Afaceri cu capsuni. Mini-ghid pentru a invata bazele tehnologiei de cultura a capsunilor.

Capsunele se numara, alaturi de cirese, printre primele fructe care ajung la maturitate in timpul anului (mai-iunie). Aceasta cultura permite obtinerea de recolte extrasezonale, mai timpurii sau mai tarzii decat cele care se obtin in camp. Prin folosirea soiurilor remontante (cu mai multe recolte pe an) se pot obtine capsune si toamna, pana in octombrie. Avand o talie redusa (15-40 cm), sub forma compacta sau rara, capsunul se poate cultiva in spatii foarte mici din gradina casei, dar si pe suprafete mari in aer liber, in solarii sau in sere. Cultivarea capsunului se poate face si intercalat in plantatiile de pomi fructiferi, se mai poate cultiva in vase cu amestec de pamant si solutii nutritive. In functie de soi si conditiile de cultivare, capsunul da productii mari si foarte mari, ce pot depasi 20 t/ha. Inmultirea se face pe cale naturala, prin stoloni. Cunoasterea tehnologiei plantarii si cultivarii capsunilor reprezinta cheia succesului afacerii Capsunul este o planta perena, cu o durata de viata de 3-5 ani, in care poate da 2-4 recolte de fructe, dar s-a demonstrat ca este mai rentabila cultura anuala decat cea multianuala. In sistemul de cultura anuala, capsunul se planteaza vara, in iunie- iulie, utilizand stoloni refrigerati. In primavara anului urmator (mai-iunie), plantele rodesc abundent, dupa care se defriseaza. Capsunul da fructele cele mai mari la prima si, eventual, la a doua fructificare. Apoi greutatea medie a fructelor se reduce considerabil. Pe masura ce imbatranesc plantele devin

mai sensibile la atacul bolilor si daunatorilor, iar terenul este invadat de buruieni, dintre care pir, palamida, volbura. De aceea, reinnoirea plantatiilor de capsun la intervale mai scurte de timp contribuie la lichidarea focarelor de infectie, precum si la mentinerea potentialului biologic si productiv al plantelor la un nivel ridicat. Plantele de capsun in varsta de un an sunt apte sa dea productii mari, iar fructele lor ajung la maturitate cu 2-5 zile mai devreme fata de cele ale plantelor mai in varsta. Productia anuala de capsun a unui hectar de cultura este de 15-25 t, in functie de soiuri. In cultura multianuala productia scade la 5-8 t/ha. In total, o plantatie multianuala de capsun cu durata de 3 ani produce 2 recolte de fructe care insumeaza 10-16 tone, deci mai putin decat o cultura anuala. Pana la infiintarea culturii anuale de capsun, in iunie-iulie, terenul se foloseste pentru o alta cultura timpurie, cum ar fi salata, spanac, ceapa verde. In anul urmator, dupa defrisarea culturii anuale de capsun in iunie, terenul se pregateste si se insamanteaza sau se planteaza cu o cultura tarzie: varza de toamna, castraveti, fasole. Deci, un alt avantaj al culturii anuale de capsun este acela ca se incadreaza perfect intr-o rotatie cu legume, inclusiv in culturi asociate, permitand obtinerea a doua recolte pe an de pe aceeasi suprafata de teren. Cultivarea capsunului in sere solar Serele solar sunt constructii permanente cu o durata de exploatare de 5-10 ani, la care se inlocuieste doar folia din plastic. Serele solar ofera conditii mai bune pentru cresterea capsunelor, permitand o anticipare a coacerii fructelor cu pana la 20-30 de zile fata de adaposturile temporare. Cultivarea capsunului in sere Capsunul se preteaza foarte bine la cultura fortata in sere de sticla, coacerea fructelor fiind anticipata cu 50-60 de zile fata de cultura in camp deschis, uneori si mai mult. Pentru a avea o cultura reusita este necesar ca stolonii ce vor fi transplantati din camp in sera sa fie bine dezvoltati cu cel putin 3-5 ramificatii anuale purtatoare de muguri roditori. Inainte de plantarea stolonilor in sera se recomanda o fortificare a acestora. Se practica 3 metode de fortificare a plantelor in camp: repicarea timpurie a stolonilor de pe planta-mama, utilizarea de stoloni refrigerati, folosirea stolonilor crescuti pe ghivece sau pe cuburi nutritive. Repicarea stolonilor detasati de planta-mama se face in perioada 1 septembrie 1 octombrie a anului premergator plantarii in sera, la distanta de 25 cm. In aceasta perioada de timp se aplica 3-4 fertilizari si se efectueaza tratamente fitosanitare. Stolonii refrigerati se planteaza in camp la inceputul lunii iunie la distanta de 25 cm. Stolonii plantati in cuiburi din turba, in cuburi nutritive sau in ghivece se mentin pana toamna in aer liber. Ei

