Combaterea principalelor boli la cereale. Finarea grului Blumeria(Erysiphe) graminis f.sp.

. tritici Simptome Fainarea apare pe toate organele aeriene ale plantei, cel mai frecvent pe frunze, din care cauza este considerata o boala foliara. Ea apare in special pe partea superioara a frunzelor din etajele inferioare ale plantei, in orice faza de vegetatie a graului. Atacul, de fainare se caracterizeaza prin aparitia unor pete de culoare alba-cenusie la suprafata oraganelor plantei, care reprezinta miceliul ciupercii. Cu timpul, petele iau aspectul unor pernite pufoase si apoi prafoase care constituie conidioforii si conidiile. Mai tarziu, pernitele se inmultesc si se unesc formand o pasla miceliana, pe care apar formatiuni punctiforme de culoare neagra. Spre coacere, pasla miceliana cu fructificatiile ei se usuca si de multe ori cade, din care cauza atacul este greu de sesizat. Combatere -Se vor cultiva numai soiuri rezistente -n cazul n care !E" - pragul economic de d#unare $%& pete pe ultimele ' frunze( este dep#)it, se vor recomanda tratamente foliare cu * +opsin ,-./", 0ravo &--SC, M1stic !ro, "uet 2ltra, Caramba 3- S4 Rugina galbena a graului (Puccinia striiformis) Simptome Cele mai caracteristice simptome ale bolii sunt* forma liniara a pustulelor cu uredospori de pe frunzele plantelor adulte de grau si culoarea galbena stralucitoare a uredosporilor, de unde si numele de rugina straiata sau rugina galbena. !e soiurile care poseda un nivel intermediar de dezvoltare a ruginii, boala se prezinta sub forma de striuri necrotice cu mai putine pustule de rugina sau deloc. Simptomele de rugina galbena de pe plantulele de grau difera de cele de pe plantele adulte. Marimea pustulelor variaza intre -,'--,& 5 -,&-6 mm. Combaterea c7imica prin tratamente foliare cu * 0ravo &--SC, 8over &--SC, +opsin ,-."/. Combatere Cercet#rile asupra rezisten9ei soiurilor de gr:u la rugina ;& galben# au eviden9iat faptul c# n 8om:nia e5ist# acum 6' rase fiziologice dintre care cea mai r#sp:ndit# este rasa %- A. M#surile de igien# cultural#, de fertilizare ec7ilibrat# ca )i toate m#surile agrote7nice ce asigur# condi9ii optime pentru plante, sunt indicate pentru prevenirea atacului acestui agent patogen.

Ptarea brun a frunzelor - Septoria tritici i Septoria nodorum Simptome. Ciuperca Septoria tritici atac# frunzele de gr:u nc# din toamn# c:nd se observ# pe acestea pete ovale, verzi-g#lbui, apoi brune, ce se e5tind )i c7iar se pot uni. n centrul zonelor uscate se observ# puncte mici negre, fructifica9ii $picnidii( cu spori. n timpul prim#verii )i verii atacul se e5tinde de la frunzele inferioare spre cele superioare, pe frunze ap#r:nd pete eliptice sau liniare de decolorare, apoi cu aspect cenu)iu, cu puncte mici negre. n cazul unor veri umede )i r#coroase, atacul este foarte puternic )i frunzele se sf:)ie. !e tecile frunzelor )i pe pai apar pete de decolorare alungite care devin apoi dungi brune. /lumele )i ra7isul pot prezenta, n cazul n care sunt infectate, pete de decolorare pe care apar puncte mici negre, dispuse n )iruri scurte. Ciuperca S. nodorum produce pete eliptice, cu contur regulat sau sinuos, care au n zona central# o por9iune de 6-%,& mm brun#-negricioas#. <esuturile parazitate se usuc# nainte de apari9ia fructifica9iilor cu spori= c:nd sunt atacate tulpinile)i spicele, se observ# pete brunenc7is cu fructifica9ii negre, iar uneori spicul poate fi distrus n ntregime Combatere Msurile preventive : nl#turarea resturilor vegetale atacate sau ncorporarea lor n sol, rota9iile corecte de '> ani f#r# cereale p#ioase, evitarea fertiliz#rii e5cesive cu azot, duc la reducerea pericolului de r#sp:ndire )i atac al ciupercilor din genul Septoria. +ratarea semin9elor cu fungicide este obligatorie pentru prevenirea atacului de Septoria nodorum. !revenirea )i combaterea septoriozelor n cursul vegeta9iei se face prin tratamente foliare . 0ravo &--SC, 8over &--SC, +opsin ,-."/ Sf ierea frunzei !e orz (Pyrenophora graminea) 0oala poate ataca speciile de orz de toamn# )i prim#vara n toate zonele de cultur#. Se manifest# cu pregnan9# n prim#verile umede. ?nfec9ia se localizeaz# n s#m:n9#, se transmite pe plantulele de orz, ncep:nd din perioada de nfr#9ire )i p:n# aproape de coacere. Simptomele se manifest# prin pete longitudinale, de-a lungul nervurilor, la nceput izolate )i care apoi se ntind pe toat# lungimea limbului. ?ni9ial petele sunt de culoare g#lbui desc7is dup# care evolueaz# spre brun sinecrozare cu sf:sierea frunzei. !aiul de sub spic se brunific# la r:ndul s#u, iar nodurile sunt de culoare nc7is#. +alia plantelor se reduce )i la fel )i procentul de nspicare. "ac# nspicarea are loc, spicele devin dominant sterile. "ac# intensitatea atacului este mare plantele se usuc# nainte de nspicare. Combatere !rincipala surs# de mboln#vire a culturilor de orz o reprezint# semin9ele infectate. Se recomand# tratarea acestora nainte de sem#nat cu* @rius S+ %& .S-6,& AgBt s#m.= Cuprid Ma5 A4 %%% FS, Dunta %>3FS.

