MINI GHID PENTRU VIITORUL

ANTREPRENOR SOCIAL ÎN
DOMENIUL CULTURA LEGUMELOR
ÎN SERE

CULTURA TOMATELOR ÎN SERE;

CULTURA CASTRAVEŢILOR ÎN SERE;
I. CULTURA TOMATELOR ÎN SERE
Tomatele se cultivă în sere, atât în ciclul I cât şi în ciclul II.
Cultura în ciclul I începe în ianuarie-februarie şi se încheie
în iunie-iulie, cultura în ciclul II începe în a doua jumătate
a lunii iulie şi se încheie în decembrie

I.1. Pregătirea serelor

Se face prin aplicarea în cursul verii a îngrăşământului or-
ganic (60-80 t/ha), dezinfecţia termică sau chimică a solului.

I.2. Producerea răsadurilor

Producerea răsadurilor se face în sera înmulţitor.

Semănatul se face în 20 octombrie-20 noiembrie,
pentru ciclul I şi 1-10 iunie, pentru ciclul II şi durează
80-100 respectiv 40-45 zile. Răsadul se produce în
ghivece de plastic (10-14 cm), sau în cuburi de 10 cm,
în jur de 30 mii/ha.
 I.3. Plantarea tomatelor
Plantarea tomatelor în ciclul I se face, în funcţie de posibilită-
ţile de asigurare a încălzirii, între10 ian.-20 feb, cu o densitate
de 28-34 mii plante/ha. La distanţa de 80/35-45cm sau 107/32-
35 cm.Plantarea în ciclul II se face în a treia decadă a lunii
iulie, cu aceleaşi densităţi şi formule de plantare

I.4. Lucrările de întreţinere a culturii

Solul poate să aibă, pentru scurt timp, o temperatură de 12°C,
dar pe termen lung,aceasta trebuie să depăşească 16°C, op-
tima fiind de peste 20°C.
Umiditatea atmosferică optimă este de 65-75% şi nu trebuie
depăşită, deoarece polenul se umezeşte şi nu se scutură pe
stigmatele florilor, care nefiind polenizate, cad.
Umiditatea solului se asigură prin udări repetate la nivelul
minim de 65% din capacitatea de câmp, până la începerea
fructificării şi 75-80% după aceea.
Irigarea se realizează prin aspersiune, scurgerea la suprafaţa
în rigole şi prin picurare.
Fertilizările suplimentare
Se fac pe baza analizelor chimice ale solului sau
substratului şi se completează numai substanţele
deficitare. Aplicarea azotului începe numai din
luna martie, când se îmbunătăţesc condiţiile de
lumină; în perioada de fructificare se aplică sis-
tematic azot, potasiu şi magneziu, care îmbunătăţ-
esc calitatea şi volumul recoltei. Se folosesc în-
grăşăminte complexe cu macro şi microelemente
prin aplicare la sol sau foliar.
Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor
ocupă un loc special în lucrările de întreţinere în sere.
Încă de la plantare, pot apare goluri în cultură determi-
nate de diferiţi agenţi patogeni (Phytophtora parasitica,
Dydimella lycopersici, Botrytis cinerea). Se recomandă
completarea golurilor, numai după o dezinfecţie locală a
solului cu Mycodifol 0,2%, Sulfat de Cu 1%. Se fac trata-
mente preventive, repetate, contra pătării cafenii (Fulvia
fulvum), putregaiului cenuşiu (Botrytis cinerea), alter-
nariozei (Alternaria solani) iar în ciclul II şi pentru mană
(Phytophtora infestans) şi septorioză (Septoria lycopersici),
infecţiile având ca sursă culturile de tomate atacate, din
liber.
O luptă susţinută trebuie dusă cu musculiţa albă de seră
şi păianjenul roşu, folosind produse specifice. Com-
baterea biologică, prin folosirea paraziţilor (Encarsia for-
mosa pentru musculiţă şi Phytoseiulus persimilis pentru
afide) s-a generalizat în producţie, în ţările cu tradiţie în
cultura forţată.
O categorie importantă de lucrări este aceea care se aplică plante-
lor.
Susţinerea pe spalier cu sfoară (80 kg/ha) se efectuează la puţin
timp după plantare.
Copilitul se face prin înlăturarea tuturor lăstarilor, când au 5-6
cm lungime.
Defolierea plantelor, prin înlăturarea treptată a frunzelor de la
bază se face fără a depăşi nivelul etajelor în curs de fructificare.
Operaţia se repetă de 3-5 ori înlăturând de fiecare dată numai
câte 2-3 frunze de la o plantă.
Cârnitul plantelor este obligatoriu şi se execută cu 50-60 de zile
înainte de data stabilită pentru încheierea culturii, timpul necesar
pentru formarea şi maturarea fructelor din ultima inflorescenţă
rămasă pe plantă. Se lasă 1-2 frunze deasupra ultimei inflores-
cenţe, iar lăstarul de la subsuoara ultimei .frunze, care are funcţia
de „trăgător de sevă”, se ciupeşte sau se înlătură mai târziu.
 I.5. RECOLTAREA TOMATELOR