se uda zilnic prin aspersiune si se fertilizeaza de 4 ori cu ingrasaminte complexe. Plantele din ghivece transplantandu-se cu pamantul din jurul lor au radacinile intacte si nu stagneaza din crestere dupa ce au fost replantate. Plantarea stolonilor in sera se face la sfarsitul lunii noiembrie, cand plantutele se afla in repaus si au trecut printr-o perioada racoroasa. Inainte de plantare, solul din sera se fertilizeaza cu 30-40 t gunoi de grajd bine descompus, 150-200 kg azotat de amoniu, 300-500 kg superfosfat, 200-300 kg fosfat de potasiu, 300 kg sulfat de magneziu. Toate aceste cantitati se utilizeaza la un hectar. Dupa fertilizare pamantul se mobilizeaza cu sapa rotativa si se dezinfecteaza prin injectare cu aburi supraincalziti. Dupa dezinsectia termica urmeaza maruntirea si nivelarea terenului. Pe o travee de sera se planteaza doua benzi a 4 randuri de capsuni. Intre benzi se lasa o poteca de 60-70 cm, intre randurile din banda cate 30 cm, iar intre plante pe rand 20 cm. Dupa plantare, circa o luna de zile se mentine o temperatura scazuta de maxim +5C, pentru ca partea aeriana a plantelor sa nu porneasca in crestere inaintea sistemului radicular, apoi temperatura se ridica progresiv in medie cu 1C pe zi, pana la 15-18C, iar cand apar primele fructe se ridica la 22-24C ziua si 14-16C noaptea. Aceasta diferenta de temperatura intre zi si noapte are un rol important asupra infloritului, fecundarii si dezvoltarii fructelor. Solul trebuie sa se mentina la o umiditate de 70-75 la suta din capacitatea de retinere a apei in camp. Umiditatea atmosferica ajunge dimineata la 90-100 de procente datorita transpiratiei plantelor din cursul noptii, dar in cursul zilei, prin aerisire, ea coboara la 65 la suta. Se recomanda evitarea crearii unei atmosfere prea umede care stanjeneste polenizarea si favorizeaza aparitia patogenilor. O buna aerisire contribuie la obtinerea unor plante mai robuste. Aerisirea trebuie sa se faca mai ales in perioada infloritului, in orele prea calde din zi. Nu se aeriseste in zile friguroase sau cu vanturi puternice. Factorul lumina este foarte important pentru cultura fortata, impunandu-se iluminatul suplimentar cu becuri normale cu filament, care sunt de preferat tuburilor cu neon. Iluminatul suplimentar se impune cand stolonii incep sa inverzeasca si dureaza timp de 40 de nopti, alternand o patrime ora lumina cu 3 patrimi ore intuneric. Becurile de iluminat sunt instalate cat mai sus, amplasate la distanta de 6 m pe lungimea fiecarei travee. In perioada infloritului capsunilor este necesara o intensitate de 13.000-15.000 lucsi. Pentru polenizarea florilor se folosesc albinele prin instalarea unui stup la fiecare 800-1.000 m2 cultura de capsuni. In lipsa acestei posibilitati se recurge la polenizarea artificiala, utilizand un jet de aer. Dupa posibilitati, in perioada infloritului capsunii sunt suplimentati hormonal cu gibereline aplicate prin stropire. Pentru a obtine capsune chiar inainte de ianuarie, se transplanteaza stolonii in ghivece la mijlocul lunii iulie pana in 15 octombrie, plantele sunt tinute in camp, iar dupa aceea se introduc in sera unde se asigura lumina suplimentara de