"rsura frunzelor !e orz (Rhynchosporium secalis) 0oala apare n aproape toate zonele de cultur# )i se num#r# printre cele mai importante boli ale culturilor de orz de toamn#. Atacurile foarte puternice apar n special n aproape toate regiunile reci )i umede, prim#vara devreme sau n toamnele reci )i umede. 0oala afecteaz# n special frunzele )i tecile, dar n special glumele )i aristele. !e frunze boala se manifest# sub forma unor pete ovale nconjurate de un 7alou de culoare brun desc7is, deseori cu marginile neregulate. !e m#sur# ce boala avanseaz# petele devin albicioase-cenu)ii. Ca urmare a atacului la nivelul frunzelor se reduce suprafa9a de asimila9ie ceea ce influen9eaz# negativ num#rul de boabe pe spic )i MM0. Agentul patogen se r#sp:nde)te prin ploaie )i supravie9uie)te pe resturile vegetale. +ransmiterea patogenului se realizeaz# prin semin9e. ?ntervalul de timp de la infec9ie p:n# la apari9ia simptomelor este cuprins ntre ;-66 zile, la temperaturi de 6%-%% grade C. Arsura frunzelor de orz sau r71nc7osporioza, denumit# )i boala nordului, este o boal# specific# zonelor cu climat umed )i relativ r#coros. Recoman!ari !e aplicare a tratamentelor la cerealele paioase - !rimul tratament trebuie realizat in faza de infratire limitand o serie de boli cum sunt septorioza,fainarea,ruginile ,bolile coletului.Se poate administra odata cu erbicidatul E un insecticid ,fungicide ca Artea lB7a,+opsin &-- SC 6,%& lB7a,0umper Super -,F lB7a - Al doilea tratament in faza de burduf a graului cand limiteaza atacul de fainare,rugina ,septorioza $se poate da odata cu administrarea ingrasamantului foliar fungicide ca Menara >6- -,>lB7a,Falcon >3- EC -,3lB7a,Cativo '-- SC -,FlB7a,!rosaro %&- EC -,,&lB7a,@rius %& E. -,& lB7a,"uet 2ltra -,&lB7a,+ango Super -,,& lB7a,Alert -,, lB7a etc.( - Al treilea tratament la aparitia spicului limitand fuzarioza,inegrirea spicelor $se poate da odata cu insecticidul pentru Eur1gaster sp. ,fungicide ca Gamir >- E. -,,& lB7a,Evolus -,,& lB7a,@siris %lB7a,Acanto !lus -,& lB7a,AmistarHtra -,&--,,& lB7a,!rosaro %&-EC -,; lB7a,Cativo '-- 6,- lB7a etc.(. Recoman!ari !e aplicare a tratamentelor la #rz si #rzoaica 4a @rz si orzoaica se aplica doua tratamente si anume - !rimul tratament la aparitia primelor simptome de atac cu Artea o,> lB7a, 0umper Super -,3 lB7a - Al doilea la '-> saptamani in faza de impaiere cu AmistatHtra -,,& lB7a,! rosaro -,F--,; lB7a,Falcon -,3--,,lB7a,Cativo -,F- 6 lB7a, Menara -,>lB7a, @siris %lB7a, "uet2ltra -,&lB7a, Capalo 6-6 lB7a, 0umper Super -,FlB7a, Merpan F- ."/ 6,- lB7a, Mirage >&EC -,& lB7a, Soprano 6%& SC -,& lB7a, Gamir -,,& lB7a.