Recoltarea fructelor începe în luna aprilie şi durează până în

iulie, în ciclul I şi respectiv din septembrie până în de-
cembrie, în ciclul II.
Se recoltează 10-12 kg/m2 în ciclul I şi 5-7 kg/m2 în ciclul II.
Fructele se recoltează la diferite grade de maturizare: la
apariţia culorii galbene, în zona pistilară, în cazul stocării
sau a transportului pe o durată de 3-4 zile şi la maturitatea
în pârgă, când fructele au culoarea roz, pentru valorificarea
imediată.
 II. CULTURA CASTRAVEŢILOR ÎN SERE

Castraveţii de seră cu fruct lung (ginoici şi partenocarpici) şi cei

cu fructe semilungi se cultivă în mod obişnuit în ciclul I (iarnă-
vară), iar castraveţii cu fructe mici, de tip cornişon, în ciclul II
(vară-iarnă) sau în sere înmulţitor după eliberarea acestora de
răsaduri.
 II.1. Pregătirea substratului de cultură
Datorită cerinţelor ridicate faţă de temperatură la nivelul
sistemului radicular (minim 16°C) castraveţii de seră se cultivă
în sistemele clasice, pe un substrat format din baloţi de paie sau
din pale de paie şi gunoi de grajd.

II.2. Producerea răsadurilor

Producerea răsadurilor are loc în sere înmulţitor. În funcţie de

data plantării semănatul se efectuează la începutul sau în a
doua decadă a lunii decembrie sau la începutul lunii ianuarie,
direct în ghivece cu diametrul de 10-12 cm. Este necesară o
cantitate de 0,7-0,8 kg de seminţe pentru a produce răsadul
pentru un ha. Vârsta răsadului la plantare este de 45- 50 de
zile.
 II.1. Plantarea răsadurilor

Plantrea răsadurilor, în funcţie de posibilităţile de încălzire

a serei are loc la sfârşitul lunii ianuarie, începutul lunii feb-
ruarie sau sfârşitul lunii februarie, începutul lunii martie.
Distanţele de plantare sunt de 40 + 240 + 40/30-40 cm,
asigurându-se o desime de 16- 18 mii plante/ha.

