Sunteți pe pagina 1din 25

Clasificarea vitei de vie din cultura Vita de vie este o plana superioara , perena , lemnoasa, cu caractere si insusiri de liana.

din punct de vedere botanic ea se incadreaza in urmatoarea schema taxonomica: - Increngatura Angiospermatophya - Clasa Dicotyledonatae - Ordinul Rhamnales - Familia Vitaceae - Genul Vitis subgenul Vitis ubgenul Vitis cuprinde !" specii grupate dupa origine in: specii americane#"$%, mexicane#"%, asiatice#"&%, si euroasiatice#"%. Grupa speciilor americane. Cuprinde totalitatea speciilor existente pe continentul american. 'ai importante pentru viticultura sunt Vitis riparia, Vitis ruperstris, Vitis berlandieri din care datorita rexistentei lor la (iloxera in principal , s-au obtinut, prin selectie si hibridare sexuata , principalii portaltoi (olositi la altoirea vitei de vie. )ot din aceasta grupa mai (ac parte si speciile Vitis labrusca , Vitis aestivalis, Vitis lincecumii etc., care au participat la obtinerea hibrizilor producatori direct. Grupa speciilor mexicane. *ceasta grupa nu prezinta importanta economica si nici nu se (oloseste in ameliorarea vitei de vie. Grupa speciilor asiatice.sunt cuprinse speciile cuprinse pe continentul asiatic. e caracterizeaza prin lipsa rezistentei lor la (iloxera si boli criptogamice. +intre aceste specii s- au remarcat Vitis amurensis prin rezistenta sa la ger #-,& grade C%. * (ost (olosita in ameliorarea vitei de vie in vederea obtinerii de soiuri rezistente la ger. Grupa speciilor euroasiatice. -ste reprezentata prin Vitis silvestris si Vitis vinifera existente in -uropa si *sia. Vitis silvestris , raspandita prin paduri si pe cursul apelor, este intalnita si in tara noastra #la Calimanesti%. Vitis vinifera este cea mai importanta specie, ea cuprinde totalitatea soiurilor de vita cultivate. e gaseste raspandita pe toate continentele intre "&-!&. latitudine nordica si "&/,&. latitudine sudica. oiurile din cadrul speciei poarta struguri cu boabe de marimi, (orme si culori di(erite. 0u au rezistenta la boli #mana, oidium etc.%, daunatori #(iloxera% si sunt in general slab rezistente la ger #%pana la 12! 3-"&. C%. Clasificarea vitei de vie din cultura. vitele a(late in cultura seclasi(ica dupa mai multe criterii. In practica viticola cel mai des se (oloseste clasi(icarea dupa utilizare, dupa cerintele productiei viticole. +in acest punct de vedere vita de vie din cultura se clasi(ica in vite portaltoi si vite roditoare. Vitele portaltoi, (iind rezistente la (iloxera se (olosesc la altoirea soiurilorde Vitis vinifera . cuprind numeroase soiuri care provin din selectia speciilor americane #V. riparia, V. rupestris, V. barlandieri%,din incrucisarea speciiilor americane intre ele #4iparia x 4upestris, 5erlandieri x 4iparia, 5erlandieri x 4upestris%sau din incrucisarea speciilor americane cu soiuri de Vitis vini(era #Chasselas x 5erlandieri ,25%. Vitele roditoare cuprind un numar deosebit de mare de soiuri producatoare de struguri. *cestea la randul lor se impart in: - soiuri care provin exclusiv din specia Vitis vini(era, numite si 6nobile.7 - soiuri de hibrizi producatori direct7 - soiuri cu rezistente biologice.

Soiurile nobile! (ormeaza baza productiei viticole si dupa utilizaresunt grupate in soiuri de struguri pentu masa, soiuri apirene #(ara seminte%, soiuri albe, roz, si negre pentru vinuri de consum curent, soiuri albe si negre pentru vinuri superioare si soiuri pentru vinuri aromate. Soiurile de hibri"i producatori direct provin din incrucisarea speciilor americane #Vitis labrusca, Vitis aestivalis, Vitis ruperstris etc.% cu soiuri din vitis vini(era. Cultura acestora este din ce in ce mai limitata deoarece produc struguri si vinuri de calitate in(erioara. Soiurile cu re"istente biologice sunt obtinute relativ recent prin lucrari de ameliorare din hibrizi producatori direct, (iind superioare acestora. 8rezinta rezistenta la ger, boli #mana in special%, dau productii mari. 8rin calitatea strugurilor si a vinurilor se apropie mult de soiurile ,nobile.. Caracteristicile morfofiziologice ale vitei de vie din cultura. Vita de vie este o planta multianuala, cu caracteristici mor(ologice proprii, pe a caror cunoastere se spri9ina practica viticola. +intre aceste caracteristici mentionam urmatoarele. Vita de vie prin aspectul mor(ologic exterior si cel anatomic (ace parte din grupul de plante numite liane. 4ami(icatiiile multianuale si anuale #coarde, lastari% au tesuturile mecanice slab (ormate si dimensionate , de aceea ele nu se pot autosustine. Ca organ propriu de agatare vita de vie prezinta carceii, cu a9utorul carora se agata de mi9locele de sustinere. Cresterile anuale in lungime la vita de vie, comparativ cu alte plante lemnoase, sunt exceptional de mari. In cursul unui an lastarii ating lungimea de 2,!& 1 2,:& m la vitele roditoare si $- 2" m si chiar 2! 1"& m la vitele portaltoi. 0umarul vaselor de lemn este mai mare la vita devie comparativ cu alte plante.diametrele mai mari la masela de lemn asigura transportul rapid al sevei brute de la radacina spre var(ul lastarilor. ;a vita de vie vasele de lemn isi mentin (unctia mai multi ani, iar vasele de liber timp de doi ani. istemul radicular este deosebit de puternic, dotat cu o putere de absortie (oarte mare, a9ungand sa exploreze un volum mare de pamant #$& 12&& metri cubi%. tructura antomica art ca ma9oritatea tesuturilor din radacini sunt (ormate din celule vii, in care se pot depune mari cantitati de substante de rezerva. 4ami(icatiile vitei de vie , chiar din primul an, isi ex(oliaza scoarta, reducand ast(el, in anumita masura , greutatea lor. 'ani(esta o mare capacitate de inradacinare. Inradacineaza mai repede si mai usor lastarii cu inceput de lemni(icatie si coardele anuale. 'uguri adventivi se gasesc numai pe noduri7 nuse intalnesc muguri adventivi pe internoduri si nici la radacini. e impune cunoasterea acestor caracteristici, ca si altora neamintite, pentru a putea (i (olosite in aplicarea tehnologiilor e(iciente de cultura a vitei de vie.

