Recoltarea spanacului

Spanacul este o plantă legumicolă şi medicinală, anuală, originală din Asia Mică. Planta
are o rădăcină fusiformă şi o tulpină dreaptă, care nu prea trece de 30 cm înălţime.

Frunzele spanacului – partea comestibilă, hrănitoare, dar şi medicinală – au peţiolul lung,

formă de săgeată şi ovat-alungită, sunt cărnoase şi au culoarea verde închis. Frunzele de spanac
se folosesc în bucătărie, pentru consum curent.

Pentru preparate medicinale se recoltează nu numai frunzele, ci şi seminţele.

Frunzele se consumă sub formă de preparate alimentare, de salate sau de suc, iar din seminţe se obţine o
infuzie sau un decoct.

Naturiştii nu recomandă fierberea frunzelor de spanac, toate proprietăţile lui păstrându-se numai în stare crudă.

Compozitia spanacului
Frunzele de spanac conţin clorofilă în cantitate mare, alături de acid folic, vitamina B1, B2, B6, B9,
PP, C, E şi K, caroten, protide, lipide, glucide, mucilagii, luteină, fier, precum şi o substanţă specifică numită
spinacină.

Recoltarea spanacului
Spanacul este cultivat pentru frunze, care se pot consuma proaspete sau deshidratate,
fierte sau opărite. Acestea aduc alimentației celor care le consumă un aport important de fier,
calciu și vitamina C.

Spanacul nu este o plantă sensibilă, așa că poate fi recoltat de la începutul primăverii,

până toamna târziu. Temperatura optimă de creștere, însă, este de 15-17 grade, iar semințele
germinează de la temperaturi cuprinse între 3-5 grade. Temperaturile mai mari de 25 de grade,
însă, influențează negativ creșterea plantelor, iar lumina în exces afectează și ea în mod negativ
dezvoltarea spanacului.

Culturile de spanac au nevoie de foarte multă apă, așa că, atunci când este secetă, plantele
formează o rozetă mică și au o calitate net inferioară. În cazul în care lipsa de umiditate este
însoțită si de temperaturi ridicate, plantele emit repede tulpini florale.

Pentru asigurarea umidității în sol este indicată folosirea irigării și menținerea umidității
în sol la 75 % din intervalul umidității active la adâncimea de 20-25 cm. În cazul în care
spanacul se seamănă vara (pentru consumul de toamnă), înainte de plantare este indicat să se facă
o irigare de aprovizionare cu 300-350 m3 de apă, la hectar.

Spanacul are pretenții ridicate față de sol și preferă solurile cu textură mijlocie, bogate în
humus cu pH între 6,5-7,5 si afânate.

Soiurile si hibrizii de spanac sunt împarțite în: timpurii cu perioada de vegetație de 35-40 de zile,
semitimpurii, cu perioade de vegetație de 40-50 de zile, târzii, cu perioada de vegetație de 50-55
de zile.

Culturile de spanac, în câmp

Spanacul se cultivă în culturi succesive, înainte sau după o cultură de bază.Premergătoare

bune pentru spanac sunt plantele legumicole, care lasa terenul curat de burueni.

Pentru consumul de primăvară timpurie semănatul se realizează între 1-20 septembrie la

o adâncime de 3-4 cm, iar norma de sămânță este de 18-20 kg/ha.Pentru consumul din a doua
jumatate a primăverii semanatul se realizeaza între 1-30 martie la o adâncime de 2-3 cm, iar
norma de samânță este de 15-20 kg/ha.Pentru consumul de toamnă semănatul se realizează între
15 iulie-10 august la o adâncime de 2-3 cm, și norma de sămânță utilizată este de 15-20 kg pe
hectar.

Dacă spanacul este plantat toamna, pentru a fi consumat primăvara devreme, e important
ca la începutul iernii, plantele să fi format deja o rozetă de 4-5 frunze.

Pentru a obține spanac proaspăt o perioadă de timp cât mai îndelungată se seamănă
eșalonat, din două în două saptamâni, în toate perioadele mentionate.

