UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ, „REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI”

A BANATULUI DIN TIMIŞOARA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ ŞI SILVICULTURĂ
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator:

Şef lucr. dr.ing. Dragomir Petru Ioan

Absolvent,

Hațegan Ionel Daniel

Timişoara

2018
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ, „REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI”
A BANATULUI DIN TIMIŞOARA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ ŞI SILVICULTURĂ
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ

CERCETĂRI PRIVIND
ESTIMAREA CANTITATIVĂ A
MESEI LEMNOASE FASONATE
DIN U.P. IV ARAD SUD ÎN
ANUL 2017

Coordonator:

Şef lucr. dr.ing. Dragomir Petru Ioan Absolvent,

Hațegan Ionel Daniel

Timişoara

2018
 Cuprins

Tema proiectului ......................................................................... Error! Bookmark not defined.

INTRODUCERE ............................................................................................................................ 5
Capitolul 1. STADIUL ACTUAL AL CUNOŞTINŢELOR ................................................................... 6
1.1. 1.1 Caracterizarea Regiei Naționale a Pădurilor – U.P. IV Arad Sud .................................... 6
1.1.1Vecinătăți, limite, hotare ................................................ Error! Bookmark not defined.
1.1.1.1. Trupuri de pădure (bazinete) componente ............................................................. 9
1.2. ORGANIZAREA TERITORIULUI ...................................... Error! Bookmark not defined.
1. 2 .1 . Constituirea unității de producție (proprietății) ............................................ 10
1.2.2. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului .............................. 11
1. 2.3. Suprafața fondului forestier.................................................................................. 11
1.2.3.1. Determinarea suprafețelor ................................................................................. 11
1. 2.3.2. Utilizarea fondului forestier ............................................................................... 11
1.2.4 . Organizarea administrativă (districte, brigăzi, cantoane) .................................... 13
1.2.5.Geologie ................................................................... Error! Bookmark not defined.
1.2.6.Geomorfologie ........................................................................................................ 14
1. 2.7.Climatologie……………………………………………………………………………………………….…….14
1.2.8. Regimul termic…………………………………………………………………………………………………14
1.2.9.Regimul pluviometric………………………………………………………………………………………..15
1.2.10. Regimul eolian……………………………………………………………………………………………….16
Capitolul 2 SCOPUL ŞI OBIECTIVELE LUCRĂRII ........................................................................ 17
Capitolul 3 REZULTATELE STUDIULUI ...................................................................................... 18
1.1.Metodica cercetărilor .................................................................................................... 18
CONCLUZII ................................................................................................................................ 26
Bbliografie ................................................................................................................................ 28
 INTRODUCERE

Lucrarea de faţă işi propune să prezinte principalele activități în culegerea datelor prin
masurători directe, elemente legate de stațiune, observații directe, în conformitate cu
instrucțiunile și normele de amenajare a pădurilor aflate în vigoare, din cadrul proprietății
U.P. Arad Sud.
În acest sens, s-au facut efectuat următoarele măsuratori: au fost amplasate în fiecare
unitate amenajistică suprafețe de probă cu raza variabilă, în cuprinsul cărora s-au măsurat
diametre și înălțimi pe specii, măsurători care au stat la baza determinării volumelor, dar și a
diametrelor și înălțimilor medii ( după caz și pe elemente de arboret), precum și pentru
stabilirea compoziției; determinarea vârstelor s-a făcut pentru fiecare element de arboret prin
numărarea inelelor anuale la probele recoltate pe cioatele proaspăt tăiate, dar și prin
adăugarea la vârsta de la amenajarea precedentă a anilor corespunzători la data întocmirii
fișei de descriere parcelară; consistența, elagajul, proveniența, vitalitatea și tipul de floră s-au
stabilit prin observații și cercetări în teren la nivel de unitate amenajistică, și pe fiecare
element de arboret prin parcurgerea în totalitate a suprafeței studiate; înclinarea terenului s-a
determinat prin măsurători efectuate cu dendrometru, în diferite puncte ale u.a.-ului, atât în
amonte cât și în aval, după care s-a calculat valoarea medie; clasa de producție s-a stabilit
pentru fiecare element în parte, cu ajutorul graficelor de variație a înălțimii în raport cu
vârsta, conform datelor din carnetul de teren rezultate în urma inventarierilor;
 Capitolul 1. STADIUL ACTUAL AL CUNOŞTINŢELOR

1.1 Caracterizarea Regiei Naționale a Pădurilor - U.P. IV Arad Sud

Pădurile care fac parte din obiectul prezentului studiu sunt proprietate a U.P. IV Arad
Sud, ce constituiesc unitatea de producție, Jud. Arad. Din punct de vedere fizico-geografic,
pădurea se ragăsește în cadrul a două unități de relief: Dealurile de Vest (Dealurile de Vest)
și Munții Zarandului (Munții Hușului, Masivul Highiș), în bazinul hidrografic al râului
Mureș. Trupurile Sud-Vest Mureș, Sud Mureș și Near King 1 se regăsește în Dealurile de
Vest, mai exact in Podișul Lipovei, trupul Near king 2 se regăsește în Munții Hușului iar
trupul Nord Mureș se regăsesc în Muntii Highiș. Principalele căi de acces în teritoriul unității
de producție sunt reprezentate de drumuri publice, respectiv : drumul național DN7
București- Nădlac, drumul județean DJ 682 Lipova - Făget, drumul comunal DC 83 Ususău-
Batan, drumul comunal DC 72 Săvârșin- Stejar, din care se desprind apoi drumuri forestiere.
Fondul forestier a proprietății U.P. IV Arad Sud, din cadrul regiei naținale a pădurilor,
este administrat de Ocolul Silvic Lipova din cadrul Direcției Silvice Arad.

