[Link]
ro/pomicultura/ingrijirea-pomilor-fructiferi/bolile-parului/1267/
Bolile parului
Ultima modificare: 2010-11-30 !rimul publicat: 2010-11-22 1 2 3 " #
Parul (Pyrus communis) este un pom fructifer din familia Rosaceae, care provine
din Europa orientala si Asia Mica. El poate atinge o inaltime de 10 !0 m, iar fructele sale, perele, sunt apreciate pentru gustul si aroma lor placuta.
1. Rapanul sau patarea cafenie a frun"elor (#enturia pyrina) Rapanul $e manife$ta pe frun%e $ub forma unor pete rotunjite& de culoare 'er%uie-bruna la inceput& apoi cenu$iu-bruna& cu a$pect catifelat. (run%a incepe $a $e necro%e%e in dreptul petelor $i $e deformea%a. !e ramuri atacul apare mai ale$ in jurul mugurilor $i la ba%a ramurilor. )a inceput& le%iunile $unt $uperficiale& mici $i rotunde& apoi prin e*tinderea meceliului& $uberul e$te ridicat $i crapa. !e fructe& atacul $e manife$ta de timpuriu printr-o patare a$emanatoare cu cea de pe frun%e. +and petele $unt mari& $e une$c cu timpul $i determina craparea fructului. !erele $e deformea%a& iar crapaturile $er'e$c drept porti de patrundere pentru alte ciuperci $aprofite $au pentru monilia. (ructele mai de%'oltate $unt mai putin $en$ibile la atac. ,oala produce pagube in $pecial in regiunile ploioa$e. !entru combaterea bolii& $e recomada: $uprimarea ramurilor atacate& in$acuirea fructelor -la pomii pitici din gradinile familiale. $i $tropiri cu fungicide.
Rapanul !. Arsura $acteriana (Pseudomonas syringae) ,oala e$te de natura bacteriana $i $e manife$ta pe ramuri& frun%e $i fructe. !e frun%e apar pete mici circulare& de culoare 'er%ui de$chi$-galbuie la inceput& iar mai tar%iu culoarea ace$tora de'ine brun-ro$iatica. /n dreptul petelor& te$utul $e u$uca. 0ce$te portiuni de frun%a moarta $e 'or de$prinde $i 'or cadea generand un a$pect de frun%a ciuruita. !e frun%e apar pete mici& circulare& negricioa$e& chiar adancite. !e ramuri $e produc le%iuni adanci $i de$chi$e. !entru combatere $e recomanda ma$uri de igiena culturala -inlaturarea prin taiere a organelor bolna'e& de%infectarea uneltelor& a radacinilor cau%ate la taiere.& $i tramente chimice cu produ$ele: 1ithane 7# 2!-0&23& $ulfat de cupru 0& 4erpan #0 2-0&23 etc.
arsura $acteriana %. &ocul $acterian al ro"aceelor (Er'inia amylovora) 5e pare ca focul $acterian e$te boala cea mai pagubitoare pentru par& gutui $i mar. ,acteria ataca frun%ele& florile $i ramurile parului& producand innegrirea $i u$carea primelor doua. (run%ele atacate nu cad de pe la$tar& ci raman agatate& dand un a$pect de pom 6ar$7. 8amurile tinere infectate $e $i $e u$uca. Uneori pe ramuri $i trunchi $e ob$er'a $curgeri cleioa$e -in care $e ga$e$c bacteriile.& in $pecial in anii ploio$i. !entru combatere $e recomanda: inlaturarea prin taiere a organelor bolna'e& de%infectarea ranilor $i a uneltelor de taiat& 'aruirea trunchiului& combaterea in$ectelor -care ra$pande$c boala. $i $tropiri cu fungicide.
&ocul $acterian (. &ainarea parului (Podosp)aera leucotryc)a) 0taca frun%ele $i ramurile. (run%ele atacate $e ingroa$a& de'in ca$ante& $e ra$uce$c& $e u$uca $i cad. !e limb $e ob$er'a o pulbere cenu$ie-albicioa$a& iar mai tar%iu galbuie. (lorile atacate pre%inta $epale diforme& petale ingu$te& filiforme& iar o'arul nu $e mai de%'olta. !entru combatere $e recomanda: ma$uri de igiena culturala $i $tropiri cu produ$e ce contin $ulf. *. +ancerul desc)is al ramurilor (,ectria galligena) 0tacul $e manife$ta prin aparitia pe $coarta pomilor a unor le%iuni -cancere. de$chi$e care durea%a mai multi ani& fara a $e cicatri%a. ,oala incepe $a $e ob$er'e inca de la la$tarii 'er%i $au pe ramurile anuale& la care $coarta $e alterea%a& $e brunifica $i moare& la$and lemnul de%golit 0gentul patogen patrunde in $coarta prin lenticele& rani& cicatrice $au mici intepaturi de in$ecte. !e le%iuni& apar 2 feluri de organe de reproducere ale para%itului& unele $ub forma de pu$tule albicioa$e& altele ca ni$te puncti$oare ro$ii abia 'i%ibile cu ochiul liber. 8amurile tinere pot fi cuprin$e de jur-imprejur& in timp ce ramurile mai batrane $unt atacate numai intr-o parte $i pot trai multa 'reme.