Pentru recoltarea mecanizată, însămânțarea se execută pe sol nemodelat în benzi de 5

rânduri cu o distanta de 25 cm între ele, iar între benzi distanta este de 50 cm.

Lucrarile de întretinere se aplica diferentiat în functie de perioada de înfiintare a culturii.

În zonele secetoase se aplica 1-2 udări în perioada de vegetație.

Spanacul se recolteaza numai pe timp uscat, deoarece pe timp umed plantele se

murdăresc si se depreciază ușor.Dupa recoltare frunzele se sortează se ambalează în lazi sau
coșuri si se livreaza imediat pentru consum.
Spanacul poate fi cultivat la sfarsitul lunii Martie sau inceputul lunii Aprilie pentru a fi recoltat
vara. De asemenea, pentru o recolta de toamna acesta poate fi cultivat la inceputul lunii August,
iar pentru o recolta de primavara, spanacul se cultiva la sfarsitul lunii Septembrie.
In acesta perioada temperaturile sunt mai scazute, insa exista si soiuri care sunt rezistente la
temperaturi inalte si care pot fi cultivate oriunde in tara.

In primul rand, trebuie sa acorzi foarte mare atentie solului. Acesta trebuie sa fie fertil si
sa retina umiditatea. De asemenea, solul trebuie sa aiba un pH cu valori cuprinse intre 6.0 si 7.0.
De asemenea, inainte de plantare, solul se aeriseste si se fertilizeaza cu gunoi de grajd pentru a
asigura spanacului toate resursele necesare intr-un mod natural . O productie mare de frunze
poate fi stimulata cu ajutorul unui continut de azot, iar gunoiul de grajd contine acest mineral.
Spanacul se cultiva cu ajutorul semintelor care se introduc in pamant la o adancime de
aproximativ 4 centimetri si la o distanta intre plante de 30 de centimetri. Spanacul germineaza
foarte bine la temperaturi mai scazute, asa ca in cazul in care nu ai un soi rezistent la caldura, ar
fi bine sa il cultivi pe acesta la sfarsitul lunii Martie, inceputul lunii Aprilie.
Se mentine solul umed sise presara gunoi de grajd o data la zece zile pana cand spanacul
ajunge la o inaltime de 10 centimetri. In afara de acest ingrasamant,se evita fertilizare
spanacului cu alte produse, care au ingrediente sintetice si care afecteaza starea de sanatate intr-
un mod negativ.
Totodata, un procedeu de mulcire este benefic in perioada de germinare pentru a mentine
umiditatea solului, dar si pentru a descuraja dezvoltarea buruienilor si atacul insectelor. Mai mult
decat atat, mulcitul asigura prin descompunere substante nutritive care stimuleaza cresterea
frunzelor. Acopera cultura de spanac cu un strat de folie transparent sau cu un strat de paie ori
frunze uscate.
Spanacul este printre primele legume care se consuma primavara si ultima, toamna tarziu.
Fata de caldura este putin pretentios. Temperatura optima de dezvoltare este de 14-18 grade C
dar suporta si gerurile de - 5 grade C. Spanacul este sensibil la seceta. Lipsa de umiditate si
temperatura ridicata duc la formarea timpurie a tulpinilor florale. Execesul de umiditate duce la
putrezirea frunzelor inferioare, uneori si a radacinilor.

Spanacul este foarte pretentios fata de sol. Prefera terenuri mijlocii, afanate, permeabile
si bogate in substante nutritive. Fara acestea trece repede la formarea lujerilor florali si frunzele
nu se mai dezvolta.

