Telmologia genera/a a culturilor legumicole ,fdrd sol" 503

Dupa 1 992 au fast organizate programe de cercetare in domeniul

culturilor neconventionale de legume pe substraturi organice, la Faculta­
tea de Horticultura Bucure�ti, la Institutul de Cercetari pentru Legumicul­
tudi �i Floricultura Vidra �i la Biotehnos S.A. Rezultatelc cercetarilor rea­
lizate la Facultatea de llorticultudi Bucurc�ti au evidentiat posibilitatile de
realizare a unor variante de cultura rara sol, pc substraturi organice bio­
degradabile, preparate din materiale autohtone. Estc de a�teptat, ea in ur­
matorii ani, sa aparii �i in Romania primele suprafete amenajate pentru
culturi l egumicol c !arcl sol de catre cultivatorii particulari.
In continuare, vor fi prezentate succint cele mai importante variante
tchnologice ale culturilor ,!ara sol".

9.3. HIDROCULTURA SAU ,ADEVARATA HIDROPONICA''

Sub denurn irea de ,hidrocultura" (water culture) sunt grupate sistemele

neconventionale de cultura care nu utilizcaza substraturi solide de lnrada­
cinare decat eel mult pentru producerea rasadurilor.
Tehnologia de cultura pe strat adanc de solutie nutritiva statica
Acest sistern de cultura a fost creat de cercetatorul american Gericke
de la Statiunea de Cercetari Agricole din California, SUA. Rezultatele
cercetarilor sale publicate In 1 929, 1 93 7 �i 1 93 8 1-au impus atcntici spe­
ciali�tilor din domeniu ea primul sistem neconventional de cultura desti­
nat productiei comereiale la unele specii de legume.
Prima instalatie pentru acest sistem de cultudi are drept componenta
principala un bazin de 0,60 m Iatime, 0, 1 5 m actancime �i 1 0 m lungimc,
diptu�it cu carton asfaltat, folosit de obicei pentru construirea acoperi�urilor
caselor. Bazinul de cultura este acoperit in partea superioar.l cu o pl asa
metalidi pe care au fast a�ezate pa.nza de sac �i un strat de nisip de 0,5 inches
(cca 1 3 mm) grosime (fig. 9.3 . 1 .). Bazinele folosite ulterior au avut fundul �i
peretii laterali construiti din materiale rezistente (bcton, lemn), tratate cu
solutii alcaline hidrofuge sau chiar din tabla galvanizata �i acoperite In
inteiior cu materi ale inerte (vopsea, smoaH'i), netoxice pentru pl ante.
Suportul pentru cultura care acopera b az inul a fast rcalizat �i cu alte
matcriale, ea paie, rumegu� sau turbii, care au inlocuit nisipul. Acest aco­
peri� al instalatiei are rolul de a suporta greutatea partii aeriene a plantelor
cultivate, de a umbri bazinul pentru prevenirea apari tiei algelor pcntru
reducerea fluetua!i ilor de temperaturii �i de a evita patrunderea prafului
sau a altar impuritati din atmosfera in solutia nutritivii .
504 TRATAT DE LEGUMICULTURA

- - - solutra nutritiva - - - - -

bazin

Fig. 9.3.1 Bazin pcntru cultura pe strat static adanc

-

de solufie nutritiva (Gericke)