Combaterea principalelor boli la porumb. Mozaicul european - European maize mosaic virus 0oala apare c:nd plantele au &--3- cm n#l9ime, sub forma unor pete mici, punctiforme, de culoare verde-desc7is, situate n spa9iile dintre nervurile frunzelor tinere. !etele se unesc ceva mai t:rziu )i formeaz# dungi late de decolorare sau c7iar benzi verzidesc7is sau g#lbui ce cuprind zone mari din suprafa9a frunzelor. n#l9imea plantelor virotice este redus# cu >- I iar produc9ia scade cu >'->> I. 4a sorg simptomele sunt asem#n#toare, iar la unele soiuri striurile se coloreaz# n ro)u-ruginiu datorit# arsurilor. Costreiul virozat are pe limbul frunzelor dungi decolorate, paralele cu nervurile, nso9ite de nro)iri u)oare sau de arsuri. !lante gazd#. Jirusul poate infecta porumbul, sorgul, iarba de Sudan, costreiul )i numeroase alte specii de graminee. Masuri !e prevenire si combatere: -combaterea costreiului cu erbicide pe baza de nicosulfuron $ CreK >SC, Cova !oKer ( -combaterea afidelor care sunt respunzatoare de transmiterea mozaicului Putregaiul moale al tulpinilor !e porumb Erwinia chrysanthemi pv. Zeae Este o boala care apare in cultura porumbului, in faza de ,-F frunze. !rimele simptome apar pe partea nsorit# a plantelor unde, sub teaca frunzelor, tulpinile prezint# pete verzi nc7is cu aspect umed, de 6--%- cm lungime. +ulpinile se nmoaie, se distrug 9esuturile )i plantele se fr:ng. Frunzele situate deasupra zonei bolnave se ve)tejesc )i se usuc# n perioada premerg#toare nfloritului. 8#d#cinile sunt nro)ite )i devin sf#r:micioase iar ca urmare plantele nu formeaz# )tiule9i. Prevenire i combatere Se recomand# rota9ia culturilor )i sem#narea de porumb din loturile semincere, unde boala nu s-a manifestat pentru c# s-ar putea ca semin9ele s# fie infestate la recoltare.

$ciunele comun - Ustilago maydis Ciuperca produce infec9ii localizate n diferite zone ale organelor aeriene unde apar tumori de m#rimi variabile $de la c:9iva mm p:n# la c:9iva cm n diametru(. +umorile sunt la nceput albe )i str#lucitoare, din cauza membranei aflate la e5terior. Spre toamn# tumorile cap#t# o culoare cenu)ie-negricioas#, membrana se rupe )i sunt pu)i n libertate sporii ciupercii.

Prevenire i combatere. Se recomand# o rota9ie corespunz#toare, o fertilizare ec7ilibrat#, combaterea d#un#torilor, recoltarea prin scoaterea plantelor ntregi din lan )i cultivarea de 7ibrizi rezisten9i precum si evitarea ranilor mecanice in timpul lucrarilor de intretinere. Combaterea principalelor boli la Floarea Soarelui. Mana florii soarelui - Plasmopara helianthi !rimele simptome se observ# la plantele tinere, ce apar din semin9ele infectate. Aceste plante r#m:n pitice $mo)negi(, au n#l9imea de cel mult %&-'- cm, cu internodii scurte, frunze mici, decolorate, ncre9ite )i prezint# r#d#cini slab dezvoltate. Aceste plante au pe fa9a superioar# a frunzelor, zone mari galbene, n dreptul c#rora pe fa9a inferioar# ncep:nd de la coada frunzei, de-a lungul nervurilor principale )i ntre nervuri, se formeaz# o p:sl# alb#, deas# de miceliu. !lantele pot forma p#l#rii mici, de 6-& cm n diametru, dar nu nfloresc )i nu dau semin9e. !lantele mature infectate mai t:rziu, prezint# pe frunze pete galbene-undelemnii l:ng# nervuri, zone care se brunific# n scurt timp. n dreptul lor, pe fa9a inferioar#, apare un puf alb de miceliu. !lantele infectate mai t:rziu, formeaz# p#l#rii mai mici, nfloresc naintea plantelor s#n#toase )i uneori pot fructifica dar, semin9ele sunt infectate f#r# s# prezinte la e5teriorul lor simptome . n 9esuturile necrozate, pe frunzele mature, apar spori sferici de rezisten9#, galbenaurii, prev#zu9i cu o membran# groas#. Masuri !e prevenire