Curs 2

INFLUENTELE NEGATIVE ALE IRIGATIILOR

I) Influentele negative ale irigatiilor asupra sanatatii
oamenilor.
Cei mai importanti factori ce favorizeaza aparitia virusilor si vectorilor
( tantari , muste etc) sunt metodele de irigatie bazate pe scurgere la
suprafata ( irigatia prin brazde si fasii de udare) cat si irigatia prin submersie.
Principalele caracteristici ale canalelor de irigatie care favorizeaza inmultirea
vectorilor si virusilor sunt :
- Viteza mica a apei in canal ( sub 0,7 m/sec) este insuficienta pentru a
antrena in circuitul apei numerosi factori aflati pe fundul si peretii canalelor
favorizandu-le astfel dezvoltarea , inmultirea .
- Incarcarea mare a apei de irigatie cu particule solide transportate atat prin
tarare cat mai ales in suspensie. Aceste aluviuni se depun pe fundul canalelor
si partial pe peretii lor creeand un prolific habitat de dezvoltare a numerosi
vectori si virusi.
- Pierderile mari de apa determina aparitia baltilor si ochiurilor de apa in
apropierea canalelor, ele constituind medii excelente pentru inmultirea
virusilor.
- Cresterea vegetatiei acvatice in canale ce favorizeaza reducerea vitezei
apei in canal , o circulatie neuniforma a apei si o mentinere a conditiilor de
colmatare a fundului si peretilor canalelor.
- Constructiile hidrotehnice din cadrul sistemelor de irigatie ca de exemplu
podurile , stavilarele , bazinele de aspiratie , creeaza locuri favorabile de
dezvoltare a acestor vectori.
- Un alt factor de raspandire a bolilor este reprezentata de folosirea la irigatii
de ape uzate sau poluate . Cursurile de apa si canalele ce transporta apa
pentru irigatii sunt deseori poluate cu ape industriale sau menajere
purtatoare de germeni ale unor boli parazitare.
- Eroziunea solurilor irigate care constituie o sursa importanta depoluare a
cursurilor de apa si a rezervoarelor a lacurilor naturale sau artificiale. Prin
eroziune sunt transportate cantitati importante de N si P atat in apele de
suprafata cat si freatice. Prezenta in apa a N si P are ca efect dezvolatrea
exagerata a bacteriilor si algelor care cauzeaza mirosuri si gusturi neplacute
specifice.
Principalele boli umane provocate de apa poluata sunt :
1
1
1
1
1

- infectii raspandite prin consumul de apa ( febra tifoida, poliomelita )

- boli favorizate de prezenta apei si anume infectii transmise avand ca vector
animale acvatice nevertebrate.
- boli cuvectori dependenti de apa - infecttii raspandite de insecte ( malaria )
- boli in urma aruncarii fecalelor in apa
Principalii vectori de transmitere a bolilor care au fost asociati pe plan
mondialcu prezenta sistemelor de irigatie sunt :
1) Infectii cu paraziti transmisi prin agenti acvatici si semiacvatici ex: melcii.
2) Infectii datorate insectelor - tantarii care transmit 4 boli importante :
malaria , filariasis( cauzata de parazitul filaria) , febra galbena , febra
hemoragica( caracterizata prin dureri musculare) , musca aneagra - simuliu .

II. INFLUENTELE NEGATIVE ALE ALE IRIGATIILOR ASURA

PLANTELOR
Irigarea terenurilor , modifica echilibrul natural climatic , hidrogeologic , si
hidrologic. Dintre factorii importanti ce contribuie la afectarea sanatatii
plantelor enumeram :
a) metodele de udare : Irigatia prin aspersiune favorizeaza infectarea
plantelor cu diverse bacterii iar cresterea umiditatii solului creeaza conditii
favorabile infectarii culturilor cuboli specifice excesului de apa. Din studiile
efectuate pe plan mondial , s-a constatat ca prezenta apei libere pe suprafata
plantelor , timp de 6-12 ore favorizeaza infectia. Temperatura ridicata a apei
de pe suprafata plantelor este un alt factor ce stimuleaza aparitia si
dezvoltarea infectiei precum si transferul ei la alte plante. Irigarea prin
aspersiune mai are dezavantajul ca poate spala rezidurile fungicide de pe
frunze ; pentru a elimina acest dezavantaj aceste substante se introduc in
apa de irigatie.
b) Intensitatea de aplicare a udarilor
Experimentarile facute asupra intensitatii udarilor in special la irigarea prin
aspersiune au demonstrat ca irigatiile cu intensitate moderata nu au
reprecursiuni negative asupra plantelor. O atentie deosebita insa trebuie
acordata udarilor aplicate pe terenurile cu panta mare unde intensitatea
udarii trebuie reglata cu atentie pentru a nu provoca eroziunea.
c) Tipul culturilor si rezistenta lor la boli datorate irigatiei
Fanetele si pasiunile se iriga in general prin aspersiune dar experientele au
aratat ca mentinerea unei umiditati ridicate in interiorul culturilor nu conduce
2
2
2
2
2

