Vita de vie

Protectia fitosanitara:
In cazul unei agriculturi bio, avem in perspectiva mijloace de combatere prin masuri preventive. Intrucat gandirea
este una de a descoperi si intelege cauzele si nu doar efectele pentru aplicarea masurilor de protectie.
Cateva solutii de punere in aplicare:
tehnici culturale: evitarea aglomerarii ciorchinilor prin norma de taiere a incarcaturii de ochi (-muguri); expunerea
ciorchinilor la lumina (alegerea locului cu expozitie buna la soare, desfrunzire..); un raport optim aparat
vegetativ/productie
cunoasterea sensibilitatii soiurilor ne ajuta la punerea in aplicare a deciziilor la nivel de plantatie ca metode de
prevenire
cunoasterea pragului de daunare- nivelul de populare al unui daunator, observat intr-un stadiu fenologic,
deasupra caruia costurile unor tratamente sunt superioare pierderilor cantitative sau calitative
combatera buruienilor cu ajutorul microorganismelor : combaterea palamidei- Cirsium arvense cu ajutorul
ciupercii Puccinia punctiformis; mulcirea solului- acoperirea cu resturi vegetale, paie, rumegus..pentru ca lumina
solara sa nu aiba acces la buruieni si astfel ele se deterioreaza si mor, hranind solul. Totusi acestea au un rol
pozitiv, ca cel dezbatut mai sus dar si posibilitatea ca acestea sa fie gazde pentru daunatorii din plantatie si astfel
sa diminuam riscul de a patrunde agentii patogeni in vita de vie.
Bolile vitei de vie:
Mana Plasmopara viticola


Simptome:
pete galbene lucioase cu aspect de pete de ulei pe partea superioara a frunzelor tinere (luna mai); pe partea
inferioara in dreptul petelor apar puncte albe- miceliul ciupercii; tesuturile se usuca; apar in conditii optime-
TMZ=14-16 grade C, U>60%, dimineti cu roua, precipitatii mai mari de 5l/mp.
Pe ciorchinii tineri si inflorescenti (mai-iunie), se acopera de un miceliu alb, pufos, ce determina uscarea rapida,
putregaiul cenusiu sau rot-gris
Boabele devin pieloase, violet, se zbarcesc si cad si acesta este stadiul de putregai brun sau rot-brun
Carceii, lastarii tineri, mugurii se brunifica si se usuca
Aspectul mozaicat al frunzelor batrane in sepembrie-octombrie- apar pete mici, neregulate, colturoase, brune
Strategia tratamentelor:
primul tratament este legat de aparitia primelor pete cu aspect uleios ce coincide cu fenofaza de inflorescenta
degajata=a doua decada a lunii mai. Tratamentele se vor aplica indiferent de riscuri
in anii foarte favorabili aparitiei ciupercii se fac tratamente din 5 in 5 zile
in parcelele foarte afectate, dupa recoltare, pentru limitarea rezervei biologice se recomanda un tratament pe
baza de cupru.
Fainarea- Uncinula necator



Simptome:
pe fata superioara a frunzelor- pete decolorate ce pot fi confundate cu mana dar la scurt timp pe ambele fete se
acopera de miceliu alb-cenusiu si apare un miros specific de peste
lastarii acoperiti de miceliu nu mai cresc, capata un aspect caracteristic- drapel
inflorescentele, boabele tinere (iunie), se acopera de miceliu, se brunifica si cad
boabele ajunse la dimensiune normala (iulie-august) se acopera de un miceliu alb cenusiu ce cuprinde in scurt
timp tot ciorchinele. Pielita apare cenusie-bruna, isi pierde elasticitatea, nu mai creste, se produce craparea
boabelor. In plantatie se simte mirosul de peste.
Pete superficiale brun-roscat pe coarde(septembrie-octombrie). Nu consituie un pericol in raspandirea ciupercii.
Strategia tratamentelor:
primul tratament se va efectua in fenofaza de 2-3 frunze etalate, cu un produs pe baza de sulf, numai in parcelele
foarte afectate cu un an in urma, la soiuri foarte sensibile si cele invecinate cu plantatii foarte afectate sau
neintretinute.
Dupa compactare se evalueaza necesitatea aplicarii de tratamente astfel:
daca boabele nu au fost afectate manifestarea noilor simptome nu va determina o degradare semnificativa a
productiei si atunci protectia poate fi suspendata
la un atac usor (10-30% din ciorchini prezinta cateva boabe atinse de fainare), aplicarea a 2 tratamente poate
limita evolutia-dar nu sa o si stopeze. In aceste situatii sulful este cel mai recomandat.
Un atac puternic (mai mult de 30%) la ciorchini determina necesitatea unor tratamente regulate cu produse de
contact precum permaganganatul de potasiu, sulf pulbere
Odata trecuta parga, strugurii nu mai sunt sensibili la contaminari . dupa aceasta fenofaza frunzele batrane pot fi
infestate cu fainare si atunci putem recurge la tratamente pe baza de cupru, pentru a nu lasa ciuperca sa isi
dezvolte formele de conservare hibernale.
Putregaiul cenusiu- Botrytis cinerea