si combatere: -cultivarea de soiuri si 7ibrizi rezistenti la mana -tratamente asupra semintelor cu Apron H4 '&- ES $> AgB t( Putregaiul alb al florii soarelui - Sclerotinia sclerotiorum 0oala afecteaz# r#d#cinile, tulpinile, p#l#riile )i semin9ele, fiind favorizat# de cantitatea mare de precipita9ii din toamn#, de)i pot fi atacate )i plantele abia r#s#rite. !rimele simptome se observ# pe tulpina t:n#r#, unde apar pete galben-brune ce pot nconjura tulpina )i n acest caz t:n#ra plantul# putrezit# cade )i piere. @ a doua faz# de atac se observ# c:nd plantele au ;--6-- cm n#lime )i ncep s# formeze p#l#rii. !e aceste plante, la baz#, apare o zon# sau un inel de mucegai de n#l9ime variabil#, sub care 9esuturile sunt putrezite, vasele conduc#toare invadate de miceliu, iar planta sufer# o ofilire total# )i se usuc# n cazul n care atacul este numai par9ial )i intervine o vreme secetoas#, ciuperca va evolua numai n interiorul tulpinii, distruge m#duva, o putreze)te )i produce n final fracturarea plantei. "up# formarea p#l#riilor, boala poate afecta curbura tulpinii c:nd, datorit# putrezirii acesteia, palariile vor c#dea n ntregime pe sol. 4a soiurile la care dup# ce p#l#ria se apleac#, n cavitatea ce apare, se adun# ap# din precipita9ii )i n acest fel apar condi9ii optime pentru infectarea p#l#riilor prin partea lor inferioar#. 4a nceput apar pete de decolorare, apoi

acestea se m#resc, devin brune, iar 9esuturile p#l#riilor putrezesc umed )i ntre r:ndurile de semin9e apare un mucegai alb care prin uscare va forma sclero9i n form# de re9ea. Semin9ele de pe p#l#riile infectate au coaja decolorat#, p#tat#, lipsit# de luciu, se crap# foarte u)or, iar miezul este brun, acoperit de miceliu )i cu un gust r:nced. Aceste semin9e au capacitatea germinativ# sc#zut#. "up# c#derea semin9elor )i a l#ca)elor lor, din fosta p#l#rie r#m:n doar fasciculele de vase conduc#toare, lemnoase, alc#tuind un aspect parazitar numit Lm#tur#M Masuri !e prevenire si combatere: -cultivarea de soiuri si 7ibrizi rezistenti -rotatia culturii -tratamente cu 0enlate $6.& AgB 7a(, 8onilan $% AgB 7a(, 8ovral $% AgB 7a(, Sumile5 $%AgB 7a(. Rugina florii soarelui - Puccinia helianthi 0oala apare prim#vara, pe frunzele tinere sub form# de pete mici, circulare, g#lbui. n acest stadiu pagubele sunt mici )i de cele mai multe ori boala trece neobservat#. n cursul verii )i spre toamn#, pe frunzele mature apar puncte de decolorare, n dreptul c#rora pe fa9a inferioar# apar puncte pr#foase brune sau negre. Aceste puncte pot fi nt:lnite c7iar )i pe frunzuli9ele din jurul p#l#riilor Masuri !e prevenire si combatere: -strangerea si distrugerea resturilor vegetale -cultivarea de soiuri si 7ibrizi sanatosi Combaterea principalelor boli la sfecla. Cercosporioza sau ptarea ro ie a frunzelor - Cercospora beticola Atacul apare n perioada iunie-august sub form# de pete izolate sau unite, de decolorare, cu diametru de 6-' mm, rar & mm. !etele pot fi col9uroase sau rotunjite, galbene, brune, apoi cenu)ii n zona central# unde se formeaz# un puf brun. n jurul petelor se observ# o dung# brun# la sfecla pentru za7#r )i cea furajer# )i violacee la sfecla ro)ie. "up# uscarea 9esuturilor, acestea se desprind )i frunzele apar perforate. n cazul unui atac puternic, favorizat de e5cesul de azot din sol, lipsa borului )i umiditatea atmosferic# ridicat#, n c:teva zile, ntreg frunzi)ul este brunificat )i uscat, put:nd ap#rea pete brune alungite c7iar )i pe cozile frunzelor. 8#d#cinile de la sfeclele atacate r#m:n mai mici )i cu un procent de za7#r mult mic)orat !lantele semincere afectate vor avea o produc9ie sc#zut# de semin9e mici, cu o slab# facultate germinativ#.

