingrasamintele sunt indicate si in regiunile umede sau in conditii de irigare, in care cazuri se vor putea mari chiar dozele aplicate. Dintre elementele cele mai importante penru nutritia gladiolelor si a plantelor in general, fac parte azotul, fosforul si potasiul. In lipsa azotului gladiolele raman mici, frunzele se decoloreaza, nervurile devin proeminente si rosii. Insuficienta fosforului se evidentiaza prin colorarea frunzelor in albastrui, iar a potasiului prin ingalbenirea frunzelor pe margini, dezvoltarea slaba a bulbilor si slaba pastrare peste iarna. "e langa aceste elmente nutritive esentiale, in nutritia plantelor mai sunt necesare si alte elemnte, insa in cantitate mai mica, numite microelemente1 magneziu, bor, fier, cupru2, substante organice si microorganice cu un rol foarte important pentru transformarile care se petrec in sol. Compusii organici si pe o parte a microelemtelor si microorganismelo necesare nutritiei complte sunt asigurati prin folosirea ingrasemintelor organice sau organo minerale. In ciltura gladiolelor, se aplica ca ingrasarea de baza, faziala sau la plantare. Ingrasarea de baza cuprinde ma#oritatea ingrasamintelor organice si dintre cele minerale pe cele mai greu solubile, care se plica odata cu lucrarile de baza ale solului1aratura adanca2. Aceasta ingrasare poate reprezenta %0 :0 la suta din intreaga cantitate de ingrasaminte care se da culturii de gladiole. -a ingrasarea de baza ingrasamintele se ingroata adanc la $' *0 cm, ca sa fie folosite intr o faza mai avansata de crestere, cand radacinile ating adancimea respectiva. /le se aplica cu mult timp inainte de a fi folosite de plante, pentru a putea fi solubilizate, de obicei toamna , odata cu aratura, adanca. Dintre ingrasamintele organice, la ingrasarea de baza se aplica gunoilul de gra#d, faina de oase si faina de carne, iar dintre ingrasamintele minerale greu solubile, zgura lui Thomas, cenusa, superfosfatul, @ainitul 1300 600 =g;ha2 Dozele si felul gunoiului de gra#d vor fi alese in functie de natura si starea solului. "e solurile nisipoase se plica, in general gunoi de gra#d mai bine descompus, "entru a a#uta la legarea solului. tot pe acestea se pot folosi un gunoi mai rece, ca cel de bovine si porcine. "e solurile mai grele, argiloase se va plica balegar de cal, de oaie, gainat de pasari, care sunt ingrasaminte organice mai uscate 1calde2, aceste putand putand fi mai putin fermentate. In medie, se vor folosi in cultura gladiolelor cca : ' =g;metrul patrat balegar. In cursul uni asolament de % ani se pot face numai $ * ingrasari, deoarece efectul in sol dureaza * 6 ani sau mai mult. 0aina de oase, de carne, de sange, care sunt recomandate mai ales pe solurile usoare si in regiunile umede, se dau in doze de 600 '00 =g;ha. "entru imbogatirea solului in materie organica se mai pot folosi ingrasamintele verzi, care rezulta din ingroparea sub brazda 1cu plugul2 a unei plante, de obicei, o leguminoasa1lupinul, mazarea, mazarichea2. Aceste plante pot fi cultivate ca principale pe solurile usoare, foarte sarace saot fi cultivate dupa o cereala, cartofi timpurii ori legume 1cultura secunda2 in regiunile cu ploi suficiente in timpul verii. Ingrasarea culturii respesctive se face in timpul infloririi, faza in care cantitatea de substanta nutritive acumulata in plante este cea mai mare. Daca nu se poate ingropa in aceasta faza, incorporarea se face mai devreme, insa se mai adauga ingrasaminte organice si minerale. "entru ca masa verde sa poata fi incorporata sub grazda cat mai uniform, este bine ca inaintea ingroparii, cultura sa fie cosita sau tavalugita. adancimea de incorporare a ingrasamantului verde este *0 *% cm. /fectul acestui ingrasamant organic se face simtind mai tarziu, dar dureaza * 3 ani, in functie de sol, clima si planta folosita. Ingrasarea la plantare se face cu ingrasaminte minerale solubile 1azotat de amoniu, uree, azot de potasiu2 sau cu ingrasaminte organice foarte bine descompuse, cum este mranita 16 : =g pe matrul patrat2. Ingrasarea faziala 1 in timpul perioadei de vegetatie sau suplimentara2 consta in completarea ingrasarii de baza prin aplicarea ingrasamintelor organice si minerale solubile sau dizolvate in apa, in mod esalonat, in functie de pretentiile plantelor in diferite faze de dezvoltare. -a ingrasari faziale se pot aplica peste *0 la suta din cantitatea totala de ingrasaminte necesare gldiolelor. >aportul dintre diferitele elemente 1azot, fosfor, potasiu2 si cantitatea de ingrasaminte ce se aplica fazial se stabileste in functie de scopul culturii gladiolelor 1pentru flori taiate, seminte sau bulbi2 si de etapa de dezvoltare a diverselor organe. Deoarece nevoia substantelor nutritive se poate simti de a lungul perioadei de vegetatie in mod deosebit, ingrasarea suplimentara trebiue astfel facuta, incat plantele sa aiba la dispozitie in fiecare faza elementele necesare. Dozele de ingrasaminte folosite vor fi mai mici in primele faze de crestere, cand radacinile sunt mai putin dezvoltate si se vor administra mai superficial, la 6 cm adancime. in etapele urmatoare, cand radacinile devin mai puternice, se pot aplica doze mai mari, iar administrarea lor se face intre randuri si ceva mai adanc 1$0 cm2. "rima ingrasare se va plica in perioada cresterii vegetative si va fi mai bogata in azot. &rmatoarea, care are loc in perioada pregatirii pentru inflorire si a formarii radacinilor de ordinul *, va fi mai bogata in potasiu. 7data cu inflorirea fosforul cucereste primul loc in ordinea importantei elementelor nutritive. /l prelungeste si mentine prospetimea florii, a#ungand la colorarea ei.