Simptome:
pe frunze apar pete galbui ce devin rosiatice, in dreptul lor pe ambele fete se formeaza un mucegai cenusiu,
frunza se desprinde si cade
pe lastarii tineri (mai-iunie), apar pete de culoare bruna, ce se alungesc, tesuturile se acopera de un mucegai
cenusiu, pulverulent
inflorescentele se necrozeaza (iunie)
dupa inflorire rahisul si pedunculul boabelor se usuca si cad
pe boabele mature (august-septembrie) se observa la inceput pete mici, galben-cenusii sau rosu-violaceu.
Boabele se inmoaie, crapa si se acopera cu un mucegai abundent , brun-cenusiu, pulverulent ce poate cuprinde
intreg ciorchinele
pe coarde, iarna apar scleroti=pustule negre, proeminente ce perpetueaza agentul patogen peste iarna
strategia tratamentelor:
se poate preveni cu rezultate foarte bune cand tratamentele se aplica: dupa inflorit, (a doua decada a lunii iunie),
la compactarea strugurilor (a doua decada a lunii iulie); la intrarea strugurilor in parga (a doua decada a lunii iulie)
satisfacator (60-80% eficacitate) aplicand 2 tratamente: primul la sfarsitul infloritului si compactarea strugurilor si
al doilea intre inceputul si jumatatea procesului de parga
acceptabile (in anii secetosi), un singur tratament specific inaintea compactarii strugurilor sau la intrarea in parga
dar este prea riscant.
Excorioza vitei de vie- Guignardia baccae

Simptome:
toamna, scoarta coardelor se albeste, se acopera cu puncte negre (picnidiile ciupercii) ce vor rezista peste iarna
primavara, la baza coardelor apar ulcere deschise, de 1-2 cm lungime
primii 3-5 muguri nu mai pornesc in vegetatie
lastarii emisi din mugurii ramasi cresc incet, sunt subtiri si scurti
lastarii au o aglomerare de calus la baza, ce determina desprinderea partiala sau totala de coarda mama
pe rahisul ciorchinilor se observa pete ovale sub forma de leziuni brune rosiatice pe care se afla picnidii la fel ca
pe coarde
boabele ajunse aproape de maturitate devin albastru violaceu si se acopera cu picnidii, in dreptul carora pielita se
intareste
strategia tratamentelor:
strangerea si arderea coardelor
executarea taierilor dupa inceperea plansului
intretinerea solurilor grele si umede prin inierbare
inaltarea butucului
tratamente pe baza de sulf, cupru, zeama bordeleza
Boala petelor rosii- Pseudopeziza tracheiphilla

Simptome:
pe frunze apar pete rare, forme variabile, la inceput mici, apoi se extind, o mare parte din limb raman verzi doar
nervurile. Petele au culoare galbena, la inceput, la strugurii negri devin rosii iar la cei albi devin cenusii
butonii florali se brunifica
strugurii se ofilesc, se usuca si cad
miceliul ciupercii patrunde in lumenul vaselor , sugrumand vasele de circulatie si se ajunge la necrozarea
tesutului
strategii de tratament:
frunzele atacate se trang toamna si primavara si se ard
aratul adanc, forme de conducere semi-inalt
tratament folosit in mod curent impotriva manei, prin pulverizare fina a solutiei astfel incat sa cuprinda toate
organele plantei atunci cand lastarul are 5-7 cm L
Eutipa- Eutypa armeniacae