la dezvoltarea bolilor infectioase. Pomii irigati insa pun probleme dificile din
acest punct de vedere, de exemplu Phytophtora fructelor a devenit o boala
infectioasa , clar legata de irigatie. Ciuperca acestei boli ajunge pe fruct prin
improscarea apei la nivelul solului sau de pe frunze si tulpini. In fruct ciuperca
patrunde prin micile taieturi ale acestuia; din aceste cauze la irigarea prin
aspersiune a pomilor pericolul raspandirii accestor boli este foarte mare. La
irigarea prin aspersiune a tomatelor pericolul imbolnavirii plantelor si
fructelor creste mult daca se aplica 300 de metri cubi de apa la hectar pe
saptamana.
d) Calitatea apei de irigatie . Are urmatoarele influente :
- irigarea cu apa sarata ( cu un continut ridicat de Na si Cl) conduce in timp la
aparitia salinizarii solurilor si la arderea totala a frunzelor ce vin in contact cu
aceasta apa.
- apa de irigatie poate transporta agenti patogeni nu numai in interiorul
culturii cat si la distante foarte mari ( de la sursa prin reteaua canalelor de
transport si distributie).

III) INFLUENTA IRIGATIILOR ASUPRA PROPRIETATIILOR

SOLULUI
Capacitatea de productie a solului poate scadea semnificativ daca se aplica
intr-un mod necorespunzator udarile si sunt folosite pentru irigatii surse de
ape mineralizate sau uzate. Solul poate fi afectat de urmatoarele fenomene :
- Colmatarea solului ( datorita particulelor argiloase si organice din apa de
irigatie insotita uneori si de cresterea exagerata a continutului de N).
- Alcalinizarea secundara ce este produsa de un numar mare de ioni de Na
pozitivi sau de cresterea de carbonati si bicarbonati alcalini.
- Salinizarea secundara ce se manifesta prin cresterea concentratiei sarurilor
solubile din sol este o valoare critica in cazul solurilor cu textura
fina( argiloasa).
- Oboseala solului ia nastere prin cresterea continutului solului in
microelemente ( Zn , Cu , Mn , I ETC) sub forma mobila cat si a acizilor
organici , aminoacizilor si a altor compusi de descompunere ai materiei
organice cu caracter toxic. Oboseala solului mai ia nastere si prin spalarea in
profunzime a ionilor de Fe si K.
- Excesul de umiditate care este produs de udarile aplicate nerational si
determina aparitia in sol a insuficientei oxigenului necesar pentru respiratiai
3
3
3
3
3

radacinilor plantelor si tot odata apar procese chimice si biochimice in

conditii de anaerobioza raspunzatoare de producerea unor compusi toxici ce
inhiba viata unor microorganisme din sol.
- Infestarea solului cu produsi patogeni purtati in apa de irigatie.

DEGRADAREA TERENURILOR CA URMARE A EXCESULUI DE

UMIDITATE
In
de
de
de

Romania aproximativ 3,9 milioane de hectare de teren prezinta un exces

umiditate in diverse grade si intensitati. ( 49,5% sunt datorate excesului
precipitatii ; 22% este cauzat de apa freatica putin adanca ; 28,5% cauzat
apa de inundatii sau de infiltratiile din rauri).

