7 recomandari pentru o alimentatie

sanatoasa
Cum sa ne ferim de boli?
"Singura metoda de a ramane sanatos este sa mananci ce nu-ti place, sa bei ce te dezgusta si
sa faci ce n-ai vrea sa faci", se plangea, odata, Mark Twain. E greu de imaginat ce-ar fi spus
marele prozator american in zilele noastre, cand cei ce doresc sa se hraneasca sanatos sunt
coplesiti de nenumarate revelatii, indrumari si indicatii, oferite prin presa si televiziune.
Aparute peste noapte, detinatoare ale adevarului absolut de ultima ora, ele ajung inevitabil sa
se contrazica unele pe altele - o despicare a firului in patru care poate zapaci pe oricine.
Este laptele un furnizor binevenit de calciu pentru oase, ori un perfid generator de mucus?
Cate oua avem voie sa mancam pe saptamana? Carnea ne procura forta vitala sau, dimpotriva,
ne secatuieste organismul? Indulcitorii sintetici sunt periculosi, ori ar trebui sa-i preferam
zaharului? Si e permis sa mai inghitim o portie de salata, seara tarziu? S-ar zice ca niciodata
n-a fost atat de complicat sa mananci si sa bei sanatos.
Pentru cei ce le urmaresc consecvent, informatiile stiintifice din domeniu reprezinta deseori
un prilej de uimire. Caci, chiar atunci cand sunt bine intentionate, multe sugestii de
alimentatie nu se intemeiaza pe descoperiri suficient verificate, chiar daca ni se spune ca
provin din surse demne de incredere.
In concluzie, ar fi intelept sa privim toate aceste propuneri de alimentatie cu relaxare si cu o
nuanta de scepticism. Sa nu uitam ca si hrana cea mai sanatoasa este doar o componenta, o
pietricica din mozaicul unui anumit stil de viata. Studiile stiintifice de anvergura au
demonstrat ca speranta noastra de viata este influentata favorabil de convergenta catorva
factori: sa nu fumam, sa facem destula miscare, sa ne limitam la un consum ponderat de
alcool, sa mancam multe legume si fructe si sa ne mentinem greutatea corporala in limite
normale.
A-ti intocmi meniul zilnic pe baza de tabele, straduindu-te sa respecti toate instructiunile, nu
este numai foarte greu, dar si inutil. Alimente de buna calitate, un minimum de cunostinte de
gastronomie si un strop de discernamant - toate acestea la un loc vor servi mai bine sanatatea
intregii dvs. familii decat supunerea oarba in fata tuturor directivelor care va asalteaza zilnic.
Deseori, ele ne abat de la ceea ce este esential, de fapt: sa mancam si sa bem in liniste, cu
placere si cu bun simt.
Oamenii se deosebesc intre ei nu numai dupa masura pantofilor, ci si dupa ceea ce prieste
organismului lor. Tot mai multe argumente vin in sprijinul teoriei ca inzestrarea genetica a
individului constituie unul din elementele ce decid asupra riscului sau de a contracta anumite
boli. Ceea ce este de folos unuia poate dauna altuia. De aceea, fiecare dintre noi trebuie sa-si
gaseasca o cale a sa proprie. Desigur, cateva orientari fundamentale ne pot fi, totusi, de ajutor.
Iata mai jos sapte recomandari pentru o alimentatie sanatoasa.
1. Porniti de la starea dvs. de sanatate
N-aveti tendinta de ingrasare, iar sanatatea dvs. e buna? Nu sunt momente cand va ataca o
foame de lup, nu suferiti de balonari exagerate, nici nu va apasa uneori un bolovan in stomac?
Perfect, atunci nu e cazul sa schimbati nimic. Daca totusi tineti neaparat sa faceti vreo
imbunatatire, preocupati-va ca in meniul dvs. zilnic sa se afle, pe primul loc, alimentele

proaspat preparate si obtinute prin metode traditionale.

2. Dati ascultare apetitului dvs.
Inca din deceniul trei al secolului trecut se cunoaste faptul ca, prin apetit, omul dispune de un
sistem infailibil de reglare a nutritiei. El are grija ca organismul sa fie aprovizionat cu o
cantitate indestulatoare de substante nutritive si cu numarul necesar de calorii, cel putin atunci
cand i se pun la dispozitie alimentele simple, de baza. Asadar, se poate spune ca apetitul
poseda un fel de inteligenta biologica. Aceasta explica de ce alimentele popularizate ca fiind
sanatoase, dupa ultimele teorii, nu coincid neaparat cu cele care ne trezesc noua apetitul. Nu
va temeti sa incercati ce retete noi, ingrediente, mirodenii ori sugestii de meniu vi se par utile
sau tentante. Insa, orice ati dori sa modificati ori sa testati, treceti mai intai cu vigilenta critica
prin "filtrul" dvs. personal. Imi place? Imi prieste? Imi face bine?
3. Mancati cu placere
Dorinta de a savura mancarea nu este nici condamnabila, nici daunatoare sanatatii, ci
dimpotriva. Mancand cu placere, dobandim un folos mai mare din hrana si nu suntem expusi
pericolului de a ne supraalimenta din frustrare. Ce anume mancam si felul cum o facem
actioneaza asupra psihicului, influenteaza acei centri din creier care produc efecte benefice si,
in ultima instanta, se repercuteaza asupra existentei noastre sociale. Privind lucrurile din
aceasta perspectiva, a ne hrani sanatos nu inseamna doar a oferi corpului nostru ceea ce-i
trebuie, ci si gustului ceea ce-l satisface, precum si creierului ceea ce-i asigura o stare de bine.
4. Dati atentie alimentelor de baza
In zona noastra geografica, ne alcatuim cu usurinta un meniu echilibrat, consumand zilnic
alimente din urmatoarele grupe (tinand seama, in permanenta, de toleranta individuala):
- legume, salate din frunze verzi, fructe;
- peste si leguminoase;
- oua, lapte si lactate;
- produse din cereale, cartofi, nuci si seminte;
- apa.
Cine ia in considerare aceasta schema generala, introducand si putina variatie in cadrul
categoriilor amintite mai sus, totodata preferand alimentele proaspete, asezonate cu
condimente si verdeturi, in loc de preparatele cu arome sintetice si amelioratori de gust, acela
a facut deja esentialul. In rest, puteti decide individual, in functie de apetit, toleranta,
preferinte personale si resurse financiare daca doriti sa mancati legumele crude sau fierte,
daca veti cumpara paine graham sau cu seminte, daca vreti sa gatiti pentru pranz peste sau
linte. In final, dispuneti si de putina libertate, pentru un hamburger de ocazie, o bucatica de
ciocolata sau o felie de pizza. Cine consuma alcool ar trebui sa-l bea la masa si nu pe
stomacul gol.
5. Nu va temeti de colesterol
Persoanele sanatoase n-au motive sa se teama de grasimile si colesterolul din alimente.
Asimilarea si apoi valorificarea lor in organism se desfasoara fara nici un fel de probleme. Va
fi o simpla chestiune de gust, daca doriti sa mancati doua oua la micul dejun si ce ulei
preferati. In cazul cand analizele de sange v-au aratat ca aveti valori crescute ale colesterolului
si trigliceridelor, este important sa ingerati cantitati mai mici de carbohidrati sub forma de