270 W timp de 6-22 ore zilnic. Rasadnitele cu incalzire tehnica se utilizeaza pentru fortarea capsunului. In aceste rasadnite amestecul de pamant este urmatorul: 2 parti pamant de telina, o parte mranita, o parte nisip, plus urmatoarele ingrasaminte: 15 g azotat de amoniu, 35 g superfosfat, 10 g sare potasica la 15 kg amestec de pamant. Se folosesc stoloni care se repica in iunie-iulie in rasadnite reci sau de camp, pe straturi special amenajate in vederea fortificarii. In luna ianuarie, stolonii sunt transplantati in rasadnite cu incalzire tehnica pentru fortare. Se planteaza 8-9 plante pe metru patrat de rasadnita. Incalzirea se incepe la mijlocul lunii ianuarie si dureaza doua luni si jumatate. Temperatura din rasadnita se mentine la 15-20C. Fructele se matureaza in a doua jumatate a lunii martie si dureaza pana in ultima decada a lunii aprilie. Productia obtinuta variaza in functie de soi de la 1 la 4 kg fructe pe metru patrat. Planteaza capsuni si culege profit! La capsun maturarea este esalonata si, prin urmare, recoltarea acestora se face in mai multe reprize. Capsunele nu mai evolueaza in coacere dupa recoltare, ele raman exact la stadiul cand au fost culese. Datorita continutului mare de apa, capsunele sunt fructe foarte perisabile. Mai ales in conditii cu umiditate excesiva, capsunele devin sensibile la mucegaiuri si putregaiuri. Acest neajuns poate fi eliminat prin utilizarea unor ambalaje corespunzatoare, cum ar fi cutiile din plastic. Fructele destinate consumului direct in stare proaspata se culeg cu tot cu caliciu, acesta se indeparteaza daca fructele urmeaza a fi procesate. Scaderea in greutate a fructelor imediat dupa cules se datoreaza pierderii apei. Astfel, daca fructele sunt mentinute in camp 3 ore de la recoltare, acestea pierd in greutate pana la 1,8 la suta. Refrigerarea capsunelor imediat dupa recoltare la temperatura de 8-9C asigura reducerea pierderilor de 2 ori si prelungirea duratei de pastrare de peste doua ori. Capsunele recoltate cu 50 la suta pigmentare pierd in greutate cu pana la 23 la suta, dar au deprecieri de calitate mai reduse comparativ cu cele recoltate la maturitatea de consum, adica la 75 la suta pigmentare. Nu exista o suma stabila pentru realizarea investitiilor in aceasta afacere, deoarece totul depinde de modalitatea de crestere si cultivare a capsunilor. Astfel, toate cheltuielile vor fi orientate spre procurarea materialelor necesare pentru construirea adapostului unde vor fi plantati si cultivati capsunii, dar si pentru asigurarea cu ingrasamintele necesare. Totusi, respectarea regulilor de plantare si cultivare a capsunilor va duce la obtinerea unei recolte foarte bogate. Pentru a obtine venituri esentiale este necesar ca productia sa fie realizata la fabricile de producere a gemurilor din capsune din tara sau de peste hotare. In acest mod va veti recupera investitiile chiar in primul an de la

lansarea afacerii si veti obtine profituri considerabile.

CULTURA CPUNULUI Autor: Gabriel Bunescu Publicat: 13-05-2010 Video (0) Foto (1) Comentarii (0) Vizualizari (2120) Capsunar Spre deosebire de alte specii pomicole, la care prima recolt economic se obine n anul al III-lea sau al IV-lea de la plantare, cpunul produce economic de la prima fructificare, cnd are vrsta de un an sau cel mult doi ani. Precocitatea accentuat permite nfiinarea de plantaii anuale i multianuale, introducerea cpunului n asolamentele de legume i flori n cmp sau protejat i solarii i recuperarea rapid a cheltuielilor fcute cu nfiinarea plantaiilor. Cpunii ajung la maturitate la sfritul lunii mai, odat cu cireele cele mai timpurii, iar n cazul culturilor protejate, cu 2-3 sptmni mai repede, producia fiind valorificat avantajos, relizndu-se venituri naintea celor obinute de la alte specii pomicole. Cpunul este singura specie pomicol cultivat n sere i solarii. Aceast particularitate biologic, precum i alt caracter genetic specific cpunului, remontana i indiferena la fotoperioad a unor soiuri, creeaz posibilitatea ca acest fruct s poat fi consumat proaspt tot timpul anului. Cpunul este specia pomicol capabil s dea peste 25 tone la hectar (n California, peste 70 to/ha), chiar n primul an dup plantare. Cpunul poate s contribuie la valorificarea eficient a condiiilor pedoclimatice din zona colinar, precum i a celor oferite de mica proprietate privat, specific n prezent agriculturii din Romnia. Speciile de Fragaria din flora spontan, dar i soiurile cultivate, au o arie de rspndire larg,

