0743499779 cleste altoit

S.c. Proma Machinery S.r.l. Dispozitiv universal pentru altoire 0842

http://cleste-pentru-altoirea-

pomilor.blogspot.it

METODA SIMPLIFICATA de altoire a

pomilor Dragos Milea
Articol scris de Dragos Milea despre metoda..claritate de cristal!Cititi si va veti
convinge!!!

ALTOIREA POMILOR-metoda simplificata

Poze proprii la adresa:

http://brusture2000.sunphoto.ro/altoire_pomi_metoda
Niste metode de altoit cu poze frumoase sint la adresa:
http://www.jardin-mundani.com/empelts/INJERTOS.htm
Metoda clasica de altoire in ochi cu taietura in T prezentata in carti si pe care am
incercat-o si eu are dezavantajele ca reusita depinde de dezlipirea scoartei portaltoiului,
necesita un briceag sau cutit foarte ascutit, portaloiul trebuie sa aiba o grosime minima cit
a unui creion, etc.
Coaja se desprinde usor doar in anumite perioade ale anului(in functie de specie, in lunile
iulie-august) si doar daca portaltoiul a fost bine intretinut prin udare.
Mult mai usor se executa daca se foloseste o lama de ras, cu care se executa o taiere mai
fina decit a oricarui briceag.
De asemenea, metoda de altoire in T este expusa in carti mai ales pentru altoirea in ochi
dormind, iar cel care se documenteaza nu intelege ca pomul trebuie retezat deasupra
altoirii in primavara urmatoare.
Prin metoda pe care o aplic se transplanteaza un scutisor( o bucata de scoarta cu mugure)
cu lungime mare( pina la 5 cm) astfel ca sansele sint mai mari ca undeva sa se faca
contactul intre celulele de sub scoarta care asigura prinderea altoiului( sub scoarta se afla
un strat subtire de celule care asigura cresterea pomului si care fac posibila
altoirea).Contactul are loc si pe partile laterale, in zona in care scoarta e sectionata, la fel
cum e contactul la altoirea in despicatura.
De asemenea, important este ca se pot altoi pomi cu grosime mica (de la 3 mm), cam tot
timpul anului, indiferent daca scoarta se desprinde sau nu.
Din comentariile de pe internet, unii din cei care au aplicat metoda au avut reusite de
95%.
Eu pot sa afirm ca, daca altoiul si portaltoiul sint sanatosi, reusita este de 100% in cazul
in care s-ar aplica in luna martie in pepiniera (adica pe pomi crescuti din saminta, aflati
pe locul lor).
In pepiniere, se seamana simburii toamna, pomii rasar primavara si pina in luna august ei
trebuie sa ajunga la grosimea de altoire, adica 8-10 mm, dupa metoda clasica.

Pentru altoit este nevoie de urmatoarele :

- 1. O jumatate de lama de ras (se recomanadă ca o lamă nouă să fie taiată in două cu o
foarfecă si nu prin rupere pentru ca la rupere se poate produce ranirea degetelor. De
asemenea, daca folosim o lama veche-ea trebuie spalată si din nou ne putem taia la degete
).
-2.O rola asemanatoare cu cea de scotch, dar obtinuta prin taierea unei portiuni
(aproximativ 2 centimetri ) din o rola de plastic autoadeziv pentru impachetat alimente(o
rola costa intre 3 si 4 lei in supermarket-din ea se taie cam 12 role) .
Se recomandă să se achizitioneze role de grosimi mici, care se pot taia usor cu un cutit
ascutit-operatie care trebuie facuta cu atentie pe o masa de lucru (la iesirea din material
cutitul sa nu lovesca piciorul celui care taie sau alte persoane care nu trebuie sa fie in
preajmă).
Rolele de grosimi mari sint mai economice, dar se taie greu.
Dacă nu dispunem de rola de plastic alimentar autoadeziv se pot tăia cu foarfeca panglici
din pungi din plastic (alegem pungi din plastic care se intinde înainte de a se rupe). În
acest caz avem nevoie si de un fir de ata pentru a lega panglica după altoire, să nu se
desfacă. Eu am folosit fir de lina(lina are o grosime mai mare, nu apasa prea mult pe
scutisor si acopera si de soare-dar, am observat ca nu are importanta daca soarele bate sau
nu prin folie).
-3 Altoaie . Altoiul este o nuia de un an ( virful unei ramuri) luata de la un pom valoros,
pe care dorim sa-l înmultim.
Se recomandă ca altoaiele sa aiba grosimea portaltoiului, aproximativ grosimea unui
creion si sa provină de la pomi sanatosi, din partea insorită a acestora.
La pomii care pornesc primii in vegetatie (cires, cais, piersic) altoiul trebuie recoltat in
lunile ianuarie-februarie(chiar la inceputul lui martie -mai merge). In cazul folosirii de
muguri deja „ plecaţi” altoirea are şanse mai mici de reuşita. Mugurii de măr şi păr
pornesc in vegetatie mai tirziu, se pot recolta si in aprilie( cei situati la baza lăstarului) si
in caz de nevoie, se pot pune si cei care „au plecat” ( colt de 1-3 mm).
La pomii ai caror muguri degera usor in timpul iernii(nuc) se recomanda recoltarea
altoaielor inainte de gerurile mari.
Altoaiele astfel recoltate se pastreaza in beciuri sau camere reci . In beciurile umede se
pot aseza direct pe podea iar in cele uscate se recomanda asezarea deasupra unei tavi cu
apa (sau albie).
Am pastrat altoaie destul de bine la tara, in frigider nefolosit( in incapere neincalzita), pe
rafturi, cu putina apa in tava de jos a frigiderului. Se poate folosi orice cutie care retine
umiditatea( in camere neincalzite.)
Nu e bine sa pastram altoaie in tava de jos a unui frigider in functiune, ele se usuca dupa
o perioada destul de scurta.
Ca sa nu se usuce, trebuie sa le invelim in ziare ude si la citeva zile sa mai stropim
ziarele.
Sau, le putem pune in tavi facute din sticle PET cu sectiune patrata, acoperite cu nisip
umed.
Altoaiele se pot pastra pina in momentul in care mugurii „ pleacă”. In cazul unui beci
rece si umed mugurii ramîn buni pîna in jur de 1 Mai. Dar e bine sa nu aminati altoirea
pina in mai, mult mai bine reuseste cu altoaie proaspete.
Altoiele se leaga manunchi, cu un bilet in care se scrie soiul de pom.
Mugurii de cais, prun sau piersic sint dispusi uneori pe nuia cite 3 la un loc, din care 2,
din margini, sint floriferi iar cel central este vegetativ(mai ascutit decit cei florali). Se pot
folosi pentru altoire si formatiunile triple de muguri( dupa ce vom altoi, mugurii florali
vor cadea singuri si va ramine doar cel central din care va creste lastarul). Mugurii florali
de la simburoase cad uneori in timpul pastrarii altoaielor, nu e nici o problema.
Unele specii de mar au nuiele cu muguri care nu prea ies in relief, de aceea se cauta
nuiele mai coapte, pe care mugurii sint mai evidentiati. In lipsa, merge ce gasim.
In unii ani-din cauza gerului sau secetei(muguri debili), lastarii anuali au muguri neviabili
si ei nu vor pleca nici daca ramin in pomul lor, deci altoirea cu astfel de muguri nu
reuseste.
Sint soiuri de pomi cu ramuri tip „pleata” care au pe lastar muguri laterali, dar nu pleaca
decit cel din virf. Eu am intilnit un soi de visin foarte timpuriu cu ramuri pleata si am
altoit in ochi crescind, dar degeaba-mugurele nu pleca(desi coaja transplantata se
prinsese); dupa aceea am vazut ca nici in pomul de unde am luat altoiul mugurii laterali
nu plecasera.Trebuia sa altoiesc prin metodele in care se alipeste o bucata de ramura cu
virf (copulatie sau despicatura).
Nu este adevarat ca trebuie sa luam altoaie numai din pomii care sint pe rod. Din contra,
e preferabil sa luam din pomii altoiti in anii trecuti(deci stim ca sint valorosi) si care nu
au muguri florali, pe care sa-i folosim din greseala(mai ales la cires). Un alt motiv pentru
care e bine sa luam altoaie din pomi care nu au intrat pe rod este acela ca un pom care
rodeste nu prea mai are energie sa produca toti mugurii viabili, mai ales daca a fost rod
mult, an secetos si lipsa de ingrasaminte.
Repet, la altoiele de cires trebuie avuta mare atentie sa nu se foloseasca mugurii de la
baza lastarului anual, care sint florali si nu dau lastari. Mugurii florali de cires se
deosebesc prin faptul ca sint mai rotunzi si sint dispusi mai apropiati intre ei la baza
lastarului anual. La fel, mugurii de nuc sint de 2 feluri(daca nu socotim si pe cei florali,
care apar mai tirziu, in virful lastarului verde), trebuie folositi doar cei vegetativi.
La semintoase (mar, par, gutui) mugurii sint mixti si pot fi folositi toti, uneori din
mugurele altoit apar mai intai un buchet de flori iar apoi florile cad si pleaca unul sau doi
lastari(se poate intimpla sa ramina si 1 fruct).
Sint unele larve care gauresc mugurii in interior(mai ales la cires) si trebuie sa studiem
mugurele inainte sa-l folosim la altoit-daca e intact(il cercetam si dupa ce am taiat
scutisorul). Destul de des, dupa altoire, gindaci zburatori rod mugurii de cires sau cais (e
bine sa-i stropim cu un insecticid dupa ce am altoit).
Motivul principal pentru care uneori altoirea nu reuseste este ca mugurele transplantat nu
e viabil.
-5. Portaltoaie . Portaltoaiele sint pomişorii de 1-3 ani pe care aplicam altoaiele.
In carti se recomanda ca portaltoiul sa fie de 1 an, de grosimea unui creion si in anul
anterior sa fi fost bine ingrijit prin udare astfel ca şi coaja lui sa se desprinda usor si sa nu
fie plantat atunci.
Prin metoda folosita de mine, se pot altoi pomi de la diametrul unui pai de griu pina la
grosimea degetului mare( este bine sa avem altoaie de dimensiuni diferite- deci vom
alege pentru pastrare si altoaie subtiri, dar si groase).
Nu conteaza daca pomul a fost plantat in primavara(un pom altoit are sanse mai mari de
prindere, pentru ca energia lui e folosita de un singur mugure si pentru cresterea
radacinilor) Putem sa ducem acasa orice pomisor salbatic gasit si sa-l altoim inainte de a-l
planta sau il punem, provizoriu, culcat in pamint(stratificare) pina se face vremea buna de
plantat.
Cind se incalzeste, altoim acesti pomisori „la masa” sau „pe picior” dupa care ii plantam
in livada, sau la „scoala”.
Daca facem rost de pomisori in timpul iernii(in lunile calde-ferestrele iernii), se pot altoi
si pastra in beci pina la plantare, cu nisip umed sau pamint pe radacini. Eu am altoit in
februarie un snop de butasi de mar, in ochi si despicatura, i-am pastrat in beci(nu stiam ce
efect are gerul asupra unui altoi crud) si i-am plantat prin aprilie. Spre mirarea mea,
altoirea a reusit foarte bine, prin ambele metode. Uneori am altoit la inceput de martie in
livada, dupa citeva zile a fost inghet, dar altoiul s-a prins. Mugurele altoit devreme, la
inceput de martie, pleaca in vegetatie cam in acelasi timp cu cei din natura.
Este mai usor sa altoim inainte de plantare, decit sa altoim dupa ce am plantat.
Regula ca altoirea se face doar cind seva circula, nu este adevarata.