Masuri !e prevenire si combatere: -folosirea de soiuri rezistente

-cultivarea de samanta sanatoasa -tratamente cu Alert $-.&--.F lB 7a(, +opsin ,- !2 $-.' AgB 7a(. Mana sfeclei - Peronospora farinosa f. sp. etae 0oala se poate instala pe sfecla abia r#s#rit#, c:nd pe acestea se observ# o ng#lbenire asociat# cu formarea unui puf cenu)iu-violaceu pe partea lor inferioar#. n aceast# prim# faz# de atac, ciuperca poate produce pieirea plantelor $fig.6-.6&(. Simptomele clasice apar ns# pe plantele semincere, unde pe frunzele tinere din centrul rozetei se observ# o ng#lbenire urmat# de ncre9irea #i r#sucirea frunzei de la margini spre partea inferioar#, unde apare puful cenu)iu-violaceu. !lanta dup# distrugerea frunzelor tinere, formeaz# noi frunze. +ija floral# de la plantele m#nate are a5ul scurt, cu flori grupate n ciorc7ine, brunificate, iar ca urmare plantele se pot usca nainte de vreme. Prevenire i combatere. n vederea evit#rii instal#rii atacului, la culturile industriale se recomand#, izolarea lor spa9ial# la cel pu9in 6--- m fa9# de culturile semincere, unde apare mai nt:i mana. 4a sem#nat vor fi folosite doar semin9ele din loturi certificate n care nu a fost semnalat agentul patogen. n culturile semincere se vor face tratamente repetate $ n special n prim#verile reci )i umede( cu* Funguran @N &- .!-> AgB7a= "it7ane ,& ./--,% I= Sam:n9a se va trata cu* Apron H4 '&- ES-> lBt s#m:n9#. n cazul n care atacul este sporadic, plantele bolnave se vor distruge. +oamna, la recoltare, resturile vegetale de la decoletarea sfeclei se vor Onsiloza, iar cele de la culturile semincere se vor arde pentru a mic)ora num#rul de spori r#mas. Cultivarea de soiuri )i 7ibrizi rezisten9i la man# este cea mai eficient# metod# de prevenire a distrugerilor date de man#. Finarea sfeclei - Erysiphe betae 0oala poate fi recunoscut# u)or datorit# miceliului albicios, fin care poate acoperi toat# frunza. Miceliul devine alb-pulverulent datorit# sporilor, apoi cenu)iu datorit# fructifica9iilor se5uate, care sunt negre. Sub p:sla micelian#, parazit# de suprafa9#, 9esuturile parazitate se ng#lbenesc, iar frunzele se brunific# )i se usuc# prematur 0oala este observat# mai nt:i pe frunzele plantelor din culturile pentru semin9e )i la interval de 6-% s#pt#m:ni se va observa )i pe sfecla din anul ?. !erioadele cu temperaturi ridicate )i umiditate sc#zut#, determin# o ve)tejire u)oar# a foliajului, condi9ie favorabil# pentru instalarea atacului ciupercii. Prevenire i combatere. 0oala se observ# de obicei spre toamn# pe frunzele mai b#tr:ne cu vitalitate sc#zut# )i pe frunzele sfeclei pentru s#m:n9#. !entru culturile obi)nuite, tratamentele c7imice nu se justific# economic -folosirea de soiuri rezistente -cultivarea de samanta sanatoasa -tratamente cu "it7ane M >&, 0ravo &--, +ilt. Mozaicul sfeclei - eet mosaic virus

Frunzele tinere mozaicate privite prin transparen9# prezint# pete mici, verzi desc7is sau alburii, de forme variate, puncte, inele, pete neregulate, linii sau reele de linii n perioadele calde ale verii, simptomele dispar )i reapar sub form# de arsuri spre sf:r)itul perioadei de vegeta9ie. Prevenire i combatere. ntruc:t virusul n prim#var# este transmis de afide de la plantele nsilozate, se recomand# distrugerea acestora, utilizarea materialului semincer s#n#tos )i arderea resturilor nainte ca insectele s# nceap# zborul. !arcelele cu sfecl# pentru s#m:n9#se vor amplasa la distan9# de cel pu9in &-- m fa9# de cultura de spanac, ce poate avea plante virotice nc# din toamn#. 2n rol deosebit l au stropirile cu insecticide, n special n cultura pentru buta)i )i cea destinat# producerii de semin9e cu Carbeto5 ', CE $-.F lB 7a(, 2ltracid %- EC $6.& lB 7a(, "ecis %.& CE $-.& lB 7a(. -folosirea de soiuri rezistente -cultivarea de samanta sanatoasa Combaterea principalelor boli la sfecla. %irusul mozaicului soiei - Soybean mosaic virus n cultur# plantele se observ# foarte u)or ntruc:t au o cre)tere mai nceat# )i prezint# pe frunze mozaic )i decolor#ri ale nervurilor. Frunzele sunt mai alungite, nguste )i se curbeaz# spre partea inferioar# "in cauz# c# nervurile nu cresc n acela)i ritm cu mijlocul, de-a lungul lor apar gofr#ri $ ncre9iri(. !e aceste plante apar pu9ine p#st#i, cu semin9e ce se matureaz# t:rziu )i au aspect LmarmoratM. Masuri !e prevenire si combatere -folosirea de samanta sanatoasa -distrugerea resturilor vegetale -daca in timpul vegetatiei se observa plante bolnave acestea sunt indepartate si se distrug Arsura acterian! a soiei - Pseudomonas syringae 0acteria paraziteaz# toate organele aeriene, frunze, tulpini )i boabe. !e primele frunze atacate apar pete cu aspect umed, scufundate, brune, ce pot produce pieirea plantulelor. !e frunze aparute mai t:rziu se formeaz# pete mici, de 6-% mm, ung7iulare, cu aspect umed, transparente, ce evolueaz# n pete galbene apoi brune, brune-negricioase. "in esuturile atacate pe vreme umed# apare un lic7id $e5udat( bacterian albicios, ce se poate usca sub form# de pelicul# lucioas# brun# sau cenu)ie. n cazul unui atac grav, frunzele r#m:n sf:)iate sau se usuc# nainte de vreme. !e tulpini, petele sunt alungite, la nceput galbene apoi brune, acoperite de e5udat )i n final negre. !#st#ile de la plantele bolnave produc pu9ine semin9e mici, cu tegumentul zb:rcit )i uneori acoperit de gom# bacterian#. n cazul unui atac mai grav boabele au pete cenu)ii, brune )i c7iar cr#p#turi.