cuprins ntre 15o i 55o latitudine. Nici altitudinea nu este un factor limitativ. n Elveia, cpunul se cultiv la peste 1500 metri. Plasticitatea ecologic face ca numeroase soiuri de cpun s produc bine att n nodrul ndeprtat din Alaska ct i la ecuator. Soiuri Soiurile de cpun cunoscute pn n prezent pot fi clasificate dup tipul de fructificare n trei grupe: tipul de zi scurt, cu o singur fructificare n timpul perioadei de vegetaie; tipul remontant, cu o fructificare secundar n timpul toamnei; tipul indiferent la fotoperioad (day-neutral), care fructific n tot cursul perioadei de vegetaie, pn toamna trziu, cnd temperaturile sczute determin plantele s treac n perioada de repaus vegetativ. O durat mai lung a sezonului de producie este benefic pentru cultivatori, asigurnd o rentabilitate ridicat la hectar, mai ales prin preurile practicate n extrasezon. Consumatorii beneficiaz de acest lucru prin faptul c fructele proaspete sunt superioare calitativ i nutritiv celor congelate sau conservate.

Cultur de cpun n cmp (tuneluri) - plantaie Hida, judeul Slaj Potenialul de producie ridicat al cpunului, care poate asigura peste 25 de tone/ha, n condiii favorabile de cultur, preurile bune de valorificare, o producie de 0,5 kg/locuitor i exportul fr piedici, vor menine aceast specie nc muli ani n atenia cultivatorilor.

Cpunii sunt primele fructe care apar pe pia, din cmp liber, odat cu cireele cele mai timpurii, i se valorific la preuri avantajoase. Unul dintre inconvenientele pieei este c perioada de recoltare la cpun, la tehnologia clasic, se ntinde doar cteva sptmni, ncepnd cu 15-20 mai, pn n jur de 15 iulie, aceasta n cazul n care folosim soiuri de la cele mai timpurii pn la cele mat tardive. Pentru extinderea perioadei de recoltare se pot folosi plante frigo", de vigoare mare, care, plantate n cmp ncepnd din luna mai, pot s asigure o producie de fructe ncepnd cu luna iulie. O alt posibilitate este plantarea de soiuri indiferente la fotoperioad, care asiguri o producie de fructe ncepnd cu sfritul lunii mai, pn n octombrie. Trebuie menionat c aceste soiuri nu produc mai mult, pe o plant, dect soiurile obinuite, dar tehnologia de cultur este mult mai pretenioas, avnd n vedere c trebuie s asigurm recoltatul pentru o lung perioad de timp, se efectueaz tratamente costisitoare, mai ales datorit presiunii putregaiului cenuiu (Botrytis cinerea), iar valorificarea nu se poate face n timpul verii la preuri mult mai mari dect n sezon, datorit concurenei cu alte fructe. Cultura protejat O alt posibilitate pentru extinderea perioadei de cultur a cpunului este folosirea spaiilor protejate, a solariilor (tunelurilor) i a serelor. Preurile de valorificare, n extrasezon, primvara timpuriu, sunt mult mai bune dect cele din var. Cultura protejat a cpunului se face n tuneluri de plastic (solarii) i n sere, care pot fi reci sau nclzite. n ambele cazuri, avantajele pentru a alegerea acestui sistem de cultur, care, evident, este mai scump, sunt multiple: - obinerea unei precociti mai accentuate, valorificarea fructelor fiind fcut la preuri mari n extrasezon; aceast precocitate se obine prin reinerea energiei solare i pstrarea acesteia n spaiul nchis; - obinerea unei producii tardive n toamn, datorit aceluiai efect; - protejarea florilor de ngheurile timpurii i tardive (pn la -4oC, -5oC), protejarea recoltei de grindin i alte accidente climatice; n toate cazurile se recomand mulcirea cu folie neagr de plastic i irigarea prin picurare. Cultura n tuneluri de plastic Pe pia exist o diversitate foarte mare n ceea ce privete construciile care s asigure o protecie suplimentar a plantelor. Ele pot s asigure protecia plantelor de la suprafee de civa zeci de metri ptrai pn la suprafee de cteva hectare. Este greu, de asemenea, de fcut o clasificare sau de recomandat o anumit soluie pentru cultura protejat a cpunului. Se poate face o clasificare n funcie de mrimea tunelurilor, n tuneluri mici, cu nlimea de pn la l,2 m, unde accesul se face numai din exterior i