Sistemul radicular

Alcatuire generala. Vita de vie din cultura se inmulteste in mod obisnuit pe cale vegetativa, in primul rand prin butasi altoitti sau nealtoiti. istemul radicular al unui butuc obtinut prin aceasta metoda de inmultire este alcatuit din doua componente mor(ologice princiapale : - partea subterana a tulpinii, provenita din butasul care a servit la inmultirea plantei din care sau (ormat radacinile si - radacina propriu "isa, compusa din mai multe (ormatiuni radiculare rami(icate monopodial emise din tulpina subterana si denumite radacini adventive. Pozitia radacinilor. +eoarece radacinile apar pe parteasubterana a tulpinii, in zona nodurilor , ele au de regula o asezare eta9ata deosebinduse din acest punct de vedere trei categorii #eta9e% de radacini (ig2% : - ba"ale #eta9ul in(erior% - mi#locii #eta9ul mi9lociu% - superioare #eta9ul superior% ca utilizare practica, importanta cea mai mare o au radacinile bazale. 8rin dezvoltarea lor in adancime ele asigura butucului o mai buna stabilitate, o mai buna aprovizionare cu apa si o rezistenta mai mare la seceta. In scopul stimularii cresterii si consolidarii acestui eta9 de radacini inca din primii ani de viata ai plantei, tehnologia viticola intervine cu o lucrare speci(ica, numita copilit, prin care se suprima radacinile superioare si cele mi9locii. Directia de crestere a radacinilor. -ste o caracteristica importanta a vitei de vie, ce se exprima prin valoarea unghiului- geotropic. <nghiul geotropic este un unghi (ormat de directia de crestere a radacinilor si verticala imaginara ce trece prin axul butucului. *re o valoare cuprinsa intre & 1=& grade C., radacina putand avea, intre aceste limite, o crestere mai apropiata de verticala sau orizontala. +in acest punct de vedere, radacinile portaltoilor la vitele altoite pot (i incadrate in una din urmatoarele categorii #(ig."% : - cu unghi geotropic mare #:&-=& grade C%, radacini orizontale sau trasante exemplu: Vitis riparia7 - cu unghi geotrpic mi9lociu #>& 1 :& grade C%, radacini oblice la soiurile din grupa 5erlandieri x 4iparia7 - cu unghi geotrpic mic #& 1 >& grade C%, radacini verticale, impropriu denumite si pivotante, de exemplu : Vitis rupestris. Cunoasterea valorii unghiului geotropic este deosebit de utila pentru practica viticola, data (iiind corelatia ce exista intre aceasta si unele insusiri agrobiologice ale vitelor. *st(el, vitele portaltoi ale caror radacini au un unghi geotropic mai mic #ex: 4upestris du ;ot, Chasselas x 5erlandieri ,2 5% au o putere mai mare de patrundere in pro(unzime, pretandu 1 se pentru regiunile mai expuse secetei si gerurilor, pentru solurile mai grele sau mai bogate in calcar. Invers, portaltoi au radacini trasante #ex: 4iparia gloire%, sunt mai putin rezistenti la seceta si ger ca si la calcar, (iiind ast(el contraindicati pentru asemenea situatii. Dimensiunile radacinilor. Caracteristica variabila, in(luentata de mai multi (actori, cu deosebire de specie, soi si agrotehnica aplicata. In sens general, radacina vitei de vie este relativ voluminoasa, caracterul sau ramuros determinand existenta unui numar mare de rami(icatii (avorabil unui contact strans cu solul in care se dezvolta.

;ungimea radacinilor principale este in medie de > 1 : m, putand atinge "& 1"! m, iar grosimea diametrul la baza variaza de la > 1: cm la 2, 1 2! cm. -ste important de retinut ca intre numarul si dimensiunile radacinilor, pe de o parte si posibilitatea lor de explorare a solului si de nutritie a plantei, pe de alta parte, exista in raport direct de dependenta. +e aici decurge necesitatea practica de a se interveni prin toate mi9loacele agrotehnice posibile #lucrari de mobilizare si (ertilizare a solului, taierirationala etc.%, cu scopul de a asigura sistemului radicular o dezvoltare maxima si mentinerea cat mai mult timp a capacitatii lui (unctionale. Localizarea radacinilor. 'asa principala de radacini la vita de vie se gaseste raspandita in sol la >& 1?& cm adancime, pr o raza de 2,> 1 >m in 9urul butucului. 'a9oritatea lor se gasesc amplasate pe intervalele dintre randuri. +e acste particularitati ale sistemului radicular al vitei de vie trebuie sa tina seama in practica, cu deosebire la executarea lucrarilor solului, la incorporarea ingrasemintelor si la irigarea plantatiilor viticole. Functiile radacinii vitei de vie. In general sunt cele ale tuturor plantelor superioare : cresterea in lungime si grosime, (ixarea plantei in sol, absorbtia si transportul substantelor nutritive si a apei, inmagazinarea substantelor de rezerva, respiratia, sinteza unor compusi organici. Fara ca vreuna dintre acestea sa (ie lipsita de importanta , un rol in plus pentru productia viticola il au (unctiile de absorbtie si transport si cea de inmagazinare a substantelor de rezerva, pentru (aptul ca radacina vitei de vie are alimentat un aparat (oliaceu (oarte bogat si pentru ca rezisteneta la ger si mai ales intrarea vitelor in vegetatie primavara sunt in mare masura conditionate de gradul de inmagazinare a resurselor in radacina in cursul verii si a toamnei.

Sistemul aerian
Alcatuire generala. trctural, sistemul aerian este (ormat din doua categorii de organe : lemnoa se si ver"i. Organele verzi la randul lor se clasi(ica dupa (unctie in : vegetative, cu rol principal in procesele de crestere ale plantei si generative, destinate (unctiilor de reproducere. +in grupa organelor lemnoase (ac parte tulpina propriu$"isa si coardele. +in grupa organelor verzi vegetative (ac parte mugurii, lastarii, frun"ele si carceii, din a celor generative inflorescentele #cu (lorile% si strugurii #cu boabele%. Tulpina propriu zisa. -ste organul de sustinere al intregului sistem aerian al butucului, (iind ca grosime si varsta cel mai dezvoltat dintre elementele lemnoase ale acestuia. Ca lungime, este (oarte variabila. *st(el, in timp ce la vitele diri9ate in (orma 9oasa tulpina are o lungime redusa, de numai "& 1"! cm, la (ormele semiinalte acesta a9unge la &,:& 1 &,$& m, iar la cele inalte la 2 1 2,!& m.