Ce folosim ca portaltoaie?
Pentru a obtine cires avem nevoie de portaltoi din : visin, cires crescut din saminta , cires
amar, malin( ciresul, deşi e simburos, nu merge pe corcoduş ).
Deseori, sub visini sau sub ciresii altoiti pe visin sint sute de lastari de visin care pot fi
altoiti pe locul unde sint ( se aleg cei din margini, care au mai mult soare). La crestere ei
sint hraniti de pomul mama dar isi dezvolta si radacinile. Ciresii obtinuti se scot in
primavara urmatoare si se planteaza in locurile dorite.
Putem de asemenea sa scoatem puietii de visin si sa-i altoim „in mina”, dar procentul de
prindere al pomului(nu a altoirii) este mai mic( depinde si de ingrijirea pe care o
acordam, sa fie udat la timp, etc.) .La restul de pomi, altoirea inainte de plantare da
rezultate destul de bune.

Pentru cais,piersic,prun ( simburoase) avem nevoie de : corcoduş, cais salbatic, prun

salbatic, piersic din saminta, porumbar (tot sîmburoase) . Simburoasele se pot altoi între
ele ( de exemplu : prun pe cais sau invers, piersic pe cais sau prun ) . Se pot aplica pe
ramurile unui corcoduş mai multe altoaie diferite (piersic de vara, piersic de toamna, cais
timpuriu, cais tirziu, prun).

Marul se altoieste pe marul franc(din saminta) sau pe drajoni(lastari crescuti din radacina
unui mar mai batrin). Sint portaltoaie de mar numite vegetative(majoritatea celor de
pepiniera) care dau usor radacini daca un lastar este ingropat. Din radacina lor cresc multi
lastari(drajoni) care formeaza foarte usor radacini si se pot folosi la plantat chiar daca au
doar citeva mustati de radacina sau deloc, vor forma radacini mai tirziu, ca si via butasita.
Eu am altoit, ca experienta, 10 lastari portaltoi vegetativi fara radacina si i-am ingropat la
scoala, 6 au facut radacini si au devenit pomisori pina toamna.

Parul se altoieşte pe par paduret ( caz in care creşte mare si rodeste tirziu) sau pe gutui
(caz in care are talie mica si rodeste mai devreme). Lastarii de gutui cu radacina(drajoni)
se obtin usor, ei apar din radacina unui gutui mai batrin. Portaltoiul de par se obtine mai
greu, exista portaltoi speciali vegetativi( ca la mar) care dau talie mica si care mai
lastaresc din radacina.
Parul se altoieste si pe paducel(sau gherghinar).Paducelul se gaseste din abundenta in
paduri.
Nu recomand altoirea pe par paduret, pomul creste mare si nu se poate trata.
Gutuiul se altoieşte pe gutui sau paducel. Seminţoasele (măr, păr, gutui) se pot altoi între
ele-eu am ramuri de mar in peri sau par in gutui.
Gutuiul trebuie altoit cit mai devreme, la pastrare coaja altoiului de gutui se usuca repede
si procentul de prindere e mai mic
Nucul se altoieste pe nuc iesit din nuca. Nucile se planteaza de toamna, la scoala sau
direct pe locul unde vrem sa avem nucul. Exista pericolul ca ciorile sau sobolanii sa
dezgroape nuca, chiar incoltita. De aceea, e preferabil sa punem nuci mici la stratificat
din toamna( le punem in ladite cu nisip umed, in beciuri fara sobolani), sau sa le tinem
primavara 2-3 zile in apa de 60 grade, apoi inca 2 saptamini in nisip umed la 25 grade,
inainte de plantare. Dupa plantare, e bine sa protejam cu plasa de rabit sau o sita metalica,
contra ciorilor.
La adresa: http://www.recolta.eu/producerea-materialului-saditor-la-nuc-juglans-regia/
gasiti informatii mai detaliate, eu nu am facut asta, gasesc destui puieti de nuc rasariti
singuri.
Portaltoiul poate fi un pomişor care a crescut pe un loc din anul trecut şi ramîne pe locul
lui sau poate fi un pomişor pe care l-am dezgropat din locul unde l-am gasit si il
replantăm.
Putem sa gasim undeva un pomisor de 1-3 ani, il dezgropam, il retezam la 30-40 cm, il
ducem acasa si il altoim inainte de a-l planta, sau il plantam si il altoim mai tirziu .
Altoirea cu replantare se face numai in perioada de repaus vegetataiv . Reusita plantarii
unui pom depinde de cantitatea de substante inmagazinate in trunchiul lui si din care se
hranesc radacinile si mugurii pe care-i lasam, de aceea vom plasa mugurele altoit cit mai
sus posibil-la inaltimea la care dorim coroana. Putem păstra pe un portaltoi mai
dezvoltat(2-4 ani) 3-4 ramuri bine orientate şi vom aplica pe fiecare in parte cîte un altoi
de acelaşi fel sau soiuri diferite. Aceasta metoda este buna in cazul in care infiintam o
livada in locuri nepazite sau locuinte de vacanta, de unde se fura pomii cumparati scump
din piata( vom planta corcodusi, in 2-3 ani ei vor face coroana si se vor altoi sus, pe
ramuri -hotii se vor obisnui intre timp ca sint pomi salbatici si cind vor baga de seama ca
sint altoiti, vor fi prea mari ca sa fie furati).