Masuri !e prevenire si combatere: -folosirea de samanta sanatoasa -distrugerea resturilor vegetale -tratamente c7imice cu Captan, C7ampion &- .!, Mancoben 3- !+S, Funguran @N &-, Curzate !lus +. Combaterea principalelor boli la cartof. "irusul # al cartofului - Potato virus ! n prima parte a perioadei de vegeta9ie, p:n# la nflorire, plantele virotice prezint# un mozaic slab intre nervuri. Simptomele dispar n perioada cald# din var# la temperaturi mai mari de E%>oC sau n perioadele cu temperaturi sub 6-oC, pentru ca n toamn# s# se observe zone necrotice $arsuri( pe suprafa9a frunzei sau pe codi9a ei. Masuri !e prevenire si combatere: -cultivarea de soiuri rezistente, plantarea de tuberculi rezistenti -eliminarea din culturi a plantelor atacate -evitarea ranirii plantelor "irusul $ al cartofului - Potato virus " Jirusul prezint# mai multe tulpini a c#ror simptome variaz# n func9ie de rezisten9a soiului, de momentul infec9iei, de condi9iile climatice )i de asocierea cu alte virusuri. !e frunze se observ# marmor#ri, ng#lbeniri urmate de arsuri )i c#derea frunzelor sau c7iar distrugerea plantelor n ntregime. Frunzele uscate cad sau r#m:n ag#9ate pe tulpinile care pot prezenta dungi brune alungite. n#l9imea plantelor este mult redus# iar frunzele sunt puternic ncre9ite, mici, dac# aceste plante provin din tuberculi virotici. "ac# infec9ia are loc mai t:rziu apar doar marmor#ri ale limbului )i rareori necroze Masuri !e prevenire si combatere: -cultivarea de soiuri rezistente, plantarea de tuberculi rezistenti -eliminarea din culturi a plantelor atacate -evitarea ranirii plantelor Stolburul Solanaceelor - Stolbur disease # $ycoplasma n func9ie de grupa de plante pe care este semnalat# m1coplasma, se nregistreaz# o varietate mare de simptome. 4a cartof, - m1coplasma produce decolor#ri )i ofiliri rapide. M1coplasma poate produce nro)irea frunzelor sau colorarea lor n mov )i reducerea suprafe9ei acestora Prevenire i combatere. Culturile de solanacee vor fi corect erbicidate pentru a diminua atacul de %yalestes obsoltetus )i a elimina buruienile gazd# ale m1coplasmei.