;a (ormele 9oase tulpina vitelor mai este denumita si buturuga sau scaunul butucului, de la (orma sa speci(ica si (unctia de sustinere pe care o indeplineste. @ona de contact dintre tulpina si aparatul radicular la vitele obisnuite din seminte, situata de regula la nivelul solului, poarta numele de colet. ;a vitele altoite coletul corespunde cu punctul de altoire #zona de crestere %. +atorita con(ormatiei sale anatomice, punctul de altoire # zona de concrestere % are o sensibilitate pronuntata la ger si seceta, precum si la vatamari de ordin atologic sau mecani, particularitati ce comporta multa atentie la executarea lucrarilor in vii si masuri de protectie corespunzatoare. Coardele. Coardele sunt rami(icatii ale tulpinii, de varsta di(erita, dar de structura anatomica similara acesteia. 8rin analogie cu pomii, totalitatea coardelor alcatuiesc coroana butucului #(ig.>%. in (unctie de varsta si de rolul lor , coardele se pot clasi(ica in urmatoarele categorii principale: - coroane multianuale #> 1 , ani si mai mult%. +atorita varstei, acestea sunt mai groase si mai rigide si servesc ca element de schelet. -le mai poarta in general si denumirea de brate sau, in (unctie de dimensiuni, de cotoare #scurte si groase%, corcani #mai lungi si mai subtiri%. - %oarde de doi ani. *cestea sunt mai subtiri si mai (lexibile decat cele multianuale si au rol de semishelet. Intrucat servesc de obicei la sustinerea coardelor purtatoare de rod , ele mai sunt cunoscute sub numele de punti de rod. - Coardele de un an. Comparativ cu celelalte, sunt mai lungi, mai subtiri si mai elastice, (iind totodata cele mai importante pentru productie. -le pot (i inserate ca elemente lemnoase de di(erite varste. %oardele de un an situate pe lemn #coarde% de doi ani au capacitatea de a emite lastari (ertili #purtatori de rod%, purtand de aceea in mod curent denumirea de coarde pe rod. Cele de pe lemn mai batran sunt de regula nepurtatoare de lastari cu rod si poarta denumirea de coarde lacome. -le de obicei se inlatura prin taiere sau se uilizeaza la nevoie pentru re(acerea elementelor de schelet ale butucului. 'or(ologic, o coarda de un an este alcatuita din mai multe (ragmente numite internoduri sau meritale, despartite intre ele prin zone mai scurte si mai ingrosate , numite noduri. In dreptul nodurilor maduva este intrerupta printr- o (ormatiune speci(ica numita dia(ragma #(ig. ,%. ####+e aici%%%%. Caracteristic pentru noduri este Ai pre-nenBa in aceste zone a unor cantitCBi mai mari de sub-sD-anBe de rezervC cu rol important En nutriBia mugu-riior, a lCstarilor inseraBi pe ele Ai EnrCdCcinare. En ansamblul speciilor Ai soiurilor de viBC, lungi-sea internodurilor variazC Entre !F"! cm, cu media de EOF"& cm, iar grosimea Entre :F2" mm #En diame-iru%. En general viBele portaltoi au internodurile mai :DG;ngi decEt cele roditoare. ;ungimea unei coarde de un an variazC Entre EF> m H Dlaf a viBele roditoare Ai Entre ,F2& m la portaltoi. In condiBiile En ragi care lemnul este bine maturat, coar-dele mai lungi asigurC o producBie mai mare de butaAi pentru EnmulBire. 8rin aplicarea tCierilor la viBa de vie, coardele de un an se scurteazC Ea di(erite lungimi, exprimate En numCr de 'ig. ( ) ecBiune ochi, rezultEnd urmCtoarele ele-mente de producBie lon-gitudinalC prin #(ig. !%: F %oarda de rod propriu$"is& este o coardC situatC totdeauna pe o altC coardC En vErstC de " ani #ceea ce o (ace aptC pentru (ructi(icare% Ai

scurtatC in (uncBie de tipulde tCiere aplicat, Ha $F"& ochi. Entre $F2& ochi coardele de rod sEnt considerate scurte* Entre 2&F2, ochi, mi#locii* peste 2, ochi, lungi. In practica viticolC se (olosesc cu precCdere coardele scurte Ai cele mi9locii. F %ordi+a este un element de producBie speci(ic ca Ai coarda de rod propriu-zisC, dar de o lungime mai micC decEt aceasta, de numai ,F? ochi. .IJJ.IK%7L K K 7 .

'ig. , FM-lementele butucului rezultate prin tCieri: nFcepi de rezerv 7 b)cep de inlocuire7 cFcordiBN7 dF c lNraA7 OFcoardN de rod scurtN7 f)coardN de rod rui9locie7 g) P coardN de rod lungC7 h)verigE de rod7 iFbici

F %&lara-ul are aceeaAi lungime ca Ai cordiBa #,F? ochi%, caracteristic Deste EnsC poziBia pe care o ocupC pe puntea de rod, (Diind situat En spatele unei coarde. : KKDK F % ep ii, dupC (uncBia pe care o Endeplinesc au o lungime Entre 2F, ochi Ai pot aparBine uneia din urmCtoarele trei categorii: F c e p i d e r o d, auo lungime de "F, ochi, se obBin tot prin scurtarea coardelor de rod, (iind EntElniBi la sistemul de tCiere scurt7 F c e p i d e t n l o c u i r e, de " ochi lungime servesc pentru asigurarea coarDdelor de rod En anul urmCtor7 se obBin prin scurtarea coardelor lacome7 F c e p i d e r e " e r v &, care servesc la re(acerea periodicC a scheletului butucului7 se (olosesc mai mult la sistemul de tCiere mixt Ai la (ormele semiinal(ce Ai Enalte, au o lungime de 2F" ochi Ai se (ormeazC de obicei dintr-o coardC lacomC situatC cEt mai aproape de baza bu(cucului. En unele regiuni, o coardC de rod a(lata la extremitatea Ai En prelungirea unei punBi de rod degarnisite mai poartC Ai denutnirea de bici. Coarda de rod propriu-zisC, cuplatC cu un cep de Enlociiire, ambele Ksituate pe .acelaAi suport de lemn de " ani, (ormeazC veriga de rod. ImportanBa cea mai mare din punct de vedere practic o prezintC coarda de rod propriu-zisC, element de producBie (undamental, asupra caruia trebuie sC se Endrepte En mod cu totul deosebit atenBia viticultorului Ai obiectivul tehnologiei viticole. ViBele conduse pe (orme semiEnalte Ai Enalte prezintC K tulpinC de &,:&F Q.,$&Dm EnCltime la (ormele semiEnalte Ai de 2,&&F2,!& m la cele Enalte. ;a partea superioarC a tulpinii se (ormeazC cordoane orizontale nni sau bilaterale #(ig. !2 Ai !>% Ai braBe #(ig. !"%. 8e cordoane se gCsesc elementele de rod (ormate dm oepi de rod de "F> ochi Aau verigi de rod cu cordiBe de ,F: ochi. 8e braBe se (ormeazC verigi de rod cu coarde de $F2, ochi. 'ugurii. Ca Ai la celelalte plante, mugurii sEnt organe verzi interm.ediare En ciclul biologic anual al viBei de vie. Caracterul lor tranzitoriu este dat de (aptul cC au o duratC de viaBC En general scurtC, trans(ormEndu-se #uneori chiar En anul (ormCrii% En lCstari Oi apoi, prin maturarea acestora, in coarde. %lasificarca mugurilor. +in punct de vedere practic, cele mai importante catogorii de muguri EntElniBi la viBa de vie sErit mugurii de varC, mugurii de iarnC Ai mugurii dorminzi. ) .ugurii d e v ar / denum<i Ai 0mugari de copil1. *cestia sEnt Kmuguri axilari, simpli, inseraBi pe lCs(cari la subsuoara (runzelor. -i intrC in vegetaBie En acelaAi an En care au apCrut, dEnd naA(cere unor lCstari anticipaBi, numiBi RcopGliliMcare En cele mai multe cazurrMrntSncpurtCtori de rod Ai se EnlCturC. )nt EnsC soiuri de vitC la care copilii au un grad de (ertilitate destul de ridicat #'uscat 8erlC de Csaba, Cardinai, 4egina viilor%: En ac.est caz ei contribuie la creAterea producBiei de struguri sau la compensarea acesteia En urma unor calamitCBi naturale, cum ar (i grindina sau ingheBurile tErzii Kde primCvarC. F . u g u r i i d e i a r n &, denumiBi Ai 0ochi de iarn&223. *ceAtia sEnt Kcei mai importanBi. Ca poziBie, sEnt tot muguri axilari, ca Ai cei de varC, situaBi alCturi de aceAtia la subsuoara (nmzelor. +ar spre deosebire de cei de varC, mugurii de iarnC au o structurC mai complexC, (iind alcCtuiBi dintr-un ansam-blu mugural, numit ochi de iarn&. -i intrC in vegetaBie dupC parcurgerea unei perioade de repaus, En anul urmCtor (ormCrii lor pe lCstar. l#