Nr. Judetul Unitatea Denumirea a fost: Parcele Suprafața

Crt. teritorial aferente ha
administrativă O.S O.P
1 Oraș Lipova Lipova II 1 41,96
Șistarovăț
2 Comuna Ususău IV 2-14, 333,38
Arad Dorgoș 87,88
3 Comuna Conop Lipova V Belotinț38-44 171,11
4 15-37, 45, 620,39
89D
5 Radna VI Milova 61-86 554,95
6 Comuna Birchiș Valea II Groși 46-53 149,78
Mare
7 Comuna Săvârșin III Părești 54-60 177,83
Săvârșin
Total - - - - 2049,40
Tabelul 1.1. Repartizarea fondului forestier pe unități teritorial – administrative

Cea mai mare parte din pădurile acestei unități de producție au aparținut diversilor
proprietari de etnie maghiară sau austriacă precum și statului austro-ungar, respectiv pădurile
din UP II Șiștarovăț, UP IV Groși, UP. V Belotinți (OS Lipova), UP II Groși (OS Valea
Mare). Aceste păduri au aparținut în mare majoritate familiei Mocsonyi, cumparată de
aceasta de la statul austro-ungar. Această familie a mai deținut și alte suprafețe însemnate de
pădure din alte unități de producție învecinate. Pădurile aparținând acestei familii au fost
gospodărite prin administrația silvică cu resedința în castelul propriu din Bulci. Administrația
silvică care a gospodărit pădurile în principal în scopuri cinegetice, dar nefiind neglijate nici
țelurile de producție de masă lemnoasă și aspectele legate de cultura și exploatarea pădurilor.
Atât pădurile particulare cât și cele ale statului român, s-au gospodărit pe baza de
amenajamente sumare, care prevedea printre altele: aplicarea regimului codru cu tratamentul
tăierilor succesive și rase. Aplicarea acestor lucrări este îndoielnică. Acest lucru reflectă
parțial în actuala structură a claselor de vârstă. Astfel, exploatarea în ritm accelerat a
arboretelor cvasinaturale, existente la începutul secolului a continuat și în perioada. Aceste
exploatări au determinat apariția unor arborete parțiale sau total derivate, ce nu valorifică în
întregime potențialul stațional.
În situația în care regenerarea naturală nu s-a realizat, s-au executat împăduriri
artificiale, mai ales în stațiunile proprii cvercineelor. De asemnea, pășunatul abuziv și
activitatea umană au produs degradarea unor stațiuni și scăderea productivității arboretelor.
După anul 1948 pădurile au trecut în proprietatea statului, astfel că, începând cu
amenajarea din 1951, s-a început o gospodărire cât mai rațională, în strânsă legătură cu
condițiile de vegeteție și cerințele social-economice locale.
Unitatea de producție s-a constituit prin cumpărarea pădurilor de la mai mulți
proprietari.
Trupul Sud-Vest Mureș a fost cumparat de la Tripon Stelea-Ioan, care a dobândit
pădurea în calitate de mostenitor de la Mărculescu Stela.
Trupul Sud Mureș a fost cumpărat de la doi proprietari, respectiv: 409,08 ha de la
Radulovici Mirela care a dobândit că suprafața reconstituia dreptul de proprietate în calitate
de moștenitor al defuncților Zeno Cioban și Olimpia Cioban în conformitate cu prevederile și
o suprafață de 382,46 ha de la Onciu Teodora Maria care a moștenit aceasta suprafață de la
Elena Cioban.
Trupul Near King 1 a fost cumpărat de la David Elena, moștenind pădurea de la
Lupșa Ștefan.Trupul Near King 2 a fost cumpărat de la Vuscan Doina și Cosma Fenia, care a
dobândit dreptul de proprietate în calitate de mostenitoare Cosma Aurel prin reconstituirea
dreptului de proprietate.
Trupul Nord Mureș a fost cumpărat de la Lengyel-Konopi Gabriel-Colomann, în
nume propriu ca mandatar al domnului Lengyel-Konopi Georg-Gabriel-Adam care a moștenit
pădurea de la Konopi Kalaman, în baza Sentinței civile nr. 1412/22.12.2008, pronunțată de
Judecătoria Lipova, rămasă definitivă și irevocabilă.
Având în vedere constituirea acestui UP, este dificil de stabilit bazele de amenajare
adoptate la amenajamentele anterioare deoarece acest UP este constituit din 5 trupuri de
pădure care provin din 6 unități de producție aparținând a patru ocoale silvice. Deoarece
structura pe ocoale silvice a fost mult diferită în 1948 față de cea din prezent, este foarte greu
de facut o analiză concretă a modului de gospodărire din trecut.
Majoritatea arboretelor au fost tratate în -SUP A- codru regulat, cu tratamentul
tăierilor combinate. Au fost conduse până la vârsta exploatabilității tehnice cu un ciclu de 110
ani, dar și de 100 ani. Unele arborete din trupul Near King 1 au fost conduse în SUP B-
Furnire estetice- având un ciclu de 180, aplicânduse tratamente speciale.
Baza de amenajare au fost actualizate de la o etapa la alta în conformitate cu normele
tehnice în vigoare. Respectarea bazelor de amenajare trebuie să conducă treptat la
normalizarea mărimii și structuri fondului forestier de producție. Încă de la prima amenajare
s-a fixat regimul codru pentru toate pădurile, iar arboretele au fost încadrate în grupa a II-a
funcțională.

1.1.1 Vecinătăți, limite, hotare

Limitele unității de producție sunt atât naturale (reprezentate de culmi și văi evidente)
cât și convenționale, ele fiind evidențiate în tabelul următor:
 Puncte cardinale Vecinătăți Limite Hotare
TRUPUL SUDVEST MUREȘ

Nord Padure prop.privați Convenționale Limite parcelare

Naturale și Valea Dorgoșului
Est OS Lipova (stat)
convenționale Limite parcelare
Sud Padure PrimariaUsusău Convenționale Limite parcelare
Vest Pășune și pădure a Primăriei Ususău Convenționale Limite parcelare
TRUPUL SUD MUREȘ

Teren agricol proprietari privați și râul Naturale și

Nord DC 83Ususău-Bata
Mureș convenționale
Naturale și Pârâul Varnița
Est Padure primaria Bârzava
convenționale Limite parcelare
Naturale și Liziera pădurii
Sud OS Lipova (stat)
convenționale Limite parcelare
Pașune Primaria Conop și pășune Naturale și Valea Sera
Vest
proprietari privați convenționale Limite parcelare
TRUPUL NEAR KING 1

Naturale și Liziera pădurii

Nord Proprietăți private
convenționale Limite parcelare
Est OS Valea Mare (stat) Conventionale Limite parcelare
Sud Pășune Primaria Birchiș Conventionale Limite parcelare
Vest Proprietăți private Conventionale Limite parcelare
TRUPUL NEAR KING 2