In ultima etapa, in care are loc maturarea semintelor, a bulbilor si bulbisorilor, nu se vor mai aplica ingrasaminte azotoase, ci se va face o ingrasare de baza cu fosfor si potasiu. >ecoltarea tuberobulbilor de glandiole Aceasta este una dintre operatiile cele mai importante de care depinde buna lor pastrare peste iarna. >ecoltarea bulbilor se face la sfarsitul perioadei de vegetatie, dupa ingalbenirea frunzelor, tinandu se cont de starea timpului. Cu toate ce fiecare zi in plus contribuie la o mai buna maturare a bulbilo, nu este recomandabil sa intarziem prea mult, mai ales, in regiunile cu toamne reci si ploioase, favorabile atacului de bacterioza a glandiolelor. Avand in vedere importanta sanatatii materialului, vom recolta ceva mai devreme chiar cu riscul de a obtine bulbi mai mici. >ecoltarea bulbilor se va face toamna, prin noiembrie, inainte de venirea ingheturilor. Temperaturile scazute de $ pana la * grade celsius nu sunt periculoase pentru bulbii aflati in sol, dar distrug bulbii de#a recoltati. 4entinerea bulbilor neprote#ati la temperaturi scazute timp de o ora duce la scaderea capacitatii de incoltire in proportie de 30 la suta. daca sunt tinuti in asemenea conditii timp mai indelungat isi pierd complet capacitatea de incoltire. >ecoltarea tuberobulbilor se face pe timp frumos, manual, cu a#utorul unor furci sau harlete si mecanizat cu masini speciale sau cu plugul. Cu a#utorul plugului, bulbii de galdiole se recolteaza numai de pe suprafete mari, deoarece prin acest procedeu pot fi usor raniti. Dupa dezgroparea bulbilor, tulpinile se fasoneaza la * 3 cm lungime deasupra bulbului. se inlatura apoi pamantul cu multa atentie pentru a nu fi indepartate complet radacinile. "entru inceput radacinile sunt foarte folositoare aerisirii bulbilor, asigurand o uscare mai rapida a lor. Daca timpul permite si nu survin ploi sau ingheturi in timpul noptii, uscarea bulbilor are loc la inceput in aer liber pe sol sau prelata. in acest fel se evita pierderea bulbisorilor si amestecul soiurilor. "e masura recoltarii si uscarii, bulbii pot fi transportati in incaperi bine aerisite si asezati in straturu subtiri, mai ales daca sunt mai umezi. / bine sa se faca din timp o prima sortare a bulbilor si bulbisorilor pe soiuri si dimensiuni. In concluzie, pentru reusita culturii de gladiole, trebuie respectate anumite conditii si anume+ o #udicioasa alegere si pregatire a terenului alcatuirea unui asolament, cel putin trienal aplicarea unei ingraseri rationale comple,e aplicarea tratapentelor contra bolilor si daunatorilor e,ecutarea corecta si la timp a lucrarilor de ingri#ire a culturilor cultivarea soiurilor valoroase recoltarea florilor si tuberobulbilor la momentul oportun Cultura fortata Gladiolele sunt plante foarte pretentioase in cea ce priveste aerisirea si de aceea, aceasta trebuie facuta cu mare atentie, doar atat cat sa se asigure umiditatea necesara. &miditatea in e,ces mai ales, in cursul iernii si primaverii, duce al incetinirea cresterii gladiolelor si la dezvoltarea bolilor si daunatorilor. Temperatura si umiditatea trebuie controlate in continuu cu a#utorul aparatelor instalate in sere sau rasdnite in acest scop. "entru cultura fortata a gladiolelor, mai ales in regiuni cu nebulozitate ridicata, unde lumina este insuficienta, trebuie luate masuri de pastrare a geamurilor curate, vopsirea in alb a interiorului sau folositre luminii artificiale. Cultura fortata a gladiolelor se face si in sere speciale sau adaptate acestei culturi , care pot fi demontabile partial ori total, cu peretiipliabili, acoperita cu sticla. Acestea trebuie sa fie bine luminate, spatioase, usor de aerisit. 0actorii de vegetatie in cultura fortata. Cresterea si buna dezvoltare a gladiolelor sunt posibile numai in conditii optime de temperatura, lumina, apa, hrana . Temperatura trebuie #udicios repartizata deoarece pretentiile gladiolelor sunt diferite atat in ceea ce priveste temperatura necesara ziua si noaptea cat si in privinta teperaturilor necesare in diferita faze de crestere. Astfel, in perioada incoltirii, temperatura trebuie sa fie mai ridicata, in #ur de $% *0 grade celsius, apoi, in timpul cresterii vegetative, pretentiile fata de temperatura scad, ele fiind intre $% si $' grade celsius ziua si $0 grade noaptea. In faza infloririi, odata cu aparitia inflorescentelor, temperatura va fi din nou ridicata cu cateva grade. 3u este bine sa se negli#eze aceste pretentii, deorece o temperatura mai ridicata in lipsa umiditatii intarzie infloritul, iar o temperatura prea scazuta incetineste cresterea. De asemenea, gladiolele fiind sensibile fata de oscilatiile mari de temperatura, se va avea gri#a ca trecereade la un nivel de temperatura la altul sa nu se faca brusc, durata aerisirilor sa creasca treptat si ridicarea temperaturii prin incalzire artificiala sa se faca lent. -umina.Dupa pretentiile fata de durata perioadei de iluminare, gladiolelle fac parte din categoria plantelor de zi lunga, adica care cer o durata de iluminare de peste $6 ore. In cultura fortata noi putem diri#a durata luminii din cursul zilei si astfel, putem prelungi sau scurta perioada de inflorire. Intensitatea luminii depinde de anotimp, inaltimea serelor, calitatea sticlei, distante de plantare, durata stralucirii soarelui. In timpul iernii e,ista mai putina lumina, fata de primavara si vara, cand cantitatea de lumina este de : $0 ori mai mare. 0ata de cultura in camp, sub sticla, cantitatea de lumina ce poate fi folosita de plante este mult mai redusa, de numai %0 :0 la suta si trebuie completata cu a#utorul luminii artificiale 1 becuri cu mercur, tuburi fluorescente2.