zahar si amidon. In locul lor, puteti manca mai multe proteine (peste, oua, leguminoase), iar
grasimile sa fie din categoria celor nesaturate (de exemplu, ulei de masline si rapita). Prin
urmare, nu este necesar sa eliminati din alimentatie grasimile, ci sa le imbunatatiti calitatea.
Aceasta presupune si o orientare mai accentuata spre grasimile din grupul Omega 3 (uleiuri de
rapita, in si nuca, peste gras). Produsele pe a caror eticheta cititi "uleiuri vegetale
hidrogenate", cum ar fi margarina, lasati-le mai bine la locul lor in raft. Avertismentul este
valabil si pentru felurile gata preparate sau gustarile de la bufetele expres, pentru biscuiti si
fursecuri. Toate contin acizi grasi saturati, suspectati, nu fara temei, ca ar provoca
imbolnavirea inimii si a vaselor de sange.
6. Mai putini carbohidrati pentru grasuti
Si supraponderalii moderati pot fi sanatosi, neavand deci nevoie de o alimentatie speciala.
Daca s-au constatat insa dereglari in metabolismul lipidelor si glucidelor, ar trebui micsorat,
in primul rand, aportul de carbohidrati, deoarece cantitatile mari de zahar si amidon vor
dezechilibra si mai mult metabolismul. Prima necesitate va fi, in acest caz, reducerea
produselor din faina alba si a bauturilor dulci. Painea integrala preparata cu maia ar fi alegerea
optima. Totodata, slabirea si mentinerea unei greutati corporale rezonabile functioneaza mai
bine cu dietele sarace in carbohidrati, in schimb bogate in legume si cu un procent
corespunzator de proteine, decat cu obisnuitele cure de infometare.
7. Interziceti-va interdictiile
Toata lumea stie ca excesul de alcool, bauturile racoritoare, dulciurile si amelioratorii de gust
dauneaza sanatatii. Asadar, e oportun sa procedam cu un pic de prudenta, poate chiar cu ceva
mai multa, atunci cand metabolismul nostru are probleme. Cine este bolnav ar trebui sa
apeleze la o consiliere competenta si individuala, incepand cu medicul sau de familie. Iar cine
este efectiv supraponderal isi poate pune in spirit autocritic intrebarea daca nu cumva se
foloseste de mancare ca sa-si panseze o rana sufleteasca ori ca sa-si umple timpul - caci exista
posibilitatea de a frana asemenea porniri. Dimpotriva, interdictiile alimentare si regulile
draconice ne conduc rareori la o sanatate mai buna si la silueta ideala, ci mai curand la
tulburari ale impulsului alimentar.

Gilda Fildan

Alimentatia corecta

Trei motive pentru care merita sa invatam ce alimente sa punem in

farfurie: sanatate, silueta, chef de viata
Frigul, umezeala, intunericul, variatiile de temperatura creeaza o stare
permanenta de nemultumire: suntem nervosi, obositi si parca tot mai nefericiti.
De vina nu este, insa, numai iarna, ci si felul cum ne hranim in aceasta perioada.
Din frustrare, mancam in nestire dulciuri, inrautatind si mai mult situatia.

Organismul este obligat sa consume o cantitate mai mare de vitamine B pentru

descompunerea zaharului, iar lipsa acestora se rasfrange negativ asupra nervilor.
Daca vreti ca in aceasta iarna sa va simtiti bine, sa va bucurati de viata - si de ce
nu - sa slabiti, aveti grija ca din alimentatia dvs. sa nu lipseasca bio-substantele
pe care vi le prezentam in cele ce urmeaza.
Serotonina - pentru buna dispozitie si somn sanatos
Serotonina este un neurotransmitator, care devine activ la nivelul creierului, unde
"raspunde" de buna dispozitie, produce un somn adanc si sanatos si combate
starile depresive si nervozitatea. Un "precursor" al serotoninei este aminoacidul
triptofan, care se gaseste preponderent in lapte si produse lactate, in peste (mai
ales cod si heringi), in oua, in carnea de pasare, in leguminoase (de ex. linte,
boabe de soia) si in nuci. Pentru producerea serotoninei este necesara doar o
cantitate mica din toate acestea: o portie de peste (120 g) sau un pahar de iaurt
pe zi sunt ultrasuficiente. Important este insa ca pe langa triptofan sa consumati
si hidrati complecsi de carbon (de ex. paine, fructe etc.), care stimuleaza
productia de insulina si care - la randul ei - faciliteaza trecerea triptofanului din
sange in creier.
Vitaminele B se completeaza reciproc
Vitaminele din grupa B sunt extrem de necesare pentru sistemul nervos. Dar
atentie: o singura vitamina B (de pilda vitamina B1 din muesli) nu este suficienta.
Pentru ca formeaza un complex, conlucreaza si devin cu-adevarat active doar
impreuna.
Vitamina B1 - pofta de viata
La o cantitate prea redusa de vitamina B1, sistemul nervos cedeaza. Fara ea,
celulele nervoase nu primesc zaharul necesar (din sange) si membrana lor se
subtiaza. Urmarea: ne simtim lipsiti de vlaga si nu ne mai vine sa ne sculam din
pat. Aportul suficient de vitamina B1 readuce pofta de viata.
Vitamina B2 - impotriva stresului
Vitamina B2 (riboflavina) este absolut necesara in conditii de stres: presiunea
performantelor de la serviciu, probleme familiale etc. Vitamina B2 ne ajuta sa
producem hormoni de stres suficienti pentru a face fata, cu calm, situatiilor
dificile.
Vitamina B6 - fericire curata
Vitamina B6 (piridoxina) regularizeaza metabolismul celular din sistemul nervos.
Ne simtim fericiti, suntem calmi si dormim bine doar cand acesta functioneaza
ireprosabil. O carenta de B6 poate duce la depresii, stari de nervozitate,
dispozitie oscilanta sau anxietate.

Biotina - contra atacurilor de foame

Este o vitamina B de care au nevoie toate celelalte vitamine din grupa, pentru a
putea actiona eficient in cadrul metabolismului. Organismul poate depozita si
poate ceda - la nevoie - o parte din zahar (de pilda, pentru a alimenta rapid
celulele nervoase sau pentru a mentine stabil nivelul glicemiei). Biotina este
importanta pentru refacerea stocurilor. Barbatii pot stoca pana la 400 g, femeile,
in schimb, doar pana la 300 g de zahar in sange.
Acidul folic - optimism
Serotonina si noradrenalina pot fi asimilate de catre celulele cerebrale si
nervoase doar cu ajutorul acidului folic. Noradrenalina este cea care ne ajuta sa
fim in forma si activi si sa facem fata mai usor problemelor de zi cu zi.
Acidul pantotenic - silueta
Aceasta vitamina B participa, printre altele, la producerea cortisolului, hormonul
stresului. Acest hormon este important pentru intensificarea descompunerii
grasimilor si contribuie, in plus, la buna oxigenare a creierului. Consecinta: ne
concentram mai usor, nu ne mai simtim tot timpul extenuati si ne relaxam mai
usor.
Magneziu - buna dispozitie
Magneziul impulsioneaza aproape toate enzimele care regularizeaza
metabolismul. Fara el, hidratii de carbon, proteinele si grasimile n-ar putea fi
metabolizate. In plus, magneziul contribuie la producerea excitantilor nervosi.
Lipsa de magneziu poate duce la depresii sau insomnie. Cand excitantii nervosi
primesc magneziu suficient, ne binedispunem. Cercetatorii au constatat de
asemenea ca magneziul poate reduce irascibilitatea si surescitarea, actionand ca
un calmant natural.
Calciu - forma maxima
Calciul este cunoscut mai ales pentru actiunea lui benefica asupra sistemului
osos si a dintilor. Dar de calciu are nevoie si creierul sau celulele nervoase. In
interiorul celulelor, acesta devine el insusi o bio-substanta care transmite stimuli
nervosi. Lipsa de calciu ne face irascibili, anxiosi si agitati. Ne simtim slabiti si
obositi.