Naturale și Pârâul Budișa

Nord OS Săvârșin (stat) si proprietăți private
convenționale Limite parcelare
Naturale și Liziera pădurii
Est Pasuni propritari privați
convenționale Limite parcelare
Naturale și Pârâul Oașului
Sud Padure Primăria Săvârșin
convenționale Limite parcelare
OS Săvârșin (stat),OS Regal (privat), Padure
Vest Naturale Culmea Hotarului
Primăria Săvârșin
TRUPUL NORD MUREȘ

Nord Pădure primăria Conop Convenționale Limite parcelare

Est Pădure primăria Conop Naturale Valea Odvoșului
Pădure primăria Conop, Valea localității Naturale și Liziera pădurii
Sud
Conop convenționale Limite parcelare
Pădure primăria Conop si pădure Naturale și Culmea Cerbiți
Vest
composesorat Odvos convenționale Limite parcelare
Tabelul 1.1.1.- Vecinătăți, limite, hotare

În tabelul 1.1.1. sunt prezentate vecinătățile, limitele, cât și hotarele proprietăți U.P. IV
Arad Sud.
 1.1.1.1. Trupuri de pădure (bazinete) componente

Unitatea de producție a proprietăți a U.P. IV Arad Sud

este formată din cinci trupuri de pădure. Împărțirea unității de producție pe trupuri de pădure
și pe bazinete hidrografice este redată în tabelul următor:

Denumirea Comuna
Nr. Denumirea Suprafața
trupului de Parcelele componente (orașul) în raza
crt. bazinetului ha
pădure careia se află
Valea
1 1 41.96 Lipova
Cremeniște
Pârâul
2 3-5 75.48
Sud-Vest Mureș Cremeniște
3 Râul Mureș 2, 88 27.04
Valea Ususău
4 6-14, 87 230.86
Dorgoșului
Total 375,34

5 Paraul Girocoți 15-19 122.75

6 Raul Mureș 20-24, 45, 89 155.07
7 Sud Mureș Pârâul Varnița 25-26, 57.26
8 Pârâul Lalașinț 27-37 285.31 Conop
9 Valea Sera 38-44 171.11
Total 791,5

10 Valea Cerneiului 46-48 76.59

Valea Doldora
11 49-52 56.53
Near King 1 Mare
Valea Doldora Birchiș
12 53 16.66
Mică
Total 149,78

13 Pârâul Oașului 54 33.95

14 Pârâul Între Văi 55-57 71.92
Near King 2
15 Pârâul Budișa 58-59 64.78
Săvîrșin
16 Pârâul Vinești 60 7.18
Total 177,83

Pârâul
17 Nord Mureș 61-64 86.48
Neamțului
18 Valea Telcoșului 65-75 237.44
Conop
19 Valea Odvoșului 76-86 231.03
Total 554,95

Total general 2049.4 -

Tabelul 1.1.1.1. Trupuri de pădure

 1.2. ORGANIZAREA TERITORIULUI
1. 2 .1 . Constituirea unității de producție (proprietății)

Unitatea de producție IV Arad Sud s-a sonstituit în forma actuală, în baza

prevederilor adoptate la Conferința I de amenajare. Documentele care au stat la baza
constituirii unități de producție sunt contractele de vânzare cumpărare, sunt redate în
următorul tabel:

Acte proprietate Vânzător Suprafaţa măsurată

Contract de vânzarecumpărare Nume, prenume
Moștenitorul
defunctului mp ha
(ei)...
NR. Data
Leghyel-Konopi Konopi
1200 09.08.2010 5549500 554.95
Gabriel-Colomban Kalaman
Zeno Cioban
1585 01.06.2011 Radulovici Mirela 4090800 409.08
Olimpia Cioban
Onciu Teodora
1589 01.06.2011 Elena Cioban 3824600 382.46
Maria
3866 24.11.2011 Cooș Gheorghe Cooș Florea 791200 79.12
3867 21.11.2011 David Elena Lupșa Stefan 706600 70.66
Tripon Stelian- Mărculescu
1557 15.09.2011 3673800 367.38
Ioan Stelea
Vuscan Doina
3331 30.09.2011 Cosma Aurel 1778300 177.83
Cosma Femia
Ionescu Elena- Ionescu
2348 07.08.2013 79200 7.92
Maria Alexandru
Total 20494000 2049.4

Tabelul 1.2.1. Unitățile de producție

1.2.2. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului

La constituirea parcelarului s-a ținut cont că aceste unități de organizare să fie bine
delimitate prin forme de relief (văi, culmi) sau prin linii artificiale cu caracter permanent
(drumuri, linii deschise). Unele parcele sunt doar părți din parcelele vechi.
Parcelarul s-a numerotat conform normelor tehnice în vigoare, începând cu numărul 1,
evidențiindu-se 89 parcele.
 Limitele de subparcele s-au menținut în mare parte, dar au suferit și modificări printr-o
analiza mai atentă a situației din teren.
La constituirea subparcelarului au fost respectate criteriile de separare din normele în
vigoare, iar materializarea acestuia s-a facut de către proiectanți.

1. 2.3. Suprafața fondului forestier

1.2.3.1. Determinarea suprafețelor

Suprafețele au fost obținute în urma prelucrării informatice a planurilor (scanare,

georeferențiere, vectorizare) și a măsurătorilor, cu ajutorul sistemelor de informații
geografice (GIS).

Suprafața Diferențe Justificări

Suprafața la
conform datelor
amenajarea
din actele de
actuală + - + -
proprietate
2049.4 2049.4 - - - -
Tabelul 1.2.2.Determinarea suprafeței

În tabelul 1.2.2. se prezintă situația suprafețelor rezultate în urma determinării lor.

Suprafața este definitivă fiind înscrisă în cartea funciară în urma intabulării.Suprafața fiind de
2049.4 ha.

1. 2.3.2. Utilizarea fondului forestier

Suprafața (ha)
Nr.
Simbol Categoria de folosință forestieră
Crt. Totală Grupa I Grupa a II-a
1 P. Fond forestier total 2049.4
1.1 P.D. Terenuri acoperite cu pădure 2037.08 1025,53 1011,55
Terenuri care servesc nevoilor de
1.2 P.C. - - -
cultura
Terenuri care servesc nevoilor de
1.3 P.S. 3,65 - -
producție silvică
Terenuri care servesc nevoilor de
1.4 P.A. 0,23 - -
administrație forestieră
1.5 P.I. Terenuri afectate impăduririi 8,44 - -
1.6 P.N. Terenuri neproductive - - -
Terenuri scoase temporar din
1.7 P.T. - - -
fondul forestier și neprimite
1.8 P.O. Ocupații și litigii - - -
Tabelu 1. 2.3.1. Utilizarea fondului forestier
 În tabelul 1.2.3.1. este redată utilizarea fondului forestier din cadul U.P. IV Arad Sud, în
care suprafața totală este de 2049.4 ha., din care terenuri acoperite cu pădure sunt de 2037.08
ha și terenuri afectate împăduririi sunt de 8.44 ha..

