Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului

Regele Mihai I al Romaniei din Timisoara

Facultatea de Agricultura

Familia Limacidae

Student
Gina Irinel

Timisoara
2017

Cuprins

Regnul animalia................................................................3
Familia Limacidae.............................................................3
Clasa Gasteropoda.............................................................3
Ordinul Gasteropoda..........................................................6
Increngatura Mollusca.......................................................10
Clasificare..........................................................................12
Cefalopode.........................................................................15
1

Bibliografie.........................................................................19

Regnul Animalia

Familia Limacidae

Regnul Animalia cuprinde organisme pluricelulare eucariote, fr

2

perete celular, vacuole citoplasmatice sau plastide. Nutriia este exclusiv

heterotrof (prin ingestie i numai rar prin absorbie). Se pot deplasa datorit
existenei unor fibre contractile i organe locomotoare. Reproducerea este n
general sexuat. Acest regn cuprinde metazoarele.
Lumea animalelor este mult mai diversificata decat cea a plantelor, fungilor
si a protozoarelor. Numarul speciilor de animale prezente azi pe Terra este estimat
la peste 2.000.000; totaliatea lor formeaza fauna planetei noastre.
Un animal dup definiia clasic este o vieuitoare (fiin vie) care nu poate
produce energia necesar prin fotosintez fiind nevoit s se hrneasc cu plante sau
animale, necesitnd oxigen pentru respiraie.
Organismele care au fost ncadrate n Regnul Animalia au fost introduse n
uniti sistematice din ce n ce mai mici n funcie de legturile lor filogenetice.

Clasa Gasteropoda
n prezent se cunosc aproximativ 90.000 specii de gasteropode. Sunt
adaptate att la mediul acvatic ct i la cel terestru. Capul nu este precis delimitat
de picior. Pe partea antero-ventral a capului se gsete orificiul bucal, mrginit de
3 buze. Hrana este mrunit cu ajutorul radulei i flcilor. Dorsal prezint dou
perechi de tentacule: o pereche anterioar, tentacule mici sau labiale i o pereche
posterioar, tentacule mari sau oculare (fig.). Orificiul genital hermafrodit este
situat la baza tentaculului ocular drept. Micrile melcului sunt de trre prin
contracia i relaxarea muchiului piciorului. Piciorul are o form de talp, bogat
n muchi. Masa visceral, situat deasupra piciorului, conic, rsucit n spiral,
este acoperit de o manta subire. Mantaua secret cochilia calcaroas. Anterior,
mantaua se rsfrnge ca un pliu formnd cavitatea paleal (cavitatea pulmonar).
Cochilia de natur calcaroas, este alctuit din trei straturi. Melcul de grdin
prezint o cochilie relativ mare, rsucit ntr-o spiral de la stnga la dreapta. La
limaxul cenuiu aceasta este redus i acoperit n totalitate de manta.

Dimensiunile corpului variaz de la 3 mm la 25 mm.

Sistemul nervos este constituit din cte o pereche de ganglioni cerebroizi
care inerveaz capul, tentaculele i ochii; ganglioni pleurali care inerveaz muchii
piciorului; ganglioni pedioi care inerveaz partea anterioar a mantalei; ganglioni
parietali care inerveaz ctenidiile i ganglioni viscerali care inerveaz organele
interne.
Organele de sim sunt reprezentate de: ochi, statociti, tentacule i
organe olfactive.
Tubul digestiv este mprit n trei pri: intestinul anterior, intestinul
median i intestinul subire. Intestinul anterior ncepe cu cavitatea bucal i se
continu cu bulbul faringian pe care se afl limba cu radula i maxilele. Intestinul
median este constituit din esofag i stomac propriu-zis. Intestinul subire este
format dintr-un tub lung i din intestinul posterior cu orificiul anal (fig. 24).
Sistemul respirator este reprezentat de un organ impar numit plmn,
situat n cavitatea paleal, care comunic cu exteriorul printr-un orificiu denumit
pneumostom sau prin branhii formate din ctenidii. La unele specii respiraia pate fi
cutanat.
Sistemul circulator este compus din artere, vene, ventricul i inim.
Arterele conduc sngele de la inim spre plmn, iar venele conduc sngele
de la plmn i inim spre corp. n plmn, sngele este oxigenat, n timp ce n
lacune acesta se pierde.