Tehnica de semănat: însămânţarea se face cu maşina de semănat universală. Schema de semănat:

pe teren nemodelat, se seamănă în benzi de şase rânduri, cu distanţa între rânduri de 20 cm, iar
între benzi de 60 cm. Această schemă permite accesul mijloacelor mecanice pentru alte lucrări;
pe teren modelat, se seamănă pe coronamentul stratului înălţat, câte două benzi, fiecare cu câte
două rânduri. Distanţa între rânduri este de 25 cm, iar între benzi 34 cm, cu zone de protecţie la
rigole de 10 cm. Adâncimea de semănat este de 2-3 cm, dacă semănatul se face primăvara sau
toamna devreme, şi de 3-4 cm dacă semănatul se face toamna târziu. Norma de sămânţă este de
15-25 kg/ha, după cum sămânţa are facultatea germinativă mai mare sau mai redusă şi după
epoca de semănat (la semănatul de toamnă târziu cantitatea de sămânţă se măreşte cu 20%).
Lucrări de întreţinere

Tăvălugirea semănăturii se face cu tăvălugul de lemn, numai pe solurile uşoare şi afânate, nu

însă şi la semănăturile făcute toamna târziu, când se poate forma crusta. Completarea golurilor se
face imediat ce se observă rândurile, folosind sămânţă umectată. Reţinerea zăpezii se face pe
semănăturile din câmp care iernează, folosindu-se parazăpezi din valuri de coceni, vrejuri etc.
Lucrarea cu grapa stelată se execută dacă se formează crustă de gheaţă sau polei. Evacuarea apei
provenite din ploi şi zăpadă, dacă stagnează pe cultură, se va face ori de câte ori este nevoie.
Fertilizarea fazială se face înainte de prima praşilă, când se împrăştie în cultură 4-5 tone de
mraniţă, amestecată cu 150 kg de azotat de amoniu la hectar. Prăşitul se execută pentru
distrugerea crustei şi a buruienilor, când spanacul are 3-4 frunze adevărate şi pentru încorporarea
îngrăşămintelor. Răritul se face dacă plantele au răsărit prea des, o dată cu primul prăşit. Irigarea
se aplică atât la culturile rezultate din însămânţările timpurii din toamnă, cât şi la cele din
semănăturile târzii de primăvară; în caz de secetă, se udă cultura de 1-2 ori, cu norme de udare de
250-300 metri cubi apă la hectar. Combaterea agenţilor patogeni se va face cu operativitate, când
este cazul, mai precis când se primesc buletinele de avertizare din partea laboratorului fitosanitar
judeţean. Combaterea dăunătorilor se face imediat după primirea buletinului de avertizare, în
special împotriva păduchelui negru de frunze (Doralis fabae), cu luarea măsurilor obligatorii de
precauţie necesare (timp de pauză, încadrarea în doza recomandată ş.a.).

Recoltarea - poate începe când plantele au 5-6 frunze, prin smulgerea plantelor celor mai mari.
Operaţia de recoltare trebuie să se termine înainte de apariţia tulpinilor florale. Recoltarea
definitivă se face fie prin smulgerea plantelor, fie, mai bine, prin tăierea lor cu razul, cu săpăliga
sau cu unelte Wolf cu 1 cm de rădăcină. Spanacul recoltat prin smulgere sau tăiere se curăţă de
pământ, dacă este cazul se spală (prin duş cu apă rece) şi se ambalează în lădiţe sau coşuri (10-20
kg), transportânduse apoi, în timp scurt, la locul de valorificare, protejat de praf şi arşiţă.
Recoltarea se poate face şi mecanic, cu combine speciale, ceea ce impune ca în momentul
recoltării cultura să nu aibă buruieni, să fie în stare de vegetaţie optimă, recolta urmând să fie
transportată în cel mai scurt timp direct la fabrică.
Producţia poate să oscileze între 8 şi 10 tone/hectar pentru spanacul semănat primăvară sau
toamna timpuriu şi 15-20 tone/hectar pentru culturile făcute prin semănat toamna târziu.

Utilaje necesare recoltari

Lantec IND, masina autopropulsata de recoltat spanac, patrunjel, frunze de sfecla etc.

