UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ ʺION

IONESCU DE LA BRADʺ DIN IAȘI

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

ESEU LEGUMICULTURĂ
SPECIALĂ

Coordonator științific,

Student,
Crainiciuc Angel

IAȘI
2017

1
INTRODUCERE ÎN LEGUMICULTURĂ.......................................................................................................2
Capitoul 1. VALOAREA NUTRITIVĂ A CASTRAVETILOR............................................................................3
Capitolul 2. PARTICULARITĂȚI ÎN RAPORT CU SPECIA LEGUMICOLĂ STUDIATĂ.......................................6
2.1. Particularități botanice................................................................................................................7
2.2. Particularități biologice................................................................................................................8
2.3. Particularități ecologice...............................................................................................................8
3.1. Tehnologia de cultura a castravetilor in camp...............................................................................9
3.2. Tehnologia de cultura a castravetilor in solar ............................................................................10
Capitolul 4. LUCRĂRI DE ÎNTRȚINERE A CULTURILOR............................................................................11
Capitolul 5. RECOLTAREA ȘI PĂSTRAREA...............................................................................................12

2
 INTRODUCERE IN LEGUMICULTURA

Fiind bine cunoscut faptul ca legumele și cultivarea acestora a fost o activitate de

bază în viața de zi cu zi a omului, legumicultura este definită ca stiința care se ocupă cu
studiul particularităţilor biologice ale diferitelor specii de plante legumicole, cu relaţiile bio şi
ecosistemice ale acestora, cu realizarea condiţiilor corespunzătoare cerinţelor speciilor şi
soiurilor de plante legumicole. Scopul este de a valorifica în măsură cât mai mare potenţialul
lor biologic şi pentru obţinerea unor producţii ridicate, de calitate superioară, eşalonate în tot
cursul anului şi condiţii economice avantajoase

Castravetele - Cucumis sativus , Familia Curcubitaceae

Culturilor timpuri /vara si de toamna a castravetilor

3
 Capitoul 1. VALOAREA NUTRITIVĂ A CASTRAVETILOR

Castravetele este una dintre legumele cu continut foarte scazut de calorii, continand
numai 15 calorii la 100 g. Acesta nu contine grasimi saturate sau colesterol. Coaja de castravete
este o sursa buna de fibre, care ajuta la reducerea constipatiei si ofera o anumita protectie
impotriva cancerului de colon prin eliminarea compusilor toxici din intestin.
Este o sursa foarte buna de potasiu, un
important electrolit intracelular.
Potasiul este un electrolit care ajuta la
reducerea tensiunii arteriale si a
frecventei cardiace prin contracararea
efectelor produse de consumul crescut
de sodiu.
Acesta contine antioxidanti unici, in
raporturi bune, cum ar fi beta-caroten si
alfa-carotenul, vitamina C, vitamina A,
zeaxanthina si luteina.
Acesti compusi actioneaza ca
necrofagi ce ofera protectie impotriva
derivatelor de oxigen ai radicalilor liberi
si specii reactive ale oxigenului (SRO),
care joaca un rol important in procesul
de imbatranire si in diferite boli.
Figură 1 Castravete (Cucumis sativus), Valori nutritive
Castravetii au proprietate diuretica,
per 100 g
probabil din cauza continutului lor ridicat
de apa si continutului de potasiu, care ajuta la eliminarea sodiului din organism, scaderea in
greutate si reglarea tensiunii arteriale. Ei sunt recomandati in curele de slabire.
Castravetii au o cantitate surprinzatoare de vitamina K, oferind aproximativ 17 micrograme de

4
vitamina per 100 g. S-a descoperit ca vitamina K poate avea un rol important in rezistenta
oaselor prin promovarea masei osoase. S-a constatat deasemenea rolul ei in tratamentul
Alzheimer-ului prin limitarea daunelor cerebrale.

Castravetele este usor de crescut. Diferite soiuri, ce variaza in dimensiune, forma, culoare
sunt cultivate in intreaga lume. In general, castravetele are pielea inchisa la culoare, verde, cu
pulpa crocanta si plina de apa, seminte mici, comestibile, concentrate in centrul sau.
Castravetii sunt considerati o cultura foarte buna, ei fiind culesi cat sunt mici, deoarece atunci au
gustul cel mai bun si coaja subtire. Daca este lasat de izbeliste, el continua sa creasca in
dimensiuni, pielea devenind tare si galbena, semintele devin mari rigide, amare si necomestibile.
Castravetii proaspeti sunt disponibili pe tot parcursul anului si pot fi consumati cruzi, in salate de
legume sau sub forma de suc.

