Farmacognozie generala

PRODUS VEGETAL - Obtinerea produselor vegetale

PRODUS VEGETAL
Obtinerea produselor vegetale

Pentru obtinerea produselor vegetale din plantele medicinale de cultura sau din flora spontana se parcurg
urmatoarele etape:

recoltarea
sortarea
uscarea
uniformizarea umiditatii
conditionarea

urmate de :

ambalare
marcare
conservare

Recoltarea plantelor medicinale / organelor plentelor medicinale

Reprezinta o operatie foarte importanta pentru obtinerea unor produse vegetale cu aceleasi calitati
terapeutice ca si planta producatoare; de cele mai multe ori procesul de recoltare este cauza deficientelor care
apar in calitatea produselor vegetale → recoltarea se va efectua de persoane calificate care sa respecte toate
conditiile necesare pentru obtinerea unui produs corespunzator.

Prima cauza care conduce la obtinerea unor produse necorespunzatoare, de catre recoltator, este
necunoaterea plantelor pe care le culege.

Un recoltator de plante medicinale este obligat sa posede urmatoarele cunostinte:

sa deosebeasca cu precizie, in teren, speciile pe care le recolteaza pentru a evita confuziile

(unele determinind accidente grave)
1) confundarea frunzelor de Digitalis lanata (glicozide cardiotonice) cu cele de Plantago lanceolata
(mucilagii)
2) confundarea radacinilor de Atropa belladonna (alcaloizi - hiosciamina) cu cele de Althaea
officinalis (mucilagii, amidon)
3) confundarea fructelor speciei Pimpinella anisum cu cele ale speciei Conium maculata (cucuta)
4) confundarea florilor de Matricaria chamomilla (musetel ) cu cele ale speciei Anthemis nobilis

1
Farmacognozie generala
PRODUS VEGETAL - Obtinerea produselor vegetale

Digitalis lanata (degetel linos), Plantaginaceae Plantago lanceolata (patlagina ingusta), Plantaginaceae

Matricaria chamomilla, Asteraceae Anthemis cotula (romanita puturoasa)

2
Farmacognozie generala
PRODUS VEGETAL - Obtinerea produselor vegetale

Pimpinella anisum(chimion), Apiaceae (fructe) Conium maculatum(cucuta), Apiaceae (fructe)

sa cunoasca partea sau organul de planta cel mai bogat in principii active (care se utilizeaza in
practica); nu se admite recoltarea ierburilor intregi (herba) in locul frunzelor sau
inflorescentelor
sa cunoasca perioada sau ora (momentul optim ) cind organele de planta, ce se recolteaza,
contin cantitatea maxima de principii active:
1) frunzele de digitala au maximul de principii active intre orele 11-14
2) pentru florile de musetel s-a stabilit ca recoltarea sa se faca in momentul in care florile ligulate
sint dispuse orizontal
3) produsele cu uleiuri volatile se recolteaza dimineata

Recoltarea nu se face niciodata pe timp de ploaie.

Momentul optim de recoltare este strins legat de dezvoltarea plantei, continutul in principii active fiind
influentat de: altitudine, longitudine, latitudine, gradul de umiditate si chiar ora la care se face recoltarea.

Organul de planta si momentul optim de recoltare se stabilesc pe baza unor studii de dinamica si acumulare
a principiilor active de-a lungul perioadei de vegetatie a plantei producatoare.:

1) frunzele bazilare de matraguna prezinta o descrestere cantiatativa continua, de-a lungul

perioadei de vegetatie, din aprilie pina in iunie.
2) cantitatea de ulei volatil in frunzele de menta creste continuu din mai pina in august

In ceea ce priveste momentul optim de recoltare, pentru fiecare produs in parte, schematic se pot da
urmatoarele indicatii:

Tabel 1 Momentul optim de recoltare pentru fiecare tip de produs vegetal

Organul de planta Momentul optim de recoltare

Mugurii desi se formeaza inca de toamna, recoltarea lor se face primavara, cind au ajuns
suficient de mari insa inainte de a se desface ; de asemenea, se urmareste
momentul cind contin cantitatea cea mai mare de substante rezinoase , fiind lipiciosi la