F.u4urii dormin"i nu pot (i observaBi cu ochiul liber: Tt aae intilnesc pe elementele lemnoase multianuale. 8ot rNmEne mulBi ani rrtare de latenBC. intrirul mai greu En vegetatie. *sigurC re(acerea butucilor KCFri cind din di(erite cauze #mecanice, palologice, (Diziolngice etc.% elemen-iUU anuale ale plantei au (ost distruso. +e asemenea mugurii dorminzi a-:i(rN regcnerarea butucilor, cu deosebire a celor intraBi En perioada de deciin. .orfologia mugurelui. & secBiune printr-un mugare soli5ar 7V5Fte in evidenBC urmCtoarea structurC mor(ologicC: F ;a exterior, un EnveliA de protec;ie, (ormat din numeroAi solzi suberi-(eiBi. de culoare galbenC-ca(enio Ai dintr-un Besut (ili(orm, pEslos, de aceeaAi fsaSa6e. ) ;a interior, axul mugural, pe care sEnt dispuse sub (ormC rudimenlarN. Eoate organeie verzi ale lCstamlui ceea ce dC mngurelui caracteEDisticile Karai lCstar de dimensiuni (oarte redusp. *cesta are la baza un supor(c genera-t5r (orniat din celule meristemalice, prin care se .asigurC legCtura organicC T-iiitrc mugure Ai coarda rnamC. 7chiul de iarn/ are o structurC mai complexC. -l este alcCtuit din mai anialBi muguri simpli #>, , sau chiar mai mulBi%, avEnd EnveliAul protpctor Ai 55portuH generator comune #(ig. :%. 'ugurele din centrul ochiului este cel inai bine dezvoltat Ai poarta nuinele #.le mugi.ire principal. Ceilal(ci sEnt mai lici AD mai putin evoluaBi biologic Ai sEn(c denurniBi, dupC pozitia ce o ocupC, KttuguiDi secundari, tcr8ari etc. 'ugurele principal este de regulC (ertil Ai porKicAte in vegetaBie primul sau singurul di.ntWDe toBi. Ceilalti muguri din cornplex intrC de obicei En vegetaBic numai obligati, pen(cru a prolua iDuncBia mugurelui Xirincipal, atunci cEnd acesta este distrus. D if e r e n + i e r e a mus,urilor. ub aceastC denumire tre-bEiie sC se EnteloagC acel proces biologlc complex prin care are loc (ormarea En inugure a organelor de (Druc(citDicare, caracteristic EosuAirii de (ertilitate a plan-

.Ye.2

'ig. G F ecB.iune longiludinalN printr-un ochi de iarnC: aNJ a)mugure principal7 :Frtiugure secunriar7 cF mugure tcr<ar

: tei. In general se (ormeazC 2F" in(iorescenBe, mai rar > Ai chiar , in(lorescenBe la soiurile cu (ertilitate mare. ;a viBa de vie acest proces se des(CAoarC pe o perioadC de timp relativ lungC, EncepEnd din lunile mai-iunie, aproximativ din (aza En(loritului Ai terminEndu-se En primCvara analui urmCtor, cEnd mugurii intrC En vege(caBie. *re intensitatea maximC En cursul verii, cind condiBiile necesare di(erenBierii sEnt mai bine asigurate. +i(erenBierea este condiBionatC de o serie de (actori din rEndul cCrora elementele climatice #temperatura. lumina, umiditatea%, aprovizionarea cu , hranC Ai nivelul agrotehnicii apiicate 9oacC rolul cel mai irnportant. ub acest aspect, trebuie sC reBinem (aptul cC printr-o (ertilizarp Ai aplicare corectC a lucrCrilor agrotehnice, En vii putem asigura un nivel sporit al producBiei de struguri, nu numai En anul aplicCrii lor, ci Ai pentru auDil urm.C(cor. ;Cstarii. int rami(icaBiile primare ale viBei de vie, (ormate direct din .Mmuguri, cu structurN erbacee sau parBial lemni(icatC, care poartC pe ele cele-lalte organe verzi ale plantei, vegetative Ai generative #(runze, in(lorescenBe, struguri, cErcei. muguri%. 8rin lemni(icare completC, lCstarii se trans(ormC En coarde. 8e un butuc se pot EntElni di(erite (eluri de lCstari, En (uncBie de natura D mugurilor din care au luat naA(cere: Dup/ origine, lCstarii pot (i: principali #din mugurii principali ai ochiului de iarnC%, secundari, tertiari etc. #din mugurii laterali ai ochiului de iarnC%, anticipa+i sau copili #din mugurii de varC%, lacomi #dEn mugurii Z dorminzi%. 494:4 D u p & capacitatea d e r o d ir e, ei pot (i: fertili sau infertili, YLY[upC cum sEnt sau nu purtCtori de in(lorescenBe. Gradul lor de (ertilitate descreAte, En ordine, de la lCstarii principali cCtre cei lacomi, ultimii (iind practic in(ertili. ;Cstarul are En general aceeaAi alcCtuire ca Ai coarda, de care se deose-beAte prin stadiul mai puBin evoluat al pCrBilor sale componente. ;lementele morfologice caracteristice, ca Ai la coarde, sEnt internodurile Ai nodurile. En structura internC a lCstarului se disting zonele anatomice speci(ice plantelor superioare F scoarBa Ai cilindrul central, En interiorul cCruia se gCseAte m&duva, EntreruptC En dreptul noduriior de diafragm&. +intre componenteEe anatomice ale lCstarului EnsemnCtate aparte pentru practica viticolC o au cele douC zone generatoare din scoarBC Ai cilindrul cen-tral: cambiul Ai felogeniil care apar ca elemente de structurC secundarC En a doua parte a perioadei de vegetaBie. Felogenul genereazC suberul, care pro-te9eazC coarda Ai Ei mCreAte rezistenBa la ger, iar i.-ambiul stimuleazC (ormarea calusului, deosebit de important pentru prinderea la altoire a viBei de vie. coarBa lCstarului are culoarea verde. datoritC cloro(ilei. +upC apariBia suberului, culoarea coardei devine galbenC-ca(enie, cu di(erite nuan(ce carac-teristice speciilor Ai soiurilor de viBC. 8e supra(aBa lCstarului se pot gCsi peri-ori, a cCror prezenBC Ai desime constituie caractere speci(ice de soi Ai alCturi de celelalte caractere pot servi la identi(icarea soiurilor En plantaBiile viticole. Frunza. Frunza este principalul organ asimilator al butucului. )otalitatea (runzelor (ormeazC aparatul foliar, iar EmpreunC cu celelalte organe verzi ele alcCtuiesc aparatul asimilator al viBei de vie. "&