Sistemul excretor este reprezentat de o nefridie (organul lui Bojanus)

care se deschide n cavitatea paleal.
Sistemul reproductor poate fi reprezentat de organe sexuale situate pe
acelai individ (Pulmonate) sau pe indivizi separai.
La unele specii de terestre (limaxul cenuiu) activitatea este mai intens
noaptea, ziua stau mai mult n pmnt sau n alte locuri ntunecoase, iar noaptea
ies la suprafa pentru a se hrni. Cele cu cochilie (melcul de grdin) se ntlnesc
mai des la suprafaa solului avnd o activitate intens n special pe timp ploios.
Mediul umed i cald favorizeaz dezvoltarea, n timp ce un mediu
uscat frneaz dezvoltarea i totodat activitatea lor. Cnd temperaturile sunt prea
ridicate, iar umiditatea este sczut, melcii se nchisteaz n cochilie i intr n
diapauz estival. n timpul iernii, cnd condiiile devin nefavorabile prin
temperaturile prea sczute, acetia intr n diapauz hiemal.
nmulirea se realizeaz prin ou, din care apar larve asemntoare cu
adulii. n cursul perioadei de vegetaie pot avea una sau mai multe generaii.
Sunt specii folositoare care se utilizeaz cu succes n alimentaia omului
sau n hrana animalelor, dar pot fi i duntoare, cele care pot afecta n mod serios
plantele cultivate i spontane. Regimul de hran este diferit: cele de ap se hrnesc
cu alge, crustacee, molute, iar cele terestre sunt fitofage hrnindu-se cu plante de
cultur din cmp, sere i ciupercrii care prezint importan economic sau cu
plante fr valoare economic, muchi etc.
Din numrul mare de specii de gasteropode prezente n ara noastr,
5

importante din punct de vedere al daunelor i pagubelor pe care le produc plantelor

de cultur aparin subclaselor: Prosobranchia: cu ordinele: Mesogastropoda,
Bassomatophora i Stylomatophora.

Ordinul Stylommatophora
In acest grup taxonomic sunt cuprinse peste 32 000 de specii terestre, rareori
amfibii dulcicole sau marine, cu cochilia cel mai adesea prezenta, caz in care este
globuloasa sau alungita, cu ornamentatie destul de saraca, constand in striuri sau
coaste. La acest grup exista un singur orificiu genital, gonoductele mascule si
femele fuzionand cu putin inainte de a se deschide la exterior. In functie de
anatomia aparatului excretor se impart in mai multe subordine.
Subordinul Heterurethra. Speciile acestui grup prezinta rinichi larg, situat
intre pericard si rect. Canalul excretor (uretra) este dispus paralel cu rectul. Forme
amfibii, in medii foarte umede. Mentionam din acest grup taxonomic pe Succinea
putris (16 - 22 mm) si Oxyloma sp (pana la 17 mm), (fam. Succineidae,
Succineoidea) comune pe malurile apelor (Succinea) sau in mlastini (Oxyloma), cu
cochilia fragila cu numar mic de spire, transparenta, cu apertura intreaga, larga.
Subordinul Orhurethra include forme mici si foarte mici, cu rinichiul alungit,
situat langa pericard, cu canalul excretor foarte scurt. Sunt ovipare sau vivipare, cu
cochilie de regula alungita, cu apertura adesea cu falduri caracteristice.
Familia Enidae (Pupiloidea) cuprinde specii raspandite in diverse biotopuri
terestre. Zebrina varnensis si Zebrina detrita sunt forme xeroterme (prima foarte
comuna in Dobrogea), cu cochilia alungita, alb-portelanoasa (Z. varnensis) sau cu
dungi maronii (Z. detrita); speciile genului Chondrula (C. microtragus, C. tridens)
sunt relativ comune in frunzarul padurilor de stejar; prezinta cochilia mica (sub 10
mm), bruna, cu apertura prevazuta cu falduri caracteristice; speciile genurilor
Mastus (M. venerabilis) si Ena (E. montana) sunt higrofile, intalnite mai ales in
padurile din zona montana; cochilia este alungita, de circa 1 cm, fara falduri
aperturale sau ornamentatii, de culoare brun-roscata.
Subordinul Sigmurethra. Include peste 25 000 de specii, in acest grup fiind
cuprinse si clausilidele (Mesurethra din alte clasificatii). Canalul excretor este
indoit in forma literei S iar rinichiul este scurt, situat in spatele cavitatii paleale.
Sistematica grupului cuprinde circa 10 suprafamilii.
- Suprafamilia Clausilioidea, familia Clausilidae include specii de talie mica
cu cochilie inalta adesea ornamentata cu coaste longitudinale. Apertura cu falduri
poate fi inchisa ermetic printr-o structura calcaroasa (clausilium) atasata de
columela. Sunt specii numeroase, in padurile din zonele de deal sau munte.
6