Testat in mai multe tari, sistemul a fost criticat datorita slabei aerari a
solutiei nutritive. Pentru eliminarea acestui neajuns, Gericke a realizat un
dispozitiv simplu care permite marirea progresiva a distantei dintre su­
portul plantelor �i suprafata solutiei nutritive pe masura cc plantele cresc.
S-a constatat ea, in aceste conditii, la plante se formeaza doua tipuri de ra­
dacini secundare: uncle putin ramificatc In interiorul solutici �i altele, cu
un numar mare de peri�ori absorbanti, situate intre suprafata solutiei nutri­
tive �i partea inferioara a suportului culturii.
Ulterior, la mult timp dupa primele incercari, Steiner ( 1 976) imbuna­
tate�te acrarea solutiei nutritive prin circularea solutiei intre bazine sau
prin introducerea unor dispozitive de barbotare a acestuia. In urma testarii
instalatiei Gericke in culturi realizate pentru productie destinata comercia­
lizarii, au fost cvidentiate �i alte neajunsuri ea: dificultatea confectionilrii
bazinelor, chcltuielile mari pentru instalarea suportului de acoperire �i de
montare a mij loacelor de sustinere a plantelor deasupra instalatiei, lipsa
de flexibilitate a instalatiei care se poate folosi pentru un numar relativ
mic de culturi.
Folosirea instalatiei Gericke presupune urmatoarele operatiuni :
- In momentul semanatului sau plantarii, nivelul solutiei nutritive este
maxim, pcntru ea litiera din suport sa fie umectata prin capilaritate;
- Cand radacinile au patruns in solutie nivelul acesteia trebuie scazut
lent astfel incat jumiitatca din lungimea didacinilor sa fie in imersic,
iar cealalta, in intervalul creat sub suportul de cultura. Solutia pcntru
completare se toarna fie direct in bazin, fie prin substratul de pe
 Telrnologia generalii a culturilor legumico/e ,,fiirii sol" 505

suport. Siste�ul Gericke este caracterizat de unii speciali�ti ea un

sistem tipic de hidrocultura, iar de al�ii ea un sistem mixt care ofera
plantelor �i un volum relativ mare de inradacinare In litiera de pe
suportul de cultura.
Tehnologia de cultura pe solutie nutritiva cu suport plutitor
Pentru inlaturarea dificuWitilor create de instalarea suportului �i litie­
rci deasupra bazinelor pentru cultura la instalatia Gericke, in ltalia �i SUA
au fost rcalizate culturi la care plantele sunt mentinute la suprafata solutiei
nutritive, de ciitre supof!i plutitori confectionati din placi de polistiren ex­
pandat. Lungimea accstor suporturi plutitoare este cu 1 cm mai mica decat
latimea bazinelor cu solutie nutritiva, a diror adancime este de 1 5-30 cm.
Rasadurile de salata sau de cap�uni se a:;; aza pe placile plutitoare, in
orificii cu diametrul de 1 5 mm. Distantele dintre plantc sunt mai mici de­
cat la culturile pe sol, deoarece la cultura pc solutii nutritive nu sunt nece­
sare intervale intre benzi pentm accesul In cultura In scopul efectuarii
unor lucrari de ingrij ire.
Pentru instalatiile destinate producerii de salata pentru comercializare,
bazinele au lungimea de 70 m :;; i latimea de 4 m (Jensen, I 980).
Instalatia mentionata de Jensen a fost constmita in Arizona S UA. -

Exploatatia, cu o suprafata de 0,5 ha, este dotati'i cu bazine betonate mari,

cu lungimea de 70 m, Hitimea de 4 m �i adancimea de 30 cm. Ca suporti
plutitori sunt utilizate placi din polistiren cxpandat, cu grosimca de 2,5
cm, cu oriticii circulare pentru ,plantarea" rasadurilor.
Prin folosirca acestor panouri plutitoare mobile, se creeaza posibilita­
tca realizarii unui convcier. La un capat al bazinului sunt scoase panourile
cu salata ajunsa la dimensiuni potrivite pentru recoltare, iar la capatul opus
sunt !ansate pe solutia nutritiva panouri plutitoare cu alte serii de rasaduri.
Recoltarea se realizcaza prin taierea riidacinilor sub baza rozetei. Sa­
lata recoltata se ambaleaza pentru livrare, iar radacinile sunt evacuate la
platforma de compostare. Panourile recuperate sunt curatate, ..J?lantate" cu
o serie noua de rasaduri �i reintroduse in circuit.
lnstalatia mai creeaza un avantaj tehnologic foarte important pentm
salata. Prin mcntinerea temperaturii solutiei nutritive statice la valori care
nu depa:;;esc 22 °C, momentul deprecierii salatei prin aparitia tulpinilor flo­
rifere estc mult intarziat. Se creeaza astfel posibilitatea prelungirii perioadei
de recoltarc in comparatie cu cca caracteristica culturilor clasice pe sol. Sin­
guru! dezavantaj al acestui sistem de cultudi este eel generat de imposi­
bilitatea utilizarii sale pentru plante cu talic inaWi (tomate, castraveti �.a.).
506 TRATAT DE LEGUMICULTURA