tuneluri mari, cu nlimea de peste 2 m, unde omul are acces direct. n funcie de aceast clasificare se pot prezenta i principalele avantaje i dezavantaje ale culturii protejate. Tunelurile mici: sunt fcute din arce, cu o nlime variabil, i pot fi fixate direct n pmnt sau n supori speciali, care au fost fixai, n prealabil, n locul de poziionare a tunelului. nlimea variaz ntre 0,8 i 1,1 m, dar trebuie asigurat o nlime de cel puin 0,7-0,8 m de la suprafaa stratului de plantare, pentru a avea o aerisire corespunztoare i o circulaie bun a aerului, care asigur polenizarea. De asemenea, n contact cu folia de plastic, plantele pot s sufere arsuri importante n zilele clduroase. Fiecare tunel acoper un singur strat, pe care se planteaz dou rnduri de cpuni. n funcie de distana de plantare ntre rnduri, arcele pot avea o deschidere de 0,9- l,1 m. Spaiile ntre dou tuneluri variaz n funcie de configuraia terenului i de posibilitile de efectuare a lucrrilor, i pot fi ntre 0,8 i l,5 m. Lungimea tunelului depinde de posibilitatea de irigare, lungimea plasticului, configuraia terenului etc. Aerisirea tunelului se face prin ridicarea foliei de plastic n timpul zilei, n funcie de temperatur sau prin perforarea foliei. Avantajele tunelurilor mici sunt c pot valorifica i apa de ploaie, posibilitatea de aerisire este mai uoar i sunt mai ieftine. Dezavantajele: protecia climatic este mai redus, n cazul unor temperaturi sczute plantele sunt mai expuse ngheului, se lucreaz mai greu, oamenii fiind expui direct condiiilor climatice (frig, ploaie etc.), protecia fitosanitar este mai dificil, fiind necesar ridicarea foliei pentru a efectua tratamentele fitosanitare. Pentru valorificarea unor spaii mai puin productive, n multe ri din Europa de vest, se folosete cultura cpunului n saci de turb neutr, care sunt protejai cu tuneluri de plastic mici, mobile, care pot fi mutate cu uurin dintr-un loc n altul. Tuneluri mari: exist n prezent numeroase tipuri de tuneluri mari, n funcie de productor, de la deschideri de 4-5 m pn la 8-8,5 m, i chiar mai mari. Lungimea, n majoritatea cazurilor, este de 50 m (uneori de 60 m), dar poate fi scurtat n funcie de necesiti sau configuraia terenului. n funcie de deschiderea arcelor i nlimea tunelului, variaz i limea foliei de acoperire care va fi utilizat. Avantajele tunelurilor mari sunt multiple: asigur o producie ridicat i stabil, o protecie climatica mai bun, tratamentele ftosanitare sunt mai uor de fcut, recoltarea mult mai uoar, cu randament ridicat. Dezavantajele tunelurilor mari sunt: costul ridicat, mobilitate mai redus, aerisirea este mai greoaie, necesit un bun sistem de irigare.

Pentru acoperirea tunelurilor exist, n prezent, pe plan european, o ofert foarte bogat de folii, de la cele obinuite pn la cele termorezistente sau cu substraturi pentru selecia luminii. nfiinarea culturilor Tehnologia de nfiinare a plantaiei de cpun este asemntoare cu cea prezentat n tehnologia de cultur n cmp deschis, n teren modelat, acoperit cu folie de plastic neagr, prezentat n numerele trecute ale revistei Ferma. Elemente specifice de tehnologie - Montarea tunelurilor se face dup nfiinarea culturii la tunelurile mari i toamna trziu pentru tunelurile mici. i n cazul tunelurilor mari, cnd cultura a fost nfiinat, se recomand montarea suporturilor pentru arce toamna trziu, iar montarea arcelor se poate face toamna trziu sau n timpul iernii. Acest lucru va uura efectuarea lucrrilor de ntreinere pn toamna trziu, fr a fi stnjenii de existena scheletului de tunel. Dac tunelul exist, i nfiinm cultura ulterior, n timpul iernii, se recomand s lsm deschis tunelul pn la sfritul lunii februarie. O pornire n vegetaie foarte devreme n timpul iernii poate crea inconveniente: - o pornire rapida n vegetaie a plantelor, datorit temperaturilor mai ridicate, determin, n cazul apariiei unor geruri de -6oC...-7oC, brunificarea florilor i este compromis prima sau chiar a doua recoltare; - n cazul iernilor foarte blnde, n sudul Romniei, nu va putea fi satisfcut nevoia de frig a plantelor, dac plantarea s-a fcut toamna, cu plante proaspete. - Plantarea se poate face primvara, cu plante proaspete, sau vara cu plante frigo". Producia maxim se obine n primvara urmtoare. Se poate face i o plantare timpurie de toamn, cu plante proaspete, la nceputul lunii septembrie. n acest caz, producia obinut va fi ceva mai mic, dar va asigura o folosire mai eficient a tunelului pentru alt cultur. n general, n cazul culturii protejate, s-a generalizat cultura anual a cpunului. Astfel, dup recoltare, se defrieaz cultura la sfritul lunii mai i se poate nfiina a doua cultur cu legume, n luna iunie. n general, preul unei plante certificate de cpun, de foarte bun calitate, este sub preul unei semine hibride de legume, astfel c investiia n materialul sditor nu este foarte mare. - Polenizarea: una din problemele majore care apare, mai ales n tunelurile mari de plastic, este polenizarea slab a florilor. Pentru a sprijini o polenizare bun a florilor, se recomand: - o aerisire bun a tunelului; - folosirea albinelor (n rile vestice se folosesc bondarii, produi de firme specializate);