Apa are un rol important in cultura fortata. /a este agentul care transporta prin sol si usureaza asimilarea substantelor nutritive. Influenteaza mult temperatura plantei si cea din apropierea imediata ei. Din acest motiv temperatura apei trebuie sa fie egala sau cel putin apropiata de cea folosita in sera sau rasadnita, astfel temperatura plantei are oscilatii care dauneaza. Deoarece in insasi constitutia plantei apa isi are aportul sau, ea trebuie asigurata in permanenta. "lantele pierd apa prin transpiratie, in special cand procesele interne sunt mai intense, adica in conditii de temperatura si luminozitate ridicate. Daca cantitatea de apa absorbita din sol nu acopera pierderile prin transpiratie, precum si necesarul intern al plantei, aceasta se ofileste, se incetinesc procesele vitale, lucru ce se resimte asupra calitatii si cantitatii productiei cu cat mai mult cu cat insuficienta apei provoaca dezechilibru si in alimentarea in alimentarea plantei cu substante nutritive. /lementele nutritive. Au un rol important in reusita culturii fortate a gladiolelor in sere si rasadnite. Deoarece in cultura fortata e,ista posibilitatea sa se creeeze conditii optime obtinerii unei productii superioare calitativ si cantitativ celei de camp, trebuie acordata atentia cuvenita asigurarii plantelor cu substante hranitoare in cantitati suficiente. Aceasta se realizeaza, in primul, prin folosirea unui amestec de pamant bogat in substante minerale si organice, caruia i se va adauga suplimentar ingrasaminte cu elemente specifice fiecarei faze de crestere a gldiolelor. In perioada de vegetatie este importanta prezenta azotului. Insuficienta lui duce la pipernicirea plantelor. "rezenta azotului in e,ces mareste perioada de vegetatie, intarziind inflorirea si mareste mult sensibilitatea plantelor la boli. !io,idul de carbon, element foarte important in procesul de fotosinteza, trebuie mentinut in 0.6A, cantitate in care el favorizeaza buna dezvoltare a plantelor. Aceasta valoare depinde insa si de alti factori care contribuie in procesele de asimilare a plantelor. 5olul. Cultura fortata practicandu se pe suprafete relartiv mici, in comparatie cu cultura in camp, intereseaza marimea productiei pe unitatea de suprafata, respectiv marimea productivitatii. "entru aceasta, pamantul folosit trebuie sa aiba cele mai bune insusiri fizico chimice, sa fie cat mai bogat in substante nutritive, sa aiba o fertilitate cat mai ridicata, cu atat mai mult cu cat in sere si rasadnita nu e,ista posibilitatea aplicarii asolamentelor. 3e vom alege asadar un pamant bun, caruia ulterior ii vom putea mentine sau chiar imbunatatii structura si flora bacteriana prin aplicarea ingrasamintelor organo minerale. &n pamant bun trebuie sa fie permeabil pentru apa si aer, sa fie bogat in substante minerale si organice, sa nu fie infectat. 5e pot folosi cu sccces amestecuri din pamant de gradina, turba, mranita si nisip. 5e face o dezinfectare prealabila a pamanturilor introduse in sere pentru distrugerea microorganismelor daunatoare e,istente in sol. Aceasta se poate face prin fermentarea in gramezi a balegarului si pamanturilor folosite timp de mai multi ani. >ezultate superioare da, insa, aplicarea termoterapiei. Aceasta consta in distrugerea organismelor cu a#utorul temperaturilor inalte. &rmeaza o dezinfectare specifica, in functie de daunatorii e,istenti in conditii de sera si rasadnita, ca+viermele radacinilor, musculita alba, tripsii, lima,ii, paian#enul rosu, viermele sarma, coropisnitile. Combaterea lor se face esalonat, in tot timpil culturii. In mod preventiv, masurile de combatere pot fi+ igiena culturala, dezinfectarea prealabila a pamantului, limitarea accesului diferitelor persoane straine, folosirea cutiilor cu rumegus imbibat cu substante dezinfectate 1 in special formalina2, rotatia culturilor, aplicarea ingrasamintelor care asigura o dezvoltare viguroasa a plantelor, marindu le rezistenta la boli. Aceste ingrasaminte pot fi folosite chiar in amestec cu insecticide, ca D.D.T., 8e,acloran. Dintre produsele insecto fungigide recomandate in combaterea bolilor si daunatorilor, frecventi in sere si rasadnite, impotriva coropisnitilor, viermilor si paduchilor de frunze+ 8e,ato, $ $,%A prin stropiri sau prafuiri 1$g;m patrat2, Deto, %A, sulfura de carbon 1%0 g;m patrat2 si areseniul de calciu, ca momeli. Impotriva paian#enului rosu si paduchilor de frunze se recomanda /cato, 0,:A. In combaterea ciupercilor se folosesc cu succes sulful si zeama sulfocalcica 1* g;m patrat2, sulfatul de cupru 3A si zeama bordeleza 0,% $A. In afara metodelor amintite, pentru combaterea bolilor si daunatorilor, se mai recomanda cultivarea unor soiuri rezistente, folosirea unui material de plantare sanatos si dezinfectat. 4ai e,ista apoi diferite curse sau capcane cu otravuri speciale impotriva coropesnitelor si impotriva lima,ilor. A treia etepa de dezinfectare a pamantului are loc toamna, dupa curatirea serelor si rasadnitelor de resturile vechii culturi, inainte sau chiar la plantarea bulbilor. 5e poate face insa suplimentar la celelalte dezinfectari chiar in perioada de vegetatie sau imediat dupa recoltarea bulbilor. Aceasta dezinfectare se face mai mult cu mi#loace chimice folosind substante, ca+ formalina 60A in concentratie de 3A la $ m patrat 1se administreaza timp de * zile si se aeriseste cam * saptamani2. sulfatul de cupru 6A la $ m patrat. Germisanul, $g;l solutie. 8e,acloranul, $0 g;m patrat. Deoarece daunatorii gladiolelor se pot intalni si pe instalatiile, constructiile si tocurile de rasadnite sau uneltele folosite, dupa recoltarea bulbilor se va proceda la dezinfectia totala prin stropire sau gazare a serei cu formalina 60A si bio,id de sulf 1din arderea sulfului2. Tratamentele cu substante chimice to,ice se aplica sub forma de pulberi, prin prafuirea solului sau plantelor sub forma de solutii 1aplicate, de asemenea, solului ori plantelor2 si benzi fumigene pentru dezinfectarea spatiului in sere sau rasadnite. Intrucat substantele folosite in combaterea bolilor si daunatorilor sunt to,ice si pentru om trebuie luate masuri de protectie. Cele mai to,ice sunt substantele be baza de nicotina, cele mercurice, fosfo organice 1/cato,ul2 si ceanurile. In acest sens, transportul si depozitarea lor se va face separat de prosdusele alimentare, iar manuirea lor numai de un personal instruit si dotat cu materiale de protectie+ manusi, costume, ochelari, masca pentru repiratie. 5olutiile nefolosite se vor ingropa in locuri inaccesibile oamenilor si animalelor.