Factorii naturali si artificiali ce determina excesul de

umiditate
a) Clima ( o zona este considerata umeda atunci cand precipitatiile medii
multianuale se afla intre 600-1000mm iar regimul acestora coincide cu
perioada de vegetatie.)
b) Geomorfologia ( in zonele de lunca, campie joasa cu pante sub 1% unde
nu sunt conditii favorabile pentru scurgerea apelor superficiale; in zonele de
terase si de campie inalta unde exista lacuri depresionare( vechii albii parasite ) )
c) Hidrologia care amplifica fenomenul de exces de apa prin cresterea
frecventei si duratei inundatiilor si prezenta in imediata vecinantate a zonei
inundabile a unui curs de apa important.
d) Hidrogeologia prin nivelul ridicat permanent sau temporara al apelor
subterane.
e) Textura rocii mama a solului care prin natura argiloasa a rocii mama
determina o infiltratie scazuta a apelor superficiale si un drenaj slab ce
favorizeaza excesul de apa.

Factorii artificiali ce intensifica procesul de umiditate

a) Irigatiile nerationale fara asigurarea unui drenaj suplimentar al solului este
principala sursa de apa inexces din sol.
b) Acumularile de apa care alimenteaza cu apa terenurile invecinate ; ele pot
ridica nivelul apelor freatice datorita pierderilor prin infiltratie.
c) Amenajarile piscicole , orezariile , canalele de alimentare cu apa , toate
4
4
4
4
4

acestea neimpermeabilizate produc exces de umiditate in zonele limitrofe.

CARACTERISTICILE SOLULUI CU EXCES DE UMIDITATE - EFECTE
NEGATIVE
Curs 4 23.-3.2016

EROZIUNEA, COMBATEREA EI
Eroziunea este procesul de desprindere de la suprafata terenului a
particulelor de sol sau roca transportul acestora de la locul de origine si
depunerea lor in alte locuri.

FACTORII NATURALI AI EROZIUNII

I.
APA- care actioneaza prin :
lovirea particulelor de sol cu greutatea picaturilor de ploaie si desfacerea

lor.
Inmuierea si dizolvarea liantului care reuneste particulele de sol.
Solubilizarea unor particule si mai ales dispersarea lor ( turbureala apei) ,

ceea ce usureaza dislocarea si transportul lor.

Dislocarea particulelor , agregatelor sau chiar a pietrelor de la locul lor si

transportarea lor in alte locuri.

Depozitarea acestui material solid pe fundul albiilor, in delte sau mari m

ca si in zonele de revarsare la baza versantilor , la intrarea in zone de ses.

Etc.
II.
VANTUL conduce la :
Antrenarea unor particule fine de sol si transportarea lor.
Lovirea cu aceste particule a altor particule sau roci si sfaramarea
acestora in marticule mai fine , mai usor de antrenat si dislocat;
Acoperirea unor suprafete , culturi agricole etc. , cu materialul solid
transportat;
Lovirea frunzelor , tulpinilor si fructelor cu aceste particule si acoperirea
lor cu praf;
Poluarea mediului ambiant , patrunderea particulelor de sol in
mecanismele motoarelor , ceea ce sporeste frecarile pieselor , ingreunand
munca omului.
III.
GRAVITATIA TERESTRA care actioneaza prin :
Prabusiri de maluri si alunecari de straturi ingreunate de apa patrunsa in
sol si roci
Prabusiri de teren ca urmare a galeriilor sapate natural sau artificial mai
ales pe terenurile calcaroase.
5
5
5
5
5

SOLUL ca factor de eroziune

Caracteristicile ce sporesc rezistenta solului la antrenarea lui de
catre apa in miscare sau vant , respectiv care micsoreaza
erodabilitatea acestuia sunt:
Structura si stabilirea la actiunea apei
Testura solului
Grosimea stratului de sol
Procentul de humus , care cu cat este mai mare cu atat erodabilitatea
acelui sol este scazuta si deci rezistenta lui mai mare.
V.
RELIEFUL TERENULUI
Panta terenului cu cat panta este mai mare si porbabilitatea eroziunii
solului este mai ridicata
Expozitia pe pantele sudice si vestice este mai multa lumina si caldura ,
zapada de topeste mai repede , evaporatia solului este mai intensa , iar
scurgerea superficiala si eroziunea solului mai puternica
Tipul de versant numai daca sola , tarlaua sau parcela se afla pe versanti
cu plante mici , atunci eroziunea este slaba
Lungimea versantului cu cat este mai mare , cu atat scurgerile si implicit
eroziunea este mai mare
Desimea retelei hidrografice cu cat reteaua de rauri , parauri e mai
deasa , cu atat terenul e mai framantat , deci are un pericol de eroziune
mai mare.
Altitudinea terenului cu cat altitudinea este mai mare cu atat
probabilitatea eroziunii solului creste.
Geologia terenului rocile mai moi sunt mai repede si ai usor erodate.
IV.