Simptome:
primii muguri nu se mai dezvolta iar mugurii urmatori dau lastari cu dezvoltare slaba cu simptme de scurt-nodare
lastarii de pe bratele afectate au o dezvoltare intarziata
frunzele sunt mai mici, clorozate, marginile se indoaie si se necrozeaza
florile avorteaza
pe coarde si brate se produce o necrozare sectoriala (ca o felie de tort) a lemnului. Tesuturile ce alcatuiesc
cambiul, floemul si xilemul se brunifica si devin dure.
Strategia tratamentelor:
lupta este dificila si in majoritatea cazurilor tratamentele se aplica preventiv:
reducerea surselor de infectie prin distrugerea sistematica a lemnului uscat din plantatii
acoperirea cu mastic a ranilor mari rezultate dupa taiere
taierile in uscat la soiurile sensibile trebuie facute cat mai tarziu (februarie-martie)
recepare si dirijarea unui lastar crescut pentru refacerea bratului bolnav sau a tulpinii
daca tulpina este afectata, realtoirea in uscat sau verde este o masura eficace daca portaltoiul este sanatos
tratament cu sulfat de cupru 3% aplicat dupa taiere
2 tratamente cu zeama bordeleza in lunile iulie-august
Esca sau apoplexia- Stereum hirsutum

Simptome:
In evolutia lenta , frunzele se vestejesc pe margine si se usuca
Forma de evolutie rapida sau apoplexia se manifesta in special in lunile iulie-august, in timpul secetei, adesea
dupa o ploaie, cand butucul in intregime se necrozeaza
Miceliul ciupercii patrunde in tesuturile plantei, necrozeaza lemnul, formand zone anuale de atac. Cand a cuprins
intreaga circumferinta a butucului, aprovizionarea cu apa si elemente nutritive este intrerupta si se produce
uscarea.
Strategia tratamentelor:
masurile de combatere sunt greoaie si putin eficace
butucii se scot si se ard
primavara, dupa taieri, se recomanda tratamente cu sulfat de cupru 3-5%
Cancerul bacterian- Agrobacterium tumefaciens

Simptome:
pe tulpinile multianuale, brate, lemn anual apar tumori sau gale, de forme si dimensiuni diferite. Tumorile sunt la
inceput mici, albicioase, spongioase, apoi cresc, devenind brune sau brun inchis, cu o consistenta spongioasa
dar intarita cu aspect buretos.
Se pot intalni doua tipuri de simptome:cancerul propriu zis si ariceala
Cancerul propriu zis prezinta tumori bine conturate, sferice si ovoidale ce apar numai pe lemnul multianual.
Tumorile succesive sau metastazele succesive apar distantate de tumora primara.
Ariceala se prezinta sub forma de proliferari continue pe lungimea bratului sau tulpinii formate din aglomerari de
gale canceroase mai mici, pe coarde. Majoritatea tumoretelor putrezesc la sfarsitul fiecarui an si cad, in anul viitor
aparand altele noi. Ariceala poate aparea frecvent pe coardele rasucite sau dupa vanturi puternice.
Butucii atacati au frunzele slab conturate, lemnul nu se matureaza suficient iar la soiurile de truguri negri, frunzele
se coloreaza prematur in rosu
Strategia profilaxiei:
infiintarea de plantatii dupa o perioada de cel putin 3 ani
mentinerea terenurilor in pregatire curate de buruieni
executarea unui control riguros al vitelor inainte de plantare la loc definitiv, arderea celor care au tumori
pe terenurile grele, umede, reci, punctele de altoire sa fie la 5-10 cm deasupra solului
vitele tinere cu simptome de atac vor fi scoase si arse, gropile dezinfectandu-se cu formalina in C de 2-3 %
in plantatiile batrane, vitele ce prezinta tumori sau ariceala vor fi curatate, uscaturile fiind arse. Dupa curatare, vor
fi stropite cu solutie de sulfat de cupru 4-5%
salvarea butucilor atacati partial, se face prin taieri de refacere a tulpinilor si a cordoanelor
protejarea plantatiilor impotriva gerurilor, principalul factor de declansare a cancerului bacterian
Boli intalnite rar:
antracnoza- in plantatiile situate pe terenuri umede, grele, in primaverile cu ploi intalnim aceasta ciuperca ce
ataca doar organele verzi si tinere. Acestea par arse in urma atacului, de unde si numele de carbune
in zonele umede si calde adesea strugurii pot fi atacati de putregaiul negru. Pe boabe apar la inceput pete
brune, izolate, care cu timpul se extind, devin negricioase si cuprind toata suprafata bobului.
Putregaiul alb confundat cu ranile produse de grindina, apare incepand de la varful ciorchinelui in perioada intrarii
in parga. Boabele capata o culoare palida, cu aspect de oparit
Scurt-nodarea Grapevine fan leaf virus