Cind se altoieşte ?
Cu altoaie recoltate in ianuarie-martie si pastrate la rece se altoieste incepînd cu luna
martie si pina cind mai sint bune altoaiele(pina pleaca mugurii de pe ele, in jur de 1 mai)
Dupa 10-15 mai si pina toamna, se poate altoi din nou cu altoi luat direct din pom(un
lastar care a crescut in acea primavara pina la data altoirii, chiar daca mugurii nou formati
nu sint complet dezvoltati, ei se vor dezvolta dupa altoire). Toamna tirziu se recomanda
altoirea in ochi dormind(nu se mai reteaza pomul deasupra altoirii), altfel exista pericolul
ca lastarul aparut din mugure sa degere.
Cu altoi luat din pom, dupa 10-15 mai, altoirea reuseste chiar mai bine, pentru ca mugurii
noi sint sanatosi. In acest caz, trebuie sa fortam plecarea mugurelui aplicat prin
indepartarea permanenta a lastarilor crescuti din port. Repet, mugurele aplicat va pleca
mai tirziu, pentru ca nu este complet dezvoltat.

Cum se altoieste ?
Pregatirea portaltoiului
Se pregatesc materialele(lama, folie, altoaie, foarfeca de vie), se face deplasarea la
portaltoi, se alege inaltimea si locul cu scoarta curata(fara ghimpi sau lovituri) si se
reteaza portaltoiul cu foarfeca( cu lama taietoare a foarfecii spre locul unde altoim, lama
de sprijin in spate).
Simburoasele se retează pentru altoire la o inaltime convenabilă in functie de grosime,
calitatea scoartei, dorinta protectiei(daca altoim mai sus, pericolul ca un animal sau om sa
calce pe altoi este mai mic). Inaltimea recomandata este de 30-50 cm.
La simburoase, daca altoim mai sus, nu va apare diferenţa de grosime intre trunchiul de
portaltoi si altoi (de exemplu dacă altoim cais pe corcoduş la inalţimea de 30-50 cm de
sol se va observa peste ani trunchiul lucios al corcoduşului in partea de jos a punctului de
altoire si portiunea de trunchi de deasupra cu coaja aspră caracteristica caisului, dar de
aceeaşi grosime).

Daca vom aplica un mugure de cireş pe un vişin, trebuie sa o facem cit mai aproape de
sol posibil, altfel partea de trunchi vişin va rămîne mai subţire decit partea de sus (cireş)
iar pomul se va fringe la vint.

De aceea ciresul pe vişin si parul pe gutui se vor altoi pe cit posibil cit mai aproape de
sol.(daca aveti visini care cresc cu talie mare, puteti experimenta altoirea mai sus-sa
vedeti daca apar diferente de grosime sau nu). Pe malin sau cires din saminta, ciresul se
poate altoi mai sus.
Daca vom scoate de sub un visin un lastar cu radacina pe care vrem sa-l plantam dupa ce
l-am altoit, apare urmatoarea problema: din necesitatea de a altoi cit mai aproape de
radacina, pomisorul altoit va avea putin trunchi, deci nu va dispune decit de o mica
cantitate din substantele necesare cresterii. De aceea, sansele lui de a se prinde sint mai
mici decit ale unui pom cu volum mare de lemn.
Pentru a mari reusita obtinerii unui cires din visin mutat din locul lui, se planteaza un
visin cit mai timpuriu posibil. Se aplica mai tirziu un mugure de cires cit mai aproape de
sol, pastrind portiunea de visin de deasupra(ca la ochi dormind)-energia din partea
ramasa va fi folosita pentru dezvoltarea radacinilor. Se lasa in partea de sus doar 2-3
muguri de visin(ca sa nu consume multa energie) iar cind se considera ca pomul s-a
prins(s-au format lastarii de visin in partea de sus), se cresteaza visinul deasupra altoiului-
se indroduce oblic(ca sa intre mai usor in tulpina) lama cutitului pina la maduva, la 5 cm
deasupra altoiului, ca sa fortam plecarea mugurelui de cires. Dupa ce lastarul de cires
aparut din mugure are citeva frunze, se reteaza portul deasupra altoirii
Sau, mai bine, se amina altoirea in anul urmator, cind visinul e prins(nu e o pierdere de
timp, la pom conteaza cit e de dezvoltata radacina)
De asemenea, nici marul nu trebuie altoit prea sus fata de sol atunci cind se folosesc
portaltoi vegetativi(pentru ca pe portiunea de portaltoi de deasupra solului vor aparea
formatiuni cu aspect de buba, care sint de fapt locuri de unde ar vrea sa apara radacini).
Totusi, eu altoiesc marul cam la 20-25 cm distanta de radacina(pentru a asigura energie
de crestere ) si ingrop pomul mai adinc, cu punctul de altoire linga sol( vor apare radacini
din port, pe toata lungimea ingropata). La fel se procedeaza si in cazul parului altoit pe
gutui, din gutui apar radacini usor.
Pe internet, cineva a afirmat ca in cazul altoirii de cires pe visin, nu apar diferente de
grosime daca se altoieste pe ramuri. Am si eu un visin altoit pe ramuri, e de virsta mica,
inca nu pot sa ma pronunt, diferenta de grosime se manifesta, dar nu e prea mare.
Altoirea
Pregatim rola de plastic ca sa avem capatul disponibil( e asa de subtire ca e greu de gasit
capatul si nu trebuie sa stam cu taiturile facute pina gasim capatul ) si executam
operatiile:
Se alege, dupa examinare vizuala, un mugure de pe nuiaua altoi, astfel incit sa fie intact.
Se decupeaza cu lama mugurele, cu o bucata de scoarta(decupajul obtinut se numeste
scutisor-de la scut).
Scutisorul poate fi de 2 pîna la 4-5 cm.( cu cit mai lung-mai bine). Chiar daca lungimea
scutisorului este mica din cauza ca am gresit la taiere il putem folosi (daca sintem in criza
de altoaie)- se prinde.
Se incepe cu decupatul deasupra mugurelui la 0,5 cm si se taie pe sub mugur intre coaja
si lemn, astfel incit lama sa alunece pe sub coaja, fara să taie din lemn. Dupa taiere este
ideal să se vada partea lucioasă de sub coaja (stratul de celule care asigură creşterea si
regenerarea lemnului). Daca nu apare luciu, nu e vina noastra, inseamna ca pomul a
suferit de lipsuri, se prinde si asa.
Nu conteaza daca s-a taiat sau nu putin lemn din altoi. Merge oricum, dar ne ferim sa
taiem si lemn pentru ca merge mai greu lama.
Scutisorul se aseaza pe o suprafaţa curata, să nu se murdăreasca taietura, pina taiem si
portaltoiul(daca putem, tinem scutisorul in mina stinga iar taierea scoartei pe port o facem
cu dreapta).
Daca culoarea sub scoarta este maronie, lastarul a inceput sa se degradeze sau a fost lovit
in zona –decupam alt mugure sau alta zona din port.
Cu cit ne apropiem de 1 mai, acest fenomen(culoarea maronie sub scoarta) se observa
mai des-daca nu avem lastari mai buni folosim ce avem, mai merge.
Tot dupa taierea scutisorului, cautam urme ale unui vierme care ar fi putut minca
mugurele.
Mugurii de cais sint de regula asezati pe niste umflaturi, scutisorul se taie mai greu pentru
ca lama va intra in lemn-atentie sa nu va taiati degetele. De aceea, putem incepe
decuparea scutisorului invers(de jos in sus-la fel si la nuc). In unele carti se recomanda ca
taierea scutisorului sa se faca mereu de jos in sus, eu m-am obisnuit invers, trebuie facut
cum ni se pare mai usor. Motivul pentru care tai de sus in jos este ca scutisorul iese mai
lat in dreptul mugurelui.

