Rolul unor elemente nutritive in dezvoltarea

plantelor:
Ingrasamintele sunt compusi furnizati plantelor pentru a promova cresterea; acestea sunt aplicate de
obicei fie prin sol, pentru preluarea de ctre radacinile
plantelor, sau prin hranirea foliara, pentru asimilarea prin frunze.
Ingrasamintele pot fi organice (formate din materie organica), sau anorganice (din produse
chimice sau minerale).
Ele pot fi in mod natural compusi cum ar fi turba sau zacaminte minerale, sau fabricate prin
procese naturale (cum ar fi compostare) sau procese chimice .
Ingrasamintele asigura, in general, in proportii diferite cele trei elemente nutritive majore de
plante (azot, fosfor, potasiu), nutrientii secundari (calciu, sulf,magneziu) i,
uneori, oligoelemente (sau micronutrienti), ce au un
rol in nutritia plantelor: bor, clor, mangan, fier, zinc, cupru si molibden.

Azotul

Se afla sub forma gazoasa in compozitia aerului in proportie de 78%. El nu poate fi luat sub forma
gazoasa din aer precum carbonul, hidrogenul si oxigenul ci numai din sarurile lui care se afla in
cea mai mare parte in pamant. Azotul ia parte la alcatuirea substantei care da culoarea verde a
frunzelor si intra in alcatuirea aminoacizilor, ca si in compozitia unor substante care iau parte la
alcatuirea protoplasmei celulei.
Fara azot nu poate exista protoplasma si deci nici viata.
Plantele neaprovizionate in mod satisfacator cu azot au cresterea lenta iar tulpinile si lastarii sunt
subtiri. Frunzele raman mici, iar cu timpul se ingalbenesc si cad. De asemenea, inflorirea si
fructificarea sunt slabe.
Cand sunt bine aprovizionate cu azot plantele au culoarea verde-inchis. Daca azotul este in exces se
prelungesc vegetatia si coacerea, micsorandu-se rezistenta la ger, daunatori si seceta. O hranire
abundenta cu azot ridica consumul de apa al plantelor.

Fosforul

Participa la activitatea functionala a plantei. Intra in alcatuirea unor elemente ce iau parte la formarea
celulelor, precum si in alcatuirea unor produsi care participa la procesele oxidative din planta. Fosforul,
cand se afla in cantitati satisfacatoare, accelereaza dezvoltarea plantelor, avand un rol important in
fenomenele privitoare la fecundarea, formarea semintelor si in acumularea zaharului. De asemenea,
mareste rezistenta la seceta, grabeste coacerea, favorizeaza maturitatea tuturor organelor vegetative,
precum si dezvoltarea sistemului radicular la plantele tinere.
Aprovizionarea insuficienta cu fosfor intarzie infloritul si coacerea, fructificarea este slaba iar frunzele
se scutura de timpuriu.
La exterior, hranirea insuficienta cu fosfor se manifesta prin colorarea in violet-roscat a runzelor tinere.

Potasiul

Este un regulator al functiunilor plantei. El influenteaza asupra partilor lemnoase, a formarii zaharului,
amidonului, grasimilor si altor substante. Micsoreaza transpiratia si mareste rezistenta la seceta.
Potasiul se afla in cantitate mai mare in partile tinere, in crestere, ale plantelor.
Insuficienta lui incetineste cresterea, frunzele raman inguste, cresc neuniform, se zbarcesc, se
rasucesc. Apar pete albicioase mai ales pe margini care apoi se brunifica. Fructele nu se coc unform.

Calciul

Plantele de cultura nu pot sa creasca si sa se dezvolte fara calciu, care participa la construirea
peretilor celulari. Are importanta pentru mentinerea plasmei celulare in stare activa si stabila inlaturand
actiunea toxica a altor elemente.

Magneziul

In cea mai mare parte se afla in tesuturile tinere in crestere si in cele de reproducere. Este parte
componenta a clorofilei. Are rol in asimilarea si transportul fosforului in plante. Participa in acumularea,
desfacerea si transportul hidratilor de carbon in diferite organe ale plante.

Sulful

Exercita o influenta favorabila asupra vietii microbiene din sol

Fierul

Cu toate ca in plante se gaseste in cantitate mica, totusi fara el plantele nu cresc, acesta participand la
procesele de respiratie. Este necesar ca activator in procesul de formare a clorofilei.
Cand plantele nmu se pot aproviziona cu fier, se descompune auxina, o substanta care este necesara
pentru crestere. Insuficienta fierului duce la aparitia clorozei, frunzele devin galbene iar mai tarziu
albicioase.