Tehnologii de cultura pe strat adanc sau semiadanc

de solupe nutritiva circulanta
S istemele moderne de cultudi. pe strat adanc de solu�ie nutritiva sunt
intrebuintate in Japonia pentru producerea de legume destinate consumu­
lui. Culturile hidroponice au in aceasta tara o traditie indelungata, care a
inceput prin construirea, in apropierea ora�ului Tokio, a unci fenne, cu su­
prafata de 1 20 ha, pentru producerea legumelor proaspete destinate per­
sonalului militar american, utilizand bazine de dimensiuni mari, umplute
cu pietri�. Aceasta ferma a produs in I 0 ani peste 3 1 .800 tone de legume
de foarte buna calitate, cu un varf de productie, in 1 954, de 5.900 tone.
In 1 977, in Japonia erau amenajate pentru hidroponica 1 35 ha (Shimi­
zu, 1979). in 1 983 - 1 984, aceasH'i suprafa1a depa�ea 500 ha, observandu-se
�i in prezent, o cre�tere accclerata a acestcia. 0 prestigioasa lucrare de
specialitate - ,Ghidul horticulturii protej ate" prezinta cateva sisteme de
hidrocultura proiectate �i construite in aceasta �ara.
- Sistemul ,Kyowa- Water Culture Hyponica destinat producerii le­
",

gumelor, utilizeaza un strat semiadanc de solutie nutritiva. Solutia nu­

tritiva este pompata din rezervorul (bazinul) instalatiei printr-un ,mixer
de aer" in hazinul de cultura, din care excesul revine printr-un preaplin in
rezervorul din care a plecat. in acest fel se imbunatate�te simtitor aerarea
solutiei nutritive.
Bazinele de cultura sunt realizate prin montarea numarului necesar de
prefabricate din material plastic rigid, cu lungimea de 3, 1 5 m �i latimea de
I m. Plantele sunt inradacinate in ghivece care au orificii laterale, in par­
tea bazala, prin care radacinile tree in solutia nutritiva. Aceste ghivece
sunt a�ezate in ni�tc alveole existente pe capacul rigid al bazinului, con­
fcctionat tot din material plastic.
- Sistemul M este o varianta simplificata constructiv fata de eel pre­
zentat anterior, in sensul ea instalatia este lipsita de un rezervor suplimen­
tar pentru preluarea solutiei nutritive. Pentru recircularea �i aerarca solu­
tiei nutritive se folose�te un circuit simplu care lucreaza in felul urmator:
solutia extrasa din bazinul de cultudi, cu ajutorul unei pompe, este trecuta
printr-un dispozitiv de aerarc �i apoi reintrodusa in bazinul de cultura prin
intermediul unor orificii mici plasate pc fundul bazinului. Bazinele pentru
cultura, cu lungimea de eel mult 20 m, sunt construitc din module prefa­
bricate, din material plastic rigid, cu Hitimea de 0,66 m �i lungimea de
1 ,20 m. Etan�area bazinului de cultura, construit din mai multc module,
estc realizata prin captu�ire cu folie subtire din material plastic.
 Telznologia generalli a culturilor legumicole ,flirli sol" 507