5
 Capitolul 2. PARTICULARITĂȚI ÎN RAPORT CU SPECIA
LEGUMICOLĂ STUDIATĂ

2.1. Particularități botanice

. Tulpina este erbacee, târâtoare sau urcătoare, foarte fragilă când este tânără, iar pe
măsură ce îmbătrânește devine viguroasă și se lemnifică parțial. Este prevăzută cu cârcei și acoperită
cu perișori aspri.Are o lungime de 2,5-3 m, iar în condiții
de umiditate și temperatură favorabilă, când este în
contact cu solul emite rădăcini adventive. Acest aspect
este important pentru practică în culturile cu vreji
dirijați pe orizontală, ce pot fi acoperiți din loc în loc
cu pământ pentru a favoriza apariția acestor rădăcini,
sporind astfel posibilitatea plantelor de a se
aproviziona cu apă și săruri minerale.
Lăstarii apar după 20-30 zile de la semănat, iar
frunzele sunt mari, trilobate sau pentabolate, dispuse
Figură 2 Particularități botanice
alternativ și acoperite cu perișori glandulari aspri.În
sere, raportul dintre partea aseriană și rădăcini este de
200:1. Rănirea frunzelor, strivirea și răsucirea lor ca și a lăstarilor tineri determină apariția gustului
amar la fructe.
Florile sunt unisexuat monoice, dispuse câte 3-5 la un loc, la subsuoara frunzelor, sunt
gamopetale, cu corola de culoare galbenă intens și în formă de pâlnie. Florile femeiești se recunosc
ușor după ovarul inferior care îmbracă forma viitorului fruct. Florile bărbătești sunt larg pedunculare,

6
cu corola mai mare, apar întotdeauna înaintea celor bărbătești și în număr mai mare pe tulpina
principală, raportul între florile bărbătești și femeiești variază în funcție de mai mulți factori.
Polenizarea este alogamă entomofilă și foarte rar anemofilă. Dacă polenizarea nu se realizează
complet, fructele se deformează. Se folosesc și hibrizi care formează fructe partenocarpice, la care
ovarele-florile femele se dezvoltă fără fecundare, iar dacă la aceștia are loc polenizarea florilor, fructul
format se deformează, îngroșându-se neuniform.
Fructul este o melonidă alungită, de forme, dimensiuni și culori diferite în funcție de soi.
Suprafața fructului este netedă sau prevăzută cu ridicături semisferice (broboane) care la unele soiuri
prezintă perișori. În secțiune transversală fructul prezintă 3-5 loji seminale cu semințe.
Fructele se dezvoltă, de la înflorire până la maturitate tehnică, în 4-12 zile în cazul soiurilor de
tip cornișon și în 12-32 zile la soiurile de seră-cu fructe lungi. Dezvoltarea în continuare a fructelor
până la maturitatea fiziologică durează 35-45 zile, având loc pe seama unui consum mare de hrană.
Semințele sunt turtite, alungit-ovale, înguste spre ambele extremități. De culoare albă sau alb-
gălbuie.
Ele sunt mai bine dezvoltate spre baza fructului, dând și cele mai bune rezultate în cultură. Au
o facultate germinativă foarte ridicată,iar prin folosirea lor, după 2-3 ani dau plante mai viguroase.
Prin tratarea semințelor timp de 2-3 ore, cu temperaturi de 60-70 grade C se pot obține de aemenea,
plante mai viguroase și care se pot semăna cu bune rezultate chiar din primul an după producerea lor.
2.2. Particularități biologice

Castravetele este o plantă anuală, erbacee, cu un sistem radicular slab dezvoltat și cu tendința
de a crește spre suprafața solului, necesitând o cantitate mare de aer. Masa mare de rădăcini se află la
adâncimea de 15-20 cm, ceea ce explică cerințele mari ale speciei față de umiditate și aer în stratul
superficial al solului pe întreaga durată de vegetație.
2.3. Particularități ecologice

Temperatura; (caldura) – plantele de castravete sunt pretentioase fata de caldura.

Semintele germineaza bine la un optim de 25-30 oC si un minim de 15 oC in sol.
Plantele de castravete prefera temperaturi constante in intervalul 25-30 oC, suporta si
temperaturi mai ridicate peste 30 oC, dar nu mai leaga noi fructe sau formeaza fructe
deformate, imbatranite prematur si amare si prezinta cresteri ;vegetative slabe.
Castravetele nu tolereaza temperaturile joase,12-18 oC, sub aceasta valoare, sunt
afectate atat cresterea cat si inflorirea si fructificarea. ; Afectarea plantelor de temperaturile
scazute este de lunga durata (o planta afectata este mult timp incetinita in procesul de crestere
si fructificare).