In partea de sus a portaltoiului, la 0,5-1 cm de capatul retezat, se executa cu lama un

decupaj de coaja, pe cit posibil la fel cu cel rezultat la decuparea scutisorului.
Decuparea poate fi facuta de sus in jos(eu asa m-am obisnuit) sau de jos in sus-in cazul
asta putem decupa pina in capatul portului.
In caz că nu se reuşeşte din prima asemanarea cu decupajul din altoi(lungime, latime), se
mai ciopleşte din portaltoi pina se obtine lungimea si latimea dorita . In cazul cind a doua
tăietura(pe portaltoi) e mai lunga , nu e nici o problemă, scutisorul se va aşeza in partea
de jos, fara spatiu intre scoarta portului si cea a scutisorului(in partea de sus va putea
ramane deci o portiune fara scoarta)
Daca portul e mai subtire decit nuiaua altoi, decupajul din port nu va putea fi realizat in
latime dintr-o singura taiere cu lama, este necesar sa mai cioplim, mai ales in partea de
sus-unde va fi mugurele(scutisorul este mai lat in dreptul mugurelui, din cauza ca
mugurele sta pe o ridicatura).
(Repet, decupajul se executa dupa ce am retezat portaltoiul deasupra unei zone alese de
noi cu scoarta curata, fara spini sau rani. Va fi mult mai usor de infasurat folia decit la
metoda in ochi dormind cind ne incurca partea de deasupra a portaltoiului.)
Daca vrem, dupa ce am decupat scoarta portului, putem realiza(suplimentar) in partea de
jos a decupajului o taietura cu lama pe sub coaja portaltoiului, cam 1 cm.
Aceasta operatie o executam ca sa realizam un fel de limba, sub care putem introduce
capatul de jos al scutisorului(scutisorul se va impana sub coaja si va fi sustinut, iar noi
vom avea mainile libere sa cautam ce ne trebuie-folia, de exemplu). De asemenea, acea
taietura(limba) ne va fi de folos in reglarea lungimii decupajului-vom introduce scutisorul
sub „limba” atit cit este necesar ca si in partea de sus sa se acopere la fix decupajul de
catre scutisor.
Daca portul e mult mai mai gros decit nuiaua altoi, cind decupam coaja portului, putem
sa tinem jumatatea de lama putin indoita spre noi(cu doua maini), astfel incit decupajul sa
iasa de latime mai mica decit daca am taia cu lama dreapta.
Pentru a nu se produce rănirea degetelor cu lama este obligatoriu ca nuiaua ( altoi sau
portaltoi) de pe care se decupeaza scoarţa să fie ţinuta cu mîna stîngă DEASUPRA
locului de unde taie lama, pentru ca în cazul cînd lama iese brusc din lemn ( de exemplu -
mugurele de cais e aşezat pe un călcîi lemnos care se taie greu) să nu se oprească in
buricul degetului mare sting.
Se recomandă sprijinirea ambelor măini pe o masa sau pulpa unui picior(cind sintem in
cimp) astfel încît mişcarea lamei să se faca lin , din articulatia mainii, cu miscari ca la
fierastrau .
Cele doua operatii(taierea scutisoruli si decuparea portului) se pot executa si in ordine
inversa, eu le fac in aceasta ordine pentru ca dureaza mai putin sa decupez portaltoiul
decit taierea scutisorului, deci una din suprafetele taiate e expusa mai putin
mediului(soare, vint).
Dupa ce am verificat daca decupajul din portaltoi este la fel de lung sau putin mai lung
decit scutisorul, facem suprapunerea scutisorului peste decupaj astfel:
1.se apuca portaltoiul cu mina stinga, sub decupaj, cu degetul mare in dreptul decupajului
(decupajul spre noi),
2. cu mina dreapta se apuca scutisorul si se aseaza peste decupajul din port-se tine apoi cu
degetul mare de la mina stinga,
3. se ia rola de folie in mina dreapta intre inelar si degetul mare, bagind aratatorul in
rola(capatul foliei e in afara, linga degetul mare, ca sa se desfasoare de pe rola cind
infasuram pe pom in sensul acelor de ceas),
4. se aseaza capatul foliei pe portaltoi in partea opusa scutisorului si se tine(apasa) cu
aratatorul sting,
5.se infasoara folia in jurul scutisorului tragind si controlind rotirea rolei cum fac
electricienii cu izolirbandul- cu primele trei degete de la mina dreapta( se trage atit de
tare cit folia sa nu se rupa); se infasoara citeva rotatii deasupra unghiei si apoi se
elibereaza baza ca sa se infasoare si partea de jos cu 3-4 straturi, dupa care se infasoara
spre mugure- pina linga el. Se trece apoi deasupra mugurelui, trecind folia prin spatele
lui, fara sa-l acoperim cu plastic . La sfirsit, infasuram folia pe capatul portului, depasind
cu jumatate de banda partea de sus a portului, iar la final tragem mai tare sa se rupa folia,
apoi rasucim folia intre degete(facem un mot- ca sa nu se desfaca mai tirziu din cauza
vintului )
Ne putem antrena in casa folosind un creion pe post de portaltoi si o fisie de hirtie(pe post
de scutisor) de 4-5 cm pe care desenam un mugure la 5mm de un capat.
Dacă nu avem role de plastic alimentar si folosim fîsii de plastic tăiat din o punga, dupa
ce infaşurăm cît de strîns permite ca să nu se rupă plasticul, înfăşurăm cu firul de lîna ( să
tina panglica să nu se desfacă) şi facem un nod.
Mugurii de cireş, cais, prun sint sensibili la rupere prin lovire (sînt ieşiţi in afară ) şi
trebuie protejati .
Dacă e cazul, dupa ce am altoit, punem o protectie impotriva ruperii mugurelui prin
calcare de om sau animal (înfigem citeva beţişoare ramase de la taierea portaltoiului in
pămînt, pe lîngă mugur. Daca avem copii mici, e pericol ca acestia sa se impiedice si sa
cada cu fata in bete, e mai bine sa protejam cu fier beton subtire, indoit in forma de U
intors ).
De obicei din mugurele transplantat pleacă un lăstar in 1-2 săptămîni, în functie de vreme
si perioada cind am altoit.
Daca cineva a calcat pe pomul altoit si a rupt mugurul de cireş transplantat, altoirea e
pierdută şi trebuie refacută (dacă mai avem lastari la rece). Daca nu mai avem loc in jos
pe scoarta, plasam scutisorul in partea opusa primei altoiri.
Daca am altoit cais si cineva a rupt mugurele altoi, apare alt mugure din rezerva de
muguri de lînga mugurele principal (nu e nevoie de realtoire, dar pleacă mai tirziu cu 2-3
saptamini).
Dupa ce am altoit urmărim pomiii şi nu vom lăsa sa creasca alti muguri în afara celui pe
care l-am transplantat, în caz contrar mugurele nostru nu va pleca sau va da un lastar
firav, coplesit de cei sălbatici.
Cind mugurele a inceput sa creasca, se inlatura folia cu care l-am legat prin
desfasurare(atentie sa nu rupem lastaul crescut din el) sau prin taiere longitudinala cu
lama in partea opusa mugurelui. Se poate intirzia cu aceasta operatie 3-5 saptamini, dar
nu mai mult decit termenul cind locul de altoire incepe sa fie sugrumat ca urmare a
cresterii in diametru. Daca se dezleaga prea devreme, e pericol ca vintul sa dezlipeasca
lastarul crescut din mugure, de aceea in unele carti se recomanda ca mugurele sa fie
plasat in directia vintului dominant sau sa fie legat cu un betisor de restul pomului sau de
un arac. Daca uitam altoaiele nedezlegate, pomul ramine subtire in locul unde e
strangulat de folie. Daca nu s-a frint, pomul isi revine in anul urmator, e bine sa-l legam
de un arac.
Cum procurăm portaltoaie ? ( repet unele lucruri)
Putem avea pomi salbatici crescuti pe un loc bun si ii altoim acolo(vor avea o crestere
buna din primul an).
Daca nu, căutăm corcoduşi, zarzări, meri, gutui crescuti pe sub pomi ş-i dezgropăm
( dacă mai sint în repaus vegetativ ), îi ducem acasă şi altoim ” în mînă”, după care îi
îngropam pe locul unde dorim să crească pomul, sau îi punem la şcoală.
Putem semana toamna sîmburi de corcoduş, cais, piersic, cais (dacă am strins anul trecut)
la şcoală sau direct pe locul unde dorim pomul ( vom altoi anul urmator-dar trebuie sa
avem grija sa nu uitam de ei si sa fie sufocati de buruieni)