n solele cultivate cu cartof sau legume terenurile vor fi men9inute la o umiditate corespunz#toare care s# mpiedice dezvoltarea insectelor. Ar#turile ad:nci de toamn# au un rol deosebit n mic)orarea rezervei semin9elor de buruieni, iar la plantarea tuberculilor sau a r#sadurilor se va avea n vedere ca pe tarlalele respective s# nu e5iste vetre de cuscut# ce pot transmite micoplasma. &nnegrirea bazei tulpinii cartofului i putregaiul moale al tuberculilor - Erwinia carotovora pv. atroseptica &i E. carotovora pv. Carotovora n timpul perioadei de vegeta9ie plantele atacate r#m:n pitice cu tulpini sub9iri, internodii scurte )i ramuri orientate n sus. Frunzele sunt r#sucite spre fa9a superioar#, tari )i la lovire au un sunet metalic datorit# acumul#rilor de amidon din 9esuturi Aceste simptome apar datorit# faptului c# baza tulpinilor este atacat# )i amidonul din frunze nu coboar# la tuberculi. 0aza tulpinii are 9esuturi moi, putrezite, negricioase din care cauz# boala se mai nume)te )i Lboala piciorului negruM. 4a sec9ionarea tulpinii, se observ# brunificarea vaselor. +uberculii ataca9i manifest# ini9ial o brunificare a inelului vascular, apoi pulpa este transformat# ntr-un mucilagiu ur:t mirositor datorit# suprainfect#rii acesteia. Coaja tuberculilor nu este afectat#. Atacul tuberculilor este favorizat de umiditatea e5cesiv# din p#m:nt, dar n cazul n care intervine o perioad# secetoas#, n tuberculi atacul se opre)te )i apare un strat de celule brune, uscate, ce separ# zona distrus# de cea s#n#toas#. ?nfectarea tuberculilor se produce prin r#d#cini sau prin r#ni. n unii ani pot ap#rea simptome pe tulpini n c:mp, iar simptomele pe tuberculi numai n depozite. Prevenire i combatere. 0oala poate fi prevenit# prin respectarea asolamentelor, fertilizare ec7ilibrat# f#r# e5ces de azot ce intensific# putrezirea tuberculilor )i prin plantare de tuberculi s#n#to)i f#r# r#ni )i nesec9iona9i. !lantarea trebuie s# se fac# la ad:ncimi mai mici n p#m:nturile argiloase )i la momentul oportun c:nd solul este nc#lzit. 4ucr#rile de ntre9inere trebuiesc e5ecutate n a)a fel nc:t s# se evite r#nirea plantelor sau a tuberculilor. n vederea depozit#rii, tuberculii usca9i f#r# p#m:nt pe ei, vor fi sorta9i pentru a fi elimina9i cei r#ni9i. Silozurile trebuie s# fie uscate, dezinfectate, cu o circula9ie corespunz#toare a aerului pentru a se putea regla umiditatea aerului $3--,- I( )i temperatura $6-%oC(. Silozurile vor fi verificate sub aspect termic s#pt#m:nal )i dac# se constat# cre)teri de temperatur# anormale se va desc7ide silozul )i se vor alege )i elimina focarele de infec9ie. Se vor utiliza tratamente imediat dupa aparitia bolii cu Geama bordeleza, Alcupral &!2, Aliette F-./ $% AgB7a(, 0ravo &-- SC, Captan F- ."/. R%ia neagr! - Synchytrium endobioticum Ciuperca atac# pe tuberculi, tulpinile subterane )i aeriene )i uneori pe frunzele ce vin n contact direct cu suprafa9a p#m:ntului $bilonului(. !or9iunile infectate prezint# e5crescen9e buretoase, ncre9ite, datorit# cre)terii e5agerate )i neuniforme a 9esuturilor parazitate. !e tuberculi, n jurul oc7ilor apar 9esuturi ncre9ite, asem#n#toare inflorescen9elor de conopid#. Aceste e5crescen9e, la nceput c:t bobul de maz#re, sunt albicioase apoi cresc, dep#)esc c7iar m#rimea tuberculului )i se nc7id la culoare, devin brune-negricioase. Spre toamn#, fo)tii tuberculi se dezorganizeaz# iar e5crescen9ele ncep s# se rup# n por9iuni mai mici. !e tulpini )i frunze, e5crescen9ele au culoare verde, apoi brun-neagr#.