Fiind un rrodus al di(erenBierii BC\VturiIor din vir(ul de creAtere al lCs-tarahri. (runzele se vor gCsi totdeauna 5i55aai pe lCstari. -le se (ormeazC numai iini5 dreptul nodurilor Ai au o aAezare

KriitarC Ai alternC. Ca Ai la celelalte dicotiledonate, )5sza viBei de vie este (ormatC din tirei pNrBi distincte: limbtd, pe+iolul -i .a5nri frun"ei, ultima (iind reprezentatC H pri-tr-o porBiune mai EngroAatC Ai mai EiEBitN a extremitCBii in(erioare a peBi-LDEDGlui. 4olul (iziologic ceE mai de seamC ia] are limbul, ca principal realizator al )Oirocesului de (otosintezC din plantC. 8a.rticularitCBile mor(ologice externe tGi^ (runzei servesc (recvent la determiKairea speciilor Ai soiurilor de viBC de vie. +upC forma limbului, (runzele pot D-. cunei(orme #4iparia gloire%, orbi>44 'ig. ? F 'or(olcgia (runzci la viBa de vie: *Flimbul7 5FpeBiolul7 CF teaca7&Fner-vura principaDa niddianN7 ;, ;3)nervuri prin-cipale 7>lare <Vitis berlandieri=, reni(orme i(tupestris du ;ot%, cordi(orme #5CtutC (lieagrC, pentagonaie #Chasselas%. F %onturul limbului este prevC: LD cu numeroase incizii. <nele dintre acestea sEnt mici, deterrninEnd carac-D : uH din+at sau serat al (runzei, iar altele sEnt mari, numite sinusuri, care acipart limbul En mai multe segmente numite lobi #(ig. ?%. En (uncBie de num&rul lobilor, care la vi(ca de vie este totdeauna impar (runzele pot (i: trilobate #soiul )raminer roz%, penialobate #soiul FeteascC albN%, septalobaie #soiul CeauA%, putEndu-se EntElni EnsC Ai (runze aproape 5ntregi, ia care lobii sEnt (oarte puBin di(erenBiaBi #soiul *ligote%. 'a9oritatea soiurilor au (runze tri- Ai pentalobate. En (uncBie de poziBia nervurilor care Ei determinC, lobii poartC urmCtoarele denumiri: F lob median #sau terminal%7 F lobi laterali7 M F superiori7 F iu(eriori. Sinusurile corespunzCtor lobilor care le EncadreazC pot (i: F sinusuri laterale F superioare7 F sinusuri laterale F in(erioare. inusul din dreptul peBiolului poartC numele de sinus petiolar. ;ocul de inserBie al peBiolului pe limb poartC numele de punct petiolar. iirusurile laterale Ai cel peBiolar au, En (uncBie de specie Ai soi,mCrimi

Ki (orme di(erite. Cele lateraie pot (i: adEnci #soiul CreaBC% sau super(iciale soiul FeteascC regalC%, deschise #soiul CoarnC neagrC%, sau Enchise #soiul Caber-cet auvignon%, cu numeroase (orme caracteristice: <, V, lirC, ovoidalC, cir-cularC etc. #(ig. $, =%. "J

+inBatura reprezintC totalitatea dinBilor de pe marginea (runzei. +inBii pot (i lungi Ai ascuBiBi <Vitis riparia= sau scurBi Ai rotun9iBi #soiul 8inot gris%,. K:u di(erite variante Ai combinaBii. +intele terminaE al (runzei mai poartC numele de mucron. *cesta arela unele specii Ai soiuri (orme caracteristice, dupC care se pot recunoaAte cu KVirinBC #Eorma cuspidat-EncovoiatC F Ga soiul de portaltoi Riparia gloire=.. +in punct de vedere al mCrimii limbului, (runzele la viBa de vie pot (i: i+ici #sub 2& cm lungime%, mi9locii #2&F2! cm%, mari #2!F"& cm% Ai (oarteD mari #peste "& cm lungime%. 'a9oritatea soiurilor au (runze mi9locii Ai mari. )ot ca element caracteristic al (runzei pot (i menBionaBi Ai peri-orii, care-S? gCsesc de obicei pe (aBa in(erioarC a limbului, sau numai En dreptul nervu-rilor Ai pe peBioH. *ceAtia pot determina, En (uncBie de desime Ai (ineBe, di(erite aspecte, ca: perozitate #rari Ai mai puBini (ini%, pubescenBC #deAi Ai (ini%, scamC,. inslC etc. FaBa superioarC a (runzei la viBa de vie este de regulC glabrC Ai uneori cDa un luciu pronunBat speci(ic <Vitis rupestris=. Din punct de vedere fi"iologic (nDnza la viBa de vie EndeplineAte (CrC scepBie toate (uncBiile cunoscute: asimilaBie, respiraBie, transpiraBie. *ctivitatea de (otosintezC (iind (oarte intensC #(runze numeroase, mari _ bogate En cloro(ilC%, necesitC Ai o intensitate man-2 a luminii solare, ceeace-Ibce ca viBa de vie sC se situeze printre plantele pregnant heiiofile. CErcelul. -ste un organ destinat prinderii lCstarilor de suporBii de sustinere. viBa de vie (iind o lianC. IntrucEt structura anatomicC Ai dispoziBia lor pe lCstari sEnt similareD LKii aHe in(lorescenBelor, se poate considera cC originea cErceiEor este comun_ - ri in(lorescenBelor Ai cC aceAtia nu sEnt x/-i.eva decEt niAte in(lorescenBe neevoluate. Circeii sEnt aAezaBi pe lCstari En dreptul V5Vldarilor, opuAi (runzelor. ;a viBele roditoare ciau o dispoziBie discontinuC, cu raportul "Y2.

Kcaain(lorescenBele. 8rimul cErcel apare dupC KItima in(lorescenBC de pe lCstar #(ig. 2&%. ;a unele soiuri cErceii au o con(ormaBie agi tolorit speci(ice, putEnd servi ca elemente Ki(r recunoaAtere. <n ast(el de exemplu El -K7. soiuH Chasselas dore, caracterizat prin RRazcnBa pe lCstari a unor cErcei (oarte l`ternici Ai de culoare gClbuie.