3
Farmacognozie generala
PRODUS VEGETAL - Obtinerea produselor vegetale
pipait
Scoarte se recolteaza de obicei primavara, pina la aparitia primelor frunze, cind seva
circula din abundenta
Frunze 1) cind au ajuns la dezvoltarea maxima; acest moment se apreciaza ca fiind odata cu
inceputul infloririi.
2) de obicei pe timp frumos cu exceptia celor cu uleiuri volatile care se recolteaza
pe timp noros, dar uscat
3) incepind cu cele de la baza, mai mari, dar fara a le culege pe toate; cele din virf se
lasa pentru a asigura viata plantei
Florile 1) cind s-au desfacut complet (Verbasci flos - florile de luminarica)
2) in stare de boboc ( Sophorae flos - flori de salcim japonez)
3) in toate stadiile de la boboc la fruct - in cazul inflorescentelor
Fructele se culeg la deplina lor maturitate (exceptie unele fructe dehiscente care se recolteaza
Semintele inainte de deplina lor maturizare pentru a evita imprastierea)
Radacinile 1) la sfirsitul perioadei de vegetatie, cind contin cantitatea cea mai mare de
Rizomii principii active (toamna, dar se poate prelungi pina primavara)
2) in cazul plantelor bianuale la sfirsitul primului an de vegetatie de toamna pina
primavara si la sfirsitul celui de al doilea an de vegetatie (radix Bardanae)

Recoltatorul trebuie sa asigure ambalarea corespunzatoare a plantelor recoltate in vederea transportarii lor
la locul de prelucrare ulterioara in asa fel incit sa evite orice posibilitate de alterare:

frunzele si florile nu se transporta in cutii inchise, sau in saci indesati deoarece prin
transpiratie, se ajunge la o alterare rapida a lor
fructele moi nu se transporta in cantitati mari, deoarece prin autopresare se zdrobesc ceea ce
favorizeaza fermentarea.
plantele odata recoltate se transporta cit mai rapid; pastrarea lor in gramezi mari si vreme
indelungata la locul de recoltare determina degradarea lor profunda

Tehnica recoltarii plantelor medicinale. Pentru fiecare produs vegetal este prevazuta o anumita tehnica
de recoltare in functie de natura produsului; de corectitudinea cu care se aplica tehnica recoltarii, depinde :

calitatea produsului
necesitatea introducerii unor prelucrari ulterioare, suplimentare

Tabel 2 Tehnica recoltarii plantelor medicinale

Organul de planta Tehnica de recoltare

Mugurii Se recolteaza cu mina, evitind pe cei desfacuti sau care nu indeplinesc lungimea
reglementara
Scoartele Se recolteaza efectuind doua incizii transversal (la distanta de 10-30 cm), de jur
imprejurul ramurilor, unindu- le apoi printr-o incizie longitudinala; la sfirsit se desface
fisia de scoarta, prin derulare de pe ramura, dupa ce mai intii a fost dezlipita de-a
lungul inciziei longitudinale, cu virful cutitului: cind recoltarea scoartelor se face de
pe radacini, intotdeauna are loc distrugerea plantelor producatoare

4
Farmacognozie generala
PRODUS VEGETAL - Obtinerea produselor vegetale
Frunzele numai prin ciupire (culegere cu mina) deoarece de pe aceeasi tulpina se culeg
doar frunzele de la un anumit nivel (Theae folium)
prin strujire - cind se recolteaza toate frunzele de pe tulpina, operatia se
efectueaza prinzind cu o mina tulpina de la partea superioara si tragind de-a lungul
acesteia cu cealalta mina inchisa astfel incit se rup toate frunzele de pe ea
de regula fara petiol, dar daca acesta contine o cantitate mare de principia active
se recolteaza si el (Belladonnae folium)
Florile prin ciupire in cazul florilor destul de mari sau de la care se recolteaza numai o
parte a florii (Verbasci flos - doar corola)
prin taiere cu foarfeca pentru inflorescente
prin scuturare pentru cele care se desprind usor de pe pedunculi (Flores Pruni
spinosi) sau cele care au fost culese sub forma de inflorescente, iar dupa uscare se
scutura (Sambuci flos)
cu ajutorul unor piepteni speciali (florile de musetel)
prin strujire (dupa uscarea partilor superioare inflorite se separa astfel numai
florile)
Ierburile (Herba) rupere cu mina de la baza lor
taiere cu un cutit sau cu o secera
smulgere
numai partea superioara ierbacee de la cele cu baza lemnoasa
Fructele baterea sau scuturarea arbustului ( ienupar)
cu mina in cazul celor bine prinse pe ramuri (macese)
cu ajutorul unor piepteni speciali (afin)
cosirea plantei intregi si dupa uscare se treiera (chimion)
Radacinile dezgroparea partii subterane in intregime
Rizomii smulgere cu mina daca partea subterana este superficial ingropata
saparea unui sant in cazul radacinilor foarte dezvoltate pentru a dezgropa
intregul sistem radicular (lemn dulce, gentiana)
cu plugul pe terenurile de ses si lunca unde plantele care se recolteaza sint
raspindite in cantitate mare

Sortarea produselor vegetale

Materialul vegetal ( organele) recoltat nu se lasa pe pamint

aduna in gramezi pentru a se evita procesele fermentative

care determina degradarea principiilor active.