VEGETATIA
Acoperirea solului prin vegetatie , in sezonul critic mai ales , duce la
o reducere accentuata a eroziunii.
Plantele cultivate apara diferit solul ; in raport cu gradul de
protectie pe care il ofera ele s-au grupat in :
Culturi foarte bune protectoare
Culturi bune protectoare
Culturi mijlocii protectoare
Culturi slab protectoare.
VI.

Culturi foarte bune protectoare : trifoiul , sparceta , culturi de

ierburi graminee perene;
Culturi bune protectoare: graul , secara , orzul , ovazul ,
borceagul ( amestec furajer constituit din mazare furajera de
primavara si ovaz);
Culturi mijlocii protectoare: mazarea , soia , nautul , fasole;
6
6
6
6
6

Culturi slab protectoare: cartoful , sfecla, porumbul , floareasoarelui.

FACTORII ANTROPICI AI EROZIUNII :

Aratul executat din deal in vale
Folosirea unor tehnologii primitive de cultura , fara masini suficiente ,fara

ingrasaminte
Aratul superficial
Practica monoculturii( mai ales de prasitoare)
Defrisarea padurilor
Pasunatul abuziv in padure cu distrugerea lastarisului tanar si cu indesarea
solului prin calcat.
Pasunatul excesiv si apuziv practicat
Deschiderea de drumuri de acces si poteci la intamplare ( mai ales cand
solul este umed , dupa ploi).
Consecintele eroziunii antropice :
Indepartarea straturilor superioare ale solului
Scaderea fertilitatii solului
Obtinerea de reculte tot mai scazute
Accentuarea fenomenului de seceta pe versanti
Inrautatirea alimentarii cu apa a izvoarelor si raurilor
Formarea unor albii adanci care fragmenteaza trupurile tarlalelor si solelor
impiedicand organizarea lucrarilor mecanizate
Punerea in pericol a unor cai de comunicatie , asezari omenesti , lucrari de
imbunatatiri funciare etc.

Observatie : Chiar pe versantii cu pante mici de 2-3* , se pot pierde 1020t/ha sol pe an si uneori aceasta cantitate chiar la o singura ploaie
torentiala.

Raspandirea procesului de eroziune

In Romania peste 50% din suprafata agricola si horticola se gaseste pe
terenurilor in panta si sunt supuse procesului de degradare a solurilor prin
eroziune. La aceasta se adauga si o frecventa ....
Cele mai afectate de eroziune sunt : terenurile din podisul Moldovei , in zona
de curvura a Carpatilor si in bazinele hidrografice din Campia Transilvaniei.
Cele mai grav sunt afectate livezile aprox.65,6% , pajistile naturale 58,3% si
terenurile arabile cca.20%.
7
7
7
7
7

PREVENIREASI COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI PE

TERENURILE ARABILE
Masurile si lucrarile antierozionale care se aplica pe terenurile arabile in
pata sunt:
Organizarea terenului agricol
Lucrari antierozionale simple( agrifitotehnice)
Lucrari speciale de amenajare a versantilor.
Organizarea terenului agricol :
Organizarea folosintelor in ferma este recomandabil ca: in terenurile cu
pante intre 5 si maxim 20% sa fie considerate suprafete arabile.
- terenurile cu pante de 20-35% cu expozitie sudica , sud-vestica
sau sud-estica este recomandat sa cie plantate cu vie. Iar pe
terenurile cu pante intre 22-35% cu alte expozitii se acopera cu
livezi
-terenurile cu pantele de peste 28-35-45% se transforma in pajisti
si fanete .
-terenurile cu pantele de peste 35-40% se impaduresc
Organizarea teritoriului fermei de cultura mare
- A.Unitatea de lucru organizatoare este sola.
- O sola are lungimea optima de 1200-1500m, dar exista si sole

care au lungimi mai mari in jur de 2500m dar si lungimi mai

mici de 400m.
Lungimea solei se ia de-a curmezisul pantei pe ersanti sub
12% , si tot mai fidel pe curba de nivel pe masura ce sporeste
panta terenului.
Latimea solei este de 800-600m pe pante sub 3% , de 600400m pe pante intre 3-7% , de 400-300m pe pante de 7-12% ,
de 300-200m pe pante de 12-18% si de 200-100m pe pante
de 12-28%.
Forma solei se considera favorabile cand este
dreptunghiulara , trapezoidala , sau cu laturile mici duse
oricum , iar laturile lungi strict paralele intre ele.
Suprafata optima a unei sole este de 80-120ha pe terenurile
din ses , si va ajunge pana la 10-20ha pe pante de 28%.
B. Asolamentul este compus din 4-12 sole
8
8
8
8
8