SECRETELE BUNEI DISPOZITII

Aerul

Imbracati-va bine si iesiti afara, la aer, cel putin o data pe zi! Pentru ca lumina
zilei oboseste epifiza (glanda pineala) care produce hormonul cascatului. Dar
oxigenul trezeste si invioreaza.
Lumina
Nici o raza de soare? Aprindeti lumina artificiala. Sau urmati o terapie cu lumina
produsa cu ajutorul unor tuburi speciale cu spectru larg (de doua ori pe zi, dupa
ce ati consultat medicul). Ii inveseleste si pe cei mai posaci dusmani ai iernii.
Culoarea

Gata cu gri-ul monoton - cel putin intre cei patru pereti proprii. Covoarele
multicolore, perdelele, lumanarile va scot din amorteala. Deosebit de eficiente:
rosul (confera forta si energie) si galbenul (creeaza buna dispozitie). Si inca ceva
simplu: becuri colorate la toate lampile.
Plantele medicinale
Fara efecte secundare: sunatoarea, care combate caderile psihice. Se bea - de
trei ori pe zi - ceaiul proaspat preparat sau se ia sub forma de tablete (de la
farmacie).
Muzica
Indiferent care - important este ca ritmul sa intre in sange. Cea mai eficienta
forma: puneti, dimineata, discul dvs. preferat si faceti cativa pasi de dans. Buna
dispozitie este asigurata pentru cateva ore.
Rasfatul
Permiteti-va si asa ceva, macar din cand in cand. Chiar daca pare ciudat. De
pilda, un masaj al pielii capului la coafor. Senzatia de bine va fi, cu siguranta, un
balsam pentru suflet.
Parfumurile
Pentru a resimti in nari mirosurile verii, turnati ulei cu aroma de portocala, de
lamaie, de iasomie sau de trandafir in lampa parfumata, inchideti ochii si amintitiva de ultima vacanta.
Rasul
Urmariti, la televizor, un film comic sau intalniti-va cu prietenii si amuzati-va fara
retinere.

Rodica Demian

Cum se manca acum 100 de ani si de ce erau oamenii mai sanatosi

De ceva timp, pe ecranele televizoarelor noastre apare, dupa

interminabilele calupuri publicitare, un anunt care spune cam asa:
"Excesul de sare, zahar si grasimi dauneaza sanatatii".
Este un demers laudabil al Ministerului Sanatatii, un avertisment de mare
importanta, dar care nu rezolva aproape nimic. Mai bine ar fi fost ca statul sa aiba
grija cu adevarat de sanatatea noastra, cu masuri concrete luate pe termen lung.
Cum ar fi, de pilda, sa-i incurajeze pe bietii nostri tarani sa furnizeze produse
ecologice garantate, in loc sa-i alunge din piete, sau sa impuna restrictii drastice
industriei alimentare, in folosirea pe scara larga a faimoaselor E-uri. Sau sa
abroge urgent aberatia sarii iodate. Dar cum statul roman are el insusi nevoie de
sprijin pentru a se intrema, sa nu cerem de la el ce nu poate si sa ne luam
sanatatea in grija noastra, inainte de a fi prea tarziu. De pilda: sa aruncam o
privire in trecut, ca sa vedem ce puneau pe masa bunicii nostri, de erau mai
sanatosi decat noi? Ce veriga s-a rupt, in stiinta alimentatiei, astfel incat hrana
ne-a devenit din prieten, dusman?
Faina neagra
Era pana de curand ingredientul principal al painii noastre cea de toate zilele.
Constituia, alaturi de malai, baza alimentatiei taranilor nostri. Faina neagra se
obtine prin macinarea bobului de grau cu tot cu coaja, rezultand o pulbere
imbogatita cu multe fibre alimentare, vitamine si minerale. Din pacate, faina
neagra este dificil de conservat pe termen lung (intra in fermentatie), aluatul
preparat din ea creste mai greu, are un gust ceva mai aspru decat cel din faina
alba, motiv pentru care aceasta din urma a fost promovata la rang de printesa,
faina neagra fiind transformata in Cenusareasa si pusa la colt. In consecinta, de
cateva decenii suntem in principal consumatori de faina alba, un fapt plin de rele
urmari.
Efectele fainii albe asupra organismului
Faina alba este un aliment foarte mult simplificat, din bogatia de substante a
bobului de grau fiind selectata una singura: amidonul. Acelasi amidon il gasim in
mari proportii si in orezul alb (adica decorticat) sau in cartofi. Putem spune,
asadar, ca hrana noastra se bazeaza de cateva zeci de ani in mare masura pe
amidon in stare pura. Dar organismul nostru - spun oamenii de stiinta - nu a fost

programat de natura sa metabolizeze amidon in stare pura, care este "mort", in

lipsa complexului natural de substante din grau. Mai mult, corpul nostru are
nevoie de anumite componente din faina neagra, cum ar fi fibrele alimentare, de
exemplu, care curata tubul digestiv de toxine, confera o stare de satietate, chiar
si atunci cand se consuma cantitati mai reduse de hrana, ajuta la metabolizarea
corecta a grasimilor. Organismul are, de asemenea, nevoie de vitaminele din
complexul B (importante pentru imunitate, sistemul nervos si cel endocrin), de
mineralele si de enzimele pe care le contine faina neagra, absenta lor ducand la o
multime de boli: obezitate, constipatie, cancer al tubului digestiv, diabet. De
asemenea, consumul de faina alba si de amidon in stare pura poate produce
dezordini digestive, favorizeaza aparitia gastritei hiper-acide si a colitei de
fermentatie.
Mierea de albine
Acest produs al stupului a fost, pana la sfarsitul secolului Xix, cand s-a descoperit
modul de obtinere la scara industriala a zaharului, singurul indulcitor cunoscut,
disponibil in cantitati suficiente pentru utilizarea curenta in alimentatie. Mierea
este un amestec de zaharuri naturale, obtinute de albine din nectarul florilor,
zaharuri combinate cu ceara, polen, enzime. Nenumarate studii arata efectele ei
benefice asupra sanatatii, cu rezerva ca este destul de scumpa si greu de obtinut
in cantitati mari. De aceea, producerea pe scara industriala a zaharului, ieftin si
disponibil in cantitati nelimitate, a produs o revolutie in alimentatie. O revolutie
dublata de... involutie.
Efectele zaharului asupra organismului
La fel ca si faina alba, zaharul contine o singura substanta: zaharoza. Aceasta, in
timp ce mierea este o combinatie de zaharuri (fructoza si zaharoza in special) cu
aminoacizi, enzime, acizi organici etc. Consumand zahar, obligam organismul sa
metabolizeze o substanta practic pura, in locul combinatiilor naturale (din miere
sau din fructe) cu care el s-a obisnuit in decursul milioanelor de ani de evolutie.
Mai mult, aparitia zaharului a mai determinat un fenomen: marirea exponentiala
a proportiei dulciurilor in alimentatia zilnica. Studiile nutritionistilor arata ca
aparitia zaharului si a noilor indulcitori artificiali a condus la cresterea consumului
de dulciuri cu 600 pana la 1000% in ultimele opt decenii. Ce inseamna aceasta?
Faptul ca pancreasul omului modern este supus la eforturi imense, de sase pana
la opt ori mai mari decat a fost el in mod natural proiectat, pentru a pastra
echilibrul glicemiei. Mai mult, numeroase lanturi metabolice (inclusiv cele ale
grasimilor) sunt perturbate de consumul de zahar in diferite forme, ceea ce
conduce, inevitabil, mai devreme sau mai tarziu, la boala. Primul pe lista neagra
a bolilor produse de "moartea alba", cum mai este numit zaharul, este diabetul.
Apoi, pe lista urmeaza deficientele imunitare, infertilitatea, gastrita si ulcerul,
lipsa de calciu si de magneziu, caria dentara si, nu in ultimul rand, obezitatea.
Fructele si legumele