Putem căuta „răsad” de corcoduş, cires sau zarzar, răsărit sub pomi batrîni (cit mai
devreme dupa ce au ieşit din pămînt şi mai au rezerva de hrana in cotiledoane) şi plantam
acest „răsad” în un loc unde îl putem îngriji(scoala de pomi) sau pe locul unde dorim sa
avem pomul, pentru a fi altoiti la anul.
Uneori se pot obtine pomi din butaşi- gutuiul si unele portaltoaie de mar dau radacini ca
şi vita de vie dacă nuielele sint ingropate şi udate la timp.
Se pot altoi pomi batrini pe ramurile de sus de grosime potrivită (cit creionul si pina la
grosimea degetului mare). De exemplu se pot pune altoaie de mar in par sau invers,
muguri de păr pe un gutui batrîn, sau diferite soiuri de mar pe alt mar(mar de vara pe mar
de toamna). Se pot pune ramuri de cais si piersic în prun sau invers, se pot altoi pe un
corcodus o ramura de cais, una de prun şi alta de piersic.
Piersicul este sensibil la boli şi nu se recomanda altoirea multor pomi cu piersic pentru că
nu rezistă la boli. De aceea e bine ca in fiecare an sa facem citeva craci de piersic in
ceilalti pomi simburosi pe care ii avem.
Portaltoi de nuc obtinem semanind toamna nuci sau cautind nuci mici crescuti pe sub
nuci batrini-vor fi mutati pe locul lor. Unii oameni nu au incredere ca altoirea va reusi si
prefera sa puna pomisorii „la scoala”.Transplantarea lor inseamna un an pierdut. Deci,
plantati direct pe locul lor.
Altoirea facuta primăvara se numeşte in ochi plecînd iar cea facută în acelaşi mod toamna
tirziu, se numeşte în ochi dormind .
Dacă am ratat in primăvară ( din lipsa de altoaie, altoaie recoltate tîrziu sau rău păstrate )-
altoirea se poate face dupa 10-15 mai, cind se formeaza pe lastarul crud aparut un mugure
la subţioara frunzei ( chiar dacă mugurele nu e complet dezvoltat, el se dezvolta dupa
altoire). Uneori e nevoie de altoirea in vara daca am gasit mai tirziu un pom valoros si
vrem sa-l avem si noi.
Procedeul e acelaşi dar mugurele care se transplantează se ia impreuna cu codiţa frunzei
la subtioara careia se afla. Din frunza se taie cu foarfeca(sau se rupe) cea mai mare parte
si se lasa o portiune cît unghia. Unii nu lasa decit o bucatica de codita, de care apuca
scutisorul cind se altoieste.
Altoiul se ia direct din pom şi se altoieşte cit mai repede (daca sintem in deplasare,
lastarul crud se poate pastra la nevoie 1-2 zile invelit in o punga uda, dupa ce s-au lasat
doar coditele frunzelor).
Altoirea din vara e reusită daca dupa 7-10 zile codiţa frunzei este inca verde la baza si se
desprinde uşor daca e apasata in jos.Uneori, cind altoiul a prins foarte bine, frunza ramine
verde si nu se desprinde.
Daca altoirea nu a reusit, codita se innegreste si nu se desprinde de portaltoi.
Din mugure va pleca un lastar care pină toamna poate ajunge pină la un metru, dacă
pomul este îngrijit.
Exista pomi incompatibili cu unele portaltoaie, eu am avut un soi de cires timpuriu care
nu a prins pe visinii din curtea mea, poate trebuia altoit pe malin sau altceva.
Daca un altoi nu e compatibil cu portaltoiul, se foloseste o altoire intermediara(adica eu,
in situatia de mai sus, trebuia sa altoiesc ciresul timpuriu pe un cires obtinut din visin).
Putem altoi o ramura pe un pom bătrin si fară să retezăm ramura înainte de altoit (e mai
greu de realizat, ne jenează la înfăşurarea plasticului ) dar mugurele va rămîne în stare
dorminda pină anul viitor cind va trebui sa retezem(altoire in ochi dormind- altoim aşa
cind nu vrem să plece mugurele-de exemplu: e toamna tirziu şi lastarul care apare nu mai
are timp să se dezvolte şi va degera ). Piersicul altoit toamna are tendinta sa plece, oricit
ar fi de tirziu in toamna.
Altoirea nucului reuseste mai greu. Dar nu este o problema, caci altoirea se poate repeta
de mai multe ori, in primul an sau in anii urmatori.
Mugurii de nuc sint de 3 feluri.
Din unii muguri ies florile barbatesti(mitisorii). Acestia se deosebesc usor de restul,
pentru ca au forma unui mic con. Mugurii vegetativi sint ovali, mugurii florali apar mai
tirziu in virful lastarului crud(nucul infloreste in jur de 23 aprilie, de Sfintul Gheorghe).
Trebuie sa fim atenti sa folosim mugurii vegetativi si nu pe cei in forma de con.
E de preferat sa luam altoaie de la nuci care nu au rodit( de exemplu, de la un nuc altoit in
anul precedent –deci care e bun), pentru ca pomul, neconsumind energia pentru cresterea
nucilor, va avea muguri mai sanatosi
Cind taiem scutisorul, o putem face si in sens opus, adica vom taia cu lama de jos in
sus(pentru ca, daca vom incepe de sus in jos, lama va intra in lemn pina la maduva, din
cauza denivelarii pe care e asezat mugurele si va fi greu de iesit cu lama din lemn).

Au fost ani in care altoirea de primavara la nuc nu mi-a reusit deloc. Uitindu-ma prin
nucii de unde am luat altoaie, am aflat una din cauze: mugurii laterali de pe lastari nu au
fost viabili, pentru ca nu au dat lastari nici in pomul de unde i-am recoltat(au plecat doar
1-2 muguri din virf-probabil din cauza secetei si gerului)
Deci, e important sa luam mai multe altoaie si sa folosim doar mugurele din virf sau cel
imediat de linga el. Este bine, la nuc, sa luam altoaie la inceputul iernii, inainte de
gerurile mari si sa le pastram in nisip umed.
Din experienta, la altoirea nucului(ca si la lamai) apare urmatoarea problema: desi
scutisorul se prinde, atunci cind e aplicat in partea de sus a unui port retezat, mugurele
altoi nu pleaca, aparind lastari din partea de jos a portului, deci nucul(ca si lamaiul) se
comporta diferit decit restul pomilor, unde nu apare acest fenomen.
Un material video cu altoirea unui nuc vara este aici: http://www.youtube.com/watch?
v=7lrdWQEO9aU
Din film se vede ca este cel putin luna iunie, scutisorul a fost aplicat in partea de jos a
portaltoiului(metoda chip sau simplificata), iar mai tirziu(dupa ce altoiul s-a prins-se vede
dupa cum s-a desprins codita), se forteaza cresterea mugurelui facind cu un cutit o incizie
in port, la 5-6 cm deasupra mugurelui, pina la maduva; Este pericol ca vintul sa indoaie si
mai mult lastarul portaltoi si sa-l despice, trebuie deci sa legam portul de un arac, (putin
inclinat, ca sa nu se sudeze taietura la loc)