- Suprafamilia Zonitidae (Zonitoidea) sunt forme cu corp vermiform, cu

cochilie redusa si acoperita de manta care are un aspect oval sau absenta. Sunt
specii nocturne, in locuri umede. Familiile Limacidae, Milacidae sunt cele mai
bogat reprezentate la noi in fauna, avand numeroase specii, raspandite mai ales in
zonele impadurite de deal si de munte. Limax cinereo-niger este una dintre cele
mai mari specii ale grupului, fiind intalnit adesea in localitati; atinge peste 10 cm in
extensie si este colorat cenusiu cu dungi longitudinale negre. Limax flavus este
raspandit in sudul tarii; are talia mai mica decat precedentul si poate fi recunoscut
relativ usor dupa culoarea caracteristica, galben-oranj, a mucusului. Bielzia
caerulescens este o specie montana cu aspect catifelat, cu mai multe morfe albastra, violeta, neagra; poate fi intalnit in padurile de fag si molid.
- Suprafamila Helicoidea grupeaza specii terestre, cu cochilia prezenta, de
regula globuloasa, divers colorata in nuante de brun, galben, maron si alb.
Bradibaena fruticum (fam. Bradibaenidae) este o specie silvicola, de 1 - 2 cm, cu
cochilie aproape transparenta prin care se observa masa viscerala si corpul
animalului colorat adesea in galben citrin.
Familia Helicidae include cele mai cunoscute specii de gasteropode terestre.
Helicella obvia este un gasteropod xerofil, comun in zonele de stepa sau pe
dealurile neimpadurite. Cochilia este putin inalta, albicioasa, cu dungi maronii
dispuse in lungul turelor de spira. Cepaea vindobonensis este comun in toata tara,
caracterizandu-se printr-o cochilie globuloasa de 2-3 cm, alba, cu benzi negre,
brune sau galbui dispuse spiralat; exista o mare varietate de forme, benzile colorate
putand fi late si fuzionate sau foarte inguste. Genul Helix cuprinde cei mai mari
melci terestri din Europa (H. pomatia, H. lucorum, s.a). Cochilia lor este
globuloasa, colorata in cafeniu cu benzi late brune in lungul spirelor.
Ordinul Stylommatophora
Stilomatofoerle sunt pulmonate de uscat, cu doua perechi de tentacule
inegale, contractile si invaginabile. Tentaculele mari poarta in varf ochii.Cochilia,
in genral bine dezvoltata, de forme diferite, poate fi redusa sau chiar lipsa. Exista
doar un singur orificiu genital situat anterior, la baza tentaculului mare drept sau
stang.