Figura 1.2.1. Utilizarea fondului

Utilizarea fondului forestier

Terenuri acoperite cu padure (ha)

3.6
Terenuri care servesc nevoilor de
5 producție silvică (ha)
2037.08 0.2 Terenuri care servesc nevoilor de
administratie forestiera (ha)
3
8.4 Terenuri afectate impaduririi (ha)

Din figura 1.2.1. sunt prezentate că mai bine de 99 % din suprafaţa unității de
producție, este acoperită de pădure, restul suprafeței revine nevoilor de producție respectiv
administrației silvice. În acest context se poate vorbi de o utilizare eficientă a fondului
forestier.

1.2.4 . Organizarea administrativă (districte, brigăzi, cantoane)

Din punct de vedere administrativ, fondul forestier din cadrul U.P. IV Arad Sud este
situat pe raza a trei ocoale silvice, patru districte și patru cantoane silvice.
Repartiția pe ocoale, districte și cantoane este redata în tabelul 1.2.4.1.
 Ocolul District Canton Parcele
silvic Nr. Denumire Nr. Denumire
Trup componente Suprafața
Sud-Vest
IV Patarș 19 Feneș 1-14,87,88 375,30
Lipova Mureș
V Zabalț 28 Chelmac SudMureș 15-45,89 791,54
Mocșoni Near King I 45-53 149,78
I Bata 8 Fiac
Starcea Near King II 54-60 177,83
Valea
I Conop 2 Odvoș N Mureș 61-86 554,95
Mureșului
Total 2049,40
Tabel 1.2 .4.1. Situația administrativă pe ocoale, districte și cantoane

Din câte se vede din tabelul 1.2.4.1., se constată că Ocolul Silvic Lipova este constituit
din V Zabalț și IV Pătârș, Ocolul Silvic Mocșoni Starcea din I Bata și Ocolul Silvic Valea
Mureșului care este constituit din I Conop.Aici mai sunt prexizate si trupurile care aparțin, cât
și parcelele componente, dar si suprafețele acestora.

1.2.5.Geologie

În zona studiată, tectonic, formaţiunile geologice se încadrează în două etaje

structurale: cele sedimentare, la etajul structural superior, şi fundamentul cristalin, la etajul
structural inferior. Regiunea Dealurilor de Vest a devenit uscată în a doua parte a Pliocenului,
fiind apoi antrenată de mișcarea de ridicare caracteristică întregului lanț carpatic. Mișcarea de
ridicare a determinat intensificarea proceselor de eroziune care au fragmentat și transformat
această unitatea într-o treaptă deluroasă situată între munte și câmpie.
Geologia de suprafaţă de pe teritoriul Câmpiei şi Dealurilor de Vest este monotonă.
Formaţiunile geologice mai vechi sunt integral acoperite cu depozite cuaternare şi aluvionare.
Pe areale restrânse, la nivelul general al dealurilor, apar magmatite laramice şi magmatite
neogene reprezentate prin piroclastite şi chiar curgeri de lavă andezitică. Pe alocuri sunt
prezente la suprafaţă şisturile cristaline, sub formă de culmi şi măguri în Dealurile de Vest,
rămase la zi încă din stadiul iniţial de evoluţie sau ajunse într-o asemenea poziţie prin
înlăturarea treptată a sedimentarului miocen în care au fost îngropate.
 1.2.6.Geomorfologie

Din punct de vedere fizico-geografic, pădurile studiate se ragăsesc în cadrul a două

unități: Dealurile de Vest și Munții Zarandului, mai exact:
- Dealurile de Vest:
- Podișul Lipovei- parcelele 1-53;
- Munții Zarandului:
- Munții Hușului- parcelele 54-60;
- Masivul Highiș- parcelele 61-89.
Unitatea geomorfologică care domină este versantul, configurația fiind în cea mai
mare parte ondulată. Înclinarea dominantă este cea repede iar expoziția dominantă este cea
parțial însorită.
Ponderea majoritară a pădurilor este situată între 201-300 m cu o proporție de 81 %.
Expoziția dominantă este cea parțial însorită (58%), fiind urmată de cea însorită (26%) și de
cea umbrită (16%). Înclinarea terenului înregistrează o gamă largă de valori, ce merg de la
porțiuni cu pantă de 16g până la înclinări cu pante foarte repezi. După prelucrarea datelor din
teren rezultă urmatoarele repartiții pe categorii de înclinare:

sub 16g (pantă usoară și moderată): 1009,52 ha (49%);

16-30g (pană repede): 1030,26 ha (50%);
31-40g (pantă foarte repede): 9,62 ha (1%).
Multitudinea factorilor geomorfologici enumerați se află în strânsă legătură, ei
determinând formarea solului, repartizarea vegetației în spațiu, precum și productivitatea
acesteia.

1. 2.7.Climatologie

Regimul climatic al unității este de tip continental moderat, cu influenţe ale climatului
submediteranian. Respectiv un climat marin,cu ierni blânde și veri călduroase, temperatura
medie a lunii celei mai calde sub 220C, dar cel puțin 4 luni depășește 100C, cu maxima
pluviometrică la începutul verii și minima la sfârșitul iernii.