Frunzele si florile strinse in masa compacta transpira si se incalzesc datorita unor procese fermentative care
au loc chiar dupa moartea celulelor; aceste procese enzimatice postmortem conduc la degradarea produselor
prin descompunerea principiilor active, in urma unor reactii de hidroliza si oxidare.

In aceasta stare produsele:

5
Farmacognozie generala
PRODUS VEGETAL - Obtinerea produselor vegetale
1) se inchid la culoarea sau se innegresc
2) capata un miros specific
3) sau mucegaiesc

Uneori procesul fermentativ este urmarit, tocmai pentru formarea unor compusi chimici ce imprima actiunea
terapeutica a produsului (Liquiritiae radix, Cacao semen, Vanillae fructus, Theae sinensis folium).

Din aceste motive odata recoltate, produsele vegetale fie ca sint trecute la uscare, fie ca se transporta pina la
locul de prelucrare ulterioara se bucura de un anumit tratament pentru a asigura buna lor calitate:

Frunzele

se depoziteaza in straturi subtiri, vinturindu-le din cind in cind,

transportarea lor se face in saci de iuta sau in cosuri de nuiele, cit mai afinate, evitind presarea
inainte de uscare se indeparteaza frunzele alterate, innegrite sau mincate de insecte

Florile

se aduna si se transporta in lazi, captusite cu hirtie sau in cosuri de nuiele;

inainte de uscare se indeparteaza florile de culoare necorespunzatoare, bobocii, fructificatile, resturile de
frunze si ramuri

Fructele moi

se transporta intotdeauna in ambalaje de volum redus pentru a evita autopresarea

Radacinile si rizomii

se scutura de pamint si se spala la un curent puternic de apa

daca ele contin mucilagii sau principii usor solubile in apa, spalarea se face intr-un curent puternic de
apa, intr-un timp scurt
cu volum mare se despica sau se taie in rondele, inainte de uscare
daca produsul se utilizeaza decorticat, inainte de uscare cu ajutorul unui cutit se efectueaza decorticarea,
indepartind suberul si o parte din parenchimul cortical

Scoarte

se utilizeaza unele decorticate (Chinae cortex, Cinnamoni cortex)

Pregatirea pentru uscare necesita o selectionare a produsului recoltat:

sint indepartate corpurile straine, organele din alte plante, impuritatile din plantele producatoare,
substantele minerale (pamint, nisip);
se curate produsul de partile necorespunzatoare (decolorate, brunificate, alterate, lignificate, etc);
aceasta operatie se face si inainte si dupa uscarea produsului vegetal;
unele organe (scoarte, radacini, rizomi) sint taiate in dimensiuni convenabile si uneori decorticate
(Althaeae radix, Liquiritiae radix, Chinae cortex, Cinnamomi cortex)

6
Farmacognozie generala
PRODUS VEGETAL - Obtinerea produselor vegetale
Uscarea produselor vegetale

Aceasta operatie trebuie sa fie efectuata imediat dupa recoltare si sortare, deoarece depozitarea vreme
indelungata, inainte de uscare favorizeaza accelerarea proceselor fermentative ceea ce conduce la degradarea
produsului; timpul dintre momentul recoltarii si inceputul procesului de uscare nu trebuie sa depaseasca mai
mult de 2-3 ore (in special pentru frunze, flori, fructe moi).

O parte dintre organele plantelor - seminte, fructe, tuberculi, bulbi, radacini se comporta ca organisme vii,
putind trai multa vreme in conditii corespunzatoare.

In mod analog organe precum - frunzele, florile, mugurii, fragmentele de tulpina pot sa isi continue viata
atit cit le permit propriile rezerve de hrana.