- Sistemul Kubota tolose�te pentru cultudi bazine prefabricate, din

module de material plastic rigid, cu lungimea de 3,25 m �i latimca de 0,7 m.
Bazinele au compartimentari interne �i capace confcc�ionate tot din mate­
rial plastic rigid.
- Sistemul Kamizono tolose�te bazine pentru cultura similare cu celc
utilizate pcntru cultura pe pietri�. Peretii laterali sunt construiti din beton.
lmpermeabilizarea bazinului este realizata prin captu�ire cu folie groasa
de culoarc neagdi. lnteriorul bazinului este impermeabilizat anual cu folie
subtire, de material plastic, cu grosimea de 0, 1 mm care se schimba in
fiecare an. Prin aceasta procedura se climina operatia greoaie �i costisitoa­
re de curatire $i dezinfectare a bazinelor de cultura.
- Sistemul Shinwa folose�te pcntru cultura perechi de bazine cu ca­
pacitate egaHi. In accste bazine, nivelul solutiei altemeaza intre inalt �i re­
ctus, imbunatiitind simtitor aerarea radacinilor plantelor de cultura. Mo­
dificarile periodiee de nivel sunt programate in cicluri succesive diume cu
durata de 1 -2 ore. In cadrul unui ciclu, pompele care lucreaza pentru schim­
barea nivelului solutiei sunt activate pentru 1 0-20 minute. Ciclurile de
functionarc sunt mai scurte in perioadele reci �i mai lungi in perioadele cu
temperaturi ridicate. In cursul noptii sunt suficiente doar 1 -2 modificari
ale nivelului solutiei nutritive. In cazul bazinelor mari, compartimentarea
intema este utiH i pentru evitarea dotarii instalatiilor cu pompe mari care
sunt mai costisitoare.
Pentru realizarea sistemelor de cultura prezentate mai sus, speciali�tii
japonezi au apelat la materiale plastice (rigide sau folie), care permit
adaptarea instalatiilor de cultura la constructii de dimensiuni reduse sau
pe terenuri accidentate, folosite frecvent pentru construirea adaposturilor
destinate culturilor horticole. La proiectarea capacelor bazinelor de cultu­
ra, speciali�tii j aponezi au adaugat, in plus, fata de scopurile clasice �i pe
eel de sustinere a plantelor de cultura.
Tehnologia de cultura pe strat nutritiv subtire circulant
de solufie nutritiva (NFT)
Creata �i realizata in Marea Britanie, cultura pe strat subtire, circu­
lant, de solutie nutritiva a primit denumirea de NFT (Nutrient Film Tech­
nique - tehnica filmului nutritiv) �i a fost unanim acceptata de speciali�ti.
Sistemul de cultura pe film nutritiv �i-a dovedit utilitatea pentru produce­
rea unor cantitati mari de legume �i specii omamentale (tlori), fi ind folosit
pe suprafete mari, nu numai in tara de origine, ci �i in alte tari din Europa.
Datorita conceptiei �i modului de functionare, sistemul NFT, avand
un circuit inchis pentru solutia nutritiva, asigura protectia mediului in zo-
508 TRATAT DE LEGUMICULTURA

nele in care sunt construite instalatii de acest tip. Diferenta esentiala fata
de celelalte sisteme de hidrocultura consta in faptul ea, in sistemele NFT,
nutritia hidrica �i minerala sunt asigurate de un strat foarte sub�ire de
solutie nutritiva care curge lent prin ni�te rigole (bazine) de cultura in­
guste. Radacinile plantelor formeaza pe fundul rigolclor saltele de rada­
cini cu grosime foarte redusa, dezvoltate practic intr-un sistem bidimen­
sional, in comparatie cu dezvoltarea in sol, in care arhitcctura sistemului
radicular este dezvoltata intr-un sistem tridimensional.
Prin a�ezarea plantelor pe rigolele instalatiei NFT, se realizeaza:
- cre�terea alerta a sistemului radicular al rasadurilor in contact per­
manent cu stratul foarte subtire de solutie nutritiva circulanta;
- buna oxigenare a solutiei nutritive datorata suprafetei foarte mari
de contact a acesteia cu aerul.
Datorita grosimii foarte reduse a filmului nutritiv, dimensiunile �i re­
zistenta rigolelor de cultura sunt mult reduse fata de cele caracteristice
sistemelor vechi de hidrocultura. Ca atare, pentru unele amenajari NFT,
bazinele de dimensiuni mari, care antreneaza costuri ridicate de materiale
de constructie, sunt inlocuite cu folie de polietilena care cste uti lizata pen­
tru impermeabilizarea rigolelor de cultura. Aceasta rezolvare constructiva
reduce costurile amenajarii spatiului destinat culturii �i creeaza posibili­
tatea modificarii instalatici, daca este necesar.
Acest sistem modem de cultura, conceput, proiectat, construit �i expe­
rimentat de Cooper, in perioada 1 975- 1 979, a trecut rapid din faza expe­
rimentala in productia horticola.
Principalele parti componente ale sistemului NFT sunt urmatoarele:
rezervor sau bazin pentru stocarca solutiei nutritive folosita pentru
nutritia hidrica �i minerala a plantelor de cultura.;
grup de pompare care trimite stocarea solutici reconditionate, din
bazin in partea din amonte a rigolelor de cultura;
rigolele de dimensiuni mici, construite paralel, in interiorul carora
cresc didacinile plantelor. Rigolele au o panta longitudinala relativ
redusa care asigura curgerea lenta a unui film de solutie nutritiva,
cu adancime de eel mult 5 mm �i debitul de 2 1/minut/rigola;
conducta de retur care colecteaza, in partea din aval a rigolelor de
cultura, solutia nutritiva care a trecut prin aceasta. Solutia colecta­
ta este deversata in rezervorul instalatiei;
sistemele de control �i dirijare a parametrilor solutiei nutritive
(concentratie, pH, temperatura stare fitosanitara) care este retJimi­
sa din bazinul instalatiei ditre plantele de cultura.
 Telmologia generalii a culturilor legumicole ,Jiirii sol" 509