1.2.8. Regimul termic

Regimul termic influențează toate procesele ce au loc în cadrul ecosistemelor

forestiere. Prin datele prezentate în continuare, rezultă o primă caracterizare a climatului
regiunii sub aspectul regimului termic al aerului și al influențelor pe care acesta le are asupra
creșterii și dezvoltării vegetației forestiere.
Caracteristici Ampli-
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuală
climatice tudinea
Media
-1.5 0.6 5.5 10.8 15.6 18.8 20.5 20.2 16.7 11.3 5.6 1.1 10.4 22.0
lunară
Maxima
16.2 18.0 25.8 32.8 35.0 37.7 39.7 40.4 39.6 32.5 27.7 16.7 40.4 24.5
absolută
Minima - - - - -
-7.5 -1.7 2.2 7.3 5.1 -1.6 -7.7 -30.1 37.4
absolută 27.4 30.1 21.5 10.7 23.0
Media
1.8 4.2 10.4 16.3 21.5 24.6 26.7 26.6 22.9 16.8 9.3 3.8 15.4 21.1
maximelor
Media
-4.7 -3.0 0.5 5.2 9.8 13.0 14.3 13.9 10.6 5.8 1.9 -1.7 5.5 19.0
minimelor

Tabel 1.2.8. Regimul termic

Din tabelul 1.2.8. reies urmatoarele date anuale:

-temperatuta medie anuală: 10.4 oC

-temperatura medie a lunii celei mai calde:26.7 oC
-temperatuta medie a lunii celei mai reci:-4.7 oC
-temperatura minimă absolută: -30.10 oC (05.02.1954)
-temperatura maxima absoluta:40.50 oC (15.08.1952)
Amplitudinea temperaturii medii anuale este de 22 oC. Temperatura aerului prezintă
importante variații lunare si anuale.

1.2.9.Regimul pluviometric

În tabelul 1.2.9. este prezentat regimul pluviometric care reprezintă o importantă

caracteristică climatică, precipitațiile fiind unul din factorii ecologici de mare importanță
pentru vegetația forestieră.

Tabelul1.2.9. Regimul pluviometric

Valori lunare Media
anuală
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

P (mm) 39 38 35 51 72 92 68 58 44 39 46 51 632

Precipitațiile medii anuale pentru zona forestieră a acestei unități de producție este
de 632 mm.

Media precipilațiilor lunare este variată, ea înregistrând un maxim în luna iunie (92
mm) si un minim in luna martie (35 mm).
 Pe anotimpuri, precipitațiile medii după cum sunt prezentate și în tabelul 1.2.9. sunt
următoarele:

- precipitații medii primavara: 158 mm

- precipitații medii vara: 218 mm
- precipitații medii toamna: 129 mm
- precipitații medii iarna: 128 mm
Anotimpul cel mai secetos este iarna, cand cad in jur de 20% din precipitații, iar
sezonul cel mai ploios este vara când cade peste 34% din cantitatea totală de precipitații.
Începând cu a doua decadă a lunii noiembrie și durează până în a doua decadă a lunii
martie precipitațiile sunt sub formă de zăpadă. Primul strat de zăpadă apare în medie la
începutul lunii decembrie, iar ultimul strat apare în ultima decadă a lunii februarie.
Durata medie a stratului de zăpadă este de 102 zile, cea ce ne arată ca exploatarea
pădurilor se poate face în condițiile bune, respectând normele tehnice referitoare la protejarea
semințișului și a solului.

1.2.10. Regimul eolian

Circulația aerului atmosferic influentează constant și activ o serie de procese din viața
pădurii. Efectele sunt în general favorabile, dar, în anumite împrejurări, pot deveni
nefavorabile sau chiar catastrofale.
După datele din literatura de specialitate și din informațiile locale, regimul eolian nu
influențează în mod deosebit vegetația locala.
Din analiza datelor rezultă ca în zona studiată, vântul bate cu diferite intensități în toate
anotimpurile. În unele situații, vântul poate produce dezrădăcinarea și rupere arborilor mai
ales în combinație cu zăpada. Perioada de calm atmosferic se întâlnește mai frecvent la
sfârșitul verii și inceputul toamnei.
 Capitolul 2 MATERIAL ŞI METODE CE CERCETARE

Materialul studiat este reprezentat de masa lemnoasă valorificată în anul 2017 din U.P..
IV Arad Sud
Metoda de cerectare principală este cea a documentării, culegerea datelor făcându-se prin
preluarea datelor din amenajamentul silvic al U.P.. IV Arad Sud.
Determinarea volumului de masă lemnoasă valorificată din a U.P.. IV Arad Sud în anul
2017 şi a preţurilor de s-a realizat prin prelucrarea datelor existente la Ocolul Silvic Lipova.
 Capitolul 3 REZULTATELE STUDIULUI

Răspândirea teritorilă a tipurilor de stațiuni

Tabelul 3.1.
Tipul de stațiune Suprafața Categoria de bonitate Tipuri și
Nr.
subtipuri de
ctr. Codul Diagnoza Ha % Superioară Mijlocie Inferioară
sol
0 1 2 3 4 5 6 7 8
FD3- ETAJUL DELUROS DE GORUNETE, FAGETE ȘI GORUNETO-
FAGETE
Deluros de gorunete Bm,
5.1.5.2 brun slab-mediu podzolit, 37.3 2 37.3 - 3101
edafic mijlociu
Deluros de gorunete Bs, brun,
5.1.5.3 edafic mare, cu 43.1 2 43.1 - - 3101
Asarum-Stellaria
Total FD3 80.4 4 43.1 37.3 -

FD2- ETAJUL DELUROS DE CVERCETE ȘI SLEAURI

Deluros de cvercete, Bm,

2101
6.1.4.2 podzolit-pseudogleizat, edafic 40.4 2 - 40.7 -
2201
mijlociu.
Deluros de
cvercete(gorunete) și șleauri 2101
de deal Bs, 2201
6.1.4.3 1760.9 86 1760.2 - -
podzolit-pseudogleizat, 2212
edafic mare, cu Carex 3101
pilosa
Deluros de cvercete, cu fagete
de limită inferioară
6.2.5.2 4.0 - - 4.0 - 3115
Bm, brun, edafic mijlociu, cu
Asperula-Asarum
2201
Deluros de cvercete, cu fagete
3101
6.2.5.3 de limită inferioară 155.5 8 155.5 - -
3110
Bs, brun, edafic mare
3115
Deluros de cvercete Bm(s),
6.2.6.3 aluvial molic, (intensmoderat) 3.8 - - 3.8 - 0408
humifer
Total FD2 1965.1 96 1916.7 48.5 -

TOTAL ha 2045.2 100 1959.7 86.5 -

GENERAL % 100 100 96 4 -
 În tabelul 3.1. este prezentată răspândirea teritorială a tipurilor de stațiuni care aparțin
proprietății private, acesata fiind cumpusă din: etajul deluros de gorunete, fagete și goruneto-
fagete ocupa partea superioară a unități de producție din punct de vedere altitudinal și se
caracterizează prin faptul că distribuția vegetației forestiere este foarte puternic influențată de
relief, gorunetele fiind raspândite pe versanții însoriți, iar fagetele pe versanții umbriți.
Caracteristic acestui etaj sunt solurile brune foarte variate ca specific ecologic. Frecvent
și de regulă în partea superioară a etajului se regăsesc eutricambosoluri tipice.
Etajul deluros de cvercete și sleauri se află situat în spațiul cuprins între dealurile înalte,
subcarpatice și câmpiile colinare. Predomină luvosolurile dar frecvent se regăsesc și
eutricambosoluri, atat tipice, litice cât și stagnice.