+ancerul desc)is al ramurilor 0ciditatea $olului& umiditatea& e*ce$ul de a%ot& gerul& $unt factori care ajuta la in$talarea cancerului de$chi$. !entru combatere $e recomanda: aplicarea amendamentelor cu calciu pe $olurile aride9 indepartarea prin taiere a ramurilor atacate9 ranile $e de%infectea%a cu o $olutie de $ulfat de cupru $i $e ung cu ma$tic9 $tropirea cu %eama bordele%a 23 in perioada de repau$ $i cu %eama bordele%a 13 dupa caderea petalelor. -. +ancerul radacinilor (agro$acterium tumefaciens) 0taca radacinile $i coletul& producand tumori cu marime 'ariata. )a inceput ace$tea $unt albe $i moi& iar mai tar%iu de'in dure $i de culoare bruna. 0gentul patogen -bacteria. traie$te in $ol& unde iernea%a $i poate $a-$i pa$tre%e 'italitatea chiar $i in lip$a plantei ga%da. !atrunde in planta prin rani. +ei mai $en$ibili $unt puietii care pot fi u$or infectati odata cu altoirea& $au cu tran$plantarea.
+ancerul radacinilor !entru combaterea bolii $e au in 'edere mai multe ma$uri pre'enti'e. )a plantare $e recomanda de%infectia pomilor cu $olutie de piatra 'anata 13& in care $e introduc radacinile $i coletul timp de # minute& dupa care $e $pala bine cu apa multa. indepartarea tumorilor $i de%infectarea ranilor re%ultate nu $e recomanda& deoarece nu da re%ultate bune. .. Monilio"a semintoaselor (Monilinia fructigena) Monilio"a apare atat in li'ada cat $i in depo%ite& atacand fructele ce $e apropie de maturare. !e fructe& apar la inceput pete brune& care $e intind cu timpul pana ce cuprind fructul in intregime. /n dreptul petelor& pulpa $e inmoaie $i putre%e$te. !e portiunile putre%ite& apar ni$te pernute alb-cenu$ii di$pu$e in cercuri concentrice. (ructele putre%ite cad de timpuriu& iar in %onele $ecetoa$e& fructele atacate $e %barce$c odata cu 'enirea toamnei& $e mumifica $i raman agatate de ramuri.
Monilio"a semintoaselor !entru combatere $e recomanda: $trangerea $i arderea fructelor mumificate $i a celor ca%ute9 taierea $i indepartarea la$tarilor $i ramurilor atacate9 aplicarea $tropirilor cu %eama bordele%a 23 iarna9 prima'ara& dupa caderea petalelor& %eama bordele%a $e aplica in concentratie de 0&7#-13. 1e a$emenea& $e 'or efectua $tropiri in cur$ul perioadei de 'egetatie& la inter'ale de 2 $aptamani& fie cu %eama bordele%a 0&7#-13& fie cu alte fungicide. /. &umagina (+apnodium salicinum) 5e intalne$te frec'ent in li'e%i de par dar $i in cele de mar& prun& pier$ic $i cai$ neingrijite& atacate de afide. +iuperca $e de%'olta numai pe $eama $ub$tantelor dulci $ecretate de in$ecte $au produ$e de unele plante ca urmare a intepaturilor de afide. !e frun%e& ramuri $i uneori pe fructe& $e formea%a cru$te negricioa$e& a$emanatoare funinginei. ace$te cru$te acopera numai partea $uperioara a frun%elor& cea inferioara pa$trandu-$i culoarea 'erde. !omii atacati pre%inta frun%ele $i ramurile innegrite. 0. Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea) Putregaiul cenusiu apare pe fructe& care $e inmoaie $i $e acopera cu un mucegai cenu$iu. )a inceput petele $unt brune& bine conturate iar mai tar%iu de'in brune-oli' cu mucegaiul pul'erulant. te$uturile $e inmoaie $i putre%e$c.