Este o boala frecventa la vitele altoite si la hibrizi, n special peterenuri grele, argiloase, umede. La infectii cu
tulpinivirulente, recolta este abia 20 % din aceea a butucilor sanatosi .Simptome. La butucii infectati se formeaza
lastari numerosi, cu internodii scurte, crescute n zig-zag, care au frunzeleapropiate, deformate (n forma de
evantai) si clorozate. Simptomele se agraveaza din an n an, pornind de la peteinelare si mozaicare, n primul an,
se junge la aspectul de tufa clorozata si, n final, la uscarea plantei. Boala se extindetreptat, n parcela apar vetre
de forma eliptica. Infectia cuprinde noi butuci la marginea vetrei de plante atacate, astfelnct, n parcela gasim,
dupa ctiva ani, toate gradele de manifestare (de la usoara mozaicare, la marginea vetrei, pnala plante piticite,
cu lastari numerosi, clorozati, care nu mai dau recolta, n centrul vetrei de atac). La butucii clorozati,florile nu
leaga, strugurii meiaza, bobitele nu se matureaza normal.
Agentul patogen Grapevine fan leaf virus, din grupa Nepovirus virus de forma sferica, avnd particule
cudiametrul de 30 nm. Transmiterea se face prin materialul vegetativ recoltat de la butucii infectati (butasi, vite
altoite).Raspndirea, de la o planta la alta, este realizata de catre nematozii din sol (Xiphinema index), care
produc leziuniradacinilor vitei de vie, inoculnd virusul pe care l pastreaza n corpul lor pna la 3 si, chiar, 8 luni
din momentulachizitiei patogenului de la o planta bolnava. Virusul ramne infectios, timp de mai multi ani, n
radacinile ramase n soldupa defrisarea plantelor atacate.
Prevenire si combatere:
alegerea unui teren favorabil vitei de vie
Solele contaminate vor fi cultivate cu lucerna, timp de 4 5 ani., dupa care se pot replanta cu vita de vie.portaltoi
si altoi provenit de la plante neinfectate.
Butucii cu simptome de atac, vor fi scosi si distrusi prin ardere
Dupa defrisarea plantatiei, n timpul efectuarii araturii, se aduna si se ard radacinile care apar.
Pe suprafete restrnse, se poate proceda la tratarea solului cu produse fumigante (Dazomet etc), urmarind
distrugerea nematozilor vectori.
Pentru a obtine plante libere de virus, se poate practica termoterapia si cultivarea in vitro a meristemelor si
avrfurilor de crestere .
Daunatorii vitei de vie:
Acarinoza vitei de vie- Phyllocoptes vitis

Biologie si ecologie :
Asemanator cu acarianul galicol ; dezvolta pana la 5 generatii pe an ; la inceput pana in faza de buton verde
ataca mugurii iar ulterior frunzele, la care colonizeaza pe partea inferioara.
Simptome :
Se considera cel mai periculos acarian al vitei de vie
Primavara mugurii intarzie sa porneasca si apoi se ofilesc
Lastarii au internodiile scurte si asezate in zig zag
Frunzele raman mici, gofrate si au forma de cupa. Se poate confunda cu atacul de excoripza, eutipoza sau trips
Vara, frunzele sunt gofrate si prezinta puncte galbene. In cazul unui atac puternic frunzele apar bronzate.
Strategia profilaxiei si a tratamentelor:
iarna se realizeaza analiza de laborator a mugurilor si vara se observa simptomele
primul tratament se face la 2-3 frunze degajate, cand s-au gasit 20 de acarieni/frunza
al doilea tratament se face cand lastarul are 25 cm, daca avem 1-3 acarieni/frunza
in iunie, daca avem mai mult de 100 de acarieni/frunza
Acarianul comun- Tetranychus urticae

este o specie polifaga
Simptome:
aparitia pe limb a petelor galbene bine delimitate
deformarea limbului, necrozarea si uscarea timpurie
pe frunzele tinere, petele sunt galbene la soiurile albe si rosii la soiurile rosii
petele provocate de acarieni primavara nu trebuie confundate cu infectia primara produsa de mana
strategia de combatere:
controlul plantatiei, aplicarea unui tratament este necesara doar daca avem mai mult de 3 acarieni/frunza
Acarianul galicol- Colomerus vitis