Tipurile de stațiuni

Tabelul 3.2

Suprafața Productivitatea naturala

Nr. Tipuri de Tipul de pădure
* –ha-
crt. stațiune
codul diagnoza Ha % Superioară Mijlocie Inferioară

FD3- ETAJUL DELUROS DE GORUNETE, FĂGETE ȘI GORUNETO-FĂGETE

Gorunet normal cu floră de

1 511.1 29.2 - 29.2
mull (s)
5.1.5.3
- Goruneto-făget cu floră de
2 521.1 13.8 2 13.3
mull (s)

Gorunet cu floră de mull de

3 511.3 17.0 1 17.0
productivitate mijlocie (m)
5.1.5.2
Goruneto-făget cu Carex
4 521.2 20.0 1 20.3
pilosa (m)
Total FD3 80.0 4 43.5 37.3

FD2- ETAJUL DELUROS DE CVERCETE ȘI ȘLEAURI

Ceret de dealuri de
6 711.2 3.2 - 3.2
productivitate mijlocie (m)
Cereto- gârniţet de dealuri
7 6.1.4.2 731.2 25.7 1 25.7
(m)
Amestec normal de gorun,
8 741.1 12.9 1 12.9
gârniţă şi cer (m)
Faget amestecat cu flora de
9 6.1.4.3 433.2 9.8 - 9.8
mull (Ps)
 - Goruneto-faget cu Carex
11 521.1 23.4 1 23.5
pilosa (Ps)
Ceret normal de dealuri
12 711.1 26.2 1 26.2
(Ps)
Cereto-gârnițet de dealuri
13 731.1 1225.9 60 1225.9
(Ps)
Amestec de gorun, gârniță și
14 741.2 318.1 16 318.1
cer (Ps)

Amestec de stejar pedunculat

15 742.2 157.7 8 157.7
cu cer și gârniță (Ps)

Făget amestecat din regiunea

16 6.2.5.2 433.1 4.6 - 4.0
de dealuri (Pm)
Făget de deal cu floră de mull
17 421.1 10.9 1 10.9
(Ps)
Făgeto-cărpinet cu floră de
18 6.2.5.3 431.1 49.1 2 49.1
mull (Ps)
Făget amestecat cu floră de
19 433.2 95.5 5 95.5
mull (Ps)

Aniniș pe soluri gleizate, de

20 6.2.6.3 971.2 3.8 - 3.3
productivitate mijlocie (Pm)

Total FD2 1965.1 96 1916.7 48.5

Ha 2045.5 100 1959.7 86.5

Total
% 100 - 96 4
Tabel 3.2 . Evidența tipurilor naturale de pădure

În tabelul 3.2. este redată structura actuală a fondului de producție și protecție este
prezentată în formă tabelară, relații despre mărimea acestuia, pe grupe, subgrupe, categorii
funcționale și subunități de gospodărire.
Fondul de producție și protecție este format din păduri care sunt răspândite pe 2037.08 ha,
din care păduri in grupa I-1025.53 ha și păduri din grupa a II-a- 1011.55 ha. Este prezentată o
sinteză a structuii fondului forestier referitoare la repartiția suprafețelor pe specii și clase de
vârstă, clase de producție.
 Repartiția suprafețelor pe specii și clase de vârstă, clase de producție

Grup Clase de producție

Clase de vârstă (ha)
a (ha)
Gr. Suprafa
SUP de VI și
fct. ța ha
speci I II III IV V pest I II III IV V
i e
137. 173. 178. 207.
Qv 583.5 4.5 46.2 42 326.4 42.6 7.9 0
9 2 9 7
I DR 93.4 3.6 60.7 27.9 0 0.8 0 47.0 37.5 7.8 0.2 0
FA 70.7 2.6 0 10.4 36.6 20.1 0 12.9 54.2 2.5 0 0
135. 25.
DT 235.9 8.1 56.3 80 70.5 13.7 7.7 7.9 66.8 0
9 3
DM 27.6 0.7 9 2.6 14.6 0.8 1.8 17.2 3.3 6.3 0 0
19. 173. 259. 294. 213. 292. 195. 33.
Total 1010.0 50.4 489.0 0
0 5 1 1 6 6 8 1
278. 187. 195.
Qv 653.1 7.7 31.3 86.1 63.9 398.3 57.6 1.8 0
1 4 3
II DR 50.6 0 38.8 11.7 0.09 0 0 9.4 41.1 0.09 0 0
A
Codr FA 30.7 0 0 1.6 13.0 13.1 3.6 0 11.8 18.5 0.3 0
u 29. 111. 77. 3.
regul DT 258.6 27.3 52.8 99.7 43.8 5.8 13.6 53.0
0 1 7 1
at
DM 17.6 3.3 0.6 7.6 6.0 0 0 5.6 9.7 2.0 0.1 0
39. 159. 396. 244. 224. 189. 80. 3.
Total 1011.5 97.8 72.8 514.2
6 7 9 4 1 4 1 1
11. 223. 451. 366. 105. 402. 100.
Qv 1237.0 77.8 725.3 8.9 0
6 1 3 4 9 4 3

Tot DR 143.8 3.5 99.6 39.6 0.09 0.8 0 56.5 78.9 7.6 0.6 0
al FA 100.8 2.7 0 12.2 49.3 33.5 3.0 12.9 66.0 21.5 0.3 0
37. 132. 170. 247. 103. 3.
DT 494.5 84.2 57.0 13.1 21.4 119.9
0 8 2 0 0 1
3.7
DM 45.3 9.6 10.3 20.1 0.2 1.1 22.8 13.4 8.7 0.1 0
1
58. 271. 691. 458. 123. 516. 1003. 385. 113. 3.
Total 2021.5 419
6 3 1 1 3 2 8 3 1 1
% 100 3 13 21 34 23 6 25 50 19 6 0
Tabelul 3.3. Repartiția suprafețelor pe specii și clase de vârstă, clase de producție.
 În tabelul 3.3. sunt redate datele despre repartiția suprafețelor pe specii și clase de vârstă a
grupelor de specii, suprafața fiecărei specii, reprezentând un total de 2021.58 ha, clasa de vârstă
constituind un total pe fiecare an de: în anul I suprafata fiind de 58.69 ha, anul II de 271.33 ha,
anul III de 419 ha, anul IV de 691.16 ha, anul V de 458.1 ha, ceea ce reiese din date cea mai
mare suprafață o reprezintă anul IV. Ca și clasă de producție pe ani sunt următori: în anul I
suprafața fiind de 516.22 ha, anul II fiind de 1003.81 rezultând că anul II reprezintă cea mai mare
suprafață,urmată de anul III cu o suprafață totală de 385.3 ha..