Acest proces este valabil in anumite conditii de:

1) temperatura
2) umiditate
3) aport de oxigen

In conditiile in care :

1) rezervele de hrana sint epuizate

2) intervin schimbari necorespunzatoare in conditiile de conservare,

procesele metabolice din celula sint dereglate si acestea sint supuse atacurilor propriilor lor enzime; celula
moare si incepe degradarea componentelor sale. Tesuturile moarte devin un bun mediu de cultura pentru
microorganisme (bacterii, mucegaiuri), adaugindu-se si actiunea degradanta a acestora, care vor utilize tesutul
invadat ca material nutritiv.

Procesele cele mai nedorite care se desfasoara dupa dereglarea metabolismului sint procesele de: hidroliza
si oxidare acestea afectind inclusiv principiile active.

O metoda de stopare a activitatii enzimatice consta in scaderea continutului de apa din celula pina la 10-
15%, deci de ridicare a concentratiei lichidului celular pina la un nivel ce nu mai permite desfasurarea
activitatilor enzimatice.

Deci uscarea are drept scop indepartarea excesului de apa care creeaza mediul favorabil pentru:

1) accelerarea proceselor enzimatice de hidroliza si oxidare

2) inchiderea culorii
3) dezvoltarea mucegaiurilor

Produs vegetal Umiditate% admisa

Frunze 5-14
Flori 10-13
Herba 12-13
Organe subterane 8-15
Scoarte 10-12

7
Farmacognozie generala
PRODUS VEGETAL - Obtinerea produselor vegetale
Consum specific - cantitatea de produs vegetal in stare proaspata, necesara obtinerii unui kilogram de
produs uscat, cu umiditatea prevazuta de norma de calitate specifica.

Procentul de 10-15 % umiditate reprezinta in cea mai mare parte apa de constitutie .

Pregatirea si tratamentul produselor in timpul uscarii trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:

produsele se aseaza pe suporturi, in straturi nu mai groase de 5-6 cm→ un strat prea gros favorizeaza
incingerea produsului si umectarea sa, in interiorul stratului (greutate in eliminarea apei) cu fermentare
si degradare. Din acelasi motiv uscarea ierburile strinse in buchete (sunatoare, pelin, tintaura) nu este
indicata.
temperatura de uscare se alege in functie de caracteristicele principiilor active
1) principiile active termolabile (carotenoide, uleiuri volatile) limiteaza temperatura de uscare.
2) un studiu amanuntit asupra principiilor active termolabile a pus in evidenta faptul ca
termolabilitatea sa se datoreaza in mare parte temperaturii de uscare care reprezinta
temperatura optima de desfasurare a proceselor enzimatice.

produsele vegetale cu vitamina C (termolabila) uscate la 50-60ºC pierd o cantitate mai mare de
vitamina decit in cazul uscarii la 80ºC (prima temperatura este optima pentru activitatea enzimelor
implicate in degradarea acidului ascorbic).

3) in ultimii ani a fost introdus un procedeu (asigura si stabilizarea produsului) care prevede
utilizarea unor temperaturi foarte inalte. Produsul care trebuie uscat se incalzeste, de la o
fractiune de secunda pina la citeva zeci de secunde, la 300-600ºC ( se inactiveaza enzimele),
iar dupa racire produsul se usuca normal la 40-60ºC.
pe toata perioada uscarii trebuie asigurata o permanenta si suficienta circulatie a aerului,
ventilarea avind rolul de a indeparta stratul saturat de vapori de apa care se formeaza la
suprafata produsului si care impiedica eliminarea unei noi cantitati de apa..
plantele cu principii active toxice nu se usuca in vecinatatea celor anodine.
produsele vegetale cu miros puternic (radacina de valeriana) se usuca separat .

Datorita tuturor acestor factori care conditioneaza procesul de uscare s-au eleborat norme de calitate care
reglementeaza acest proces, dupa produs sau tipuri de produse.

Procedee de uscare

Produsele vegetale se pot usca pe cale naturala sau artificiala.

Uscarea naturala

Se face :

● la soare / la umbra

rizomi, radacini, flori albe si galbene, fructele, semintele; Nu se pot usca la soare: frunze, parte
aeriana, flori colorate.

8
Farmacognozie generala
PRODUS VEGETAL - Obtinerea produselor vegetale
● in: aer liber

pe prelate dependenta de conditiile atmosferice

sau asezate in stive la

pe rame la 60-80 cm deasupra solului

locuri adapostite

hambare

podurile cladirilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa aiba o buna ventilatie,

incaperi special amenajate sa fie curate, dusumeaua sa fie din scinduri, fara spatii intre ele

De obicei uscarea plantelor pe cale naturala se efectueaza intr-un timp variabil, in functie de anotimp si
conditiile atmosferice.