Rigolele de culturii
Deoarecc rigolele de cultudi constituie partea cea mai importanta a
instalatiei NFT, in cele ce urmeaza sunt prezentate cateva informatii teh­
nice utile despre acestc rigole.
Rigolele utilizate pentru a�ezarea plantelor de cultudi se pot amenaja,
prin profilarea solului �i diptu�irea acestora cu folie de polietilena, prin
folosirea unor prefabricate din diferite materiale (material plastic rigid,
lemn, tabla), sau prin turnarea de beton monolit profilat corespunzator.
Cea mai simpla, dar �i cea mai frecvent folosita, este rigola cu Uitimea de
30 cm, captu�ita cu folie de polietilena cu grosimea de 0, 1 8-0,25 mm opaca
pentru lmnina, cu suprafata expusa spre soare de culoare alba. Fixarea foliei
care diptu�c�te rigola este realizata prin a�ezarea rasadurilor produse in
ghivece sau in cuburi de vata minerala cu latimea de 7,5 cm. Folia este fixata
pe laturile rigolei, iar extremitatile sale se prind cu cleme formand de-a lun­
gul rigolei un tune! care acopera solutia nutritiva, prevenind aparitia �i cre�te­
rea algelor �i impurificarea sa cu praf sau suspensii solide din aer (fig. 9.3 .2.).
Pentru speciile viguroase, rigolele trebuie sa asigure spatiu suficient pentru
salteaua de r.ldacini. Pe rigolele inguste, salteaua de mdacini este inalta �i re­
tine multa solutie nutritiva indiutatind aerarea sistemului radicular.
bazlnul conducta pentru

1igolelor
instalatiei alimentarea
� panta rigolel
-

� --
.-----=:::;;.

'
rigole
. pentru cultura
-
-- --
.I
:-;

�
Le
l
---'-- -
conducte
de �
'---J �.
-- .
pomp� legatura

pompi!