Asolamentele care se folosesc in cultura mare sunt :

asolamente de camp pe pante sub 18%, asolamente speciale (
legumicole , furaje) pe pante sub 12% , asolamente de
protectie anteerozionala pe pante de 18-20%.

Drumurile in ferma trebuie sa urmareasca traseele cele mai

scurte , cat mai drepte , sa urmareasca formele de relief, sa evite
pantele abrubte si terenurile alunecatoare , sa aiba aces spre
toate punctele unitatilor agricole; sa nu contribuie la dezvoltarea
proceselor de eroziune a solului. Drumul principal trebuie sa aiba
o latime de 6-8 m , drumul de centura care este de jur imprejurul
fermei de 6-10m , iar drumurile secundare sa aiba o latime de 46m.
Perdele antierozionale de protectie
Dupa scopul pentru care au fost create :
- Perdele pentru protectia campului care protejeaza culturile
contra factorilor daunatori si amelioreaza conditiile climatice
din perimetrul aparat;
- Perdele antierozionale de protejare a solului supus
fenomenelor de eroziune;
- Perdele de protectie a caior de comunicatie si de transport :
respectiv de apararea acestora contra zapezilor ; contra
curentilor , viiturilor, a ghetii etc.;
- Perdele de protectie a diverselor obiective sociale si
economice.
La nivelul fermei avem :
- Perdele-centura pe doua laturi ale fermei , respectiv de unde
bat vanturile nefavorabile , de 18-30m latime , drumul de
acces se face in partea aparata de vant a perdelei;
- Perdele-alei facandu-se de preferinta pe o singura parte a
drumului , astfel ca umbra sa cada peste drum.
2. Lucrarile antierozionale simple ( agrofitotehnice)
a) structura si rotatia culturilor
b) modul de aplasare a plantelor cultivate pe versanti
c) lucrarile de mobilizare a solului si fertilizarea lui.
a) Structura si rotatia culturilor are in vedere :
- reducerea pierderilor anuale de sol sub valoarea admisibila ( in medie
6t/ha/an)
- realizarea conditiilor pentru rotatia rationala a plantelor
9
9
9
9
9

- asigurarea posibilitatilor pentru executarea mecanizata a lucrarilor

- obtinerea de recolte mari la un pret cat mai mic.
Pe versantii cu pante sub 5% nu se impun restrictii privind structura culturilor.
Pe pante mai mare de 5% se recomanda limitarea prasitoarelor. Astfel pe
versanti cu pante intre 5-10% culturile prasitoare pot atinge 50%. Pe pante
intre 10-15% prasitoarele nu trebuei sa fie mai mult de 40%. Intre 15-20%
ating 30%. Pante 20-25% ponderea prasitoarelor trebuie sa fie sub 25%.
Observatii: - sortimentul de culturi se alege si in functie de posibilitatile de
mecanizare a lucrarilor ; astfel , pe versantii mai framantati se prefera
paioasele, cai ele cer un volum mai redus de lucrari mecanizare decat
prasitoarele,
- Se apreciaza ca cele mai bune conditii pentru plantele de
camp se gasesc pe expozitii nordice , unde este mai redusa
temperatura si mai ridicata umiditatea solului. Pe expozitii
sudice se vor alege plante mai rezistente la seceta.
Rotatia culturilor ( asolamente) creeaza conditii de mediu mai favorabile
pentru plantele cultivate. Creeaza o mai buna aprovizionare cu apa si
substante nutritive. Creeaza prevenirea pagubelor provocate de buruieni ,
boli si daunatori.
Organizarea unui asolament se face pe o perioada macar de 4-6 ani. Ea tine
cont de:
- Conditii naturale
- Cerintele economico-organizatorice ;
- Cerintele agrobiologice ale plantelor.
RECOMANDARI :
- Dupa plantele care lasa in sol cantitati mari de elemente
nutritive , cum ar fi leguminoasele , sa urmeze plante mari
consumatoare mari de azot si fosfor , cum sunt porumbul ,
graul , sfecla , floarea soarelui.
Dupa plante mari consumatoare de apa sa urmeze plante cu
un consum mai redus de apa.
- Prin rotatie si succesiunea culturilor in cadrul asolamentului
trebuie sa se realizeze si o buna combatere a bolilor si a
daunatorilor.
In conditii de irigare se recomanda asolamente de 3-5 ani , cu urmatoarea
structura de culturi :
- Porumb 42%
- Grau , orz 26%
10
10
10
10
10