Morfologie si ecologie:
3-5 generatii pe an, ierneaza ca femela adulta sub solzii mugurilor, pe sub scoarta exfoliata a frunzelor si chiar in
frunzarul din vii. Parasirea locului de hibernare are loc atunci cand lastarii au atins lungimea de 3 cm si s-au
format 2-3 frunze. Femelele colonizeaza partea inferioara a frunzelor. O femela depune intre 50-70 de oua.
Larvele se dezvolta in 20-40 zile.
Simptome:
frunzele atacate prezinta pe partea inferioara pete neregulate de diferite marimi cu aspect paslos, produse de
hipertrofierea perilor cuticulei inferioare, ce se alungesc si se brunifica.
Pe fata superioara a frunzelor apar umflaturi caracteristice
In cazul atacurilor ciorchinilor inainte de inflorire numeroase flori avorteaza
Tripsul Anaphothrips vitis

Biologie si ecologie:
2-5 generatii pe an, hibernarea are loc in stadiu de larva sub scoarta butucilor. Colonizeaza frunzele si lastarii
primavara, la inceputul lunii mai. Se hranesc sugand seva din tesuturi. Generatia a doua ataca inflorescentele,
rezulta brunificarea si uscarea florilor.
Simptome:
primavara apar necroze brune pe ambele fete ale frunzelor, se deformeaza, devin casante, au forma de cupa
urmele lasate de intepaturi sunt prezente pe toate organele plantei
un atac puternic impiedica cresterile, lastarii au internodii scurte, nu se mai dezvolta; la atacuri puternice frunzele
se rasucesc si formeaza pseudocecidii, ulterior urmeaza necrozarea.
strategia de combatere:
controlul simptomelor in plantatie
daca 60-80% din frunzele analizate sunt ocupate de un trips se impune tratament
daca in anul precedent a fost atac puternic, se face tratament la dezmugurit
Paduchele lanos al vitei- Pulvinaria vitis

Biologie si ecologie:
Femela are 5-8 mm,latime 3-5 mm, corpul piriform, turtit, de culoare castanie aproape neagra; masculul este
galbui roscat si corpul alungit. Are o singura generatie pe an, ierneaza ca femela in ultima varsta, obisnuit la baza
tulpinilor sau in crapaturile scoartei butucilor. Depune oua la sfarsitul lunii mai.
Simptome:
vita sufera in dezvoltare, frunzele se ingalbenesc si cad prematur. Larvele migreaza in a doua decada a lui iunie,
hranindu-se cu tesut vegetal de-a lungul nervurilor frunzelor pe partea inferioara. Al doilea stadiu de larve se
hraneste cu tulpinile plantelor, fixandu-se pe scoarta sau tulpini.
pe frunze, tulpini , inflorescente sau fructe se observa puful alb vatos al paduchilor.
Forfecarul- Lethrus apterus

Biologie si ecologie:
Are o singura generatie si ierneaza ca adult in sol. Apar primavara devreme, obisnuit in timpul desfacerii
mugurilor (sf martie- inceput de aprilie). Dupa aparitie gandacii incep sa sape noi galerii in pamant. Sunt oblice la
suprafata si verticale in adancime, diametrul 1,5-1,8 cm. si o L de 50-70 cm. Dupa copulatie cele 2 sexe locuiesc
in galerii, pe care le pregatesc pentru ponta. Femelele depun oua in 12 celule, oul este acoperit cu pamant.
Simptome:
reteaza lastarii, frunzele si mugurii pentru hrana proprie cat si pentru adapostirea oualelor din galerii.
Carabuselul verde al vitei de vie- Anomala solida

