Boli şi dăunători

Bolile şi dăunătorii prunului înapoi

Pătarea roşie a frunzelor de prun
Denumire Polistygma rubrum
ştiinţifică
Taches rouges des feuilles; Fleischfleckenkrankheit der Zwetschke, Ojag listiev.
Raspindire Răspândire: Se întâlneşte frecvent în plantaţiile de prun unde nu se aplică
tratamente chimice, începând cu decada a III-a a lunii aprilie, îndeosebi la
soiurile sensibile.
Descriere Simptome: Boala se manifestă pe frunze, prin apariţia unor pete galbene-verzui,
apoi roşii-cărămizii (de unde vine numele bolii).
Ţesutul este mai îngroşat, casant, uşor bombat spre faţa inferioară a limbului.
Numărul petelor oscilează între 1 -13, frecvent
6 - 8.
În condiţiile unui atac puternic se constată o defoliere timpurie, şi în final
fructele cad.
În dreptul petelor, pe faţa inferioară a frunzelor, apar nişte punctişoare, mici,
brune ce reprezintă deschiderile picnidiilor. Către sfârşitul verii, ţesutul din
dreptul petelor se colorează, începând din centru, în brun-negricios.
Agentul patogen: Boala este produsă de ciuperca Polystigma rubrum (Pers.)
DC., formă picnidiană - Polystigmina rubra (Desm.) Sacc.
Din loc în loc, în stromă se formează picnidiile, ovoide, cu numeroşi picnospori,
filamentoşi, unicelulari, hialini, încovoiaţi la capăt, sub formă de bastonaş; prin
picnospori se răspândeşte în cursul verii.
Ioan Bobeş (1962), arată că picnosporii nu sunt capabili în orice condiţii să
producă infecţia. Acestea sunt realizate numai de ascospori, pe măsură ce ajung
la maturitate.
În timpul iernii, în interiorul picnidiilor golite se formează un filament
ascogonal, iar în primăvară apar periteciile, cu numeroase asce clavate, care
conţin 8 ascospori, unicelulari, elipsoidali, incolori, ce se maturizează eşalonat
şi sunt proiectaţi pe timp umed.
În primăvară, aproape după scuturarea petalelor, ascosporii maturi germinează
în picătură de apă şi produc infecţii pe frunză.
Combatere Combatere: În prevenirea infecţiilor se recomandă arătura de toamnă şi
tratamente chimice la avertizare, în funcţie de evoluţia parazitului şi condiţiile
pluviohigrotermice. Rezultate bune se obţin când se folosesc tratamente
preflorale cu produse cuprice (Turdacupral 50-0,4%, zeamă bordeleză - 0,5%,
Captan 50 PU - 0,25%, Folpan 80 WP - 0,2%,Dithane M45 - 0,2%) şi
postflorale cu produse fungicide de sinteză organică.
 Este o boala frecventa în toate livezile de samburoase (prun, cais, piersic,
migdal, cires, visin s.a.) aparand agresiv îndeosebi în primaverile umede, cu precadere
în livezile neîngrijite sau batrane. Desi produce mari neajunsuri plantatiilor de
samburoase (îndeosebi prunului, ciresului, visinului si migdalului) este tratata cu
usurinta de cultivatori ceea ce a dus la o rezerva biologica considerabila de germeni
infectiosi ai ciupercii Polystigma rubrum.

Va aducem în atentie aceasta boala pagubitoare deoarece una dintre metodele

foarte eficace de distrugere a rezervelor de spori de rezistenta ai ciupercii este
realizarea unui tratament cu produse fungicide înainte de desfrunzire, care are loc în
urmatoarea perioada.

Ca simptome, mentionam aparitia

înca din luna mai, pe frunze, a unor pete oarecum circulare, la început galbene, apoi
portocalii (fig. 1) si în final rosii (fig. 2). În dreptul lor, tesutul se îngroasa, devine crustos,
cu aspect ceros, usor bombat spre fata superioara. Frunzele se usuca si cad ceea ce
duce la scaderea rezistentei pomului la ger, fructele raman mici si de calitate slaba.

În ceea ce priveste metodele de prevenire si combatere mentionam metodele

ecologice: cultivarea de soiuri imune, tolerante sau rezistente (recomandam la prun
soiurile: Andrea, Centenar, Flora, Minerva, Renclod de Caransebes, Renclod Athan,
Rivers timpuriu, Sarmatic, Silvia, Stanley, Toita, Tuleu timpuriu); strangerea frunzelor
bolnave si arderea lor; igiena culturala si metode chimice: tratamente chimice la
desfrunzire (vezi tabelul).
  