Timpul de uscare naturala a produselor vegetale functie de anotimp

Produs vegetal Timpul de uscare

Vara (in zile) Primavara si toamna (in zile)
Flori 3-8 8-14
Frunzele si virfurile inflorite 3-8 10-14
Frunzele si partile aeriene 10-14 14-21
Radacinile subtiri 14-21 21-31
Radacinile groase 30-35 35-60

Uscarea artificiala. Prezinta o serie de avantaje fata de uscarea naturala:

timp de uscare mai scurt, putind fi evitate astfel procesele enzimatice de degradare
temperatura de uscare poate fi reglata dupa natura compusilor chimici conducind la produse
vegetale cu o compozitie chimica nemodificata si aspect exterior corespunzator.
la uscarea produselor se utilizeaza temperatura de 40-50 ° C, rareori 60-70 ° C pentru fructele
suculente (macese, afine); produsele cu uleiuri volatile se usuca la o temperatura de 30-35°C.
se asigura o aeratie suficienta prin utilizarea unui sistem adecvat de producere si reglare a
curentilor de aer.
productivitate de 3500-5000 Kg.produse proaspete in 24 ore, uscarea realizindu-se in 2-6 ore.

Se utilizeaza mai multe tipuri de uscatoare:

a.uscatoare evantai - stelajul pe care sint plasate ramele cu produse, se rotesc deasupra sursei de caldura

b.uscatoare tunel

9
Farmacognozie generala
PRODUS VEGETAL - Obtinerea produselor vegetale
- produsele care trebuie uscate sint asezate pe rame care, la rindul lor, sint plasate deasupra unor
carucioare ce se deplaseaza automat si cu o viteza uniforma de-a lungul unui tunel din zid care constituie
uscatorul propriu-zis.

- la intrarea in tunel produsele vor fi intimpinate de un curent de aer avind o temperatura mai scazuta si
cu umiditate relativ crescuta;pe amasura ce inainteaza in tunel,temperatura curentului de aer va creste treptat
odata cu scaderea umiditatii,astfel ca produsele vor ceda din apa ce o contin in mod gradat,conducind la
produse uniform uscate.

- viteza de circulatie in tunel a carucioarelor este astfel calculata, incit, la sfirsitul cursei in tunel,
plantele sa fie complet uscate.

c.uscatoare rotative cu rame

- aerul patrunde printr-o coloana, plasata central, in interiorul camerei de uscare, in jurul careia sint
dispuse platouri circulare ce se pot roti in jurul axei lor; totodata, produsul supus uscarii are o circulatie de sus
in jos, trecind din platou in platou, pe masura uscarii si asigurind prin aceasta continuitatea procesului(cind
produsul a ajuns pe ultimul platou, este gata uscat si se evacueaza).

d.uscatoare cu banda transportare

- incaperea de uscare este metalica, iar plantele sint intinse pe benzi confectionate din pinza de otel

- plantele sint aduse pe benzi transportoare, care circula dintr-un capat in celalalt al uscatorului; la
sfirsitul cursei, plantele cad pe a doua banda, plasata dedesupt si care circula in sens invers. In uscator sint
cinci benzi transportoare pe care produsul circula pina in momentul uscarii.

- curentul de aer cald circula,de obicei, in sens invers deplasarii produselor avind debitul si temperatura
reglate in functie de structura si compozitia produselor de uscat.

Uscarea in vid

produsul isi pastreaza aproape neschimbate toate proprietatile pe care le avea in stare proaspata
este o metoda indicata pentru plante aromatice, care trebuie uscate repede si la o temperatura cit
mai joasa (ceai, scortiosara, seminte de cacao)
uscarea se face in etuve de fonta cu pereti rezistenti si prevazuti cu pompe de vid.

Produsele dupa uscare nu pot fi impachetate imediat, deoarece se farimiteaza cu multa usurinta.Aducerea la
o umiditate comerciala, care permite ambalarea, se face prin mentinerea produselor timp de 2-3 zile la
umiditatea normala din atmosfera.

Liofilizarea

este procedeul care conduce la cele mai bune rezultate, apa fiind eliminata din produsul vegetal
prin sublimare
in primul rind produsul este congelat la o temperatura de - 20° C pina la - 80° C, conditii in
care apa se transforma in cristale fine; urmeaza sublimarea care se face prin cresterea treptata a
temperaturii (+10°C,+20°C) sub un vid inaintat.