Din ordinul Stylomatophora cei mai cunoscui reprezentani aparin

familiilor: Succineidae (Arion subfuscus ntlnit n ciupercrii), Limacidae
(Deroceras agreste frecvent n culturile de legume), Milacidae (Milax marginatus)
i Helicidae (Helix pomatia).

Helix pomatia

Cochilia sferica, ombilicata, cu apex conic, poseda un peristom

holostom.Culoarea este galben-maronie, cu dungi cafenii putin distincte.pe timp de
iarna apertura este acoperita cu un opercula clcaros. Traieste prin livezi, tufisuri,
paduri luminoase si umede.

Limax marginatus

Limax flavus
8

Limax are o cochilie rudimentara ca un mic solz sub scutul dorsal, iar
pneumatoforul se deschide posterior, pe dreapta .
Deroceras agreste limaxul cenuiu
n ara noastr este frecvent ntlnit n zonele umede, prin pduri,
livezi, grdini.
Corpul este alungit i ngustat posterior, de culoare variabil, de la alb glbui
la brun, uneori cu pete i dungi ntunecate, neregulate.
Secret un mucus alb-lptos. Lungimea corpului: 40 - 60 mm .
Duntorul are un regim de hran polifag, putnd ataca plante cultivate i
spontane. Produce pagube importante la legume i n special la varz, conopid,
salat, castravei, dovleci, morcovi, etc. Uneori pe o singur plant pot fi
prezente pn la 20-30 de exemplare. Atac frunzele sau organele subterane ale
plantei; frunzele prezint perforaii de forme i mrimi diferite, iar organele
subterane caviti caracteristice (Plgeiu i col., 2000).

NCRENGTURA MOLLUSCA (MOLUTE)

ncrengtura Mollusca cuprinde metazoare triploblastice protostomiene,
eucelomate, cu simetrie bilateral sau asimetrice (ex. unele gasteropode). Sunt
reprezentate de un grup de nevertebrate cu o larg variabilitate a formei lor
exterioare. Se cunosc cca. 105000 de specii cu dimensiuni, de la 1 mm la 18 m. Ca
o caracteristic general a reprezentanilor acestei ncrengturi este corpul moale,
de unde i numele lor de molute (gr. mollis = moale).
Molutele sunt animale marine, dulcicole i terestre, avnd simetrie
bilateral, cu excepia gasteropodelor, la care aceasta se pierde datorit torsiunii
corpului.
Adaptndu-se la cele mai variate condiii de via, molutele au aspecte i
structuri diferite, prezentnd totui o serie de caractere comune. Corpul
nesegmentat, scurt i moale, este alctuit din: cap, picior, sac visceral, manta i
cochilie.
Molustele reprezinta principalul grup de nevertebrate marine. Denumirea
acestora vine de la faptul ca au corpul moale (lat. mollis). O mare parte dintre
moluste au corpul protejat de structuri calcaroase care formeaza diferite tipuri de
cochilii sau alcatuiesc structuri de protectie si de suport pentru musculatura. Uneori
in loc de cochilie, unele moluste pot prezenta spiculi calcarosi.
Corpul lor nu este segmentat, la majoritatea se disting trei regiuni: cap,
picior i masa visceral. La nivelul capului, care la unele molute poate s
lipseasc(ex. bivalve), se gsete orificiul bucal i i au locul unele organe
sensitive(tentaculele i ochii). Piciorul este musculos, prezint forme variate i
servete la deplasare. Masa visceral este acoperit de o rsfrngere a
tegumentului, mantaua, care secret o cochilie calcaroas. Cochilia este o
formaiune dur, calcaroas cu rol n protecia masei viscerale i ca suport de fixare
pentru muchi. ntre manta i peretele corpului se formeaz o cavitate paleal n
care se gsesc branhiile.
Celomul molutelor este redus, fiind reprezentat de cavitatea pericardic
de gonocel i hemocel.
Sistemul nervos este ganglionar, iar perechile de ganglioni se gsesc n
regiunile mai importante ale corpului. Astfel se ntlnesc: ganglioni cerebroizi,
pleurali, viscerali, pedioi unii ntre ei prin cordoane nervoase. La molutele
evoluate neuronii sunt grupai n ganglioni unii prin conective i comisuri.
Organele de sim sunt reprezentate prin ochi, statocisti, tentacule, osfradii
i organul subradular.
Sistemul digestiv este complet, fiind constituit din tubul digestiv i
glande anexe (glande salivare i hepato-pancreas). La gasteropode pe planeul
10