Metoda 2-Copulatie simpla: La nuc reuseste bine in faz de lastari cruzi(in luna iunie).
Se iau ca altoaie citiva lastari cruzi de la un nuc altoit sau laudat . Pe lastari se lasa doar
codita frunzelor. Pe un mic nuc plantat in primavara sau in anul precedent se executa
taierea oblica(cu o lungime de 3-5 cm) a virfului crud, in zona de grosime cit a unui
creion.
Acelasi lucru se face la baza lastarului altoi, ales la grosime apropiata. Dupa ce se
suprapun zonele taiate, se infasoara cu folie si se leaga cu sfoara de cinepa. Altoiul
aplicat e de preferat sa fie un virf de pe care s-au inlaturat frunzele.
Altoirea in copulatie simpla se face poate face la toate speciile pomicole atit primavara
(martie-aprile) cu altoi pastrat la rece, cit si mai tirziu in faza de lastar luat din pom. Se
poate aplica si la vita de vie, primavara, sau dupa 1 iunie-cu lastari cruzi.
Daca nu avem lastari altoi cu diametru egal cu al portului, se poate face o copulatie si
daca diametrul nuielei altoi este mai mic decit cel al portului, taind mai putin din port.
Daca altoim in copulatie, putem face si o altoire in ochi, in partea de jos; daca nu s-a
prins in virf copulatia, stimulam plecarea mugurelui de jos ca in filmul de mai sus.
La nuc se mai foloseste si altoirea in Oculatia inelara.(eu nu am incercat)-metoda e
prezentata pe net.
O metoda de altoire la nuc pe care am vazut-o pe net(dar nu am salvat adresa) era
urmatoarea:
Un port de nuc era retezat la inaltimea de 1 m si grosimea unui deget. Dupa ce se cresta
in cruce scoarta in partea de sus, se efectua decojirea cojii(asa cum se decojeste o
banana), pe o lungime de 7-8 cm. Se taia o bucata de 5 cm din virful decojit(coaja
decojita atirna in jos). Din o bucata de ramura altoi de aceeasi grosime, se inlatura la baza
coaja(prin cioplire la sectiune patrata) pe o lungime de 6 cm, se aseza in capatul portului
si se invelea cu coaja decojita de pe port. Se lega apoi cu panglica de folie. Era curios
faptul ca bucata de altoi se cioplea in sectiune patrata in zona unde era decojit, inainte de
a fi introdus in locul miezului taiat din portaltoi si faptul ca raminea o portiune decojita
de scoarta lata de 1 cm pe bucata de altoi, intre altoi si portaltoi.
Daca o sa practic aceasta metoda, o sa las altoiul doar decojit, nu cioplit patrat, pentru ca
teoria spune ca prinderea altoiului e asigurata de celulele de sub scoarta. Iar zona
neinvelita in scoarta o sa o fac cit pot de mica sau nula. In film, altoirea era facuta prin
vara, frunzele nucului erau complet dezvoltate.
O alta metoda de altoire la nuc este la adresa : http://www.youtube.com/watch?
v=8M6KTOXwFpA&NR=1.
Este asemanatoare cu oculatia inelara, dar mai simplu de executat. Cred ca retezarea
deasupra se face citeva saptamini mai tirziu, sau anul urmator. Cel care altoieste este la al
doilea mugur prevelat din altoi, de aceea portiunea decojita de pe nuiaua altoi este asa de
lunga.

De asemenea, altoirea in oculatie inelara se recomanda la trandafir, pentru ca mugurele

de trandafir e lat si la taierea cu lama se poate leza( scutisorul scos de lama e mai ingust
decit mugurele).
Pentru lamai va recomand metoda Chip , sint poze la adresa
http://pumosu.sunphoto.ro/lamai_altoit_prin_metoda_Chip.
Eu nu am aplicat-o. In poze se vede ca portul s-a retezat cind lastarul era destul de
dezvoltat. Daca altoiti un lamai, important e sa nu retezati portul atunci, ci numai dupa ce
a aparut lastarul din mugurele aplicat(repet-ca mugurele altoit sa plece-trebuie stimulat
prin ciupirea lastarilor de deasupra sau crestarea portului deasupra altoiului ).
Eu am altoit citiva lamai cu retezare deasupra, operatia a reusit dar pacientul a murit-
adica scutisoarele s-au prins, au ramas verzi citeva saptamini, dar mugurii nu au plecat si
s-au uscat virfurile cu tot cu altoaie, dupa ce au plecat alti lastari mai jos. De aceea, cred
ca nu trebuie retezat portul decit dupa ce pleaca mugurele transplantat. Poate ca si
perioada de altoire e importanta, se pare ca e mai bine in luna mai. Metoda Chip consider
ca este putin mai greu de executat, in plus, se micsoreaza suprafata de contact a stratului
de cambiu, deci e de preferat sa o inlocuiti cu metoda simplificata.
Altoirea in despicatura(ma refer la alte specii pomicole-nu stiu daca merge la nuc sau
lamai) utila atunci cind portaltoiul este prea gros de altoit in ochi. Metoda e descrisa in
carti, dar eu nu folosesc ceara de altoit, ci imbrac in folie de plastic zona altoita. Eu am
aplicat-o din februarie si pina in mai, cu altoaie pastrate la rece(nu merge tot timpul
anului).
Reusitele sint mari, dar e mai mult de munca.
Elemente de finete la altoirea in despicatura:
- daca retezam portul cu foarfeca vom executa crapatura la 90 grade fata de locurile in
care foarfeca a strivit coaja la intrarea lamei si in partea de sprijin din spate(cel mai mult
se striveste in spate).
-la despicarea tulpinii, nu vom folosi o lama de cutit groasa pentru ca portaltoiul va crapa
(inainte de a fi taiat ) pe o directie serpuita si contactul cu altoiul nu va fi bun. De aceea,
eu folosesc la despicare un cutter iar despicarea o fac prin apasare cu inclinare alternativa
in cele doua parti ( lama cutterului sa taie drept coaja pe ambele laterale, inainte ca portul
sa crape). Atentie-lama se poate rupe-pericol de accident. Ca sa nu se rupa lama, putem
apasa pe ea cu un lemn, la capete, fara sa fortam de miner. De asemenea, vom folosi un
cutter si la taierea in pana a lastarului(iese o taietura mai dreapta decit cu lama).
Daca portaltoiul este mult mai gros decit altoiul(deci scoarta lui este mai groasa),
alinierea altoiului cu portaltoiul se va face nu la exteriorul scoartelor, ci se vor alinia pe
circumferinta lemnului fara scoarta(deci nuiaua altoi va fi putin mai inauntru scoartei
portaltoiului)-acest lucru e necesar pentru a se pune in contact tesutul de celule de sub
scoarte, care asigura prinderea si cresterea pomilor(cambiu).
Ca sa putem fasona altoiul in forma de pana, vom apuca lastarul de virf si vom taia cu
cutterul la baza, in lateralele unui ochi sanatos. Pana va avea o lungime de 3-4 cm,
lungime aleasa tinind cont ca unghiul penei sa fie egal cu acela format de despicatura
portaltoiului(in timp ce cioplim altoiul, portaltoiul se tine despicat cu o surubelnita, ca sa
putem compara unghiurile).
Dupa ce am cioplit pana si am verificat daca se potriveste cu unghiul crapaturii din port,
atunci taiem din lastar partea de jos cu 2-3 muguri.
Cu cit lungimea penei e mai mare, cu atit sint mai mari sansele ca undeva sa se realizeze
un contact intim intre celulele de crestere de sub coaja.
Pana nu se face simetrica, partea fara taietura care se aseaza in afara, este putin mai lata,
astfel incit atunci cind altoiul este strins in crapatura, sprijinul(deci contactul intre scoarta
portaltoi si altoi) sa se faca in zona din afara, pe scoarte. Daca pomul e gros, e pericol ca
forta mare de presare sa striveasca pana, deci diferenta de latime intre lateralele penei va
fi mica si nu se recomanda stringerea puternica cu folie sau sfoara.
Se aseaza altoiul in crapatura astfel incit straturile de cambiu sa fie in contact iar capatul
penei din altoi sa fie cu 2-3 mm mai sus decit capatul portului(se pare ca asa se imbraca
mai bine cu tesut rana) . Se infasoara cu folia de plastic incepind de la o distanta de 2-3
cm. sub capatul crapaturii. Se dau mai multe straturi ca sa nu fie nevoie de legare cu
sfoara. In partea de sus se inveleste capatul bine cu folie. Rupem din folie bucati pe care
le punem ca un capac pe taitura portului, astfel incit sa nu ramina nici un spatiu pe linga
altoi. Dupa ce am pus „capace”, mai infasuram din nou pe capat, ca sa fixam folia pusa
capac. Se poate picura pe taietura de sus si putina ceara de la o luminare aprinsa(dupa ce
am altoit, inainte sa punem capace), nu e chiar asa greu de facut, dar eu nu am folosit.