II.1. Lucrările de întreţinere

Lucrările de întreţinere la castraveţii cultivaţi în sere sunt nu-
meroase. La maximum 2 săptămâni de la plantare se com-
pletează golurile apărute cu răsad produs în acest scop.
Afânarea solului se execută o singură dată, la cca 10 zile de la
plantare şi numai până la distanţa de 10-15 cm de plantă pentru
a nu tăia sau răni rădăcinile.
Umiditatea optimă în substratul de cultură sau în sol se
asigură prin irigare, la începutul culturii udându-se cu fur-
tunul apoi din a doua jumătate a lunii martie, începutul lunii
aprilie cu instalaţia de aspersie. Dacă serele sunt dotate cu
instalaţie de picurare, udările se fac cu ajutorul acesteia.
Menţinerea unei umidităţi atmosferice ridicate de 80-90%,
se realizează prin instalaţia de aspersie.
Există mai multe sisteme de conducere a plantelor, însă în sis-
tem „pergolă” se obţin producţiile cele mai ridicate,
deoarece plantele au mai mult spaţiu de dezvoltare. Sistemul
„pergolă” constă în conducerea plantelor pe verticală până
la sârma spalierului şi apoi pe orizontală înspre celălalt rand
Un alt sistem de conducere al plantelor este în „V”. Plantele
de pe acelaşi rând se conduc prin alternanţă câte una sau
două, la două sârme apropiate
Pe măsură ce plantele cresc se defoliază treptat frunzele ba-
zale până la înălţimea de 1,5 m. De asemenea, se înlătură şi
fructele mici, deformate sau îmbolnăvite.
Cultura în sere a castraveţilor cu fructe semilungi este asemănă-
toare cu cea a castraveţilor de seră cu specificarea că se pot planta
două rânduri pe travee la 80+160+80 cm sau trei rânduri la
50+110+110 +50 cm, distanţa dintre plante pe rând fiind de 40-50
cm.Fructificarea are loc pe tulpina principală, lăsând câte un
fruct la nod, dar şi pe lăstari, care se ciupesc după o frunză. Pro-
ducţia care se poate obţine este de 80-140 t/ha.

Cultura în sere a castraveţilor cu fructe de tip cor-

nişon. Terenul se fertilizează cu 80-100 t/ha gunoi de grajd şi cu
îngrăşăminte minerale conform analizelor agrochimice, doze ori-
entative de 400-500 kg/ha îngrăşăminte complexe.
Semănatul în vederea producerii răsadului, în funcţie de data înfi-
inţării culturii, se face ţinând seama că vârsta răsadului la plan-
tare este de 30-35 de zile. Semănatul se efectuează direct în
ghivece umplute cu amestec nutritiv cu diametrul de 7-8 cm.Pe o
travee de 3,2 m lăţime se plantează 4 rânduri la distanţe de
40+80+80+80+40 cm sau rânduri la distanţe de 50+110+110+50
cm iar între plante pe rând 40-50 cm, iar în serele cu lăţimea
traveei de 6,4 m se cultivă 8 sau 6 rânduri, la o densitate de 24-26
mii plante/ha.
Lucrările de întreţinere generale sunt asemănătoare culturilor de
castraveţi de seră.
o
Plantele se dirijează pe sfori pe verticală până la sârma spal-
ierului, apoi pe orizontală până la planta următoare când se
cârnesc.
Pentru dirijarea fructificării până la 35-40 cm se înde-
părtează lăstarii şi fructele. Pe tulpina principală se lasă
toate fructele care apar. De la înălţimea de 1 m până la 1,5 m
se lasă câte un lăstar la nod care se ciupeşte după o frunză,
iar peste această înălţime lăstarii se ciupesc după 2-3 frunze.
Pe măsură ce planta se fortifică se creşte treptat încărcătura
de rod.
Defoliatul se execută treptat până la înălţimea de 1-1,5 m.
Recoltarea se efectuează la două zile sau chiar zilnic ţinând
cont de ritmul de creştere al fructelor. În funcţie de dimensi-
unile fructelor la recoltare, de hibrid şi de condiţiileasigurate
producţia variază între 40 şi 60 t/ha.
II. 2.Recoltarea castravetilor
Recoltarea fructelor din ciclul I se face manual când
ajung la 300- g, în funcţie de cerinţele beneficiarului.
Producţiile care se pot obţine sunt de 150-200 t/ha.
Cultura în ciclul II se practică mai rar, castraveţii de
seră neavând căutare toamna iar costurile cu energia
termică sunt ridicate în condiţiile unor producţii destul
de scăzute.
Recoltarea are loc până în luna noiembrie, producţiile
fiind de 60-70 t/ha.

CONTACT:
Centrul pentru Sprijin în Antreprenoriat
Social al Femeilor Vulnerabile
Cluj-Napoca, Strada Moților 20-22.
Tel: 0757-102509;
Mail: rsestras@usamvcluj.ro;