Fig. 9.3.2 - Principalele piirli componente ale sistemului NFT

5 10 TRATAT DE LEGUMICULTURA

Pcntru tomate �i castraveti, Hi!imea rigolelor trebuic sa fie de mini­

mum 30 cm. Rigolele mai inguste sunt folosite pentru alte culturi, cum
este salata.
Este, foarte importanta mentincrea adancimii constante a filmului nu­
tritiv de-a latul rigolclor, al diror fund trebuic sii fie, in sectiune transver­
saUi, perfect orizontal. Daca acesta nu este perfect orizontal, este posibil,
ea imediat dupii plantare, solutia nutritivii sii nu umecteze partea infe­
rioarii a cuburilor sau ghivecelor. AceasHi problemii dispare atunci cand
salteaua formatii de riidiicinile plantelor se dezvoltii, acoperind rigola pe
intreaga sa liitime.
Pentru depii�irea acestui neajuns, in primcle zile dupii plantare, se re­
comanda a�ezarea transversal pe rigoUi a unor praguri din materialc cu
cap ilaritate bunii, pentru ea scctiunea rigolei sa fie redusii la 5 cm, in sco­
pul umectiirii satisradHoare a fiecarui ghiveci sau cub nutritiv. Pc rigole
corect executate aceasta lucrare nu este necesarii.
Un alt aspect important al proiectiirii �i executiirii rigolclor se refedi
la panta longitudinalii a acestora. Aceastii pantii, la valoarea sa optima,
asigurii curgerea solutiei pe fundul rigolelor, in film sub�irc, conditie escn­
tialii pentru asigurarea unei bune aeriiri �i pentru a evita crearea unui cx­
ces de solutie nutritivii in substratul ghivecclor confectionate din vata mi­
neralii. Rezultatele cercetiirilor intreprinse au ariitat cii panta longitudinalii
a rigolei trebuie sii fie intre 1 % �i 2%. La majoritatca exploatatiilor pentru
productie, panta de 2% creeaza insa diferente mari de nivel intre extre­
mitiitile din amonte �i aval ale rigolelor. Panta fundului rigolei trebuie sa
fie uniforma �i continua, rarii dcniveliiri, care pot crea zone unde stratul de
solutie este foartc subtire sau, din contra, exagerat de adanc.
Pentru eliminarea accstor posibile neajunsuri, la unele instalapi NFT,
rigolele pentru culturii au fast amenajate cu foarte multa rigurozitate, prin
tumarea de beton. Aceste amenajfui, total satislacatoare calitativ, sunt scum­
pe. Ele nu oferii posibilitatea efectuiirii unor modificiiri ulterioare i mpuse
de evolutia rapidii a sistemelor NFT.
0 altii metodii de asigurare a uniformitatii pantei de-a lungul rigo­
lelor, constii in �ezarca pe fundul acestora a unor placi din material plas­
tic rigid (poliester expandat sau polistiren armat cu fibre de sticHi). 0 aWi
metodii modema consta in folosirea unor jgheaburi confectionate din dife­
rite materiale rigide (tablii de otel galvanizat, lemn) a�ezatc pe supof!i rc­
glabili cu ajutorul carora se rcalizeaza panta necesarii. Tabla galvanizata a
accstor rigole nu trebuie sa intre in contact cu solutia nutritiva slab acida,
 Tehnologia generalii a culturilor legumicole ,fiirii sol" 511