În tabelul 3.4. sunt redate formațiile forestiere și caracterul actual al tipului de pădure:

CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PĂDURE

Natural Tanar TOTAL

fundamental de Partial Artificial de nedefinit Total Terenuri
Formatia
prod. derivat Total derivat de prod. prod. padure goale
forestiera
Sup.+M
Sup. Mij. Sup. Mij. Inf. ij. Inf. Ha Ha
Ha Ha % Ha %
Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha % %
% % % % % % %
- - - - - - - - - - 3.8 3.8 0
- - - - - - - - - -
42 FĂGETE
- - - - - - - -
PURE 2.98 2 7.7 10.9 10.6 1
- - - - - - - -
DE DEALURI
43 FĂGETE 76.0 4.6 63.5 6.2 - - 8.0 - - 158.4 -
- - - - - 158.4 8
AMESTECATE
51 GORUNETE 29.7 17 - - - - - - - 46.2 -
- - - - - - - 100 - 46.7 2
PURE
52
22.82 20.3 14.01 - - - - - - 57.13 -
GORUNETO- 57.3 3
39 36 25 - - - - - - 100 -
FĂGETE
71 CERETE 25.4 3.2 - - - - 0.1 - - 29.3 -
87 11 - - - - 2 - - 100 - 29.3 1
PURE
73 CERETO- 760.1 22.4 171.8 11.2 23.4 3.4 227.6 7.6 14.1 1242.2 8.4
61 2 14 1 2 0 18 1 1 99 1 1250.6 61
GÂRNIȚETE
74 AMES.CI CE 54.6
245.6 5.4 10.1 0.9 40.7 11.3 9.9 488.7 -
CU 110.2 2 488.8 24
51 1 2 - 8 2 2 100 -
STEJ.MEZOF
97 ANINISURI
- 3.3 - - - - - - - 3.3 -
DE ANIN 3.3 -
- 100 - - - - - - - 100 -
NEGRU
TOTAL UP 1163.1 76.5 367.2 72.1 33.9 4.3 277.1 18.9 23.6 2037.0 12.3 2049.4 100

% 56 4 18 4 2 0 14 1 1 99 1 100 -
TOTAL 1239.6 367.2 110.4 296.1 23.6 2037.0 12.3 2049.4 100
% 61 18 5 15 1 99 1 100 -
 Figura 3.1.1. Repartiția formațiilor forestiere

Repartiția pe formații forestiere

Cereto-garnitete
61%
Amestec de cer cu
stejar
24% Făgete amestecate
0% 3% 8%
Goruneto-fagete
1%
1% 2% Gorunete pure

După cum se observă și din figura 3.1.1., repartiția formațiunilor forestiere sunt repartizate pe
suprafețe de cereto-gârnițe cu o suprafață de 61%, urmată de amestecul de stejar cu o suprafață
de 24% și cu 8% de făgete amestecate. Cereto-gârnițele ocupând cea mai mare suprafață din
fondul forestier.

Structura claselor de vârstă actuală și normală

40
34
30 20 20 20 20
21 23 20 Actuală
20 13
Normală
10 3
0 5
1
I II III IV V VI VII
 Figura 4.6.4. Vârsta medie pe specii

Vârsta medie pe specii

90
80
70
60
50 81 78
76 83 Vârsta medie
40
30 60 55
56
20 35 40
26
10
0
CE CA GI GO FA MO SC DR DT DM

Figura 4.6.5. Volumul mediu pe specii

În ceea ce privește compoziția se observă că specia majoritară este cerul ocupând 36 % din
totalul unității de producție. Este urmat de carpen și gârnită care împreuna prezintă 26 %, restul
speciilor având proporții ≤ 10% fiecare.

În urmatorul tabel sunt prezentate datele care sintetizează masa lemnoasă care ar putea fi
recoltată în primul deceniu, ținând cont de volumul total al arboretelor exploatabile în deceniu,
de tratamentul de aplicat și de perioadele de regenerare, masa lemnoasă care a fost recoltată pe
ani.
La cercetările efectuate, s-a folosit ca metodă generală de lucru metoda investigaţiei
bibliografice, completata de cea a observaţiei, şi analiza a rezultatelor obţinute.
Pentru estimarea cantitativa a resurselor de lemn s-au folosit datele existente în cadrul ocolului
silvic în urma licitaţiilor publice organizate.