Au constituit, alaturi de cereale, baza alimentatiei. Consumate in stare naturala

sau preparate termic, ele au asigurat organismului nu doar necesarul de calorii, ci
si de vitamine, minerale constitutive, oligoelemente, enzime etc. De obicei, erau
folosite legumele foarte proaspete, culese din gradina proprie si consumate la
scurt timp dupa recoltare. In prezent insa, acest lucru nu mai este posibil in
aglomeratiile urbane, unde sunt folosite legumele obtinute prin procedee care tin
mai degraba de industrie decat de agricultura. Plantele sunt hranite artificial, cu
ingrasaminte chimice, sunt ferite de daunatori cu ajutorul pesticidelor, apoi sunt
coapte in lazile in care sunt transportate, asa incat sa nu se strice pana la
destinatie. Mai mult, pentru a fi marita productivitatea, s-a trecut la modificari
genetice ale plantelor, asa incat sa creasca mai mari, mai rezistente la factorii
externi. Aceste "minunate" calitati ale plantelor modificate genetic apar cu pretul
saracirii substantelor nutritive, a modificarii gustului si aromei originare. Cu alte
cuvinte, desi au aceeasi denumire ca si acum o suta de ani, legumele si fructele
pe care le consumam nu mai sunt deloc aceleasi, lucru care nu ramane fara
efecte asupra sanatatii.
Efectele vegetalelor obtinute
pe cale industriala asupra organismului

In masura in care nu contin pesticide si alte substante chimice artificiale,

legumele si fructele au efecte benefice asupra corpului. In schimb, vegetalele
crescute peste mari si tari, "ajustate" pentru a fi transportate pe distante de mii
de kilometri, lipsesc organismul de vitaminele, mineralele, enzimele si celelalte
substante nutritive necesare mentinerii starii de sanatate. Omniprezente in
supermarketuri si in piete, prin ele ajung in farfuriile noastre alimente false,
imbunatatite cu aromatizanti si amelioratori de gust sintetici. Fara a fi neaparat
nocive, legumele si fructele pe care le consumam nu-si mai fac "datoria" ca in
trecut, fiind tot mai sarace in substante nutritive.
Carnea
Se produce relativ ieftin, in ferme de tip industrial, este usor de preparat si foarte
hranitoare, avand multe calitati care o fac sa corespunda spiritului vremurilor in
care traim. Am scris adesea in paginile revistei noastre despre efectele nocive ale
carnii, asa incat nu vom dezvolta foarte mult acest subiect acum. Ne vom axa, in
schimb, pe "cantitate" si "calitate". Aceasta, pentru ca in lumea europeana (si nu
numai) consumul intensiv de carne - nu este o traditie, asa cum se spune, ci o
moda. Daca este sa luam ca exemplu, lumea satului romanesc, consumul de
carne era acolo o exceptie si nu o regula. Carnea era consumata mai degraba
duminica si strict la sarbatori si foarte putin in rest. Mai mult, traditia crestina, ce
impune peste an patru posturi, era respectata, asa ca luni la rand, carnea
disparea de pe masa romanului, in vreme ce azi, cei ce respecta posturile sunt o
raritate. Ca sa nu mai vorbim despre calitatea carnii obtinuta in crescatorii
industriale.

Efectele carnii asupra organismului

Un studiu britanic laborios, facut pe nu mai putin de 500.000 de oameni, arata ca
cei care consuma frecvent carne au mult mai des probleme de eliminare
(constipatie in special), o imunitate redusa si o sensibilitate hepatica marita. De
asemenea, "carnivorii" au o tendinta mult mai mare de a acumula tesut adipos si
de a creste in greutate. Dar ce inseamna "persoane care consuma frecvent
carne"? In opinia cercetatorilor britanici, o persoana care consuma de 3-4 ori pe
saptamana cate un sandwich cu preparate din carne la micul dejun si o bucata de
friptura la pranz este un consumator frecvent. O clasificare oarecum
surprinzatoare, in conditiile in care cei mai multi dintre noi considera ca o masa
fara carne este prea putin indestulatoare. Ce se intampla cand hranim cu carne in
exces un organism inapt sa proceseze mari cantitati de proteina animala?
Raspunsul e simplu: apare boala.
Tot mai multi nutritionisti accepta faptul ca dintre alimentele de baza, carnea este
cel mai toxic. Ea este printre principalele cauze ale aparitiei cancerului de colon,
a celui de rect, hepatic, ovarian, precum si a multor alte forme de cancer. Pe lista
afectiunilor produse de consumul de carne mai putem adauga si litiaza renala cu
oxalati, insuficienta cardiaca, arterita obliteranta, alergia (produsa mai ales de
nitritii din carne), celulita (produsa de hormonii prezenti in carne), colita de
putrefactie, constipatia, acnea, diverse tulburari hormonale.
Uleiurile presate la rece si oleaginoasele
Pana la sfarsitul secolului Xix, uleiul rafinat era aproape necunoscut in
gospodariile taranesti, unde untdelemnul se obtinea in mod traditional prin
presare, adica din semintele de dovleac sau de floarea-soarelui, din nuci, din
alune neprajite. Astfel, dieta oamenilor de acum o suta de ani era in mare masura
bazata pe asa-numitele "grasimi nesaturate", care se numara printre prietenii
organismului, ai sistemului cardiovascular in special. In schimb, uleiul rafinat sau
dublu rafinat, margarina, grasimile vegetale emulsionate si introduse in dulciuri,
creme sau sosuri au efecte cat se poate de nocive asupra organismului.
Efectele grasimii asupra organismului
Grasimile nesaturate, majoritare in alimentatia de acum o suta de ani, curatau
vasele de sange, ajutau la mentinerea tineretii si a elasticitatii acestora. In
schimb, grasimile saturate, adica cele din uleiul rafinat sau dublu rafinat, din
margarina, sau din unt au efecte opuse, adica distructive, asupra organismului.
Ele forteaza ficatul, care este obligat sa le metabolizeze, cresc proportia de
colesterol in sange, accelereaza procesul de imbatranire al vaselor de sange,
conducand la aparitia unei multitudini de probleme de sanatate. Cele mai
frecvente boli produse de excesul de grasimi saturate, caci la ele ne referim, sunt
cele cardiovasculare: ischemia cardiaca, arterita obliteranta, ateroscleroza,
hipertensiunea, accidentele vasculare. Apoi urmeaza pe lista supra-greutatea si
obezitatea, celulita si vergeturile, diversele boli de piele, bolile ficatului, litiaza si
diskinezia biliara.

(In numarul viitor: Cand si cum mancam? Hranirea dezordonata. Sfaturi de viata
lunga.)