- folosirea unui ventilator; - manual, pe suprafee mici, se poate folosi un atomizor, ca cel folosit la lucrrile de stropit; se folosete numai jetul de aer, cu care se trece de dou sau trei ori pe deasupra plantelor, n timpul nfloritului. Cultura n ser Pentru a obine o bun producie n ser, la fel ca i n tunelurile de plastic, se face plantarea de var, la sfritul lunii august, cu plante "frigo" sau cu plante foarte viguroase, obinute prin nrdcinare n ghivece nutritive. Spre deosebire de tunelurile de plastic, cultura n ser este mult mai uor de controlat, dar i mult mai scump. Se pot folosi sere reci i sere calde. n cazul utilizrii serelor calde, nclzirea va ncepe doar la sfritul lunii ianuarie sau la nceputul lunii februarie, dup ce plantele i vor fi satisfcut nevoia de frig. Mulcirea cu plastic negru, plus efectul de ser, vor asigura o recolt cu cel puin zece zile mai timpurie dect n tuneluri, n cazul serelor reci. n cazul serelor calde, n funcie de materialul de plantat utilizat, perioada cnd se face plantarea i cnd ncepe nclzirea, se poate obine o recolt de cpuni oricnd n cursul anului. Aspectele fitosanitare Putregaiul cenuiu (Botrytis cinerea) i finarea (Oidium fragariae) pot s creeze probleme deosebite n spaii protejate, fiind favorizate de mediul umed, cu temperatur ridicat. Cele dou boli pot provoca sterilitatea staminelor, atacul asupra plantei i asupra fructelor. Se recomand tratamente preventive pe tot parcursul perioadei de vegetaie. Dup nceperea nfloritului, se va acorda o atenie deosebit aerisirii n timpul zilei, mai ales n zilele nsorite. Valorificarea produciei Cele mai utilizate ambalaje pentru cultura extratimpurie sunt caserolele de plastic 200 sau 250 g. La sfritul recoltrii, ne putem gndi i la ambalaje de 500 g/caserol fiindc, uneori, ultimele recoltri coincid cu cele mai timpurii fructe obinute din cmp.

SC BIO PLANT SRL ofera intreg sprijinul pentru infiintarea unei plantatii de capsuni.

Pentru a infiinta o plantatie de capsuni aveti nevoie de un teren fertil, fara exces de umiditate, amplasat intr-o zonacu expunere nord-sud, terenul sa fie arat la o adancime de 35-45cm si ar fi ideal daca s-ar putea face o scarificare. Este nevoie de o trecere cu freza pentru a pregati terenul in vederea plantarii.

BIO PLANT Seleus foloseste un sistem de cultura pe bilon cu folie de plastic si sistem de irigatii sub folie, materiale care rezista 3 ani in camp.

Pentru o plantatie de 1ha avem nevoie de: 40.000 stoloni de capsuni care sunt de 2 tipuri: cu plantare in martie iunie si recoltare la 60 zile dupa plantare si cu plantare in iunie iulie si recoltare in primavara anului viitor in luna mai. Costul stolonilor pentru un ha este de 6000 7000 euro. 400 kg folie speciala pentru capsuni la pretul de 2,7 euro / kg 14.000 m system irigatii cu tub de 8 ml (22) la pretul de 1400 euro.