Datorita costului ridicat al serelor si rasadnitelor, se recomanda ca in cultura fortata a gladiolelor sa se aplice sistemul de culturi succesive sau intercalate. -a stabilirea culturilor secundare trebuie sa se tina seama de perioada de vegetatie a respectivelor specii, de cerintele lor fata de factorii de vegatatie, mai ales de temperatura, lumina, umiditate sau de faptul ca daunatorii sau bolile specifice sa nu fie comune cu ale gladiolelor. 5peciile alese trebuie sa aiba fata de factorii de clima si sol cerinte cat mai asemanatoare, sa nu stan#eneasca gladiolele. In mod obisnuit, aceste specii secundare vor fi legume sau alte flori. 5oiuri recomandate in cultura fortata. "entru cultura fortata trebuie alese soiuri timpurii, cu o perioada preflorala scurta, soiuri valoroase sub aspectul productiei si calitatii florilor, de diverse culori si anume+ 5chneeprinzess, Topscore, 5ommerfreude, Bohann 5ebastian !ach, "icard?, >osa von -ima, /arl? 5umrise, Dr. Dentz, Circe, Acca -aurentia, 8aCai, 5ans 5ouci etc. "lantatul tuberobulbilor. 5e vor folosi pentru plantare tuberobulbii de 6 ' cm diamertul, care vor fi plantati in sere sau rasadnite esalonat, incepand din decembrie pana la inceputul lunii februarie. In mod obisnuit, se planteaza bulbi supusi unei prealabile fortari, proveniti din depozitele de pastrare. "repararea lor consta in mentinerea bulbilor timp de $0 $* zile la temperatura de *0 *% grade C, in ladite sau pe parapete, incat sa poata circula aerul. in acest timp incepe cresterea lastarilor, a#ungand la apro,imativ * 6 cm lungime. "rin aceasta masura se obtine grabirea infloririi cu cel putin o saptamana. 5e practica si o preparare mai indelungata a bulbilor, cam de 6 saptamani inainte de plantare, cu mentinerea lor la numai $' *0 grade C. 0ortatul se poate face si la ghivece de ' cm diametrul, unde se tin ( ' saptamani inaintea plantarii, ocupand in acest fel mai putin 1$00 cepe;m patrat2. "entru plantat se aleg cu gri#a cepele 1bulbii2 care trebuie sa fie sanatoase si deco#ite. Cele putrezite in interior se recunosc usor prin apasarea discului cu mana. "lantatul la locul definitiv se face in randuri la distanta de *0 cm intre randuri si $0 cm pe rand si la adancimea de ( < cm. 5e va avea in vedere faptul ca cepele fortate sunt sensibile la plantare, datorita dezvoltarii radacinilor, deci trebuie multa atentie pentru aceste radacini ca sa nu fie distruse. &neori, se practica fortatul bulbilor si in vederea plantarii lor in camp. In acest sens, bulbi vor fi pusi in ghivece sau ladite, numai la mi#locul lunii martie, deoarece plantatul gladiolelor cu lastari formati nu se poate face mai devreme de mi#locul lunii mai. Asezarea ghivececelor cu gladiole in vederea fortarii se poate face la inceput sub parapet la intuneric, temperatura mentinandu se scazuta 1in #ur de : grade C2. In mod treptat, ghivecele vor fi aduse la lumina, iar temperatura va fi ridicata pana la $' *0 grade C. 5e foloseste un amestec usor de pamant alcatuit din+ pamant de gradina, turba si nisip sau mranita, nisip sau pamant de gradina, ambele amestecuri se fac in parti egale. In toata perioada fortatului pamantul se va uda moderat. Daca radacinile sunt foarte bine dezvoltate si impanzesc pamantul a#ungand la marginea ghiveciului, se poate aplica o ingrasare usoara cu solutii nutritive comple,e 10,% g;i solutie2. Ingri#irile date culturii de gladiole in sere sau rasadnite sunt aceleasi ca cele e,ecutate la cultura din camp. 7 mare importanta o reprezinta insa aerisirea, atunci cand timpul ne permite, mentinerea temperaturilor la $6 $' grade C in timpul zilei si $0 grade C noaptea+ cu o crestere usoara in timpul infloririi. mentinerea umiditatii atmosferice si a solului, combaterea buruienilor, a bolilor si daunatorilor. 0iind plante de zi lunga dau bune rezultate in cazul prelungirii duratei zilei in perioada de iarna primavara. Astfel cultivate, gladiolele infloresc in cursul lunilor aprilie, mai, adica pana la aparitia lor in cultura libera. "entru obtinerea de flori timpurii, gladiolele se pot cultiva sub acoperis de material plastic sau in rasadnite, in care caz plantatul se face in februarie martie, asigurandu se o temperatura de $* $6 grade C. -a inceput sunt udate moderat si aerisite din cand in cand. Dupa formarea frunzelor, daca temperatura mediului permite, se descopera complet. Inflorirea lor are loc, de asemenea, in aprilie mai. In vederea grabirii infloririi gladiolelor s au incercat si diverse tratamente chimice si termice care aplicate bulbilor, dau rezultate foarte bune. Astfel, bulbii pastrati la *( *' grade C, timp de %% :0 zile fata de < $$ grade C in mod obisnuit, dau o mare precocitate la inflorire. Cele mai bune rezultate s au obtinut astfel+ Dupa recoltare se face uscarea la temperatura de *0 *% grade C, timp de ( $0 zile1bulbii sa fie asezati in lazi de sarma2. Dupa uscare, se face cat mai repede posibil curatirea, cu indepartarea radacinilor uscate.In continuare bulbii se supun unei postuscari, timp de $0 $6 zile la temperatura de *0 grade C cu scopul de a se calusa 1cicatriza2 toate ranile provocate la indepartarea radacinilor si a bulbilor. Dupa conditionare, bulbii se introduc la tratare care difera in functie de scopul urmarit. Tratarea bulbilor pentru plantarea in camp.Acesti bulbi se trateaza termic dupa conditionare timp de * 3 luni la temperatura de $( grade C. Dupa aceasta se pastreaza pana la plantarea la o temperatura de % la < grade C. Tratarea bulbilor pentru fortare. Dupa conditionare se aplica un tratament termic timp de o luna la temperatura de $( grade C. &rmeaza timp de : saptamani un tratament termic la temperatura de *0 grade C, dupa care se poate planta in sera. In cazul temperaturilor mai ridicate se favorizeaza aparitia a doua sau mai multe ti#e florale, pe o planta, dar aceasta este, oarecum in detrimentul calitatii florilor. In scopul obtinerii de flori tarzii, in perioada de toamna, septembrie octombrie, gladiolele se vor planta in luna iunie. Acesti bulbi trebuie pastrati pana la plantare in incaperi reci la 6 grade C. "rin toate aceste procedee reusim sa prelungim perioada de folosire a florilor la gladiole, foarte valoroase si mult apreciate de consumatori. "entru ca gladiolele sa fie prezente in parcuri cat mai devreme se practica cresterea lor la ghivece in sere sau