Ilie Tudor

18 alimente-minune
Unele alimente au gust bun si atata tot. Altele, pe langa faptul ca au gust bun, sunt si
atat de sanatoase, incat, vorbind mai in gluma, mai in serios, Casa Nationala a
Asigurarilor de Sanatate ar trebui sa caute solutii pentru a le incuraja consumul. Caci
ele contin o multime de nutrienti vegetali, acizi grasi sau alte substante cu actiune
extrem de eficienta. Acest cocktail de energie ne mareste rezistenta la efort, ne
garanteaza buna dispozitie si ne apara de boli. Asadar, acordati atentie alimentelorminune prezentate in aceasta pagina si, oricat de diverse ati dori sa fie meniurile dvs.,
incercati sa le faceti mereu loc in ele.
Sanatatea din farfurie
1. Un mar sau doua pe zi va vor scuti de vizitele prea dese la medic. Ele contin din abundenta
pectine (substante solubile cu structura fibroasa), care nu numai ca ne alunga senzatia de
foame, dar in acelasi timp, scad nivelul colesterolului, reduc tensiunea arteriala si elimina in
mod natural toxinele din organism. Nu curatati merele de coaja, deoarece majoritatea
pectinelor, vitaminelor si mineralelor se gasesc imediat dedesubtul ei.
2. Broccoli e o adevarata comoara, un concentrat de substante printre care si sulful, care ne
protejeaza de cancer. Vitamina C si carotenoidele neutralizeaza radicalii liberi, daunatori
functionarii celulelor, prevenind in acest fel, printre altele, bolile de inima. In plus, broccoli ne
aprovizioneaza cu o mare cantitate de calciu (intaritorul oaselor), cu magneziul (mineralul
antistres) si fibre. Substantele valoroase din broccoli sunt sensibile la temperaturile inalte,
deci e suficient daca il fierbeti putin in aburi sau il opariti. Mancati capatana impreuna cu
tulpinile, caci ele au exact aceleasi proprietati.
3. Fructele de padure, fie ele rosii sau negre, fructe ca afinele, capsunile sau coacazele au
ceva in comun: ele contin multi pigmenti cu efect de combatere a radicalilor liberi si de
reducere a procentului de colesterol din sange.
4. Ardeiul iute. Cea care ii da iuteala este capsaicina, o substanta ce degajeaza caile
respiratorii, fiind un remediu excelent contra guturaiului, bronsitei si racelii. De asemenea,
capsaicina mentine fluiditatea sangelui, protejand astfel inima. Ardeiul iute este cel mai
raspandit condiment de pe glob, fiind foarte apreciat mai ales in bucataria sud-americana si in
cea asiatica. Nu numai pentru contributia sa la gustul mancarurilor, ci si pentru ca stimuleaza
metabolismul si digestia.
5. Pestele. Eschimosii nu sufera de inima, deoarece alimentatia lor se compune in mare

masura din peste. In animalele marine se gasesc asa-numitii acizi grasi Omega 3, care previn
afectiunile cordului si amelioreaza inflamatiile. Daca va supara incheieturile sau aveti
probleme cu pielea, apelati cu incredere la Omega 3. Uleiul de peste este important si pentru
dezvoltarea sanatoasa a creierului. Sursele cele mai bogate de acizi grasi Omega 3 sunt pestii
cu carnea grasa, ca somonul, macroul, heringul, sardinele sau calcanul. Sfatul ar fi: gatiti peste
o data sau de doua ori pe saptamana.
6. Ovazul. "Vrei, calule, ovaz?" De ce oare erau hraniti cu ovaz tocmai caii, animale supuse
permanent la efort? Pentru ca ovazul poate furniza multa energie, dar in acelasi timp ofera si
proteine, acizi grasi, vitamine din grupa B si fibre in cantitati mai mari decat alte soiuri de
cereale. Ovazul reduce colesterolul, calmeaza si intareste nervii. Studiile au demonstrat ca
elevii care primesc un musli de ovaz la micul dejun reusesc sa ia note mai bune la scoala.
7. Fasolea, lintea sau mazarea sunt puse zilnic pe masa in India si in tarile din bazinul
mediteranean. Leguminoasele se pot prepara in cele mai variate moduri. Deosebit de bogate in
substante de balast si proteine vegetale, ele stabilizeaza glicemia si elimina grasimile din
sange. Concomitent, leguminoasele aduc in organism minerale indispensabile, de exemplu
fier si potasiu, ca si acidul folic, important pentru inima.
8. Iaurtul. Bacteriile continute in iaurt nu apara doar sanatatea florei intestinale, ci
consolideaza intregul sistem imunitar. Ele impiedica inmultirea bacteriilor patogene, care
provoaca diferite neplaceri, de pilda, diareea. De aceea, pacientii obligati sa ia antibiotice sunt
sfatuiti de medici sa manance zilnic iaurt. Atentie: iaurtul este folositor numai daca n-a fost
pasteurizat, deci mai exista in el bacterii vii, ca lactobacilul acidophilus. Nu trebuie sa uitam
nici faptul ca iaurtul ne furnizeaza calciul, de care oasele noastre au mare nevoie.
9. Morcovul. Trei morcovi pe zi - atat recomanda Institutul Oncologic National din Sua.
Motivul: morcovii contin cantitati enorme de betacaroten, care va apara celulele de atacul
radicalilor liberi, mentinand totodata sanatatea ochilor si a vaselor de sange, in vreme ce
substantele de balast coboara nivelul colesterolului. Insa trebuie sa stiti un lucru: daca va veti
pune pe rontait morcovi cruzi, aceasta nu va va ajuta decat la digestie. Abia printr-o usoara
fierbere in aburi, betacarotenul este eliberat din structurile celulare rigide si ne poate deveni
util. Cel mai bine va fi sa adaugam putin unt sau ulei. Daca totusi preferam morcovul crud,
exista si alternativa de a-l da pe razatoarea fina.
10. Cartofii. Sunt alimentul ideal. In ei se gasesc aproape toate mineralele si oligoelementele
importante, in proportii optime. Au putine calorii (70 la 100 g) si sunt foarte satiosi. Pe langa
aceasta, ei ne asigura un aport uimitor de vitamina C - cu 200 g de cartofi ne putem acoperi
jumatate din necesarul zilnic. Fibrele si alte substante vegetale existente joaca un rol deloc
neglijabil in profilaxia cancerului. Si inca un lucru care merita aflat: cartofii fierti, mancati
reci, contin asa-numitul amidon rezistent, care ajuta si el la distrugerea celulelor canceroase.
11. Usturoiul. Tratati-va cu usturoi! - asa au procedat si medicii din antichitate. Caci, in ciuda
mirosului sau dezagreabil, usturoiul este un multitalent: intareste sistemul imunitar si pe cel
circulator, are un efect de antibiotic asupra germenilor patogeni, regleaza tensiunea arteriala,
mentine fluiditatea sangelui si previne cancerul. Doza optima: unu sau doi catei pe zi.
12. Varza. De la varza creata la gulii, toate soiurile de varza, impreuna cu rudele lor mai mult
sau mai putin apropiate sunt doldora de substante biologic active, gata sa se puna pe treaba.
Deja medicina traditionala folosea varza alba pentru tratarea ulcerului. Pe cercetatorii de
astazi ii intereseaza mai mult viguroasa actiune antitumorala a verzei albe, a verzei de
Bruxelles etc. Dar asta nu e totul. Varza ne ofera din belsug vitaminele C si E, acid folic si
fibre. Pentru a nu degrada aceste substante, fierberea n-ar trebui sa dureze mai mult de 10-15
minute. Se poate consuma si cruda, sub forma de salata, de exemplu, din varza alba sau varza
murata.
13. Uleiul de masline. "Sa renuntam complet la grasimi!" - asa suna lozinca doamnelor care
pun pret pe silueta. Totusi, exista grasimi si grasimi: sanatatea proverbiala a populatiei

mediteraneene se datoreaza in parte si uleiului de masline. Caci acizii grasi continuti in el