In(lorescenBa Ai lDloarea. @nflorescen+a inaEtt acea (ormaBiune mor(ologicC cu (uncB.ie `erativC, rezultatC din gruparea mai multor 5lll5ri tntr-un sistem determinat. %aracteristi c i morfologice. Aiss. punct de vedere botanic, in(lorescenBa W 2J viBa de vie este un racem compus, alcC-MK)-I din douC pCrBi principale: ciorchine -i D K:. ;a rEndul lui, ciorchinele este (ormat ..D. p3$duncul, rahis s: ramifica+ii ale rahisu-- de ordinele I, II, III. <ltimele rami(i.cMu ale rahisului se numesc pedicele* ttra.rtea poartC pe extremitatea terminalC 'igB343$Di$,poC:ia pe lNstar a (lhir(le #(ig. 22%. . in(lorescenBelor Ai cErceilor

istemul peduncul-ciorchine con-stituie scheletul in(lorescenBei Ai este En (ond un sistem de vase conducNtoare prin care se (ace alimentarea cu seva elaboratC a (lorilor Ai apoi a boabelor, pEnC la maturarea strugurilor. +e aceea este necesar ca acestuia sC i se asigure o permanentC stare de sCnCtate, aplicEnd tratamente anticriptogamice cu aceeasi exigenBC ca Ai celorlalte organe ale viBei de vie. In(lorescenBele se (ormeazC numai pe lCstari, En dreptul nodurilor s3i opus (runzelor, avEnd o dispoziBie disconti-nuC, En raportul "Y2, ca Ai cErceii. InserBia lor pe lCstar variazC En (uncBie de soi, gCsindu-se de regulC Entre nodu-rile >-?.

0umCrul de in(lorescenBe pe un lCstar este de asemenea variabil, cuprins Entre 2F> #mai rar ,F:% En (unc-Bie de gradul de (ertilitate al soiului respecl.iv. 'a9oritatea soiurilor au 2F" in(lorescenBe pe un lCstar. 8iDintre soiurile (oarte (ertile se pot menBiona: 'ig. 22 ) 'or(ologia intlorescenBei la viBa de vie: *Fpeduncul7 G)rahis7 CF ramiticaBii de ordinul I7 +F *ligote, cu >F, in(lorescenBe, Chasselas dore, Chasselas roz, cu "F> in(lorescenBe pe lCstar. Caracteristicile soiurilor de viBC din culturN sub raport.ul (ertilitCBii Ai productivitCBii se exprimC prin coeficientul de fertilita5e Ai indice.le de pro$ ductivilate. 3 L7D222 K^ %oeficientul de feriililatc este raportul care exprimC numCrul DmNda[ de in(lorescenBe pe un lCstar. *cesta este de douC (eluri: relativ s3i absolut. %oeficientul de fertilitate relativ <%fr= este raportul dintre numCrul in(lorescenBeEor #*M% Ai numCrul total al lCstarilor de pe elementele de rod ale unui butuc <Dt=E %frH 4 D. H %oeficientul de fertilitate absolut <%fa= este raportul dintre numCrul in(lorescenBelor <D,F Ai mimCrul lCstarilor (ertili de pe elementele de rdd ale unui butuc #.YVY%: , %fa 4 3D, +e exemplu: dacC GV# b !&7 M bb :&7 D4 b ,&7

CYrbMb&,$7 :& m

CYKab-!&bl,". ,&

Coe(icientuE de (ertilitate absolut este En cadrul aceluiaAi soi totdeauna iF re dcDcit cel relativ, dar cu cEt aceAtia au o valoare mai mare Ai mai GFtiu, cu atit valoarea soiului este mai ridicatC. imdicsle de productivitate exprimC producBia de struguri pe un lCstar p -eg_e dat de produsul dintre coe(icientul de (ertilitate Ai greutatea medie J 7FF5 tnigure din soiul respectiv ##^%. Ca Ai coe(icientul de (ertilitate, acesta yfIa7v (E: reEativ <@pr= Ai absolut <@pa=E @pr H %frxG Ypab %faxG +c exemplu: dacC %fr b 2,27 %fa bJ 2,?7 G H "&& grame7 @pr bb 2,2 x "&& bb ""&7 @pa bb 2,? c "&& b >,&. int considerate de (oarte mare producBie soiurile cu indicele relativ 9pnxlactivitate de peste !&& #Italia%7 de mare producBie Entre "!&F!&& iX iil:d+0JiN de OdobeAti%7 de producBie mi9locie Entre 2&&F"!& #4iesVng italian%7 :iii5 FeN productie, soiurile cu indicele de productivitate relativ sub 2&& S9S;@$*= #tabeluDl 2%.
S?.

Jabelul 2 C(GriFnBii de lertilitate Al indEpiE de producttvitate pentm unele soiuri de vi#a de vie Coe(icientul de relativ absolut &,$ ",, 2,! 2," 2,, ",2 2,! 2,! 2,, 2,, 2,, ",! 2,: 2,! 2,= "," 2,? 2,: ",& 2,? Ir.dicele de rclativ absolut ,&& ":= ",& !2: 2!2 ",2 >2& "?& 22= 2,2 :?! "$& "!: :,! "&! "!> >!& "$$ 2?& 2?"

ciul *I-*li li*55\ lFha5icN neagrN V-c5) dFFelas dor( KUlUucN regalC M(iribrcC de OdobeAti Kteext de Vamburg K(criteg ilalian )55.toer roz

Floarea. +eAi cu (uncBie biologicC generativC, pentru practicC (loarea Ihi viBa de vie nu prezintC importanBC ca organ de EnmulBire, ci ca sursC a I)OidiicBiei de struguri. %aracteristici m o r f o l o g i c e. Fioarea normalC a viBei de vsa vste alcCtuitC pe tipul !, (iind (ormatC dintr-un receptacul Ai floarea pro$prm$ as&. ;a rEndul sCu, (loarea propriu-zisC este compusC din urmCtoarele EnveF caliciul, (ormat din ! sepale, slab dezvoltate, de culoare verde7 F coro5a, (ormatC din ! petale, de culoare verde Ai sudate la vtrf* ) androceul, (ormat din ! stamine, (iecare cu cEte doi saci polenici7 F gineceul, umcarpelar, cu ovar super, bilocular, (iecare lo9C conBinEnd te regolC " ovule.