Este o maşină autopropulsată echipată cu un motor Kubota de 50 CP, şenile de oţel şi pilot
automat.
Poate lucra pe orice tip de sol, chiar umed, sau cu suprafaţa neregulată.
Capetele de recoltare sunt independente unul faţă de celălalt. Fiecare cap de recoltare este
dotat cu o bandă transportoare ce transportă produsul până în zona de curăţare, selectare şi
ambalare. Întregul process de recoltare se desfăşoară cu o mare acurateţe şi delicateţe faţă de
produs, astfel încât maşina poate lucra cu cele mai delicate vegetale. Din acest motiv ea este
recomandată pentru recoltarea produselor destinate consumului în stare proaspătă.
Există şi variante ale acestei maşini dotată cu 4 roţi motrice, care are avantajul unei mai mari
mobilităţi.
Aceste maşini pot lucra cu o mare eficienţă în sere şi solarii.
 COMBINE AUTOPROPULSATE DE RECOLTAT SPANAC PLOEGER

Combinele Ploeger sunt renumite pentru productivitatea lor ridicată, pentru costul de
întreţinere redus şi pentru performanţele obţinute indiferent de condiţiile terenului în care
lucrează. Toate aceste calităţi, ca şi durata îndelungată de viaţă a acestora, le recomandă ca
fiind soluţia optimă pentru recoltarea suprafeţelor mari.

Caracteristici tehnice

 Motor Deutz Diesel Turbo Intercooler 400 CP

 Tracţiune integrală pe toate cele 4 roţi, sau pe roţi şi şenile
 Direcţie servoasistată acţionând independent asupra roţilor, sau a şenilelor
 Viteza de lucru 0-7 km/h
 Viteza de deplasare 0-25 km/h
 7 beneficii ale consumului de spanac:

1. Spanacul previne ulcerul gastric: S-a constatat că atât spanacul cât şi alte legume au
capacitatea de a proteja mucoasa stomacului, scăzând astfel probabilitatea apariţiei ulcerului
gastric.

2. Protejează creierul: Mai multe componente din spanac, precum potasiul, acidul folic şi
diferiţi antioxidanţi, ne oferă beneficii nenumărate, cu condiţia să-l consumăm cu regularitate.
Acidul folic reduce apariţia bolii Alzheimer, astfel că spanacul este o opţiune foarte bună pentru
persoanele care prezintă un risc ridicat de tulburări neuronale şi cognitive. Potasiul păstrează
sănătatea creierului şi relaţionează cu creşterea fluxului sanguin cerebral, concentrarea şi
activitatea neuronală.

3. Reglează tensiunea arterială: Spanacul este bogat în potasiu şi are un conţinut scăzut de
sodiu. Această combinaţie de minerale este de un real ajutor pentru persoanele cu tensiune
arterială crescută. Potasiul scade tensiunea arterială, sodiul o creşte. De asemenea, acidul folic
din spanac contribuie la reducerea hipertensiunii arteriale şi relaxează vasele de sânge, în timp ce
este menţinut fluxul sanguin adecvat.
4. Reduce inflamaţia: Spanacul este una dintre cele mai puternice plante atunci când vine vorba
de reducerea inflamaţiei în întreg organismul. Este recomandat în special persoanelor care au
probleme cu artrita şi guta.

5. Ajută la întărirea oaselor: Spanacul este o sursă bună de vitamina K. În afară de aceasta, alte
minerale, cum ar fi manganul, cuprul, magneziul, zincul şi fosforul ajută, de asemenea, la
construirea oaselor puternice. Aceste minerale sunt esenţiale şi pentru menţinerea dinţilor şi a
unghiilor sănătoase.

6. Îmbunătăţeşte activitatea metabolică: Cantitatea de proteină care se găseşte în spanac este

foarte uşor de descompus şi extrem de uşor de asimilat de către organism.

7. Spanacul are grijă de pielea noastră: S-a demonstrat că diferiţii fito nutrienţi şi pigmenţi pe
care îi conţine spanacul protejează pielea de razele nocive ale soarelui, inclusiv razele UV.