+ulpinile subterane pe care apar e5crescen9e, nu mai formeaz# tuberculi )i dup# c#derea tumorilor prezint# mici cicatrici. n p#m:nt, pe tuberculi pot fi nt:lnite )i e5crescen9e sub form# de frunz# groas#, lic7eni sau tuberculi cu coaja ondulat#, zb:rcit# n cazul atacului timpuriu planta are pu9ine tulpini )i frunze iar la atacurile t:rzii boala nu se poate depista dec:t la recoltare, n vegeta9ie tufa prezent:nd c7iar un aspect de m#tur# de vr#jitoare $tulpini multe dar sub9iri(. Masuri !e prevenire si combatere: -cultivarea de soiuri rezistente, plantarea de tuberculi rezistenti -eliminarea din culturi a plantelor atacate -tratamente c7imice ce se refera la dezinfectarea solului folosindu-se "initroortocrezol, !entaclorbenzen, Japam, etc. &ana cartofului - Phytophthora infestans Mana se manifest# pe organele aeriene ale plantei dar )i pe tuberculi. !e frunze simptomele apar nainte de nflorit )i continu# p:n# toamna. Se observ# pete apro5imativ circulare galbene-untdelemnii, care n scurt timp devin arsuri brune cu un inel g#lbui. !e fa9a inferioar# a frunzelor apare un puf fin albicios, alc#tuit din miceliul ciupercii. Jremea umed# )i r#coroas# favorizeaz# e5tinderea ciupercii a)a nc:t, ntreaga suprafa9# a frunzelor se brunific#. n condi9ii de temperatur# sc#zut# $E6-, E6&oC( )i umiditate ridicat# se brunific# codi9ele frunzelor )i c7iar v:rfurile l#starilor mpreun# cu toate frunzele superioare +uberculii ataca9i au pe suprafa9a lor zone brune-cenu)ii, cu 9esuturile pu9in scufundate. n sec9iune de pe suprafa9a zonei brune se observ# cum progreseaz# spre centru o colora9ie cenu)ie-difuz#. Sec9iunile atacate 9inute n mediu umed )i a temperatur# de %--%&oC se acoper# rapid cu un puf alc#tuit din miceliul ciupercii Prevenire i combatere. !lantarea cartofului va fi f#cut# numai cu tuberculi din soiuri rezistente la agen9i patogeni e5isten9i n zon#, tuberculi proveni9i din tarlalele tratate, pentru a se reduce frecven9a tuberculilor m#na9i sub -,--% I. n aceste tarlale se va urm#ri cosirea prematur# a vrejilor )i ndep#rtarea lor pentru a mpiedica infec9iile tardive ale tuberculilor. !lantarea tuberculilor nu va fi efectuat# prea la suprafa9# sau ntr-un p#m:nt prea nisipos, ce ar permite ajungerea u)oar# a sporilor de pe frunze la tinerii tuberculi, nici n p#m:nturile grele ce re9in apa, p#m:nturi ce favorizeaz# )i atacul bacteriilor la tuberculii tineri. Fertilizarea se va face cu doze moderate de azot, fosfor, potasiu, $C;-!F-P3- E %& t gunoi de grajd( pentru m#rirea rezisten9ei plantelor. 4a ntocmirea asolamentelor trebuie s# se 9in# seama de faptul c# ciuperca mai atac# tomatele, vinetele )i alte solanacee s#lbatice. 4ucr#rile agrote7nice e5ecutate corect $bilonarea, erbicidarea, irigarea cu doze moderate( asigur# vigurozitatea plantelor, aerisirea culturii )i sunt factori defavorizan9i ai evolu9iei ciupercii. !rin pre ncol9irea tuberculilor se pot elimina tuberculii bolnavi )i deci scade procentul de atac. -plantarea de tuberculi sanatosi -evitarea irigarii prin aspersiune

-adunarea si distrugerea resturilor vegetale in toamna -tratamente cu Geama bordeleza, !revicur, Captan, EQuation pro, Curzate mano5 etc. Putregaiul uscat al tu erculilor - 'usarium sp. Speciile genului 'usarium ce paraziteaz# cartoful produc simptome variate. 'usarium o(ysporum produce o ofilire n mas# a plantelor )i c7iar pieirea lor, plantele prezent:nd un ritm ncet de cre)tere, ceea ce se observ# printr-o neuniformitate a n#l9iimii plantelor. +uberculii ataca9i au pulpa apoas#, putrezesc, frunzele se ofilesc, se ng#lbenesc )i se usuc#, iar tulpinile ca )i tuberculii prezint# o brunificare a vaselor conduc#toare 'usarium solani var. eumartii produce o ng#lbenire a limbului frunzelor, urmat# de brunificarea frunzelor de la v:rful tulpinilor apoi )i a celor bazale. 0aza tulpinii )i r#d#cinile tinere putrezesc )i devin sf#r:micioase. n tulpini, n m#duv# )i n pulpa tuberculilor apar pete brune )i o brunificare a vaselor. '. coeruleum p#trunde prin r#ni sau mici zg:rieturi provocate de nematozi n tuberculi )i evolueaz# n depozitele prost aerisite, unde temperaturile cresc $6&-%FoC( )i umiditatea este mare $&--F- I(. +uberculii infecta9i prin r#ni prezint# mai nt:i o ncre9ire )i brunificare a zonei afectate, apoi coaja se ncre9e)te form:nd cercuri neregulate n zona brunificat# )i uscat#, zon# ce se scufund#. n mediu umed, pe suprafa9a tuberculului apar pernu9e pufoase albe, gri sau roz )i tuberculul putreze)te n profunzime. n mediu uscat, tuberculii se nt#resc )i se sec9ioneaz# cu greutate. !ulpa afectat# devine sf#r:micioas# sub coaja intact#. Masuri !e prevenire si combatere Se va evita irigarea prin aspersiune Se vor aduna si distruge resturilor vegetale in toamna Se vor dezinfecta depozitelor cu sulfat de cupru %I.