Biologie si ecologie:
are o generatie pe an, L de 14-18 mm, oviform, culoare verde metalic cu reflexe aramii sau albastrui si antenele
galbene. Ierneaza in stadiu de larva la adancimi de pana la 1,2 m. primavara larvele incep sa se ridice in straturile
superficiale ale solului unde se hranesc cu radacini. Transformarea in pupe are loc in a doua jumatate a lunii mai.
Adultii apar in mijlocul lunii iunie si zboara in masa mai ales in zonele insorite. Ouale sunt depuse in grup in sol la
o mica adancime, de obicei in jurul tufelor de vita. Larvele apar la sfarsitul lunii iunie, inceputul lui august si se
hranesc cu radacini.
Simptome:
rod frunzele in forma de scheletuire, mai ales pe cele din varful lastarilor; pot distruge frunzele aproape in
intregime si ataca si boabele de strugure cand sunt crude, in forma unor mici rozaturi superficiale.
Scriitorul- Adoxus obscurs

Are o generatie pe an. L de 5-6 mm, corp patriform, capul si toracele sunt negre, cu elitre brune negricioase,
acoperite de o pilozitate abundenta rosiatica. Ierneaza in sol ca larva in ultima varsta sau ca pupa. Adultii apar in
luna mai. O femela poate depune pana la 80 de oua. Larvele se retrag in sol unde se dezvolta pana in toamna,
pe masura ce vremea se raceste, migreaza pana la 40-50 cm adancime.
Simptome:
Rod frunzele sub forma unor dungi liniar-arcuite, de 12-15 mm lungime si 2-3 mm latime, de unde si denumirea
de scriitor. Pot roade boabe verzi si chiar lastari. Larvele in primele varste ataca radacinile tinere si chiar si cele
mature, putand observa canale inguste de-a lungul radacinilor. Pe rani se pot instala diversi agenti patogeni.
Tigararul- Byctiscus betulae

Adultul are 5,5-10 mm lungime, corpul oviform, de culoare albastra-verzuie, cu reflexe metalice; rostrul este lung
si dilatat spre varf. Are o singura generatie pe an. Ierneaza ca adult in sol in lojile pupale. Adultii apar in
primavara, in luna aprilie sau la inceputul lunii mai si se hranesc cu frunze. Depunerea oualelor are loc la
inceputul lunii iunie. Inainte de ponta, femela face o incizie la baza petiolului frunzei rezultand o circulatie
intrerupta a sevei si frunza se ofileste fara a se usca timp de mai multe saptamani. Depune cate un ou in fiecare
nervura secundara a frunzei. Femela rasuceste frunza in forma de tigara, lipeste marginile cu o substanta
aglutinanta. Pentru formarea unei tigari se folosesc 1-2 frunze. Dupa incubatie, larvele se hranesc cu frunza din
interior, aceasta fiind verde si moale, protejata de stratul extern uscat. Dupa un timp tigarile se desprind si cad pe
pamant. Dupa ce se hranesc larvele parasesc frunzele si migreaza in sol.
Simptome:
defolierea in masa a butucilor, atacul asupra mugurilor; forma de tigareta a frunzelor
Molia strugurilor- Lobesia botrana


Biologie si ecologie:
2-3 generatii pe an; fluturele are corpul de culoare galben- verzui, aripile anterioare au pete de culoare bruna si
cu dungi albastru-cenusiu cu franjuri pe margini; aripile posterioare sunt cenusiu deschis, cu margine inchisa si
franjuri lungi pe margini.
Se dezvolta in lunile mai iunie, a doua generatie in iulie-august iar a treia in august-mai (ierneaza ca pupa intr-un
cocon de fire matasoase albe, in scoarta butucilor sau pe coarde, uneori pe sub frunze). Fluturii apar in a doua
decada a lunii mai, zborul este crepuscular, are loc la T mai mari de 15 grade C. Ouale sunt depuse in grupe mici
pe butonii florali. Dezvoltarea are loc in conditii optime: U ridicata, T= 18-22 grade C. larvele apar in prima decada
a lunii iunie si se hranesc cu inflorescente si boabe abia formate. Larvele isi formeaza coconi de matase in
interiorul inflorescentelor, in scoarta coardelor, butucilor si aracilor sau in crapaturile lor.
Simptome:
molia este considerata cel mai important daunator al vitei de vie
larvele primei generatii penetreaza butonii florali, apoi confectioneaza un cuib matasos (mai-iunie); bobocii si
florile se usuca si cad
la a doua generatie, larvele penetreaza numeroase boabe alaturate (iunie-iulie), la suprafata boabelor atacate se
pot vedea excrementele larvei
a treia generatie de larve penetreaza boabele in parga (august-septembrie); boabele verzi atacate cad si cele
coapte sunt atacate de Botrytis cinerea
Strategia de combatere:
controlul plantatiilor
aplicarea tratamentelor la avertizare
respectarea pragurilor economice de daunare
pentru generatia 1, primul tratament se executa inainte de inflorit, pentru generatia a doua la compactarea
strugurilor, iar pentru generatia a 3-a la intrarea strugurilor in parga. Este importanta distrugerea primei generatii.
Molia strugurilor- Eupeoceilia amiguella