rasadnite, pana in momentul aparitiei ti#ei florale. Cu ' $0 zile inainte de plantare li se face calirea. -a incheierea ciclului de inflorire se scot impreuna cu ghivecele in care au fost plantate si se aseaza in rasadnite reci sau pe brazde in camp, pana ce frunzele se ingalbenesc. Dupa aceasta operatie, bulbii se scot din ghivece, se curata, se usuca si apoi se depoziteaza. Inmultirea gladiolelor Gladiolele se inmultesc prin tuberobulbii inlocuitori si tuberobulbii ce se formeaza pe acestia 1adica vegetativ2 si prin seminte. Inmultirea gladiolelor prin seminte nu se foloseste practic decat in scopul crearii de soiuri noi. Inmultirea vegetativa se practica pe scara larga in productie, deorece pe aceasta cale se obtin mai usor si mai rapid plante capabile de inflorire. Inmultirea prin tuberobulbi. Tuberobulbul este tulpina subterana a gladiolelor, organ specializat pentru depunerea si inmagazinarea de substante nutritive, folosit in mod curent ca principal material pentru inmultirea vegetativa. "rocesul formarii acestui organ subteran incepe odata cu dezvoltarea frunzelor si se termina cand frunzele ating marimea normala, cca :0 (0 cm lungime. Din tuberobulbul vechi, deasupra acestuia, se formeaza tuberobulbul de inlocuire, iar in unele cazuri * 3 tuberobulbi mai mici. Tuberobulbul nou se formeaza prin ingrasarea bazei tulpinii pe seama vechiului tuberobulb. dupa formarea sa vechiul tuberobulb moare. "entru inmultire sunt preferati tuberobulbii de marime mi#locie, avand culoarea normala, specifica soiului, cu conditia sa fie sanatosi. In scopul obtinerii unui material valoros pentru inmultire se recomanda cultivarea gladiolelor pentru bulbi in culturi speciale. /ste bine sa se faca acest lucru cunoscand ca prin e,poatarea florilor sunt distruse si numeroase frunze importante pentru hranirea bulbului. "rin indepartarea a $ 3 frunze de pe planta, tuberobulbul este mai slab nutrit si stan#enit in dezvoltarea sa. In asemenea conditii se obtin bulbi marunti, care vor da in cursul anului urmator plante cu flori de calitate inferioara. Datorita importantei pe care o are calitatea materialului saditor in cultura gladiolelor se recomanda obtinerea lui numai in culturi specializate. Inmultirea prin tuberobulbili. Inmultirea prin tuberobulbili se practica, mai ales, in scopul regenerarii gladiolelor si a inmultirii soiurilor valoroase. Tuberobulbilii, denumiti in mod curent bulbili sau bulbisori, se formeaza odata cu tuberobulbul inlocuitor. /i apar in #urul tuberobulbului fie separat fie imbracati la inceput intr o membrana, de care se dega#aza prin cresterea lor. 3umarul de bulbili ce se formeaza la diferitele soiuri ne da coeficentul de inmultire sau capacitatea de inmultire a soiului respectiv. "e o alta planta se pot forma $ *0 bulbili. 5ub aspectul cantitatii, marimii,formei si culorii bulbilor, gladiolele se comporta foarte diferit. &neori, aceste insusiri reprezinta un caracter de soi, alteori sunt influentate de conditiile de cultura. !ulbilii au forma rotunda, putin turtita sau oval ascutita. 4arimea lor este diferita, uneori chiar si pe aceeasi planta. In mod obisnuit, marimea bulbililor variaza de la un bob de mazare la o aluna mica. -a comleta lor maturizare au o culoare bruna, aurie sau roscata, care se inchide mult in timpul pastrarii in depozite. Daca sunt recoltati inaintea maturarii, bulbii au o culoare alb laptoasa, care se inchide in contact cu aerul. 0ormarea bulbisorilor constituie functia finala a bulbului vechi si are loc in apro,imativ '0 $00 zile. "entru obtinerea unui numar mare de bulbili, gladiolele trebuie cultivate in conditii de agrotehnica superioara. In acest sens, se va aplica o ingrasare de baza completa cu * 3 ingrasari suplimentare. 5e recomanda folosirea ingrasamintelor cu fosfor si potasiu. 5e cunosc si procedee speciale pentru stimularea formarii bulbisorilor. Dintre acestea amintim rasucirea tulpinii cu pastrarea intacta a frunzelor, plantarea mai la suprafata a bulbilor, plantarea inclinata sau inversa ori sectionarea laterala a bulbului s.a. &ltimul procedeu are, insa, dezavanta#ul ca datorita prezentei unor zone ranite, foarte sensibile, vor fi mai e,pusi infectiilor. In scopul plantarii, bulbilii vor fi sortati dupa marime, in mai multe grupe. !ulbilii mai mari pot inflori in anul urmator daca le sunt asigurate conditii optime de vegetatie. Cei mai mici, sub 0,% cm diametru, vor da numai in rare cazuri flori in anul urmator,iar cei foarte mici vor inflori in al doilea sau al treilea an de cultura. In vederea plantarii, bulbisorii vor fi curatati de solzisori si tratati cu apa calduta. In acest fel se stimuleaza si se grabeste rasarirea lor. "entru pastrarea soiurilor valoroase se recomanda cultura bulbililor in ghivece sau ladite asezate, de preferinta, in sere sau rasadnita. 5e vor folosi ladite obisnuite din lemn, umpute cu un amestec usor format din pamant de gradina, turba, mranita si nisip. "lantarea bulbililor se va face in februarie martie, la $ cm adancime si 6 : cm distanta in ambele senuri. Dupa rasarirea plantelor,lazile vor fi transportate in rasadnite sau sere reci, pentru dezvoltarea si fortificarea sistemului radicular. Aici se vor aplica ingri#irile corespunzatoare+ udari, afanarea pamantului, ingrasari suplimentare s.a. In timpul verii, lazile vor fi transportate si ingropate in pamant. Tinand seama ca bulbisorii in comparatie cu bulbii suporta bine gerul, pot ramane peste iarna ingropati afara fara sa sufere. Cultvatorii ii pot pune in pamant toamna, dupa recoltarea lor prin semanare sau plantare in randuri de ' $0 cm distanta, acoperindu i cu 6 % cm pamant format din nisip, telina si mranita in parti egale. Daca se anunta o iarna foarte geroasa se pot acoperi brazdele cu un strat de paie. "lantarea in toamna a bulbisorilor are avanta#ul de a le fragezi invelisul e,tern, care este gros si rezistent, usurand astfel incoltirea. "e timpul verii se vor trata ca si cei