Folia folosita pentru invelire la altoirea in despicatura va fi mai lata

Pentru altoirea in despicatura, cind taiem rola de plastic autoadeziv cumparata din
supermarket, vom face si 1-2 role mai late ( latime de 4-5 cm.)
De obicei, daca diametrul portului e mare, se pun doua altoaie, cite unul pe fiecare parte a
crapaturii, astfel incit se echilibreaza la stringere iar sansele sint mai mari. Daca
diametrul portului e mic(pina la 2 cm) se pune un singur altoi, dar atunci mai bine altoim
in ochi( in ochi se poate altoi si la grosimi de 3 cm)
Dezlegarea foliei se face citeva luni mai tirziu, dupa dezlegare e bine sa vopsim capatul
daca grosimea e mare.
Daca am pus 2 altoaie in despicatura si s-au prins amindoua, unii specialisti recomanda sa
fie lasat doar un lastar, pentru ca e pericol ca mai tirziu, cind ramurile ajung mari, sa se
despice portul. Daca altoim in despicatura pe ramurile unui port mai batrin, in functie de
directia in care despicam ramura altoiului, daca se prind ambii altoi, unul va creste spre
exterior, altul spre interiorul coroanei. Ca sa evitam acest lucru, despicam ramura din port
pe o directie tangentiala coroanei vas, iar altoiele vor forma o ramificatie in afara
coroanei. In acest scop, putem potrivi si pozitia mugurilor, alegind convenabil locul unde
executam pana pe altoi

Sfaturi pentru plantare:

Dupa carte, pomii se îngroapă la adincimea la care au fost in pepinieră
( cais,prun ,piersic, cireş ).
Cind pomul e mai firav, radacina e scurta si multa lume ingroapa pomii mai adinc, din
dorinta de a beneficia de apa cind solul se usuca in partea superioara. Ca sa evitam
ingroparea prea adinca, plantam la adincimea normala si musuroim pomul provizoriu.
Marul, parul, gutuiul se pot ingropa la adincimi mai mari pentru că formeaza (ca şi roşia )
radacini din trunchi. De regulă, talia depinde de portaltoi şi daca vrem sa să avem pomi
uniformi ca vigoare, trebuie sa evitam sa creasca radacini din partea de trunchi de
deasupra punctului de altoire. Si unele soiuri de corcodus sau prun formeaza radacini din
trunchi.
Daca facem groapa cind solul este prea ud, se poate strica structura solului si pomului sa-i
mearga foarte rau in primul an. De aceea in carti se recomanda ca groapa sa fie facuta de
toamna(peretii gropii sint afinati de ger iar solul de deasupra se usuca mai repede
primavara ).
Personal, consider ca mociorlirea radacinilor inainte de plantare este pierdere de timp-
este suficient udatul dupa plantare-pamintul udat se stringe foarte bine in jurul
radacinilor.
Inainte de plantare, vom reteza cu foarfeca virful radacinilor, pentru a inlatura partea
uscata si pentru ca in virfurile asfel retezate se vor forma usor noi radacini,
Dupa ce am pus pomul in groapa, acoperim cu pamint, tasam cu piciorul pamintul din
groapa, punem apa cit cuprinde. Vom acoperi cu pamint dupa citeva ore sau a doua zi
( incercam sa nu miscam pomul cit pamintul e moale-sa nu se intareasca pamintul).
Am aflat de curind ca pomii trebuie sa-si pastreze dupa plantare directia fata de punctele
cardinale pe care au avut-o cind au aparut pe lume (bradul e cel mai sensibil la aceasta),
de aceeea e bine sa insemnam pomii inainte sa-i scoatem de la scoala, cu o decupare de
scoarta in partea de sus, spre un punct cardinal.
De asemenea, putem sa ne facem o regula sa altoim mereu cu scutisorul spre nord, iar la
plantare respectam aceeasi regula, vintul dominant bate de regula spre sud iar lastarul
crescut va fi impins spre trunchi si nu se va rupe de la punctul de altoire.
La plantare, pomii se reteaza la 80-100 cm de sol( depinde de inaltimea de la care dorim
sa inceapa coroana) si se lasa sus doar 3-4 muguri care vor forma coroana. Daca lucram
cu o motosapa intre rinduri, este bine sa lasam o inaltime mai mare-1 m, ca sa avem loc
pe sub craci.
Nu se lasa fructe pe pomii care leaga in primii 2 ani, caci ei vor ramine mult in urma
celorlati de o virsta.
Pomii care se gasesc in piata sint foarte buni, dar din cauza ca ei sint cumparati
tirziu(dupa ce au stat cu radacinile in vint si soare) procentul de prindere e mic.
Cum se taie pomii?Va prezint unele consideratii personale, nu sint specialist in pomi, sint
mecanic de meserie:
Facem taierea in scopul de a nu lasa o incarcatura mare de fructe pe pom, sa nu fim
nevoiti sa consumam timp pentru a rari fructele. De asemenea, forma coroanei ne ajuta sa
facem mai usor recoltarea-de exemplu, cu o scara dubla vom avea acces la periferia
coroanei si nu in centrul ei, de aceea e de preferat forma de vas. La plantatii mari, daca
dirijam ramurile pe rind, muncitorii vor putea culege fructele stind sus, in platforme pe
roti care se deplaseaza pe rind, cu acces bun la coroana aplatizata.
Pentru producerea unui fruct de calitate sint necesare un anumit nr. de frunze/fruct.
Daca intr-un an un pom va rodi prea mult, in anul urmator va rodi putin sau deloc.
In alternanta de rodire poate intra marul sau parul, gutuiul si ciresul nu prea rodesc
alernativ
La mar, par, cais, prun, gutui: Incercam sa obtinem forma de vas: la plantare, daca pomul
este o nuia fara ramificatii, se scurteaza la 60-80 cm si se lasa 4 muguri sus din care vor
pleca ramurile principale(sarpante). Daca pomul are ramuri, se aleg 3-4 ramuri, se
scurteaza ramurile la 10 cm si se lasa pe fiecare ciot mugurii orientati pe directia formei
de vas.
In anul 2, se suprima axul central si se lasa 3-4 ramuri laterale, pe care le scurtam la 20-
30 cm, pentru ca ramurile vor va ramifica de la locul de taiere si astfel, prin ramificatii an
de an, se va acoperi zona din exteriorul coroanei. Pintenii, acele, ramurile scurte, nu se
taie-acolo vor aparea flori. Unele soiuri de mar rodesc doar pe virf de nuia, deci nu
trebuie retezat virful ci doar sa rarim nuielele anuale. E necesar sa facem observatii prin
livada ca sa stim daca avem astfel de pomi(cam rar).
Dupa ce pomul a ajuns la inaltimea dorita, el se tine pe loc prin taierea tuturor cresterilor
anuale la 1-2 muguri.
Ramurile care apar pe un lastar de un an se numesc anticipate. La cais, este bine sa
fortam aparitia de anticipate, taind, prin august, virful lastarilor. Pe anticipate se formeaza
multi muguri de rod, care sint mai rezistenti la inghet decit restul.
Unele ramuri de rod la mar si par, care au avut un mugure floral in virf, dupa primul an
de fructificare formeaza o umflatura in virf(se numeste bursa de rod). Acele ramuri, care
au umflatura la virf, nu mai cresc in lungime, din bursa apar mereu inflorescente, iar pe
lateralele ramurii apar ramurele scurte de rod.
Ciresul se scurteaza la plantare la 60-80 cm si se lasa 4 muguri sus. In anul urmator
alegem daca vrem in forma de vas sau il lasam sa cresca cum vrea el. Daca udam si
formeaza multe ramuri, ele se mai raresc. Deci, ciresul nu prea se taie.
Daca ne uitam cu atentie la un cires, la o nuia de 1 an, observam(am spus si mai sus) ca
mugurii din partea superioara sint mai desi in zona virfului. In primavara urmatoare, din
acei muguri de la virf apar 3-4 lastari care cresc intre 20 si 80 cm(la fel ca si lastarul din
care au aparut) in timp ce din restul mugurilor de sub ei cresc ramuri scurte de 2-3 cm, pe
ele vor apare in anul urmator buchete de flori, de aceea se numesc si buchete de mai.
Privind in ansamblu coroana, vom abserva ca este compusa din etaje, fiecare etaj
corespunde unui an(putem afla virsta ciresului) si vom vedea ca, pe masura ce pomul
imbatrineste, ramurile se indesesc si cresterile anuale sint mai mici. Buchetele de
mai(ramurile roditoare cele mai scurte) ramin roditoare un numar mare de ani, de aceea
trebuie sa evitam sa le rupem cind culegem ciresele.
Buchete de mai formeaza si marul, parul, caisul, prunul.
Piersicul rodeste( regula e aceeasi si la vie) pe nuia de 1 an crescuta pe ramura de 2 ani.
Daca nu se fac taieri corecte, nuielele de 1 an vor fi in virful nuielei de anul trecut, astfel
ca pomul „degarniseste”-adica rodul apare mai mult(se muta) pe marginea coroanei. Iar
coroana devine prea mare.
De aceea, se taie ca si via: se incearca sa se obtina nuiele de un an pe ramuri de 2 ani, in
interiorul coroanei , fara sa marim coroana mai mult decit dorim.
De aceea, o parte din nuielele de 1 an(care au rodit) se taie in cep la 2- 3 muguri
viabili(din ei vor creste lastari care vor fi de 1 an la anul). Restul lastarilor care ramin
rodesc. Pe cepi se lasa 1-3 lastari, depinde de cite nuiele de rod vrem sa avem in anul
urmator( se mai fac rariri si prin mai-iunie). Daca pomul e bolnav, multi lastari se usuca
si trebuie sa lasam mai multi muguri-se vor rari in anul urmator.
In anii urmatori, o parte din lastarii de un an se lasa sa rodeasca, o parte se taie in cep.
Piersicul este foarte sensibil la pomi si nu are o viata lunga, uneori e bine sa nu facem
decit taieri de rarire a ramurilor si sa-l lasam sa degarniseasca, cind nu mai da rezultate,
taiem pomul si plantam alt piersic.
La: mar, par, gutui,- daca primavara, dupa ce am facut taierea, observam la inflorit ca sint
prea multe flori, mai facem o taiere si scurtam nuielele cu flori multe, lasind doar 1 sau 2
buchete la fiecare, din fiecare buchet va creste un lastar si vor ramine 1-2 fructe. Este mai
usor decit sa rarim fructele
In zonele secetoase, este bine ca livada sa fie sapata(manual sau cu motosapa), erbicidele
sau cositul nu sint la fel de eficiente. De asemenea, pomii trebuie irigati, dar nu in excces,
pentru ca se imbolnavesc sau formeaza prea multi muguri de rod.Caisul nu suporta bine
solurile umede.
De asemenea, la pomii taiati drastic, poate aparea urmatorul fenomen:
Lastarii care au crestere puternica sint foarte sensibili la bolile provocate de ciuperci(asa
numitele mane). Lastarii au crestere puternica daca pomul beneficiaza de apa si
ingrasaminte, daca sint lastari putini pe pom, datorita raririi prin taieri sau daca nu are
afructe(au degerat mugurii de rod). E valabil si pentru legume.
De aceeea, daca avem pomi sensibili la boli, putem sa facem taieri drastice in perioade de
seceta sau atunci cind pomul are de dus rodul si nu face cresteri rapide de lastari.
In 2010 am observat ca pomii cu coroana puternic rarita s-au imbolnavit destul de grav in
primavara, fata de cei la care nu s-au mai facut taieri de citiva ani.
Daca avem livada la margine de sat sau in cimp, pentru a o proteja de iepuri, putem sa
aplicam cu o pensula ulei ars de motor pe trunchi si craci, pina la inaltimea unde ajunge
un iepure saltat pe picioarele din spate, plus inaltimea stratului de zapada. Cineva a
recomandat pe net si metoda invelirii trunchiului cu folie de aluminiu, e posibil ca,
suplimentar protectiei oferite, lumina reflectata de folie sa sperie iepurii.
Va mai relatez o patanie personala, in speranta ca veti proceda la fel:
Am, in curte, un nuc crescut din nuca pe o portiune de teren in panta, cu sol sarac(pamint
galben). In jurul virstei de 10 ani, a rodit nuci foarte mici si costelive(la care miezul se
desprinde greu din coaja). Am zis ca nu am avut noroc. In anul urmator, am aplicat udari
din belsug(2-3000 litri apa la o udare, cu aspersoare mici, din plastic) si am fertilizat cu
azot(nu am avut complexe). Am obtinut, dupa 1 an, o productie de nuci ceva mai buna iar
in anul urmator am cules un sac de nuci foarte sanatoase, gustoase, de marime medie si
care nu mai sint costelive!(asta a fost in 2011, an in care la noi in judet majoritatea
nucilor au avut rod slab si afectat de boli)
Morala: fertilizati si irigati pomii, va vor rasplati!