Biologie si ecologie
2 generatii pe an; ierneaza in forma de pupa, pe sub scoarta butucilor sau coardelor mai groase. Aparitia fluturilor
incepe in a doua jumatate a lunii mai. Fluturele are aripile anterioare galbene, palid, prevazute in regiunea
mediana cu o banda transversala trapezoidala bruna-albastruie ; aripile posterioare brun-cenusiu la mascul si
albicioase la femela. Ouale sunt depuse izolat pe bobocii florali sau pe frunzele de vita, larvele aparute se
hranesc la inceput cu inflorescentele pe care le infasoara in fire de matase, iar mai tarziu cu struguri abia formati.
Transformarea in pupe se face in coconi matasosi, intr-o frunza rasucita sau in interiorul inflorescentei. La
inceputul lunii august apat fluturii generatiei 1, ce depun ouale pe boabele de struguri iar larvele se hranesc cu
pulpa lor. Boabele atacate sunt inconjurate cu fire de matase pe care raman exuviile si excrementele larvelor.
Parasesc ciorchinii si migreaza sub scoarta exfoliata a butucilor pentru transformare in pupe si hibernare la
inceputul lunii septembrie. Larvele din generatia 1 distrug organele florale.
Simptome:
boabele atacate se inchid la culoare; se observa rozaturi, zbarcituri si adesea sunt infectate cu Botrytis cinerea si
Penicillium glaucum- generatia 2 de larve
organele florale sunt distruse- generatia 1
coconi matasosi
Molia vitei de vie- Sparganothis pilleriana