7
 Lumina ;– castravetele este o planta de zi scurta, dar iubeste lumina. Lumina excesiva
imbatraneste prematur plantele si afecteaza fructificarea, de aceea se utilizeaza obligatoriu pe
perioada verii: ; plasele de umbrire sau se creteaza serele si solariile.
Umiditatea ;(apa) – ;castravetii sunt culturi pretentioase fata de umiditate atat in aer cat
si in sol. Instalarea unui sistem de irigare prin picurare la culturile de castraveti este absolut
obligatorie pentru a mentine in permanenta solul reavan.
Atentie !!! ;apa in sol in exces poate conduce la putrezirea radacinilor (situatia se
intalneste frecvent la culturile ce se iriga prin inundare pe rigole).
pH-ul ; substratului; pentru rasaduri este deosebit de important, acesta trebuie sa aiba
valori in intervalul (6-6,8). Un pH; < 5,5 afecteaza grav rasadurile, sau poate conduce la
moartea plantutelor abia rasarite. Verificati cu atentie valoarea pH – ului (de obicei este scrisa
pe sac sau cu ajutorul hartiei de pH).

8
 Capitolul 3. TEHNOLOGIA DE CULTURĂ

3.1. Tehnologia de cultură a castravetilor in camp

Infintarea culturilor de castraveti in camp se realizeaza prin semanat direct , in

epoca de primavara in urgenta a IV-a cand in sol temperature ajunge la nivelul minim de
germinare , de 14 - 16 C , adica in prima jumatate a lunii mai.
Norma sau cantitatea de samanta este de 3-5 kg / ha , iar adancimea de semanat
este de 2-3 cm.
Semanatul mecanizat se realizeaza in randuri echidistante sau in benzi de cate 2-
12 randuri.
Semanatul se realizeaza cu masini de semanat de precizie , care samanta bob cu
bob , SPC-6(8) , CSSL-9 , SR-2 , Stanhay , Fendt , etc.
Semanatul manual se realizeaza pe ssuprafete mici , in randuri sau in cuiburi , prin
distribuirea a 2-3 seminte in cuib .
Schemele de semanat se stabilesc in functie de desimea optima a plantelor la
unitatea de suprafata , metoda de irigare , caracteristicile tehnice ale tractoarelor si utilajelor
folosite pentru semanat , intretinere si recoltare.
Semanatul se realizeaza pe teren modelat sau plan , in randuri echidistante sau
benzi , cu cate 2 , 4 , 6 sau 8 randuri , precum si in cuiburi.

9
 Infiintarea culturii de castraveti timpurii sau de vara se face prin plantarea rasadului
dupa 10-15 mai sau prin semanat direct in intervalul: ; 25 aprilie-10 mai .
Infiintarea culturii castravetilor de toamna ( castraveti de tip cornison , utilizati la
muraturi) se face prin semanat direct in intervalul: ;iunie-iulie.

3.2. Tehnologia de cultură a castravetilor in solar

Planta de castravete este o viţă târâtoare de 1,5 – 2 m lungime, care se agăţă pe şpaliere
sau alte structuri de susţinere cu ajutorul cârceilor. Are frunze mari ce acoperă fructul care poate
creşte până la 60 cm, cu un diametru de 10 cm.
Dintre toate culturile produse în teren protejat, castraveții posedă cel mai slab sistem
radicular, așadar pentru a obține rezultate bune, este necesar a crea cele mai prielnice condiții de
dezvoltare.

Pregătirea solului se face toamna, timp în care se strâng şi se scot resturilor vegetale
rămase de la cultura anterioară şi fertilizarea de bază cu 60-80 t/ha gunoi de grajd
semidescompus, 50-60 kg s.a./ha P2O5, 50-60 kg s.a./ha K2O, sau GeoCell (10l/ha în 200/400l
apă) ce se încorporează în sol odată cu afânarea adâncă. În primăvară se completează
fertilizarea cu 50-60 kg s.a./ha azot sau GeoAgitCNPK (10 l/ha în 200/400l apă) aplicat pe sol şi
încorporat).
Răsadurile se produc prin semănat direct în ghivece sau cuburi nutritive cu latura sau
diametrul de 7-8 cm, sau ghivece din turbă. Pentru 1 ha cultură sunt necesare 0,7-0,8 kg
seminţe.
Epoca de semănat Epoca de semănat se va stabili în funcţie de data plantării, 10-20
februarie pentru culturile în solarii amenajate special şi mai târziu pentru culturile realizate în
succesiune după producerea răsadurilor. Data plantării este între 5-15 aprilie, iar lucrarea se
execută manual, în gropi deschise cu lingura de plantat sau cu sapa.