reduc colesterolul daunator (Ldl), facand sa creasca simultan nivelul colesterolului bun (Hdl),
care impiedica sclerozarea arterelor. Uleiul de masline ne mai pune la dispozitie si vitamina E,
eficienta in neutralizarea radicalilor liberi. Uleiurile de cea mai buna calitate sunt cele virgine,
presate la rece si nerafinate. Ele nu trebuie combinate cu alte grasimi, ci folosite in locul lor.
14. Nucile. Au multe calorii si ingrasa. Totusi, din cand in cand, ar fi bine sa mancati mieji de
nuca, atatia cati va incap in palma. Caci nucile sunt adevarate concentrate de energie. In afara
de aceasta, ele intaresc sistemul nervos si stimuleaza activitatea cerebrala.
15. Rosiile. Licopina, asa se numeste secretul sanatatii, ascuns in patlagelele rosii, unul din
cei mai vajnici luptatori impotriva radicalilor liberi. La cei ce mananca multe rosii, riscul de
cancer scade cu pana la 40%. De asemenea, licopina protejeaza si ochii. Si iata o veste buna:
minunata substanta este prezenta si in pasta de tomate sau ketchup, fiindca prelucrarea
termica n-o afecteaza decat in mica masura. Se presupune chiar ca licopina din rosiile fierte se
asimileaza mai bine in organism decat cea din rosiile crude.
16. Ceaiul. Bautorii de ceai traiesc mai mult, cel putin asa spun statisticile. Si nu numai ceaiul
verde, ci si cel negru cuprinde substante biologic active, utile sanatatii, care ne feresc de
ateroscleroza si cancer, regleaza glicemia si chiar alunga virusurile gripei.
17. Citricele. Un pahar cu suc de portocale proaspat stors, baut dimineata, echivaleaza cu o
mica bomba de vitamine. Intr-adevar, citricele se numara printre cei mai buni furnizori de
vitamina C. Insa nu va multumiti cu sucul, mancati si fructe intregi. Membrana delicata ce
inveleste feliile fructului si interiorul albicios al cojii sunt, la randul lor, pretioase: in ele se
afla substante care ne apara de infectii, intaresc inima, vasele de sange si sistemul imunitar,
reduc colesterolul si blocheaza cresterea tumorilor. In afara de aceasta, ele amplifica actiunea
vitaminei C.
18. Ceapa. Ne stoarce de lacrimi, dar tocmai in asta consta marea ei calitate. Caci acel "ceva"
iute care ne face sa plangem mareste capacitatea de aparare a organismului si ne ajuta atunci
cand suntem raciti si tusim. Diversele substante vegetale din ceapa uscata sau verde
amelioreaza procesele inflamatorii in afectiunile reumatismale, bronsita sau astm, pastreaza
fluiditatea sangelui, previn bolile sistemului circulator si impiedica evolutia cancerului. Nu
toate aceste substante vitale pentru sanatatea noastra sunt rezistente la temperaturi ridicate,
deci ar fi de preferat ca, ori de cate ori se poate, sa mancam ceapa cruda. Iar daca dorim s-o
calim ori s-o fierbem, e bine s-o taiem marunt chiar inainte de a o arunca in cratita, altfel ea
pierde prea mult din principiile ei active.

Gilda Fildan

"Baietelul meu refuza mancarea gatita"

(Raspuns pentru ZDROBA DIANA, F. AS nr. 905)

De mii de ani, obiceiurile alimentare ale copilului au fost determinate de mame.
Insa, in ultimul secol, mass-media au o influenta tot mai mare asupra
comportamentului nostru alimentar, si in primul rand, al copiilor. Nu uitati ca o
alimentatie echilibrata si variata in copilarie nu este importanta doar pentru

stadiul respectiv de dezvoltare, ci si pentru viata ulterioara de adult, iar o serie

de boli cronice (de ex. obezitatea, diabetul, afectiunile circulatorii etc.), care se
manifesta de-abia mai tarziu, pot fi cauzate de obiceiurile alimentare gresite ce sau format in copilarie.
Din fericire, pentru dvs. nu este tarziu sa incepeti sa-i schimbati aceste obiceiuri
baietelului. Spuneti ca refuza mancarea gatita. Nu aceasta este marea problema,
pentru ca stiti ca prin procesare termica legumele si fructele isi pierd din valoarea
nutritiva. Incercati sa-i introduceti fructe, mai intai in iaurt (pe care ati spus ca
nu-l refuza, dar evitati sa-i mai dati Danonino si alte produse preparate industrial,
din cauza compusilor nu tocmai sanatosi). Alegeti iaurturi simple, autohtone, cu
fructe (banane, portocale, capsuni, cirese, visine, caise etc.).
Puteti sa incercati si cu salate de fructe, in ce combinatii credeti ca-i plac, dar nu
uitati sa le prezentati cat mai atractiv, in castronele colorate si frumos garnisite.
De asemenea, n-ar strica sa-i faceti friptura de pui la gratar, pe care sa i-o puneti
la inceput intr-o chifla proaspata, cu salata verde, ardei gras, rosie etc., gen fast
food, iar treptat sa i-o serviti in farfurie, cu garnituri de cartofi, piure sau natur,
legume sote, atractiv aranjate. Bine ar fi chiar sa-i "sculptati" legumele - un om
de zapada din trei ridichi, o floricica dintr-o rosie si un castravete etc., operatie la
care se preteaza si alte alimente - oul fiert, salata boeuf etc. La fel, puteti incerca
si peste pane sau creme de legume.
Eu, pe baietelul meu il "pacaleam" cu mancare, cand nu era atent. Ii bagam in
gura in timp ce se juca cu ceva ce il pasiona sau urmarea un film care-i placea
foarte mult. Asta, cand avea 2-3 ani. Mai tarziu, pe la 5-6 ani, ii aranjam frumos
masa in sufragerie (eventual cu lumanarele) si ne prefaceam ca suntem la
restaurant, iar eu eram ospatarul. La sfarsit, ii faceam chiar si nota de plata si i-o
aduceam pe o farfurioara. Era foarte incantat si manca tot. Incet-incet, a inceput
sa manance mai variat, iar eu am speculat ce-i place si pregateam felurile diferit,
macar ca aspect. In plus eu ii dadeam copilului meu "Kids Greens", care contine
66 de ingrediente, dintre care: alge, orz, broccoli, spanac, fibre de mar, grau,
tarate de orez, seminte de in, ghimbir, radacina de papadie, macese, sfecla,
afine, samburi de strugure etc. Produsul este sub forma de tablete usor de
mestecat, are un gust placut, predominand aroma de miere si portocale. Nu
contine coloranti sau conservanti, fiind special pentru copii. Se administreaza
cate o tableta pe zi si, in afara faptului ca ii aduce copilului un supliment de
vitamine, minerale, fibre si antioxidanti, ii intareste imunitatea si ii face pofta de
mancare. Va doresc succes!
CARMEN - Bucuresti, tel. 0720/29.16.90

Focul din corp

* Infarctul miocardic dar si diabetul, reumatismul si cancerul, au o

legatura mai stransa decat s-a crezut pana acum cu procesele
inflamatorii. Alimentatia gresita este una din cauze. Solutia? Mancati
sanatos! *