adulti. >ecoltarea bulbilor se va face in toamna. In primul an, ei nu vor atinge dimensiunile normale, ci abia in al doilea an vor avea marimea specifica soiului. Inmultirea prin seminte 1generativa2 a gladiolelor. Inmulttirea gladiolelor prin seminte se foloseste mai mult pentru crearea de soiuri noi. 5e vor folosi pentru inmultire seminte deplin maturate, pastrate in bune conditii pana la insamantare. >ecoltarea lor se face manual, cu putin inainte de deschiderea capsuleler. De la o floare se obtin, in medie, 60 de seminte, in functie de soi si conditii de polenizare. -a gladiole puterea de germinatie se pastreaza pana la trei ani, dar se recomanda folosirea lor in anul urmator recoltarii. 5emanatul semintelor de gladiole se face in sere, in rasadnite sau in camp. In sere, semanatul se face in cursul lunilor februarie martie. "entru incoltirea si rasarirea semintelor in bune conditii se va mentine o temperatura constanta de $( grade C. Dupa formarea frunzei a treia, cand tinerele plante se stan#enesc una pe alta, se recomanda repicarea lor in ladite la distanta de 3 cm. In cursul verii 1iunie2, rasadul va fi transplantat in camp, unde isi continua vegetatia pana toamna. >asadnitele destinate semanarii semintelor de gladiole trebuie pregatite inca din toamna, inainte de venirea ingheturilor. Cu aceasta ocazie se vor alege si aran#a tocurile, se va pregati amestecul de pamant fara a se acoperi rasadnita. In acest fel pamantul se va imbiba cu apa rezultata din topirea zapezii. 5emanatul se va face la inceputul lunii martie, in santulete de trei centimetri adancime, la distante variabile, in functie de numarul de repicari planificate. >asarirea plantelor va avea loc in mod normal la *0 30 de zile dupa insamantare. "rincipalele ingri#iri constau in mentinerea unui regim optim de umiditate si temperatura, aerisiri, umbriri, afanarea solului, combaterea buruienilor si daunatorilor. In camp, semanatul gladiolelor se va face primavara, in lunile aprilie mai. 5emintele de gladiole necesita un pamant bine pregatit din toamna, usor si foarte bine nivelat inainte de insamantare. 5emanatul se face in randuri, la adancimea de * cm si la distanta de % $0 cm intre randuri. /ste bine ca in vederea insamantarii, pamantul sa fie udat , iar dupa insamantare umbrit sau usor mulcit. In continuare, ingri#irile aplicate culturilor in camp se rezuma la afanarea solului, udat, plivitul buruienilor, ingrasarea faziala, combaterea daunatorilor. &datul se va face in functie de conditiile climatice ale zonei respective, in mod obisnuit la doua saptamani. Daca au avut conditii prielnice de dezvoltare, plantele obtinute din seminte pot inflori chiar in primul an, spre sfarsitul verii. Aceste flori au culoare specifica soiului, fiind insa inferioara sub aspectul marimii si numarului de flori din inflorescnta. Indiferent de felul culturii, bulbisorii obtinuti din samanta vor fi recoltati toamna, la sfarsitul perioadei de vegetatie si depozitati in incaperi uscate, la temperaturi scazute. In regiuni cu ierni blande se practica semanatul gladiolelor in camp primavara, fiind lasate peste iarna afara, prote#ate cu frunze, paie sau hartie. Acest procedeu, insa, nu poate fi generalizat si e,tins prea mult. Alte metode de inmultire a gladiolelor. In afara procedeelor obisnuite, descrise anterior, pentru inmultirea gladiolelor se practica si unele metode speciale si anume+ sectionarea tuberobulbilor vertical si orizontal, ceea ce se poate realiza in cazul tuberobulbilor care prezinta cel putin doi ochi. Apoi, indepartarea primului ochi care se dezvolta determinand astfel trezirea mugurilor dorminzi urmatori. 5e pot obtine astfel doi, trei tuberobulbi inlocuitori. Inmultirea gladiolelor prin tuberobulbi de tulpina 1formati la subsuoara frunzelor2 constituie o alta metoda, care consta in retezarea tulpinilor cu doua frunze si pastrarea lor intr un vas cu apa la temperatura de $% grade C, timp de * 3 saptamani. Dupa aceasta perioada de fortare, apare la subsuoara frunzelor muguri si apoi bulbisori, care folositi la inmultirea gladiolelor pot inflori in anul urmator. Toate aceste procedee au ca scop pastrarea si multiplicarea unor soiuri valoroase cu capacitate slaba de inmultire. Aceste procedee de inmultire nu s au practicat pana in prezent pe scara larga in productie. Depozitarea si pastrarea tuberobulbilor de gladiole in vederea plantarii "entru reusita unei culturi de gladiole trebuie acordata o atentie deosebita bulbilor inca din perioada de pastrare. 3eacordandu le atentia cuvenita, bulbii isi pot diminua calitatile sau pot chiar putrezi diferitelor boli 1ciuperci2 a caror agenti 1spori2 au infectat cultura inca din perioada de vegetatie sau in timpul pastrarii lor iarna. "entru evitarea acestor nea#unsuri este necesar ca recoltarea si uscarea bulbilor sa se faca la timp si in bune conditii, sa se trateze cu fungicide si insecticide. Daca tratamentul bulbilor se face imediat dupa recoltare si depozitarea lor are loc in bune conditii, pierderile si putrezirea sunt mult diminuate. In mod special influenteaza uscarea imediata a bulbilor, care provoaca o scadere a putrezirii la $0A fata de $:A cand uscarea se amana cu * % zile sau 30A cand uscarea se e,ecuta doar dupa $% zile de la recoltare. Amanarile duc totodata si la cresterea atacului bolilor si cipercilor. &scarea bulbilor se face pe baza circulatiei aerului cald in #urul lor, cu o viteza optima de $ m;s. 5chimbul de aer cald si evacuarea aerului umed se fac fortat, cu a#utorul unor ventilatoare de diferite debite. Circulatia aerului este mult ingreunata de noroiul e,istent pe bulbii recoltati pe timp nefavorabil, aceasta ducand la uscarea lor neuniforma. In acest caz se procedeaza la o intoarcere a bulbilor in timpul uscarii sau chiar la o spalare a lor. "ractic uscarea se face pe doua cai+ uscarea naturala, in aer liber, care se e,ecuta in zilele insorite prin imprastierea bulbilor pe prelate sau pe sol si intoarcerea lor periodica. uscarea artificiala, cu a#utorul instalatiilor speciale. &scarea artificiala are o larga raspandire, dand rezultate