10

Figură.3 Epoca de semanat

 Capitolul 4. LUCRĂRI DE ÎNTRȚINERE A CULTURILOR

Fertilizarea cu gunoi de grajd semifermentat se face din toamna cu 20-40 t/ha odata cu
mobilizarea adanca (sapat la cazma sau arat).
Fertilizarea de baza ;se face cu YaraMila Cropcare 5-14-28 sau YaraMila Cropcare 11-
11-21 , doza: 60-100 g/ml.
Pentru o fertilizare corecta a culturilor de castraveti utilizati programele tehnologice
dezvoltate de; YARA .
Atentie !!! Recomandarile de fertilizare sunt orientative, doza optima de ingrasaminte
si tehnologia aplicata, se stabilesc doar in baza rezultatelor agrochimice de laborator.

11
 Fertilizarea ;se poate face utilizand produse de la: ; YARA , Green Has , ; ; Sumi
Agro , Nufarm .
Palisarea plantelor de castravete cultivate in gradina se poate face in conditii optime
utilizand plasa pentru plante cataratoare de 2 m.
Lucrarile de formare a plantei ;(ciupire, carnire) de castravete difera de la varietate la
varietate. La soiurile cu flori traditionale, se recomanda ciupirea castravetilor dupa al 4-lea
internod pentru ca planta sa dezvolte mai
multi lastari cu mai multe flori femele.
La soiurile partenocarpice ;se poate face
conducerea doar pe tulpina principala
eliminând de la baza (30 cm sau 3-4
internoduri) fructele si lastarii ( copilii de
castravetilor ). O alta metoda presupune
păstrarea lastarilor de la 30 cm (3-4

Figură 4. Palisare internoduri) in sus , dar la acestia se lasa

2 internoduri, 2 fructe si 3 frunze. Daca consideram necesar cand tulpina principala a trecut de
inaltimea spalierului 2-3 m putem sa rupem varful acesteia (Carnirea castravetilor).

Capitolul 5. RECOLTAREA ȘI PĂSTRAREA

Spre deosebire de alte fructe, castravetele trebuie observat cu mare atentie inainte de
recoltare, deoarece acesta se recolteaza la maturitatea de consum-tehnica. Momentul optim de
recoltare al castravetilor este dimineata.

Se recomanda inlaturarea fructelor care sunt deformate, mici (si nu mai cresc),
prezinta semn de boli, sau sunt trecuti, deoarece pastrarea lor pe planta incetineste cresterea
plantei si aparitia urmatoarelor fructe.

12
 Primii castraveti se pot recolta in circa 50 zile de la rasarire/plantare. De la aparitia
florii si pana la recoltarea fructului sunt necesare 8-10 zile.

Inca de la semanarea semintelor de castraveti putem sti cu aproximatie perioada

optima de recoltare, intrucat pe plicurile cu seminte cumparate este scrisa aceasta perioada.
Perioada de recoltare difera in functie de soiul/hibridul de castravete cultivat, tinand cont de
marime, culoare si fermitate.

Recoltarea castravetilor se face manual prin ruperea (foarte usoara) sau taierea
fructelor de la contactul cu vrejul.

Recoltarea castravetilor cu o dimensiune mai mica incurajeaza vrejul sa produca mai

multe fructe. Nerecoltarea castravetilor la momentul oportun duce la schimbarea gustului,
acestia devenind amari.

In functie de culoarea castravetelui – acesta trebuie sa ajunga la o culoare uniforma de

verde inchis.

In functie de soiul cultivat, marimea fructului difera – castraveti cornison 3-12 cm

(pentru murat) si 11-13 cm (pentru consum in stare proaspata) sau castravetii semilungi si
lungi 120-180 grame (castraveti semilungi) si 400-800 grame (castravetii lungi).

Pastrarea castravetilor
Castravetii sunt cei mai buni in stare proaspata, dar ei isi pot pastra fermitatea pentru
mai multe zile.
Inainte de conservare se pot pastra intr-un loc racoros si intunecat pana la cinci zile.

13
Bibliografie

1. Popescu V., Zavoianu R., 2011- Cultura legumelor. Editura MAST

2. Ceaușescu I., Bălașa M., Savițchi P., Voican V., Radu G., 1984- Legumicultură
generală și specială. Editura didactică și pedagogică, București
3. Popescu V., Popescu A., 1999- Grădina de legume, vol.II. Grand, București
4. Bird R., 2008- Cultivarea legumelor.

5. http://www.horticultorul.ro/legume/recoltarea-pastrarea-castravetilor
6. file:///C:/Users/angel/Desktop/CAS/Cultura%20castravetilor%20in%20gradina%20&
%20camp%20%E2%80%93%20tehnologie%20completa%20_
%20Horticultorul.ro.html
7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Castravete

14
15