faringelui se afl limba musculoas i radula chitinoas cu dini fini, aceasta din
urm servind la roaderea i tierea alimentelor.
Sistemul circulator este deschis, lacunar, alctuit din inim, vase de
snge i lacune. Totalitatea lacunelor prin care circul sngele alctuiesc
hemocelul.
Sistemul respirator. Molutele pot prezenta o respiraie branhial, prin
intermediul branhiilor din cavitatea paleal, sau o respiraie aerian favorizat de
mantaua bine vascularizat care ndeplinete rol de plmn. La unele molute se
poate ntlni respiraia tegumentar.
Sistemul excretor este de tip nefridian.
Sistemul reproductor. n general sexele sunt separate, ns multe
molute sunt hermafrodite. Fecundaia este intern sau extern. n dezvoltare
apare larva trocofor sau veliger. La bivalve apare larva glochidium, care
paraziteaz corpul petilor.
Molutele sunt animale nevertebrate protostomiale. Denumirea de molute
provine din latinescul molluscus (mollis nsemnd moale) i reprezint principala
caracteristic a corpului acestor organisme. Printre reprezentanii molutelor sunt
scoicile, melcii, sepiile, caracatiele. Sunt metazoare celomate protostomiene, cu
simetrie bilateral. n cursul evoluiei, unele au devenit asimetrice (majoritatea
melcilor).
Corpul molutelor nu este segmentat, dar la majoritatea se disting trei
regiuni: cap, picior i mas visceral.
Capul este bine dezvoltat i distinct la gasteropode i cefalopode, i redus la
amfineurieni i scafopode. n cazul lamelibranhiatelor, capul a regresat pn la
dispariie. Melcii, limacii, caracatia, sepia i nautilul au capul bine difereniat, iar
la scoici acesta este practic inexistent.
Piciorul este un organ muscular situat n partea ventral a corpului. La
cefalopode, picioarele sunt aranjate n regiunea capului.
Masa visceral are forma unui sac, n care sunt localizate organele interne ce
realizeaz funcii de relaie, de nutriie i de reproducere.
n afar de cap, picior i de masa visceral, majoritatea molutelor mai au
manta i cochilie. Mantaua i cochilia sunt organe caracteristice molutelor.
Aspectul mantalei este de membran. Ea mai poart i denumirea de pallium i este
format din unul sau dou pliuri care provin din peretele corpului. Funciile
mantalei sunt diferite. Astfel, ea protejeaz corpul (n special masa visceral),
secret cochilia, iar la unele molute servete ca organ respirator. ntre manta i
peretele corpului se gsete un spaiu numit cavitate paleal. Aceast cavitate mai
poart i denumirea de cavitatea mantalei. n cavitatea paleal sunt adpostite
branhiile i alte organe.
11