10

e,ceptionale, ea fiind singura folosita in cazul recoltarii bulbilor in conditii nefavorabile, adica pe timp umed si rece. &scarea artificiala are avanta#ul ca se poate stabili un regim optim de temperatura pe durata uscarii. Temperatura optima este de *( 30 grade C. &scand la o temperatura mai #oasa se mareste mult durata de uscare si nu se opreste dezvoltarea agentilor patogeni, ba chiar se favorizeaza dezvoltarea lor. Trecand peste 30 grade C se pot distruge unii spori, iar bolile impiedicate in dezvoltarea lor, dar poate surveni deteriorarea bulbilor, prin crapare. 5e foloseste, uneori, si acest regim de temperaturi mai inalte in cazul culturilor care au fost mai atacate, cu conditia sa se mentina umiditatea peste '0A. &scarea la temperatura optima favorizeaza crearea unui strat ingrosat protector la suprafata bulbilor. In timpul uscarii este necesar sa se mentina o umiditate relativa a aerului, constanta la o valoare ce se stabileste in functie de temperatura la care se e,ecuta uscarea, astfel+ la temperaturi sub *0 *% grade C se va mentine umiditatea intre 30 si %0A. la temperaturi peste 30 grade C se va mentine umiditatea la '0A. reglarea umiditatii se face prin aerisiri. pentru umiditatea relativa de 30A se fac : ( aerisiri pe ora, pentru umiditatea de %0A numai % aerisiri pe ora, iar pentru umiditatea de peste '0A sunt suficiente numai 3 aerisiri pe ora. Temperatura, precum si umiditatea in timpul uscarii, se controla mereu cu a#utorul termometrelor, higrometrelor si psihrometrelor. Durata de uscare a bulbilor este de apro,imativ o saptamana, ea putand varia mult in functie de starea umiditatii bulbilor la recoltare, de maturitatea si marimea lor, de gradul de curatire s.a. Terminarea uscarii se determina prin cantariri repetate a bulbilor, constatandu se astfel, scaderea continutului in apa. "ractic, in aceasta perioada se desprind bulbii de resturile vechilor bulbi, dupa care este bine sa se continue uscarea * 3 zile. 7prirea uscarii in momentul optim este importanta, deoarece o uscare avansata atrage dupa sine o scadere a infloririi si a calitatii florilor. Imediat dupa uscare, bulbii vor fi trecuti in depozite speciale sau improvizate in diferite incaperi, in care sa se poata reliza conditii optime pastrarii. !ulbii se pun in lazi sau chiar in saci care se aseaza in asa fel incat sa se poata reliza circulatia aerului pentru aerisire. De aceea, nu se vor aseza bulbii in straturi prea groase, iar la suprapunerea lazilor se va asigura distanta necesara intre ele. In timpul pastrarii este indicat sa se mentina o temperatura intre $ $0 grade C, deoarece la cca $% grade C bulbii manifesta tendinta de incoltire. De asemenea este indicata o umiditate relativa de (0 '0A, sub aceasta valoare bulbii incep sa se zbarceasca, iar o umiditate mai mare favorizeaza dezvoltarea ciupercilor. 5pre deosebire de alte plante, ca+ tulipe si zambile, bulbii de gladiole nu sunt influentati de lumina e,istenta in timpul depozitarii lor. >espectand cele indicate pana acum, bulbii vor fi pastrati in conditii optime, bineinteles sub atenta noastra urmarire pana in februarie martie sau pana la pregatirea lor in vederea plantarii. !olile si daunatorii gladiolelor In afara de conditiile de clima, sol si de cultura, numeroasele boli si daunatori ce ataca gladiolele pot influenta, in mare masura, productia sub aspect calitativ si cantitativ. Astfel, problema prevenirii si combaterii acestora are un rol insemnat in cultura gladiolelor. Comportarea plantelor fata de agentii patogeni este foarte deosebita+ ea variaza cu specia si in cadrul aceleiasi specii de la individ la individ. Agresivitatea bolilor si daunatorilor este in functie de conditiile de mediu, nutritie, temperatura, umiditate, lumina, reactia solului si de rezistenta plantelor fata de agentii fitopatogeni si de daunatori. Comparativ cu speciile spontane, cele cultivate sunt mai putin rezistente la atacul bolilor si daunatorilor. >ezistenta plantelor depinde si de modul lor de hranire, de varsta plantelor, de faza de vegetatie, de ritmul de dezvoltare . !olile gladiolelor sunt provocate, in general, de ciuperci, bacterii si virusuri, dar pot fi provocate si de accidente fiziologice. Cu toate ca agentii sunt diferiti, de multe ori simptomele sunt atat de asemanatoare incat sunt greu de recunoscut. 4i#loacele de combatere se bazeaza in mare masura pe tratarea bulbilor dupa recoltare si inainte de plantare cu substante pe baza de mercur 1Ceresan si Germisan2 sau dezinfectarea solului cu vapori si substante chimice. >ecoltarea gladiolelor, pastrarea si ambalarea in vederea transportului >ecoltarea este unul dintre principalii factori care influenteaza durata de pastrare a florilor. 4omentul optim de recoltare este cand s a deschis prima floare din inflorescenta. /ste bine ca aceasta operatie sa se faca dimineata. "entru asigurarea turgescentei florilor, in perioadele mai secetose se recomanda udarea culturilor in ziua premergatoare recoltarii. "e timp ploios se evita recolaterea, deoarece datorita continutului mare de apa din ti#e, ele se pot usor descompune in timpul transportului datorita caldurii. Acest lucru se poate face numai in cazul in care masina este prevazuta cu instalatii de racire, pentru a mentine in interior o temperatura in #ur de 6 grade C. Taierea florilor din culturile destinate pentru flori taiate si pentru bulbi se face astfel incat sa ramana pe planta minimum 6 frunze necesare acumularii de substante de rezerva in bulb. 5e folosesc bricege cu lama fina, bine ascutite, astfel ca taierea sa se faca dintr o data. 5e prefera taierile cat mai oblice, pentru ca ti#a sa aiba o suprafata cat mai mare de absortie si ti#ele cat mai lungi, pentru a se putea pune in relief eleganta inflorescentelor