Nr. Denumire u. Cantit P. Valo P. Valoa Câștigător

Cr material m. ate pornir are adjudeca re2
t e re
1 Bușteni molid M 13.4 192.7 282.9 210.32 2584. S.c. Pinu Import-
C 2 Export SRL
2 Bușteni molid M 15.3 185.9 345.9 225.94 2808. Cosma Aurel
C 62
3 Lemn foc fag M 25.3 95.7 277.2 125.03 2110. S.C. Alredia SRL
C 14
4 Bușteni fag M 45.5 123.5 657.9 163.64 506.1 S.c. Pinu Import-
C 6 Export SRL
5 Lemn foc M 75.2 192.1 1774. 209.97 16172 S.C. Flavidor SRL
 carpen C 6 .1
6 Lemn foc M 31.3 93.0 3277. 105.00 2885. S.C Wegland Alpin
gârniță C 5 20 SRL
7 Lemn foc M 529.8 92.4 209.9 105.00 184.4 S.C. Flavidor SRL
stejar C 0
8 Lemn foc M 6.7 73.1 510.0 85.00 438.4 GROZA V.
molid C 8 CORNEL
9 Lemn foc fag M 45.5 73.1 341.2 85.00 292.3 Cosma Aurel
C 2
10 Bușteni M 2.9 119.4 380.6 132.49 342.1 S.C. Snijana SRL
carpen C 2
11 Bușteni M 415.7 168.0 3585. 197.25 3058. S.C. Atanasiu SRL
stejar C 6 92
12 Bușteni cer M 288.9 293.7 5277. 322.35 4749. S.c. Pinu Import-
C 5 83 Export SRL
13 Lemn foc fag M 10.6 75.0 947.3 89.97 795.7 S.C. Runforest
C 7 service SRL
14 Bușteni fag M 27.1 208.8 6296. 232.45 5658. S.C. Flavidor SRL
C 4 56
15 Bușteni fag M 16.9 210.0 3810. 232.60 3441. S.c. Pinu Import-
C 6 98 Export SRL
16 Lemn foc M 12.9 44.5 616.7 50.00 534.0 S.C. Runforest
gorun C 0 service SRL
17 Bușteni gorun M 17.1 110.9 2152. 132.49 2027. S.C. Runforest
C 3 93 service SRL
18 Bușteni molid M 10.7 186.5 2297. 229.78 1881. S.C. Runforest
C 8 8 service SRL
19 Bușteni cer M 6.5 295.0 2238 354.55 1908. S.C. Atanasiu SRL
C 8.0 44
20 Bușteni molid M 15.5 190.1 3229. 215.33 2881. S.C. Snijana SRL
C 9 8
21 Bușteni fag M 6.6 127.3 990.3 166.55 755.2 S.c. Pinu Import-
C 8 Export SRL
22 Bușteni cer M 175.3 285.4 2088. 349.80 1774. S.C. Atanasiu SRL
C 8 2
Tot 3343.1 4173 4020.21 57792
al 7.9 .25
 Comercializarea produselor lemnoase din
anul 217

Busteni molid Busteni fag Lemn foc fag

84.177

28.702
22.17 27.0931.215 22.521 23
21.038 16.381
10 15 12
6.454
4.021 6
0 0 0 0 0

Luna I Luna III Luna V Luna VII Luna IX

În graficul de mai sus sunt prezentate valorile vânzării pe bușteni de molid, bușteni de
fag,lemn foc fag și bușteni cer,după cum se vede statistic valorile lunii sunt următoarele: ca la
bușteni de molid valoarea fiind de 28.7, cea mai reprezentativă valoare din această lună, urmată
de lemn foc fag cu o valoare de 22.1. Iar ca in luna a III-a valoriloe crescând la lemn foc fag la
84,17 fiind și cea mai mare valoare. Bușteni de fag au o valoare de 21.03 în aceată lună, iar în
luna a IX având o valoare de 23 fiind și cea mai mare valoare atinsă.
 CONCLUZII

După analiza vânzărilor din cadrul U.P. IV Arad Sud din anul 2017, rezultă un cuantum de
57792.25 Ron obținut din urma vânzărilor prin licitații către diferite firme și intreprinderi
indiviuale.
În cadrul licitației din proprietatea U.P. IV Arad Sud s-au vândut urmatoarele:
-bușteni molid s-a vândut o cantitate de 54.9 mc., la un preț de pornire de 192.7,
ajungând la un preț de adjudecare de 210,3, această licitație fiind câștigată de către S.c. Pinu
Import-Export SRL.
-lemn foc molid, licitându-se o cantitate de 6.7 mc., cu un preț de pornire de 73.1,
ajungând la un preț de adjudecare de 85.0, licitație câștigată de GROZA V. CORNEL.
-bușteni fag, o cantitate de 96,1 mc. pornind de la o valoare de 123.5,în urma
licitației ajungând la un preț de 163.6, aceasta fiind cumpărată de către S.c. Pinu Import-Export
SRL.
-lemn foc fag, o cantitate de 81.4 mc., la un preț de 95.7, ca în urma licitației
ajungând la un preț de 125.3, licitație câștigată de S.C. Runforest service SRL.
-bușteni carpen, fiind cea mai mica cantitate din masa fasonată lemnoasă,
vanzându-se o cantitate de 2.9 mc., la un preț de pornire de 119.4 și un preț de adjudecare de
132.9. Aceasta fiind caștigată de către firma S.C. Snijana SRL.
-lemmn foc carpen, masa lemnoasă de 75.2 mc., la un preț de 192.1, urmând ca în
urma licitației având un preț de 209.9, licitație câștigată de S.C. Flavidor SRL.
-bușteni stejar, o cantitate de 415.7 mc, cu un preț de 168.0, ajungând la un preț de
197.2, iar ca masa lemnoasa de foc o cantitate de 529.8 mc., fiind și cea mai mare cantitate de
masa fasonată vândută în urma licitației din cadrul U.P. IN Arad Sud, la un preț de 92.4, ca în
urma licitației ajungând la un preț de adjudecare de 105.0, licitație câștigată de S.C. Atanasiu
SRL .
-bușteni cer, cu o cantitate de 470.7 mc., pornind de la un preț de 293.7, ca în uma
licitației ajungând la un preț de adjudecare de 322.3, fiind și cel mai mare preț din licitație,
această licitație fiind câștigată de S.c. Pinu Import-Export SRL.
În urma analizei licitației din cadrul U.P. IV Arad Sud din 2017, se observă că cea mai mare
parte a licitației a fost câștigată de către firma S.c. Pinu Import-Export SRL.
 Bbliografie

1. Chiriţă, V : 1977 – “Staţiuni forestiere”, Ed. Ceres, Bucureşti,

2. Florescu. I., Nicolescu. N.: 1998 – “Silvicultură”, vol. II, Ed. Univ. Transilvania
Braşov;
3. Giurgiu, V : 1980 – “Biometria arborilor şi arboretelor din România”;
4. Giurgiu, V : 1988 – “Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple”, Ed. Ceres,
Bucureşti;
5. Leahu, I. : 2001 – “Amenajarea pădurilor”, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti;
6. Marcu, M.,: 1983 - Meteorologie şi climatologie forestieră. Editura Ceres,
Bucureşti,;
7. Paşcovschi, S., Leandru, V.: 1958 – Tipuri de pădure din Republica Populară
Română, Ed. Agro-Silvică, Bucureşti;
8. Rucăreanu N., Leahu I. : 1982 – “Amenajarea pădurilor”, Ed. Ceres, Bucureşti;