Combaterea buruienilor
Avind o suprafata destul de mare de livada(4000 mp), am incercat combaterea
buruienilor cu erbicide, dar cu rezultate slabe si costuri destul de mari.
Am achizitionat un motocultor(2000 RON cu echipament de prasit), benzina pe care o
consuma costa mult mai putin decit erbicidele si nu otraveste; am fost foarte multumit de
el.
Dupa un an de lucru cu motospa, am facut o lucrare de frezat in primavara cu ea, iar
restul lucrarilor de prasit le-am facut cu o prasitoare manuala(productie Ucraina, are o
roata in fata si doua minere pentru impins, ca la roaba, doua cutite tip lama care taie
pamintul la adincimea de 3-4 cm.)
Prasitoarea am cumparat-o de pe internet cu 200 lei.
Dupa fiecare ploaie, am trecut o data cu prasitoarea manuala, necesita un oarecare efort,
dar si la motosapa efortul e considerabil. Prasitoarea manuala o folosesc la toate culturile
din curte, va recomand sa cumparati asa ceva, nu veti regreta. Fata de prasitul cu sapa, se
face aceeasi suprafata de cel putin 5 ori mai repede.
Sa va dau un exemplu: acum 10 ani, in curte, aveam o parcea de 500 mp de vie, pe care
nu am reusit sa o sap la timp. Cind buruienile au ajuns cit palma, am platit doi vecini sa o
sape. Au sapat 2 zile la ea( solul era uscat si intarit de buruieni, nu am putut sa-i
supraveghez, fiind la serviciu). A trebuit sa platesc 2X2 zile de munca, astazi ar face cam
200 RON, cit m-a costat prasitoarea manuala cu care as prasi suprafata de 500 mp in mai
putin de 1/2 ora( are latimea maxima de lucru de 33 cm, daca impingem cu o viteza
minima de 3 km/ora si tragem 3 benzi alaturate, rezulta in 1 ora o fisie de 1 m latime la
lungimea de 1000 m, deci o suprafata de 1000 mp pe ora, dar se poate merge cu viteza
mersului pe jos-adica 5 km/ora).
Prasitoarea manuala poate fi folosita primavara devreme(cu cutitele gheara), imediat ce
solul s-a uscat suficient, fara o lucrare de pregatire a solului anterioara, deci nu e nevoie
sa aveti o motosapa, sa arati sau sa sapati la cazma din toamna(dar nu aminati, daca se
face intareste solul-nu mai merge). Am folosit prasitoarea manuala si la sol batatorit in
vara(a plouat in timpul culesului la cires si s-a circulat printre ei).