Intre caliciu Ai corolC, precum Ai Entre androceu Ai gineceu se EntElnesc douC EnveliAuri speci(ice, (orinate din glande nectari(ere, denumite: discul nectarifer inferior, respectiv discul nectarifer superior. .Caracteristice pentru (loarea viBei de vie sEnt culoarea verde a pctalelor mai rar EntElnitC la alte plante, preeum Ai corola caduc&, ceea ce (ace ca En(loritul la viBa de vie sC Ensemne totodatC Ai cCderea petalelor. %lasificare. dinEnd seama de unele abateri pe care (lorile viBei de vie le prezintC (aBC de aceastC schemC structuralC generalC, ele se Empart In mai multe grupe

'ig. 2K ) ecBiune prin noarea viBei dc vie, nainte Ai dupC n(lorit: *Fpedicel7 G)receptacul7 CFsepa-le7 D)disc nectariter inlDerior7 ;) pe-tale7 IDD F stamine7 G Fdisc nectariter su-perior7 I)ovar7 YFstil7 9F antere7 L ) stigmat ..KhiiMDl , M M-.. y444C MM .MMM.M, -..M.MMM..g,.M MM ..--.MM..M,. D F f5ori bisexua5e sau hermafrodite. la care sEnt prezente toate organele (lorale, chiar dacC unele nu sEnt normal dezvoltate7 F flori unisexuate. la care unul din organele de reproducere ale (lorh #(ie androceul. (ie gineceul% lipseAte. +in punct de vedere (uncBional, (lorileDbisexuate pot (i #(ig. 2>%: F normale, cu androceul Ai gineceul dezvoltate normal7 F func+ional femele, au numai gineceul dezvoltat normaE7 pentru (ecun-dare normaEC necesitC polenizator strNin: F functional mascule, au numai androceul dezvoltat normal, gineceuE anormal dezvoltat, de aceea nu leagC rod.

'ig. 2M ) )ipuri de (lori la viBa de vie: uriiit-Di-D

.lFherma)rodite normale7 "F(uncBional (emele7 M)lDuncBional mascule7 i )mascule7 s ) (emele ":

Cele unisexuate pot (i la rEndul lor: F femele, numai cu gineceu7 F masciilc, numai cu androceu. 'a9oritatea soiurilor din culturC au (lori bisexuat normale #*(uz *li, FeteascC albC, 8inot gris etc.%. 'ai rare sEnt soiuriEe cu (lori (unclional (emele (5raghinC, CeauA, CoarnC etc.%. Flori (unc(cional mascule Ai. unisexuat mascule sIE EntElnesc la unele soiuri d5 portaltoi. Foarte rar se EntElnesc (lori unisexuat (emeie. CunoaAterea caracteristicilor mor(ologice Ai (uncBionale ale tDloriior este iiaportantC pentru practicC, a9utEnd la o bunC alegere a soiurilor Ai la combir.area lor raBionalC En plantaBiile viticole. 5nfloritul, poleni"area, - i f e c u n d a+ i a. 5nfloritul este Dan proces biologic, marcat prin deschiderea bobocilor (lorali Ai EnsoBit En LDKazui viBei de vie Ai de cCderea corolelor. *cest proces are o des(CAurare succesivC, de duratC variabilC, En (uncBie D.ai ales de temperaturC. In condiBiile anilor normali En ma9oritatea regiunilor diiE Bara noastrC, En(loritul are loc la s(irAitul lunii mai, Enceputul lunii iunie. Nolcni"area. este anemo(ilC Ai mai rarD entomo(ilC. ;a soiurile cu (lori MncB.ional (emeie se reoomandC polenizarea arti(icialC suplimentarC. 'ecundatia, ca proces (iziologic, nu este deosebitC de cea a altor specii. DLLportant Ensa este ca En aceastC perioadC viBele sC aibC cCldurC suiDicientC - :E9 (ie aprovizionate cu hranC, En scopul asigurCrii legCrii unui numCr cE(c 111.OP. mare de boabe si creAterii lor normale EncC din primele (aze. 8ioile, cu :- Diebire ploile reci Ai de duratC, au etDecte negative asupra procesului de .undaBie. En unele conditn Ai mai aies la unele soiuri se intElnesc Ai cazuri anormale Drirocesul de tDecundare, cunoscute sub numele de: meiere, mCrgeluire Ai L7 -rtenocarpie. .eiere.a -l m/r4eliiirea sEnt (enomene care se datoresc unei proaste (ecun-3$.$3E a (lorilor, m urina careia boabele, deAi se (ormeazC, rCmEn nedezvoltate. cazul meieiii, ele rCmEn (oarte mici, de mCrimea unui bob de mei #circa - 77Dim diametru%, se usucC Ai cad. In cazul mCrgeluirii, ele cresc ceva mai S.iri, pEnC la dimensiunile unui bob de mazCre #>F, mm diametru%. *ces(cea sEnE mani(estCri negative (recvent EntElnite la unele soiuri #'us-.E$P3. /e Vamburg, FeteascC albN etc.%, ce po(c .(Di EnsC diminuate sau iniCturate -Li lucrCrile de Engri9ire a plantaBiilor, prin tCieri corecte Ai operaBii En verde ..Dional aplicat.e. Nartenocarpia este (enomenul prin care boabele cresc Ai se mat.ureazC L.Dplet. (CrC sC (i (ost (ecundate. +rept urmare, boabele ast(el (ormate sint .-: -Ete de seminBe. 8artenocarpia este speci(icC unor soiuri F apirene F ale cCror struguri t EntrebuinBati, datoritC absenBei seminBelor, la producerea sta(idelor. , Drinth, \iAmiA etc.%. trugurii Ai boabele. Slru4urii sEnt asociaBii de iDructe rezultate din in(lo-LKMs.MenBe, ca urmare a trans(ormCrii (lorilor prin (ecundare. %aracteristici m o r f o l o 4 i c e. En ansamblu, un strugure este - -mat din aceleaAi pNrBi componente ca Ai o in(lorescenBC, cu deosebirea cC . :ul (lorilor este luat de (ructe. *cestea poartC obiAnuit denumirea de boabe -.JD-7 bobiBe Ai sEnt din punct de vedere botanic bace.

'ig. I ) 'or(ologia strugurelui: A)peduncul7 G)rahls7 CFramiricaBle de ordiriul I7 D ) burelet7 ; ) ciorchine7 ' ) bob
s

MLL *sadar, strugurele este alcCtuit En principal din ciorchine Ai boabe #(ig. 2,D%. %iorchine5e reprezintC scheletul strugurelui Ai este (ormat din peduncul #codiBC%, rahis #axul strugurelui%, ramifica+iile rahisului si pedicele #ultimele rami(icaBii ale rahisului%. 8edicelele sEnt terminate printr-un disc numit burelet, provenit din receptaculul (loral, pe care este aAezat bobul. G o a b e l e sEnt (ormate din pericarp #partea comestibilC a bobului% Ai semin+e #(ig. 2!%. F Nericarpul este alcCtuit, la rEndul sCu, din urmCtoarele zone anato-mice concentrice: epicarpul, me"ocarpul Ai endocarpul. ;picarpul #pieliBa% are la exterior epiderma Ai En interior Qipocarpul. upra(aBa epidermei este adesea acoperitC cu un strat ceros. numit pruinC #brumC% care are En general culoare alb-verzuie sau albastrC-violacee chiar (oarte pronunBatC la unele soiuri #Cabernet auvignon%, la care poate sC con-stituie chiar un element de recunoaAtere. Vipocarpul este (ormat din celule bogate En substanBe colorate Ai aromate, (apt important de reBinut pentru tehnologia vinurilor roAii Ai tCmEioase.