deoarece prin solubilizarea zincului apar fenomene de fitotoxicitate pcntru

plantele din cultura.
lndiferent de modul in care sunt amenajate rigolele, acoperirea lor este
necesara �i obligatorie pentru evitarea patrunderii luminii �i a impuri­
tatilor solide in solutia nutritiva circulanta.
Pentru dirijarea temperaturii solutiei nutritive care circula prin rigole­
Ie de cultura, sub partea inferioara a acestora sunt lncastrate conducte prin
care circula, in functie de parametrii urmariti, fie apa calda, fie apa rece.
Lungimea rigolelor In instalatiile pentru producerea legumelor sau
florilor destinate comercializarii este de pana la 10 - 20 m. Utilizarea unor
rigole mai lungi accentueaza problemele slabei aerari.
Sistemu1 de control �i dirijare a parametrilor solufiei nutritive
Dispozitivelc pentru controlul �i rcglarea concentratiei �i echilibrului
nutritiv al solutiei sunt supravegheate �i dirijatc de computer. Ele au rolul
de a prepara solutia nutritiva �i de a-i regia parametrii in functie de specie,
fenofaza �i conditiile de lumina.
Solutiile nutritive trebuie sa fie complete, incluzand toate macro �i
microelcmentele necesare plantelor. 13audoin (1 990) recomanclii pentru cul­
tura tomatelor In sistemul NFT utilizarea unor solutii nutritive care sa
contina urmatoarele macro �i microlelemente: 1 50-225 mg Nil; 30-35 mg
P/1; 300-500 mg K/1 ; 1 50-300 mg Call ; 40 - 50 ml Mg/l; 3-6 mg Fell; 0,5
- 1 mg Mn/l; 0, 1 mg Cull; 0, 1 mg Zn/1; 0,3 - 0,4 mg Moll.
Concentratia solutiei nutritive se determina prin masurarea continua a
conductibilitatii electrice. Oxigenarea solutiei nutritive se realizeaza prin
barbotare in rezervorul instalatiei.
Reactia solutiei nutritive, care trebuie mentinuta in limitele unui pH
de 5,6-6,8, se corectcaza cand este nevoie prin injectarea periodica a unor
cantitati strict controlate de acid azotic sau acid fosforic.
Temperatura solutiei nutritive se regleaza prin dotarea rezervorului
instalatiei cu serpentine din teava protejata anticoroziv, prin care circula
dupa caz apa calda sau rcce. Acela�i agent termic .circula prin conducte de
material plastic montate in paturile de polistiren expandat a�ezate sub
rigolele de cultura. In acest mod, pe intregul circuit, temperatura solutiei
nutritive se regleaza la parametrii optimi.
Echipamentele pentru dezinfcctarea solutiei nutritive sunt obligatorii pen­
tru toate sistemelc de cultura cu circuit mchis, deci �i pentru NFT. Ele sunt ne­
cesare pentru eliminarca din solutie a agentilor patogeni care pot raspandi la
toate plantele din cultura boli sau diiunatori ai sistemului radicular.
512 TRATAT DE LEGUMICULTURA

Solutia nutritiva se dezinfecteaza prin folosirea caldurii (cale termi-

ca), a radiatiei ultraviolete sau prin filtrare (metoda ecologica).
Elementele tehnologice specifice culturilor de tomate
in instalatiile NFT
Pentru tomate se folosesc instalatii cu rigole a diror Hitime este de 30
cm. Pe traveea unci sere (3,2 m Uitime), se amplaseaza 2 sau 4 rigole de
cultura.
Rasadurile produse in cuburi confectionate din vata minerala se plan­
teaza prin a�czarea lor pe centrul rigolclor, respectand cerintele prezcntate
anterior.
Dupa plantare se cfectueaza um1atoarele lucrari de ingrijire:
- completarea golurilor;
- palisarea cu plantele conduse vertical, asigurandu - se posibilitatea
culdirii bazei tulpinii pe terenul mulcit, deoarece lungimca plante­
lor depa�e�te inaltimea spalierului;
- copilitul radical prin indepartarea tuturor copililor;
- combaterea biologica a unor daunatori (musculita alba de sera �i
paianj enul ro�u);
- polenizarea suplimentara cu ajutorul bondarilor;
- defolierea bazei plantei; frunzele �i copilii indepartati de pe planta
se elimina din sera dupa doua zile pentru ea insectelc pdidatoare
folosite pentru combatcrea daunatorilor sa migrczc pe partea aeria­
na a plantelor care i�i continua cre�terea;
- camitul prin indepartarea varfului de cre�tere al tulpinii principale
dupa 1 0- 1 2 inflorescente in ciclul I normal �i dupa 25-30 inflores­
cente in ciclul prelungit;
- dirijarea computerizata a temperaturii in funqie de fenofaza �i in­
tensitatea luminii;
- fertilizarea cu C02;
- irigarea fertilizanta intermitenta cu solutic nutritiva ai caror para-
metri (concentratie, pH, echilibru nutritiv, temperatura �i stare fito­
sanitara) sunt controlati �i dirijati de computer;
- recoltarea, transportul, sortarea �i ambalarea productiei care, in ci­
clul prelungit, depa�e�te 500-550 t/ha.
Pentru culturile cu densitati mici, lucrarile manuale, inclusiv recolta­
rca, se efectueaza cu ajutorul unor carucioare cu platforma reglabila ea
inaltime, care se deplaseaza pe o cale de rulare confectionata din module
de teava metalidi.