Preturile variaza in functie de comanda.

In aceste preturi sunt cuprinse serviciile noastre si utilajele de care aveti nevoie.

Productia va fi intre 500 gr 1 kg pe planta in conditiile in care cultura este foarte ingrijita.

Culturile pot fi infiintate si in cadrul proiectelor de cofinantare europeana.

Va stam la dispozitie cu mare placere oricand aveti nevoie.

Soiuri recomandate:

ASIA Planta: viguroasa, rezistenta la frig, toleranta la cele mai comune boli de radacina. Fruct: foarte mare, atractiv, forma lunga, conica, de consistenta medie si culoare rosu aprins. Datorita nivelului ridicat de zahar, gustul este foarte bun. Perioada de inflorire: cu 5 zile dupa Alba. Perioada de recoltare: medie-timpurie ( la 4 zile dupa Alba ). Utilizare: varietate preferata pentru cultura de primavara si toamna in tunele (cultura protejata) si in camp deschis. Puncte tari: productivitate mare, fruct foarte frumos, foarte mare si cu o aroma placuta.

ALBA Planta: viguroasa, rezistenta la frigul iernii si la bolile de radacina. Fruct: de marime foarte mare pana la sfarsitul recoltei, are o forma conica atractiva, fruct consistent, culoare rosu aprins, aroma placuta. Perioada de inflorire: timpuriu Perioada de recoltare: foarte devreme Utilizare: una dintre varietatile cele mai cultivate, in tunele si in camp deschis , este cultivata primavara; Puncte tari: perioada timpurie de recoltare, productivitate mare, fructe foarte mari pe toata perioada recoltei,caracteristici comerciale foarte bune.

ROXANA Planta: foarte viguroasa, foarte rezistenta la inghetul iernilor grele si la cele mai comune boli de radacina. Fruct: foarte mare si uniform, foarte atractiv, forma lunga conica, de culoare rosu aprins, valoare comerciala buna. In productia in afara sazonului, caracteristicile globale ale fructului sunt excelente. Perioada de inflorire: tarziu (la 6 zile dupa Alba).

Perioada de recoltare: mediu-tarziu (la 8 zile dupa Alba). Utilizare: este o varietate foarte importanta in Italia, se cultiva primavara si toamna, in cultura protejata sau in camp deschis . In culturile inchise (sere) au o productie excelenta care dureaza pana in decembrie. Puncte tari: performante mari la cules, fructe foarte frumoase, de marime maresi caacteristici comerciale foarte bune.

MAYA Planta: viguroasa si rustica, rezistenta la cele mai comune boli si bacterii. Fruct: mare, foarte atractiv, de forma conica alungita, consistenta medie, de culoare rosuportocaliu aprins, aroma placuta. Perioada de inflorire: la 2 zile dupa Alba. Perioada de recoltare: medie-timpurie (la 4 zile dupa Alba). Utilizare: foarte raspandita in Italia intre anii 2000-2005 in culturi protejate si in camp deschis . Maya este potrivita si pentru solul obosit si mai putin fertil sau unde este putina apa. Puncte tari: performante mari de recoltare datorita productiviatii concentrate.

SYRIA Planta: viguroasa, rustica, toleranta la cele mai comune boli. Fruct: foarte atractiv, de marime medie, forma conica, consistenta buna, de culoare rosu intens, aroma buna. Syria are viata lunga si este foarte rezistenta la transport. Perioada de recoltare: intermediara (intre Asia si Roxana). Utilizare: de preferat pentru cultura in camp deschis, pentru folosirea proaspata, Puncte tari: planta foarte rustica, fructele sunt foarte rezistente la stricaciunile provocate de ploi. Aroma foarte buna. Potrivita si pentru procesare.ate si recoltarii foarte usoare.

ALBION Planta: viguroasa, productivitate ridicata, rezistenta la patogeni din sol.

Fruct: mare, forma conica, de culoare rosu intens, foarte consistenta si stralucitoare. Pulpa are o culoare rosu intens, foarte dulce si are o calitate organoleptica ridicata. Utilizare: aceasta noua varietate cu inflorire continua este rustica si are fructe de inalta calitate cu aroma si dulceata. Se utilizeaza mai mult ca si planta conservata decat proaspata. Pe langa plantatiile de capsuni, Bio Plant va ofera servicii, materiale si puieti pentru plantatiile de pomi fructiferi: mar, par, visin, cires, nuc, dar si arbusti, coacaz , zmeura, afine, mure etc. Plantele sunt de o inalta calitate biologica si rezistente la daunatori.