Dieta mediteraneana
Alexandra este o femeie plina de dinamism, cu o aura carismatica. Asistenta
medicala la un spital din Florida, pare mai tanara decat cei 36 de ani pe care-i
are, cand povesteste despre minunata ei transformare in cursul anului trecut.
Drept marturie, prezinta o fotografie anterioara. "Nu-mi vine sa cred ca aratam
asa", spune ea ingandurata. Femeia din poza e aproape obeza si indreapta spre
aparatul de fotografiat un zambet obosit.
La data respectiva, Alexandra cantarea cu 20 kg mai mult ca astazi. Si nu numai
atat - avea hipertensiune, glicemia anormal de mare, valori crescute ale lipidelor
d
in sange si un depozit impozant de grasime pe abdomen. Toate acestea erau
precursorii unor afectiuni cronice, precum diabetul si infarctul. "Medicul m-a
avertizat ca am un organism mult prea uzat pentru varsta mea. Vorbele lui m-au
facut sa ma tem ca nu voi trai destul ca sa-mi vad copiii mari", spune ea.
Atunci a avut sansa unui ajutor nesperat. Tocmai atunci, la Universitatea Florida
din Jackonsville era pe punctul de a incepe un studiu despre legatura dintre
nutritie si sanatate. Dr. Mark McIntosh, conducatorul experimentului, cauta
participanti care ar fi dispusi sa-si schimbe complet alimentatia, trecand la asanumita dieta mediteraneana, bazata in mare pe fructe, legume, peste si ulei de
masline.

Alexandra s-a implicat in proiect, adoptand noul program nutritional, sub

indrumarea atenta a cercetatorilor.
In loc de oua cu sunca, ea isi incepe acum ziua cu musli si fructe. Hamburgerul si
cartofii prajiti de la pranz ii inlocuieste cu salata si peste, iar seara, la ea acasa se
mananca mai des supa de linte si numai din cand in cand pizza. In timpul acestui
studiu, cu durata de trei luni, Alexandra si ceilalti subiecti au fost supusi, la
fiecare doua saptamani, unor controale riguroase la inima si rinichi. "Rezultatele
ne-au surprins si pe noi", spune dr. McIntosh. "Tensiunea arteriala, glicemia,
colesterolul si trigliceridele s-au imbunatatit mai repede decat ne-am asteptat. La
multi dintre participantii nostri au disparut tulburarile de somn, ca si cefaleea,
durerile articulare si musculare cronice". Totodata, s-au topit si kilogramele in
plus. Pentru moment, Alexandra nu mai are motive sa se teama de bolile cronice
care o amenintau.

Inflamatiile - statii de tranzit catre afectiuni grave

In ultima vreme, castiga treptat teren teoria potrivit careia o multitudine de boli
ale civilizatiei moderne au la baza diverse inflamatii cronice.
"Dispunem de tot mai multe dovezi care atesta ca reactiile inflamatorii joaca un
rol demn de luat in seama in diabet, afectiunile sistemului cardiovascular, bolile
intestinale, unele forme de dementa si chiar in cancer", spune dr. McIntosh.

In esenta, procesul inflamator este o componenta a mecanismului de aparare

(sistemul imunitar), cu o insemnatate vitala pentru supravietuirea organismului,
asigurandu-i acestuia protectia contra virusilor, bacteriilor si parazitilor.
Asemenea germeni patogeni sunt combatuti de sistemul nostru imunitar cu
ajutorul armelor sale specifice. In cadrul unei strategii complexe de autoaparare,
diferite celule imunitare, in primul rand macrofagele si limfocitele, se mobilizeaza
si ataca intrusul, fiind dirijate spre focarul inflamatiei de catre substantele cu rol
de mediator.

Dupa eliminarea inamicului, trupele sunt retrase la fel de repede. Reactia

inflamatorie dispare. Este extrem de important ca acest proces, potential
periculos, sa fie inactivat spontan si rapid la momentul oportun, adica la
incheierea interventiei. Totusi, se pare ca, de multe ori, lucrurile nu se petrec asa,
la oamenii din tarile puternic industrializate. Inflamatia persista.
Ce anume din stilul de viata modern perturba reglajele fine ale mecanismului
inflamator? In prezent, medicii sunt convinsi ca lipsa de activitate fizica si
alimentatia nesanatoasa contribuie in mod esential la aceasta epidemie. "Stim cu
certitudine ca alimentatia caracterizata printr-o pondere masiva a acizilor grasi
saturati, a grasimilor hidrogenate si a monozaharidelor favorizeaza cronicizarea
reactiilor inflamatorii", accentueaza McIntosh.
Si invers: un efect de reducere a inflamatiilor il au substantele continute in dieta
mediteraneana clasica - compusa din fructe si legume, peste, nuci si ulei de
masline. Numeroase studii epidemiologice arata ca persoanele ce au adoptat
aceasta dieta au categoric mai putini markeri inflamatori in sange si sunt mai rar
atinse de afectiunile tipice ale societatii moderne.
Mancarea sanatoasa, un medicament salvator
Dr. McIntosh a reusit sa demonstreze influenta nemijlocita pe care alimentatia o
exercita asupra organismului nostru. El le-a cerut participantilor la un test sa
consume, la interval de o luna, doua mese experimentale. Ambele constau dintr-o
bucata de tort cu fructe si un shake cu lapte.

Prima data, prajitura si shake-ul au fost preparate cu ulei de cocos, iar a doua
oara cu ulei de soia. Cel dintai contine acizi grasi saturati, nesanatosi, in timp ce
al doilea e bogat in grasimi polinesaturate, prielnice sanatatii. La sase ore dupa
ingurgitarea mesei cu ulei de cocos, markerii inflamatori din vasele de sange ale
subiectilor erau vizibil crescuti. Dupa masa cu ulei de soia, dimpotriva, aceste
valori scazusera chiar sub nivelul masurat inainte de consumarea alimentelor.
"De fapt, pentru noi rezultatele nu au constituit o surpriza", afirma specialistul.
"Nu este nevoie decat de o singura masa nesanatoasa pentru a declansa in
organism o avalansa biochimica de reactii inflamatorii, care cuprind cele mai
diverse tipuri de tesuturi". Cu toate acestea, un om sanatos isi poate permite
abateri ocazionale de la nutritia corecta. Situatia devine insa critica atunci cand
meniurile nesanatoase inceteaza sa fie o exceptie si capata statut de regula,

daca noi ne bombardam neincetat corpul cu mancaruri care intretin inflamatiile.

Organismul uman este capabil sa raspunda pozitiv la modificarea alimentatiei.
"Corpul nostru reactioneaza la mancarea sanatoasa ca la un medicament
salvator", subliniaza dr. McIntosh, seful colectivului de cercetare.
Povestea de succes a Alexandrei este doar unul din multele exemple, deoarece la
studiul de la Universitatea Florida au luat parte cincizeci de persoane. La inceput,
toate prezentau factori de risc pentru aparitia unor afectiuni cronice, comparabili
cu ai Alexandrei. "Starea mea fizica si cea psihica se ameliorau vazand cu ochii",
spune ea astazi. Atat de incarcata de forta si de energie nu se mai simtise din anii
de scoala, cand fusese o mica vedeta la concursurile de gimnastica. De
asemenea, avea gandirea mai clara, iar viteza de reactie ii crescuse.
Experientele pozitive i-au convins pe cei implicati in experiment sa nu
abandoneze. Caci renuntarea la mancarurile de tip fast-food nu e catusi de putin
simpla. Trebuie sa iei totul de la capat, inveti din nou ce cumparaturi sa faci si
cum sa gatesti. Orice intrare intr-un restaurant devine o mare incercare.
"Noi le spunem clar, tuturor, de la bun inceput, ca modificarea alimentatiei
impune intr-o anumita masura si unele schimbari introduse in stilul de viata",
declara McIntosh. Medicul american isi desfasoara in principal activitatea la
sectia de urgente a Clinicii universitare. Pacientii pe care-i trateaza zilnic acolo iau dat de gandit. "70-80% dintre ei ajung la mine, la urgenta, din cauza unor
optiuni gresite in stilul lor de viata". Tocmai asta doreste el sa schimbe.
Trecerea la o alimentatie sanatoasa merita sa fie facuta la orice varsta. Si
persoanele deja bolnave de diabet sau cele care au suferit un infarct isi pot
reduce factorii de risc cu ajutorul dietei mediteraneene. Studiile efectuate pe un
mare numar de femei insarcinate si copii mici au confirmat ca acei copii ale caror
mame mananca suficiente fructe si legume si, din cand in cand, peste, in timpul
graviditatii si in perioada de alaptare, sunt mai putin vulnerabili in fata
afectiunilor inflamatorii, ca rinita alergica, astmul bronsic si neurodermita.
Miscarea reduce "focul"