'ig. 2, ) 'ortologia bobului de strugure: A)punct pistila.r7 G)Eaacicul de vase conducatoare7 CFseminBe7 D) eadocarp7 ; ) mezocarp 7 ' ) reBea vDiscularN7 G ) liipocarp7 I ) epicarp7 Y F pensulE7 .YFburelet7 L)pedicel .e"ocarpnl #miezul% este zona cea mai voluminoasC Ai mai valoroasC Tdm punct de vedere tehnologic, (iind cea mai bogatC En suc Ai En substanBe xaharoase. ;ndocarpul este zona centralC a pericarpului En care sEnt localizate seminBele. *re o valoare tehnologicC mai redusC. Intregul pericarp cste strCbCtut de numeroase (ascicule de vase conducC-toare, ce pCtrund En bob grupate, sub denumirea de pensul/. 8e boabe, opus pedicelului, se EntElneAte la unele soiuri #4iesling italian, FeteascC albC, 0eu-burger% un punct suberos caracteristic, numit punct pistilar care marcheazC de alt(el, locul (ostului pistil al (lorii. F Semintele se gCsesc En centrul bobului, cEte "F, En (iecare, En (uncBie de numCrul ovulelor (lorii din care au provenit. -le sEnt piri(orm.e, de dimen-siuni mici #,F: mm lungime Ai "F> mm grosime% Ai au culoarea galbenC-brunC, cu di(erite nuanBe, En (uncBie de specie Ai soi. 8entru producBie valoarea cea mai mare o au soiurile cu seminBe cEt mai puBine Ai cEt mai mici, aceasta constituind de alt(el Ai unul din obiectivele ameliorCrii vitei de vie roditoare.LLLL 7 DKD y, I,K--77-, %aracterele morfologice a l e3 s tr ug u r i l o r. Forma, di-mensiunile, densitatea Ai moduE de dispunere a elementelor componente de-terminC la struguri trei caractere importante pentru aprecierea valorn Ai identi(icarea soiurilor de viBC: forma, m&rimea si gradul de compactitate. )'orma strugurilor poate (i #(ig. 2:%: cilindric/ #4iesling italian%, $conic& #)raminer roz%, cilindro$conic& #FeteascN albC%, aripat& #CadarcC%, bifurcat& #Vulpe%, r&muroas& #'uscat de Vamburg%. "$

tnEgurii aripaBi #uni-sau biaripaBi% sEnt cei la care una sau douC din pri-mele rami(icaBii principale sEnt mai lungi, ieAind din cadrul (ormei de bazC a strugurelui, ca niAte aripi de unde Ai denumirea. tru-gurii bi(ureaBi sEnt cei la care rahisul se bi(urcC de la o anumitC lungime, cior-chinele devenind din uni-axat, biaxat. trugurii rC-muroAi sEnt cei al cCrorD rahis este mai scurt iar rarni(icaBnle principaEe sEnt lungi Ai (lexibile, impnmEnd strugurplui un contur pEDac-tic nede(irut, variabil ia 2 orice schimbare a pozlBiei acestnia. 7KK-. Forma predominantC a strugurilor este cea cilinciro-conicC, nrmatC-de cea conicC, ciVndricC Ai rCmuroasC. <ltirna se EntilneAte indeosebi la soiu-rile de masC.

'ig. 2R ) 8rincipalele tDorme de struguri la viBa de vic 9..,M, F. .arimea strugusDilor poate (i exprim.atC (ie prin valorile lor dimen-sionale, (ie gravimetrice. +in acest punct de vedere, struguni pot (i: foarie$mici #lungimea sub 2& cm sau greutatea sub $& g F soiul Corinth%, mici #2&F 2! cm lungime sau$&FI!& g F CbDiul 8inot grDis%, mi#locii #2! F"" cm lun-gimc sau 2!&F"&& g greutate F soiul GalbenC de OdobeAti%, mari #""F>& cm lungime sau >&&F2 &&& g greutate F soiul Italia%, foarle mari #peste >= cm lungime sau peste 2 &&& g greutate F soiul Coada vulpii%. KDD `ltii;a soiurile de struguri pentru masC strugurii au mCrimea mare Ai mi9lo-cie, la cele de vin, micC Ai mi9locie, cu uneEe variaBii in cadrul aceluiaAi soi En (uncBie de starea plantaBiei, gradul de (ertilitate al solului, condiBiile cllma-tice Ai agrotehnica aplicatC. F +in punct de vedere al gradului de coinpacdlate strugurii pot (i com$pac+i sau lac-i #adicC deAi sau rari En boabe%, cu di(erite variante, ca: (oarte-compacBi sau de(ormaBi #soiul 8oint gris%, comoacBi #deAi En boabe% dar nede-(ormaBi #soiul FcteascC regalC%, de compactitate mi9locie #soiul ChesseHas. dore%, lacAi #soiul 4egina viilor%, (oarte lacAi #soiul *(uz *li%. % ar act sr el e morfologice al e boabelor. 'orma boabe$lor determinatC En principal de raportul dintre cele douC diametre, poate (ii

>&

;itpsaidsl 7voidsi

lnvers $ %ilinifrie %u virrul Slungif cif ovofdsl . . 4esif virfdeplasaf

fig. 22 ) +iterite (orme de ;oabe BtairtitN% #soiul 5CbeascC neagrC%, sferic& #rotundC% #ca la ma9ori-LKiriiar%, elipsoidal& #soiul Italia%, ovoidal/ #soiul 'uscat de Vamburg%, .$.0.M? 9sorol *(uz *li% #(ig. 2?%. +^ naiaii intElnesc Ai alte (orme de boabe, derivate din acestea, dar mai LL((tndite. ca: invers-ovoidalC, trunchiatC, EncovoiatC etc. F 9[ir punct de vedere al m&rimii, boabele pot (i: foarte mici #cu dia-'iiiiliiE ! mm%, viici #Entre !F2& mm%, mi#locii #Entre 2&F2! mm%, mari 3yn)"& mm9, foarte mari #peste "& mm%. Mr-.Irai grupa de mCrime a boabelor corespunde cu grupa de mCrime iiiMiiii5priiiiar. oiurile pentru struguri de masC au En ma9oritate boabe mari D DL D D Fari #Cardinal, 'uscat de Vamburg, CoarnC neagrC, *(uz *li, F Giiloarea boabelor este determinatC de natura Ai intensitatea pigmen-a' liipocarp Ai poate (i: galben&, cu di(erite nuanBe: galbenC-verzuie, D L:. galbenC-aurie etc. #ca la ma9oritatea soiurilor albe%, ro-ie #soiul .-;D-: isoiul )raminer roz%, cenusie #soiul 8inot gris%, ncagr& #soiul iiileiOi'lll%OLaLt aavignon%. Tt L nD-rilp care au Ai miezul boabelor colorat En roAu se numesc soi6i D-Mlicante 5ouschet, Gama` Freaux%.