Cochilia (numit popular i scoic) este caracteristic molutelor, asemenea

cavitii paleale. Ea este o formaiune dur, calcaroas, cu rol principal de protecie
a masei viscerale i a ntregului animal. Mai are i rol de schelet extern, pe cochilie
fiind fixat o parte din musculatura corpului. Forma cochiliei difer de la un grup de
molute la altul. De asemenea, difer i gradul ei de dezvoltare. Ea poate fi format
din una, dou sau mai multe buci. La unele molute, cochilia a regresat pn la
dispariie.
Toate animalele se reproduc sexuat. Ele au organe reproductoare
specializate ce, prin meioz, produc spermatozoizi sau ovule. Acestea se unesc n
procesul numit fecundaie pentru a forma zigotul (sau celula-ou), din care se va
dezvolta un organism nou.
Unele animale sunt capabile i de reproducere asexuat. Acest lucru poate
avea loc prin parthenogenez, proces prin care se formeaz ou fertile fr
fecundaie (mperechere), sau, n unele cazuri, prin fragmentare, ca de exemplu la
spongieri. O alt modalitate de nmulire asexuat este nmugurirea ntlnit tot la
animalele inferioare (spongieri, hidr).
Zigotul ncepe s se divid. Va rezulta un conglomerat de celule cu aspect
sferic numit morul. Celulele continu s se divid i se dispun ntr-un singur strat,
formnd o sfer delimitat la exterior de un singur strat de celule, numit
blastoderm. Acesta delimiteaz n interior o cavitate central numit blastocel plin
cu lichid. Celulele se divid n continuare i la unul din polii blastulei ptrund n
interiorul cavitii. Rezult o structur cu dou straturi de celule, unul extern numit
ectoderm i unul intern, numit endoderm. Endodermul delimiteaz o cavitate
intern arhenteronul (intestinul primitiv). Cavitatea arhentronul, prezint o singur
deschidere numit blastopor. Aceast structur nou poart numele de gastrul
Spongierii i celenteratele sunt organime animale inferioare care rmn n
acest stadiu doar cu ectoderm i endoderm i din aceast cuz se numesc animale
didermice (diploblaste).
ncepnd cu viermii structura gastrulei se complic, prin diferenierea unei a
treia foie embrionare mezodermul, care este localizat ntre ectoderm i endoderm.
Aceste animale se numesc tridermice (triploblastice).

12

Clasificare
Exista peste 70.000 de specii de moluste, impartite in mai multe clase dintre
care cele mai importante sunt:
- gasteropodele (cel mai mare) cuprind limacsii, melcii, scoicile, melcii de
mare si molustele cu scoica univalvara
- bivalvele sau lamelibranhiatele cuprind scoicile de rau, scoicile de lac,
midia sau scoica perlifera
- cefalopodele cuprind calmarul, caracatita, sepia si nautilul
1) Gasteropodele (melcii)
Sunt cel mai numeros grup de moluste din Marea Neagra. Marea
majoritate a speciilor de gasteropode au corpul protejat de o cochilie spiralata in
care animalul se poate retrage la nevoie. Corpul gasteropodelor prezinta o zona
cefalica destul de slab individualizata, masa viscerala protejata de cochilie si
piciorul, o formatiune latita, in forma de talpa, cu ajutorul careia animalul se
deplaseaza alunecand pe substrat. Unele specii de gasteropode au cochilia redusa
sau absenta, altele prezinta o serie de formatiuni externe care le confera un aspect
deosebit, cum sunt de exemplu branhiile tegumentare la o serie de specii marine.
Capul este slab delimitat de restul corpului, prezentand anterior
orificiul bucal, marginit de doua buze laterale si una ventrala. Dorsal, pe cap exista
doua tentacule oculare lungi si alte doua tentacule mici, labiale, cu rol tactil. Pe
langa receptorii vizuali, tentaculele mari prezinta si terminatii nervoase cu rol
olfactiv si tactil.
Piciorul este o formatiune musculoasa cu care animalul se deplaseaza
alunecand pe substrat.
Cochilia reprezina una dintre caracteristicile importante ale
gasteropodelor. Cochilia tipica este spiralat helicoidala si prezinta o mare varietate
de forme si culori. Cochiliile pot fi de tip dextru, inrulate de la stanga la dreapta,
sau senestru la care inrularea se face invers. De regula, o specie are un singur tip de
cochilie, fie dextra, fie senestra, existand insa si cazuri de specii care pot prezenta
ambele tipuri de inrulare. La exterior, cochilia este acoperita de o patura organica,
pigmentata, denumita periostracum, sub care se afla cele doua straturi de lamele
calcaroase care alcatuiesc peretele cochiliei, ostracum si hipostracum. Marginea
ultimei ture a spiralei (apertura) poarta numele de peristom.
Masa viscerala, invelita in manta, se afla in interiorul cochiliei, avand
de asemenea forma spirala. In masa visceral sunt localizate majoritatea organelor
interne. In zona peristomului, mantaua formeaza un pliu tegumentar, braul
mantalei, la nivelul caruia se gasesc numeroase glande calcaroase a caror secretie
13