La randul ei, si activitatea fizica influenteaza favorabil nivelul inflamatiilor. Pe

termen lung, miscarea si programele de antrenament reduc markerii inflamatiilor
cronice. Printr-un studiu amplu, cu participanti de varsta mijlocie, cercetatorii au
reusit sa puna in evidenta legatura directa dintre activitatea fizica si markerii
inflamatori. La sedentari, valorile erau sensibil mai ridicate decat la persoanele
care faceau sport cu oarecare regularitate. Bine protejati erau subiectii care se
antrenau frecvent si aveau o conditie fizica buna.
Cu cat facem mai des miscare, cu atat aceasta se repercuteaza mai pozitiv
asupra vaselor de sange. Iar importanta nu pare a fi intensitatea activitatii fizice,
ci mai degraba practicarea ei consecventa.
Drumetiile in munti, ca terapie anti-cancer
Medicii germani incearca sa concretizeze experienta americana in practica
terapeutica. Ei isi trimit pacientii bolnavi de cancer sa faca drumetii in Alpi, timp

de mai multe saptamani. Chiar daca intr-o prima faza s-a inregistrat o reactie
acuta, cu cresterea valorilor inflamatorii, cateva saptamani mai tarziu, ele s-au
stabilizat intr-o zona mai buna. La cei mai multi dintre subiecti, evolutia bolii pare
sa fi fost, daca nu stopata, macar incetinita. Specialistii germani sunt convinsi ca
miscarea are, de asemenea, un efect profilactic, impiedicand aparitia tumorilor
gastrice si intestinale.
Vesti bune si in reumatism
Si reumatologii isi sfatuiesc de o buna bucata de vreme pacientii sa accepte o
terapie nutritionala. Indeosebi o alegere avizata a grasimilor poate influenta
pozitiv cursul unei artrite reumatice. In acest caz, nutritionistii recomanda mai
putine produse de origine animala, deoarece carnea, mezelurile, untul si ouale
contin cantitati mari de acizi grasi Omega 6, care favorizeaza inflamatiile. O
actiune contrara, de combatere a inflamatiilor, o au acizii grasi Omega 3, care se
gasesc in peste, nuci si uleiurile vegetale de calitate superioara.
Schimbarea alimentatiei necesita disciplina si multa rabdare. Pacientii care au
acceptat provocarea au putut constata, in schimb, o ameliorare vizibila dupa doar
6 luni. Durerile s-au redus si li s-a imbunatatit mobilitatea. Deseori, bolnavii o
scot la capat cu doze mai mici de analgezice, iar unii dintre ei pot chiar sa
renunte complet la calmante, ale caror efecte secundare nu sunt deloc
neglijabile.
Inflamatiile si infarctul
Noile descoperiri despre procesele inflamatorii cronice au revolutionat de-a
dreptul modul cum sunt intelese afectiunile cardiovasculare. Intre timp au aparut
sute de studii ce evidentiaza existenta unei legaturi directe intre valorile
inflamatorii ridicate si un risc major de infarct si de imbolnavire a sistemului
circulator.
Reactiile inflamatorii explica, de pilda, de ce diabeticii prezinta un risc sporit de
afectiuni cardiovasculare. Organismul lor produce in cantitati mari anumite
proteine, care actioneaza ca niste otravuri asupra peretilor sensibili ai vaselor
sanguine. "In toate stadiile unei boli coronariene participa si procese
inflamatorii", precizeaza specialistii. Aceleasi mecanisme ce favorizeaza de-a
lungul anilor formarea de depuneri prin fixarea placilor de aterom pe peretii
arterelor pot declansa mai tarziu catastrofa.
Ce e bun pentru inima e bun si pentru creier
Afectiunile vaselor nu prejudiciaza doar inima, ci si creierul. Dieta mediteraneana,
cu actiune antiinflamatoare, pare capabila sa protejeze si organul gandirii
impotriva bolilor si a fenomenelor involutive determinate de inaintarea in varsta.
Cu prilejul unui studiu efectuat cu participarea a 700 de persoane si dat
publicitatii in urma cu un an, neurologii de la Universitatea Columbia din New
York au constatat ca oamenii care se hranesc in stil mediteranean sunt feriti de
accidentele vasculare cerebrale minore.

Intre timp, medicii au reusit sa clarifice si acele mecanisme ce fac ca

supraponderalii sa fie in mod deosebit expusi la aparitia diabetului, infarctului,
accidentului vascular cerebral si a unor forme de dementa. Responsabile pentru
aceasta sunt in primul rand procesele inflamatorii. Depozitele de grasime din
zona abdominala reprezinta o adevarata otrava pentru organism. Celulele
adipoase, pline pana la refuz cu grasime, mor mereu, una dupa alta, fiindca nu
pot fi alimentate suficient cu oxigen. Organismul raspunde la aceste celule
agonizante ca la un germene strain, respectiv cu reactii imunitare si inflamatorii
energice. Avem, asadar, un sistem imunitar activat in permanenta si procese
imunitare cronice, raspandite in tot corpul. In lumea medicala, nimeni nu mai
contesta astazi faptul ca surplusul de greutate corporala, alimentatia
nesanatoasa si sedentarismul contribuie, intr-o masura decisiva, la epidemia de
inflamatii din zilele noastre.
TOPUL ALIMENTELOR BUNE SI RELE

Reduc inflamatiile

Campionul broccoli
Aflat invariabil pe primul loc in recomandarile nutritionistilor, broccoli contine - la
fel ca rudele sale, conopida si varza de Bruxelles - cantitati mari de sulforafan, o
substanta foarte sanatoasa.
Fructe, cu exceptia bananelor
La alegerea fructelor, deviza suna astfel: cu cat mai colorate, cu atat mai
sanatoase. Bananele sunt singurele care au un potential antiinflamator scazut.
Toate soiurile de nuci si alune
Cercetatorii de la Universitatea Yale au demonstrat recent ca o portie de nuci pe
zi ii protejeaza pe diabetici impotriva inflamatiilor ce le deterioreaza vasele
sanguine.

Intretin inflamatiile

Grasime la micul dejun

In numerose produse de patiserie se ascund grasimi hidrogenate. Cine mananca
des asa ceva isi tripleaza riscul de a se imbolnavi de inima (Harvard).
Grasime la pranz
Carnea si carnatii nu sunt interzise in alimentatia ce urmareste combaterea
inflamatiilor - insa trebuie sa tineti seama de continutul lor de grasime. Inainte de
a prepara carnea de pasare, indepartati neaparat pielea.
Doza de zahar in sange
Atentie la sucurile de fructe din comert: bauturile indulcite au o influenta nefasta
asupra glicemiei si a nivelului inflamatiilor.

Gilda Fildan