10
Farmacognozie generala
PRODUS VEGETAL - Obtinerea produselor vegetale
se obtine un produs uscat si spongios, de cea mai buna calitate.
prin cresterea umiditatii enzimele isi reiau activitatea.
procedeu costisitor utilizat in special pentru conservarea unor suse selectionate de bacterii/
ciuperci

Stabilizarea produselor vegetale

Se realizeaza prin diferitele procedee de inactivare a sistemelor enzimatice din materialul proaspat recoltat;
alegerea celui mai bun procedeu de stabilizare este dependent de natura echipamentului enzimatic si de de
natura principiilor active.

Procedee utilizate:

1. introducerea pe scurt timp a produselor recent recoltate in alcool fierbinte, la care se adauga carbonat de
calciu pentru neutralizare;
2. mentinerea produselor in etuva, la o temperatura de 60°C, timp de o ora.

Conditionarea produselor vegetale

Dupa uscare, produsele sint supuse unei noi selectionari pentru aducerea lor la gradul de puritate cerut de
Farmacopee si de normele in vigoare; aceasta operatie consta in indepartarea partilor alterate, mucegaite sau
degradate in timpul uscarii.

In cadrul conditionarii intra si aducerea produselor vegetale la gradul de maruntire dorit: “in toto” (intregi),
“concissum” (taiat), “pulveratum” (pulverizat).

Ambalarea si marcarea

Partile aeriene inflorite se ambaleaza pe timp noros sau dimineata, pentru a se evita sfarimarea lor; florile se
ambaleaza in saci de hirtie sau in lazi captusite cu hirtie, frunzele si partile aeriene se ambaleaza in saci sau
saltele de pinza; daca se pastreaza mai mult timp, este bines a se preseze in baloturi.Radacinile se ambaleaza, in
general, in scai de pinza.

Marcarea consta in stampilarea si etichetarea ambalajului; pe eticheta se mentioneaza denumirea stiintifica

si populara, partile de planta, adresa intreprinderii furnizoare, numarului lotului, greutatea bruta si neta,
documentul care reglementeaza calitatea produsului si stampila unitatii producatoare. Produsele toxice sint
prevazute cu o eticheta cu cap de mort.

Depozitarea si conservarea

11
Farmacognozie generala
PRODUS VEGETAL - Obtinerea produselor vegetale
Conservarea produselor vegetale, de care depinde in mare masura calitatea lor, se face in depozite curate,
uscate, bine aerisite, cu o umiditate constanta si iluminate indirect; trebuie sa fie ferite de agenti daunatori
(rozatoare, insecte);

Produsele toxice se depoziteaza separate, in incaperi speciale; produsele care contin uleiuri volatile se
conserva in vase inchise, la o temperatura de aproximativ 19°C.

Variatia continutului in ulei volatil in timpul depozitarii

Produs vegetal Durata conservarii in ani Pierderea in ulei volatil %

Menthae piperitae folium
Menthae piperitae folium
Melissae folium
Melissae folium
Carvi fructus
Foeniculi fructus
Anisi vulgaris fructus
Thymi herba
1 36,1
7 62,5
1 55,5
7 94,4
5 19,2
5 38,9
6 46,9
6 71,4

In timpul depozitarii produsele vegetale nu ramin intr-o stare inerta, ci sufera o serie de procese biochimice
si transformari care sint urmarea celor care se instaleaza imediat dupa recoltare si in special in timpul uscarii.

Dupa moartea celulei au loc o serie de procese care se continua si in timpul uscarii si in cursul carora se
absoarbe oxigen si se elimina bioxid de carbon; in timpul uscarii aceste procese pot conduce la dereglarea
sistemelor biochimice normale cu degradarea ireversibila a principiilor active.

Deprecierea materialului vegetal este rezultatul unor factori externi:

temperatura si umiditatea - nu actioneaza prin ei insasi, ci realizeaza mediul propice degradarii

principiilor active; Dupa 6 luni de conservare (indiferent de umiditatea relativa) uleiul volatil scade in
radacinile de Valeriana officinalis la ~50% din valoarea initiala; la o umiditate relativa de 90-100%
pierderea este de 100%.
aerul si lumina - in prezenta oxigenului din aer si mai ales sub influenta luminii o serie de principii
active (flavone, acizi grasi nesaturati, terpene, vitamine) pot suferi procesul de autooxidare.

Dintre reactiile chimice de degradare ale substantelor naturale putem sa amintim: reactiile de hidroliza,
reactiile de oxidare, reactiile de izomerizare.

12