determina cresterea in dimensiuni a cochiliei. Tot pe braul mantalei se distinge o

deschizatura, pneumostomul, prin care cavitatea paleala comunica cu exteriorul. La
gasteropodele marine, in cavitatea paleala se gasesc branhiile.

2) Bivalvele (lamelibranhiatele)
Bivalvele (scoicile) sunt o clasa de moluste caracterizate prin faptul ca au
corpul protejat in totalitate de doua valve calcaroase, dispuse lateral. Au un mod de
viata sedentar iar hranirea se face prin filtrarea apei. Datorita acestor particularitati
ecologice, morfologia lor externa si organizatia interna au suferit importante
modificari. Cea mai importanta modificare este reducerea extremitatii cefalice,
care este marcata doar de prezenta orificiului bucal, incadrat de cei patru lobi
bucali care au rol de a directiona particulele alimentare acumulate la nivelul
branhiilor in gura.
Piciorul are o forma caracteristica, de lama de secure (gr. pelecos), servind
la ingroparea in substrat si la deplasarea pe distante scurte.
Masa viscerala are aspect saciform si atarna in cavitatea paleala, delimitata
lateral de cei doi lobi ai mantalei care captusesc la interior valvele.
Branhiile, care pot fi de mai multe tipuri, se gasesc in partea posteriorinferioara a masei viscerale, separand cavitatea paleala intr-o cavitate branhiala, ce
comunica cu exteriorul printr-un sifon branhial si o cavitate cloacala (la nivelul
14

careia se deschid orificiul anal, orificiile genitale si orificiile excretoare), care

comunica cu exteriorul printr-un sifon cloacal. Branhiile sunt ciliate si datorita
miscarilor ciliaturii se creaza un permanent curent de apa in cavitatea paleala:
astfel, apa intra prin sifonul branhial, scalda branhiile si este directionata ulterior
prin sistemul de branhii in cavitatea cloacala, de unde este evacuata la exterior prin
sifonul cloacal. In timpul filtrarii, la nivelul branhiilor sunt retinute particulele
aflate in suspensie in apa, ulterior, aceste particule alimentare vor fi antrenate spre
gura de catre lobii bucali. In timpul filtrarii branhiale are loc si schimbul gazos,
astfel ca apa care ajunge in cavitatea cloacala este curatita de particulele aflate in
suspensie dar este saraca in oxigen dizolvat. Bivalvele prezinta doua branhii,
stanga si dreapta, fiecare branhie fiind formata din doua lame branhiale. Cele doua
sifoane pot fi scurte sau lungi, sau pot fi separate sau sudate. Deasemenea, in cazul
unor specii, lobii mantelei fuzioneaza pe cea mai mare parte a lungimii lor, lasand
doar doua orificii prin care ies la exterior piciorul si sifoanele, alte specii au acesti
lobi nesudati, cavitatea paleala fiind in acest caz larg deschisa.
Valvele pot fi de forme si marimi diferite. Dupa forma, valvele pot fi
echivalve sau echilatere, in cazul in care cele doua axe perpendiculare delimiteaza
patru sectoare egale sau aproximativ egale si inechivalve sau inechilatere, in caz ca
sectoarele delimitate de cele doua axe perpendiculare sunt inegale. Morfologic, la
exteriorul valvelor se observa o zona superioara proeminenta umbonele de la
care pornesc striuri sau coaste, de regula lipsite de ornamentatii (la bivalve,
ornamentatia valvelor este mult mai saraca in comparatie cu cea de la gasteropode,
totusi, pot fi prezenti si la acest grup spinii, tepii, tuberculii, mameloanele, etc). In
spatele umbonelui, la multe specii de bivalve se observa o structura cornoasa,
ligamentul, care mentine valvele unite in partea dorsala. De cele mai multe ori,
valvele sunt identice ca aspect, exista insa si specii la care una din valve are alt
aspect, de exemplu la stridii (Ostrea), una din valve este aplatizata, din cauza
faptului ca animalul se odihneste pe substrat pe aceeasi parte. Exista pe de alta
parte bivalve la care valvele se reduc, uneori aproape total, ca in cazul speciilor din
genul Teredo, care perforeaza structuri lemnoase.
Bivalvele reprezinta a doua clasa ca marime dintre molustele actuale.
Clasificarea lor se face in functie de morfologia externa a valvelor (in special dupa
dentitia cardinala), dupa tipul branhiilor si dupa musculatura retractoare a valvelor.