Produsul Doza/conc. Cultura Spectru de actiune

patarea rosie a frunzelor

0,2% (2
ALCUPRAL 50 PU de prun, ciuruirea
kg/ha)
frunzelor, monilioza

patarea rosie a frunzelor

BRAVO 500 SC 0,15%
de prun, monilioza

patarea rosie a frunzelor

DITHANE M-45 0,2% prun
de prun

0,2% (2 kg patarea rosie a frunzelor

FOLPAN 80 WDG p.c./1000 l de prun, ciuruirea
apa/ha) frunzelor

0,05% (0,5 patarea rosie a frunzelor

SIGNUM
kg/ha) de prun, monilioza

Bolile Prunului

Daca aveti un prun in gradina Dumneavoastra, cu siguranta v-ati lovit de

problema daunatorilor sau a bolilor. Iata cateva dintre ele:

Maturi de vrajitoare – este o cuperca, care ataca in special primavara. Portiunile atacate ale
pomului sunt lastarii tineri, care duc la subtierea acestora. Ramura atacata de aceasta ciuperca nu
mai infloreste, devein stearpa, deci este usor de recunoscut daca pomul sufera de aceasta boala.
Ramurile se dezvolta neregulat, ramificatia fiind foarte lunga. Se combate prin taierea si arderea
focarului de infectie, iar ranile rezultate sunt tratate cu diverse substante dezinfectante.
Monilioza – este una dintre cele mai periculoase boli care ataca speciile de pomi fructiferi cu
sambure. Este una dintre bolile care afecteaza inclusiv fructul in momentul depozitarii. Este
produsa de o ciuperca, car ataca atat floarea, cat si fuctul, chiar si samburele, lastarul, frunzele si
ramurile. Este una dintre cele mai daunatoare ciuperci, care poate duce la pierderea totala a
recoltei de fructe. Primul semn de afectare este acela al aparitiei unor pernite de mucegai galben-
cenusiu. Lastarii afectati se lasa in jos si atarna, fructele tinere se brunifica, putrezesc si cad la
pamant, iar pe fructele mature apar niste pete galbui, care face ca pulpa fructului sa se inmoaie
sis a putrezeasca. Boala este cunoscuta popular sub denumirea de ‘Putregai Brun’ sau ‘Putregai
Negru’, in functie de conditiile de mediu in care se manifesta. Se poate combate imediat de la
aparitie, prin tratamente specifice.

Patarea rosie a frunzelor de prun – se intalneste destul de des pe plantatiile de prun, unde nu
exista nici un fel de tratament chimic. Boala se manifesta pe frunze, prin aparitia unor puncte
mici, de culoare galben-verzui, care apoi se transforma in rosu-caramiziu. De aici provine si
denumirea bolii. Tesutul frunzei se ingroseaza, iar in locul petei se bombeaza. Ca masura de
prevenire, se recomanda tratamente chimice de avertizare si araturile de toamna. Se combate prin
tratamente specifice, prin folosirea substantelor cuprice si fungicide.

Patarea si ciuruirea bacteriana a frunzelor de prun – este o bacterie, care afecteaza culturile
de prun, dar si alte specii care au fructele cu sambure. Pagubele produse asupra rodului pomului
fructifer sunt inseminate. Bactaeria ataca frunzele, fructele, lastarii tineri. Inca de primavara
devreme, apar pe Frunze pete mici, de culoare verde, usor mai inchise decat culoare normal a
frunzei. Cu timpul, tesutul afectat de bacterie se necrozeaza, se usuca, iar frunza are un aspect
‘ciuruit’. Cu timpul, frunzele sunt atat de atacate, incat acestea cad in masa. Daca ataca fructul,
in zona afectata, acesta secreta un clei, care separa tesutul afectat de cel sanatos. Se combate prin
stropiri cu substante de natura cuprica, si cu fungicide.

Varsatul prunelor – este una dintre cele mai grave boli ale prunului, si nu numai. Influenteaza
cantitatea de fructe recoltata, in sensul ca ii scade calitatea, dar si scurteaza viata pomilor. Este
produsa de un virus, care pe unele soiuri se manifesta in stare latenta, iar pe altele manifesta stari
specifice. Virusul ataca initial frunzele, acest lucru observandu-se prin aparitia unor pete
ineleare, de culoare verde deschis. Acest lucru este initial vizibil doar pe anumite ramuri, viteza
de raspandire fiind invers proportional cu varsta (cu cat pomul este mai in varsta, cu atat se
raspandeste mai greu). Fructele afectate prezinta pete inelare pe pulpa, care devine mai deasa si
mai colorata. Se combate prin masuri specifice de igiena si prin utilizarea mijloacelor chimice
necesare pentru a impiedica raspandirea bolii prin intermediul polenului sau a altoilor. Se
recomanda sterilizarea uneltelor folosite in pepiniera.

Viermele prunelor – lava viermelui ataca in general fructul, sapand galerii prin pulpa acestula.
Procentul de pierdere al productiei poate merge pana la 80%, de aceea fiind importanta
prevenirea aparitiei viermelui. Daca este lasata nestingherita, larva consuma intregul fruct, chiar
si samburele. Se dezvolta in general in crapaturile scoartei copacilor, unde formeaza la maturitate
coconi de matase. Se previne prin aplicarea unor tratamente chimice de avertizare, iar daca
viermele este deja instalat, atunci se poate recurge la tratamente chimice mai agresive, in functie
de gradul de raspandire.