Cultivarea capsunilor in diferite tari January 21, 2012

Asadar, daca ati cumparat asa-zisii capsuni cataratori, nu va asteptati sa se catere. Imaginile din reclame omit sa va spuna ca orice soi de capsun poate fi ajutat sa se dezvolte astfel. Singura diferenta este ca ati platit un pret de zece ori mai mare! Nici macar nu este nevoie sa ma credeti pe cuvant, sau sa ii credeti pe profesorii pe care i-am citat mai jos. In primavara, voi demonstra ceea ce am scris aici obtinand capsuni cataratori dintr-un soi autohton, pe care il am in gradina de foarte multi ani (foto stanga). Vreti sa stiti metoda prin care ORICE CAPSUN poate deveni CAPSUN CATARATOR? Ghivece speciale, pentru a crea impresia unui arbust de mari dimensiuni. Sau, daca vreti, puteti chiar sa dati impresia unei tufe pletoase. Puteti face asta cu orice soi de capsun, care costa mult mai putin decat cei asa-zisi cataratori. http://agroromania.ro/

Capsuni Cultura hidroponica a legumelor. Cum sa cresteti legume in sistem intensiv, fara sol! http://wwe.agenda.ro/news/news/29384/romanticii-trandafiri-cataratori.html http://laurentiu.elenaworld.net/ http://christianferoviarul.blogspot.com http://www.daily.pochincereda.com http://www.gradinabakker.ro Capsunul este o planta speciala in orice gradina. Gustati si bucurati-va de capsune din recolta proprie. Capsunii din ghivecele suspendate sunt perfect pentru curte sau balcon, unde veti putea sa priviti fructele crescand, rosii si delicioase. Fiecare ghiveci suspendat (diametrul de 18 cm) include 3 capsuni. Atarnati ghivecele cu capsuni intr-o zona luminoasa si insorita. Cpuni

Cpuni proaspei pot fi livrai din martie pn in noiembrie. Acesta se asigur prin cultivarea lor in sere i teren ne protejat. Recoltarea ealonat i furnizarea cpunului pe o perioad lung a anului se datoreaz producerii soirilor extratimpurii, soiuri neutre la lungimea zilei i soiuri remontante.

Anunturi Google Ball Valve Manufacturer Specialized in producing variousBall Valves,find what your want! - en.zjanchor.com

Sursa: www.123rf.com

Capsunul este o planta putin pretentioasa, se poate cultiva in spatii foarte mici, dar si pe suprafete mari, in aer liber sau in sere. De asemenea, capsunile mai pot fi cultivate in , care pot fi tinute atat in interiorul cat si in exteriorul casei. Iata cum: 1 Cumpara seminte din magazinele de specialitate, dedicate exclusive gradinaritului sau comanda online. Asigura-te ca semintele sunt organice si nu au fost stropite cu nici o substanta chimica . 2 Pregateste ghivece sau rasadnite. Spala-le bine si lasa-le sa se usuce. 3 Umple ghivecele cu un amestec de sol de gradina si nisip. De asemenea, poti imbunatati compozitia solului cu un o solutie fertilizanta sau . Opteaza pentru un sol cu o buna capacitate de retinere a apei, cu un pH usor acid. 4 Imprastie semintele de pe sol, la o adancime foarte mica si uda-le cu o cantitate suficienta de apa. 5 Amplaseaza rasadnitele intr-un loc luminos, eventual pe un pervaz. Este bine sa stii ca semintele de capsune germineaza la aproximativ 23o C.

6 Dupa circa 6 saptamani de la cultivare capsunile vor putea fi divizate. Primavara ele pot fi transplantate in gradina insa se dezvolta bine si in ghivece. 7 Fereste plantele de buruienile daunatoare si adauga constant compost de jur imprejurul acestora pentru o . 8 De asemenea, este recomandat sa amplasezi capsunele intr-un loc in care sa beneficieze

de lumina soarelui circa 6 ore pe zi. Daca locuiesti intr-o zona calda este bine sa alegi un loc care sa protejeze plantele de soarele de dupa masa.

Citeste mai mult pe: http://gradina.acasa.ro/fructe-115/cum-pui-rasaduri-de-capsune148370.html#ixzz2BHzfOMVh