11

si, totodata, sa le largeasca gama de folosire. >ecoltarea se face pe soiuri. 4etode de pastrare a florilor. Imediat dupa recoltare, florile taiate se transporta in camere de sortare. Dupa aceasta operatie se duc la locul de pastrare, se pun in apa si se vor tine astfel pana la livrare. In functie de posibilitatile fiecarui cultivator, se vor folosi vase sau bazine cimentate, in care adancimea apei se va mentine in #ur de $0 cm. In ele se va cufunda numai baza ti#ei florale. 5e va evita stropirea florii cu apa deoarece se depreciaza. Camera de depozitare trebuie sa fie lipsita de lumina si sa aiba o temperatura in #ur de 6 grade C. In aceste conditii, gladiolele pot fi pastrate pana la 3 6 saptamani. Intrucat oscilatiile brusce de temperatura duc la ofilirea rapida a gladiolelor, in vede rea pastrarii lor in conditii bune, se va proceda la schimbarea treptata a temperaturii mediului. In acest sens, vara, cand florile sunt aduse din camp incalzite, nu vor fi introduse imediat in apa rece sau in incaperi reci. de asemenea, se va avea gri#a toamna sau primavara cand florile sunt aduse de la temperaturi mai scazute in camere incalzite. &n rol deosebit in pastrarea gladiolelor il are temperatura apei si umiditatea atmosferica. /ste bine ca apa in care sunt pastrate gladiolele sa aiba temperatura mediului in care au fost tinute pana la recoltare. 0lorile recoltate mai timpuriu se vor pastra mai bine in apa mai rece, cele produse in sere sau rasadnite in apa calduta 1la temperatura din sera2. Gladiolele se pastreaza mai bine la intuneric, in conditii de aerisire buna si umiditate atmosferica mai ridicata. Durata de pastrare a florilor poate fi prelungita si prin anumite procedee+ schimbarea apei in vase mai des, asezarea in vase a florilor cat mai rasfirat, indepartarea frunzisului care intensifica transpiratia, reinnoirea taierii la baza ti#elor florale sau folosirea unor substante chimice. "astrarea ti#elor florale de gladiole se face in pozitia verticala pentru a se evita curbarea inestetica. Ambalarea si transportul gladiolelor. In vederea transportului, gladiolele se recolteaza inaintea infloririi sau la deschiderea primului boboc din inflorescenta. Dupa recoltare, florile trebuie asezate in vase cu apa intr o camera intunecoasa, unde sunt pastrate cca *6 ore. "rin aceasta durata lor de pastrare se prelungeste cu cel putin * 3 zile. "entru a nu si pierde turgescenta este bine sa se pastreze la o umiditate de '0A, ferite de curentii de aer. "entru evitarea incingerii florilor in cursul transportului la distante mari se practica racirea ti#elor florale, tinerea lor la * 3 grade C. Ambalarea florilor se va face cu multa gri#a, gladiolele fiind foarte sensibile la transport. /ste bine ca ambalarea sa se faca individual, in hartie fina de matase si apoi asezate cat mai compact in cutii sau cosuri. "entru transportul la distante mai mici, gladiolele pot fi legate in pachete de *% de bucati, cu florile in afara. 0iecare pachet va fi invelit in hartie si legat in doua locuri. Cutiile si cosurile trebuie imbracate in interior cu hartie groasa, apoi cu vata si hartie fina, pentru a se asigura un mediu cat mai potrivit asezarii florilor. 0lorile vor fi asezate in cutii pe % ( randuri intercalat, ca sa se evite formarea unor spatii libere. asezarea compacta este foarte importanta pentru evitarea #ocului si deplasarii florilor. !azele ti#elor florale pot fi imbracate in vata sau muschi umed, ceea ce este in folosul mentinerii turgescentei florilor. In perioadele de vara, foarte calduroase, se recomanda transportul gladiolelor cu masini speciale frigorifice. in lipsa acestora se vor pune lazi cu gheata sau cu acid carbonic solidificat. In timpul iernii se va folosi un strat de hartie mai groasa si vata. In concluzie, prospetimea florilor pentru un timp cat mai indelungat se poate mentine prin recoltarea florilor la momentul optim, ambalarea si transportul lor in conditii bune. 0olosirea gladiolelor Datorita frumusetii si elegantei portului, a culorilor variate, a rezistentei florilor in apa si pe planta si a multiplelor sale intrebuintari, gladiola este una dinte cele mai indragite si apreciate flori 0lorile taiate sunt folosite pentru confectionarea buchetelor, #erbelor si coroanelor, la aran#area diferitelor vase din ceramica, cristal sau a cosurilor impletite din nuiele. In toate impre#urarile pot fi folosite singure sau in combinatie cu alte flori sau verdeata. Tot ca floare taiata se poate folosi si la decorarea birourilor, holurilor, apartamentelor etc., aran#andu se in diferite vase. Inflorescenta gladiolei rezista mult atat in apa cat si pe planta datorita bobocilor care infloresc treptat, incepand de #os in sus. Trebuie avut gri#a insa ca, pe masura ce florile de la baza se veste#esc, sa fie indepartate pentru ca astfel inflorescenta sa fie tot timpul proaspata, pana la inflorirea ultimei flori din varf. Durata pastrarii florilor este conditionata de mediul in care sunt tinute 1temperatura, umiditate, aerisire etc.2, precum si de ingri#irile aplicate zilnic, ca+ schimbarea apei, taierea ti#elor la baza in apa, cat mai oblic, pentru a evita e,punerea e,tremitatii taiate la contactul cu aerul. Toate speciile si varietatile de gladiole se pot intrebuinta la amena#area parcurilor si gradinilor, in grupe, platbande sau borduri 1varietatile pitice2, singure sau in combinatie cu alte flori cu care pot forma un decor deosebit.

12

13