Biologie si ecologie
1 generatie pe an, ierneaza in stadiu de larva, intr-un cocon din fire de matase, in scoarta butucilor si coardelor
mai groase sau pe sub frunzele cazute la baza butucilor. Fluturele are 15-20 mm, capul si toracele brun,
abdomen cenusiu, aripi anterioare galbene sau verzui, prevazute cu o pata in apropierea bazei si cu 3 dungi
transversale brune. Aripile posterioare sunt cenusii cu franjuri lungi si galbeni. Larvele parasesc adaposturile de
hibernare primavara devreme, in perioada desfacerii mugurilor, migreaza in varful ramurilor si ataca frunzele abia
aparute, lastarii si florile, iar mai tarziu bobitele in formare. Isi formeaza cuiburi, infasurand frunzele, lastarii si
ciorchinii cu fire de matase. Ajung la completa dezvoltare la inceputul lunii iunie. Fluturii sunt nocturni, traiesc 4-8
zile si nu se hranesc. Depun oua pe partea superioara a frunzelor , ponta dureaza din iulie pana in septembrie.
Larvele aparute se hranesc cu frunze fara a produce pagube insemnate.
Simptome:
rod frunzele tinere si lastarii, infasurandu-le cu fire de matase in forma de cuiburi
Tratamente si produse:
Serenade- BASF- un produs compus din Bacillus subtilis- o bacterie ce se gaseste in mod obisnuit in natura;
fungicid (fainare, mucegai) si bactericid
Biofalgue- DISTRISIM (jardinage ecologique) ingrasamant din alge ce stimuleaza dezvoltarea microorganismelor
din sol, inmultirea celulelor din planta, rezultand intarirea sistemului imunitar al plantei
Soufre Biofa-DISTRISM (jardinage ecologique) sulf cu particule fine de sapun vegetal; fungicid, combate
fainarea. Se adiminstreaza in doza de 4kg/ha. Se evita tratamentele la temperaturi inalte. Pentru o buna protectie
nu se depasesc 10 zile intre tratamente.
Algocuivre-un amestec din sulf pulbere, cu hidroxid de cupru 3%, extract din coada calului si alte esente din
plante. Sulful actioneaza prin emisia de vapori si joaca un rol important in fiziologia plantelor .Extractul din coada
calului si esente naturale diminueaza sensibilitatea la bolile criptogamice si amelioreaza aderenta produsului.
Ajuta planta sa reziste la anumite boli, in special mana, fainare si putregai. Doza este de 35 kg/ha.
Ulmasud- un amestec intre diferite roci, in forma de pulbere. Intareste rezistenta plantelor la diferite boli, in
special la mana. Actioneaza doar preventiv inainte de dezvoltarea ciupercilor. Trebuie sa se faca o pulverizare
regulata cu o concentratie in functie de stadiul vegetativ al plantei. Pentru fainare se adauga Soufre Biofa. Se
aplica 3 kg/ha la primul tratament, apoi 4 kg, si 6 kg la al treilea tratament.
Kanne- produs pe baza de cereale lactofermentative, ce influenteaza rezistenta plantelor. Datorita procedeului de
fabricare, are ca scop imbogatirea compozitiei in bacterii lactice, enzime, minerale si oligoelemente, se obtine o
crestere a rezistentei interne a plantelor conttra bolilor, se aplica in doze de 2-4 l/ha in plantatii tinere. Urmand ca
in perioada de vegetatie matura sa se adminsitreze 25-30 l/ha.
Actigraines N sau P- elibereaza in sol azot si fosfor , doza este de 0,4 l/ha si se administreaza combinat cu
Biofalgue (activator in descompunere) si zahar.
Extracte din plante:
Infuzie din musetel: permite diminuarea dozelor de cupru; se folosesc 10 g in 3.5 l H2o si se dilueaza in 35 l/ha
Decoct din coada calului- Equisetum arvense: amestec anticriptogamic cu activitate medie impotriva
fainarii,ruginii, folosit adesea preventiv dar a dovedit si eficacitate in timpul dezvoltarii ciupercii. Administrat vara
provoaca arsuri. Recoltarea plantei se face la sf de iulie-august cand continutul de siliciu atinge un maxim in
grafic. Plantele nu sunt eficace decat in anul recoltarii, deci nu se fac provizii. Se folosesc 100-120 g de planta
uscata la hectar care se fierb la foc moale in 5 l de H2O de ploaie, lasand apoi sa clocoteasca 40 de minute intr-
un vas acoperit. Este mai puternica daca lasam in macerat in H2O o zi inainte de a o pune la fiert.Se umple un
recipient cu tije uscate ce se acopera cu apa de ploaie, se incalzeste pana la punctul de fierbere si se lasa la
foc mic 40 min. Pentru a folosi acest decoct se dilueaza 1/9 (10% s.a. si restul H2O). Se folosesc 35-70 l /ha in
functie de posibilitatile de pulverizare. Decoctul nediulat se pastreaza la rece si intuneric in recipiente de sticla
inchise la culoare cateva saptamani.
Infuzie din sunatoare- permite diminuarea tratamentelor cu sulf. Este foarte eficace administrata in fenofazele
tinere. Revigoreaza planta si de aceea se foloseste in perioadele foarte calde.
Infuzie din lastari de salcie- se folosesc lastarii tineri, recoltati primavara. 50 g scoarta uscata/500 g scoarta
proaspata, taiata in aschii mici, se infuzeaza 15-30 min in apa foarte calda. Lichidul obtinut se dilueaza in 45 l
H2o si va fi pulverizat pe plante. Specii de salcie folosite: Salix viminalis, S. rubra, S purpurea..Nu se foloseste
salcie plangatoare.
Macerat fermentat de urzica- se foloseste Urtica dioica sau U. urens, planta intreaga. 1 kg planta proaspata sau
200 g planta uscata la 10 l H2O si se lasa la fermentat timp de cateva zile. Se poate face si infuzie 1 kg planta
proaspata la 10 l H2O timp de 12 ore, ce se dilueaza 10 %. Maceratul diluat de 20 de ori il putm folosi tot anul,
ajuta la stimularea plantei, impotriva clorozarii, a fainarii; favorizeaza descompunerea materiei organice daca il
folosim in sol. Putem combina 1,5 decoct din Equisetum arvense=coada calului cu 1 l macerat de urzica impotriva
acarienilor si puricilor. Infuzia din urzica se foloseste impotriva moliei strugurilor in dilutie de 10% (1 kg planta
uscata la 10 l H2O, lasata la macerat 12 h).