15

Cefalopode
Importanta
Numeroase specii sunt comestibile (scoici, midii, stridii, caracatite).
Valoroase sunt scoicile perlifere.
Melcii produc pagube importante in livezi, unii sunt gazde intermediare
pntru anumiti paraziti umani sau anmiali.
Molustele fosile numite amoniti au format importante depuneri calcaroase.
Curiozitati
1. Exista opt grupe de moluste vii in prezent: Aplacoforele, Bivalvele,
Caudofoveata, Gasteropodele, Monoplacoforele, Poliplacoforele si Scafopodele.
2. Aplacoforele (Class Aplacophora) sunt moluste marinecare traiesc
ingropate in nisipurile marilor cu ape adanci. Sunt mici, seamana cu niste rame si
nu au invelis protector sau cochilie ca melcii. Aplacoforele nu cresc mai mult de 1
cm in lungime.
3. Bivalvele (Class Bivalvia) traiesc in apa marina, dar si in cea curgatoare.
Sunt caracterizate de cochilia care are doua vale. acestea nu au cap, ci doar un corp
in forma de pana.
4. Cele mai cunoscute moluste din grupa Cefalopode sunt octopusul, melcii
si calmarul, iar multe dintre aceste moluste nu mai au cochilia.
5. Gasteropodele sunt cea mai diversa grupa de moluste, numarand pana la
60.000 de specii si fiind sigurii care traiesc si pe pamant.
6. In general, corpul unei moluste este format din doua parti: piciorul-cap si
masa viscerala. Capul este inzestrat cu ochi, gura si structuri senzoriale nervoase.
7. Piciorul molustei este folosit pentru locomotie si lipirea de diverse
suprafete. Masa viscerala contine organele interne care indeplinesc functiile de
digestie, circulatie, reproducere si excretie.
8. Molustele au o manta care produce o secretie care ia forma de invelis tare,
adica renumita cochilie, cu scopul de a proteja masa viscerala. Cochila apara
molusca de pradatori si conditiile neprietenoase de mediu.
9. Calamarul gigant si scoica gigant se numara printre cele mai mari specii
de moluste din lume.
10. Gasteropodele, adica melcii, se misca alunecand lent pe dara lasata de
piciorul lor.
11. Melcii sunt inzestrati cu doua tentacule dotate cu ochi la capete.
12. Octopusii traiesc in gauri din stanci subacvatice , iar culoarea sangelui
lor este albastra.
16

17

18

Bibliografie

Alexandru V. Grossu. Fauna Republicii Populare Romne. Vol. III. : Mollusca. Fascicula
1 : Gastropoda, Pulmonata. Editura Academiei Republicii Populare Romnia, Bucureti,
1955, 518 p.

Alexandru V. Grossu. Fauna Republicii Populare Romne. Vol. III. : Mollusca. Fascicula
2 : Gastropoda, Prosobranchia i Opisthobranchia. Editura Academiei Republicii
Populare Romnia, Bucureti, 1956, 220 p

https://ro.wikipedia.org/wiki/Molusc%C4%83

https://www.scribd.com/presentation/94573746/Regnul-Animalia

19