Sfecla 8%
Soia 8 %
Floarea soarelui 8%
Ierburi perene 8%

Curs 5 30.03.2016
b. Nivelarea si modelarea suprafetelor
Lucrarile de nivelare pe sole sunt necesare in practica agricola pe terenurile
plane , dar sunt obligatorii pe versanti. Pe terenurile in panta se niveleaza
toate vadurile , ogasele si ravenele cu adancimi mici , microrelieful cu
alunecari micile mameloane de pe teren si se astupa micile depresiuni care
colecteaza multa apa.
c. Lucrarea solului pe versanti
Intodeauna aratul se va practiva numai paralel cu , curbele de nivel. Astfel pe
pante intre 3%-12% se ara pe directia generala a curbelor de nivel respectiv
de-a curmezisul pantei dar cand panta este peste 12 % aratul se face tot mai
strict pe curbele de nivel. Avantajul aratului practicat astfel contribuie la
reducerea pierderilor de sol cu 50-80% si a pierderilor de apa cu pana la 75%.
Masuri de completare a araturilor
Dintre lucrarile ce reduc scurgerea si eroziunea si care completeaza raturile ,
se folosesc:
Subsoloajul care reprezinta scormonirea pamantului la arat sub
adancimea la care patrunde plugul , la 35-45cm adancime nu se
aplica pe toata suprafata arata ci pe fasii cu ajutorul unui subsolier.
Galeriile-cartita , care se executa cu drenerul foarte eficiente mai
ales pe terenurile umede. Nu sunt preferate in zona secetoasa
deoarece vara contribuie la sporirea pierderii apei din sol.
Valuri-temporare , care se fac concomitent sau cu executarea
araturilor. Dupa aratura se executa cu un plug cu o singura cormana
si poarta numele de biloane.
Desfundarea pe fasii a terenului , care se face la 60-70 cm adancime
, pe fasii de 5-10 m latime( se fac anual) si aflate la 50-15 m unele
de altele , in functie de panta terenului.
Scarificarea ( scormonirea) adanca , se face cu cutite ce patrund la
35-60 cm adancime , pe curba de nivel , la 1,5-5m unul de altul
Aratura in copci , care consta in executarea unor adancituri sau
gropite cu ajutorul unui plug ce intra si iese automat din brazda
10.000-12.000 copci/ha.
11
11
11
11
11

Semanatul pe versanti - trebuie executat pe aceiasi directie ca si aratul.

Metoda de combatere a eroziunii solului pe terenurile arabile :

SISTEMUL DE AMPLASARE A CULTURILOR PE VERSANTI

Sistem de cultura compact care se practica pe versati pana la panta

de 5-12% , fiecare sola aflata pe versant se cultiva cu o singura cultura

agricola.
Sistemul de cultura in fasii cand sola se imparte in doua sau mai multe
fasii pe care se cultiva concomitent doua culturi diferite. Acest sistem se
realizeaza de obicei pe pante mai mari de 12% in zone secetoase unde
favorizeaza reducerea pierderii de sol de 3-19 ori si sporeste recoltele
incepand cu 4-23% fata de sitemul de cultura compact. Se practica o
latime a fasiilor de cca. 30-60 cm pe pante intre 5-15% , si de 30-20 cm
pe pante intre 15-28%
Sistemul de cultura in benzi tampon care se recomanda in aceleasi
conditii ca si cel in fasii , dar in zone mai umede. Benzile tampon se
cultiva cu ierburi perene . graminee, leguminoase perene. Au latimi in jur
de 4-6 m in treimea superioara a versantului , 6-8 m in treimea din mijloc ,
8-10 m in treimea inferioara a versantului. Aceasta latime a ierburilor este
calculata pentru a fi suficientapentru a filtra scurgerea superficiala a apei
si a facilita depunerea materialului solid. Durata de viata a benzilor
tampon este intre 3-5 ani.
Sistemul de culturi intercalatene ( intre randurile unei prasitoare se
seamana o alta cultura). Leguminoasele se pun pe 1 pana la 4 randuri
alternand cu un numar egal de randuri de prasitoare( porumb , floarea
soarelui) sau uneori se amesteca pe acelasi rand cu prasitoarele. Acest
sistem atenueaza defectele erozionale ale prasitoarelor.
Principalele lucrari de intretinere pe un teren arabil cu efect antierozional
sunt:

Retinerea zapezii si a apei provenite din topirea ei

Aplicarea de ingrasaminte solului ( care pe terenurile erodate
determina o mai buna dezvoltare la o desime mai mare a plantelor pe
unitatea de suprafata crescand capacitatea de retinere a apei in sol.
Spargerea crustei solului - care se formeaza dupa ploi sau topirea
zapezii , reduce scurgerea superficiala sporind infiltratia apei in sol.
Mulcitul unor culturi se realizeaza cu paie , tulpini tocate sau alte
deseuri agricole care reduc eroziunea provocata de picaturile de
ploaie determinand o mai buna dezvoltare a culturilor agricole.
12
12
12
12
12

Prasitul pe curba de nivel

Fixarea solului cu mijloace chimice se folosesc pasta de hartie ,
latexuri , emulsii si suspensii ,amidon solubilizat care acestea se
imprastie sau se stropesc pe suprafata solului consolidand particulele
de sol intre ele reducand eroziunea.
Lucrarile de recoltat se realizeaza pe curba de nivel , in acelasi
sens ca si aratul.

Masuri hidroameliorative de combatere a eroziunii

solului pe terenurile arabile
Valurile de pamant - se amplaseaza de obicei pe versanti cu

pante de 3-12% si consta din executarea unei coame sau digulete

prevazute in amonte cu un sant. Atat santul cat si diguletul se fac
cu taluze foarte line , ca se se poata cultiva cu aceeasi cultura
agricola ca si restul suprafetei
Agroterasele - sunt lucrari antierozionale ce se realizeaza pe
pante mai mari 12-28%. Pentru a se obtine agroterase se formeaza
benzi tampon cu o latime de 2m care se inerbeaza artificial sau se
lasa sa se inerbeze in mod natural. Anual se intretin culturile.

Masuri si lucrari antierozionale in vii

Organizarea teritoriului
Masurile agroameliorative si hidroameliorative
a. Organizarea teritoriului fermei viticole
-

Se pot amplasa vii pe pante intre 12-35% cu orientari sudice , sud-estice ,

sud-vestice , estice si vestice. Suprafata amenajata cu vie se numeste trup
de vie. Unitatea de baza si de lucru in vii este tarlaua , care este combusa
din 3-6 parcele. Forma optima a tarlalei este dreptunghiulara , patrata ,
trapezoidala , cu laturile lungi strict paralele intre ele si amplasate pe linia
curbelor de nivel. De obicei lungimea tarlalei este intre 300-700m cu o latime
intre 500-1200m in functie de panta terenului.
Perdele de protectie se fac identic ca pe cel arabil , intre tarlale.
b. Masuri agroameliorative in vii
- Desfundatul terenului se face in fasii
- Sistemul de plantare , pe pante mai mici de 12% se face de-a
curmezisul pantei , iar pe pante de 12-35% pe linia curbelor
13
13
13
13
13

de nivel , iar pentru pante mai mari de 15-16% sa se

amenajeze terase.
Biloanele se fac prin lucrarea de intretinere a terenului astfel
incat sa rezulte pe randul de butuci un fel de digulete cu o
latime de 15-25cm inaltime.

c. Masuri hidroameliorative in vii

- parcele de gropi , ce constau in executarea de gropi nu foarte adanci dar
dese asezate me unul sau mai multe randuri , pentru preluarea scurgerilor
- canale de coasta si de nivel
- terase
- debusee canale care preiau apa adusa de pe santuri sau terase.

Masuri si lucrari antierozionale in livezi

Organizarea folosintelor in ferma pomicola se face identic ca si intr-o
ferma viticola , cu deosebirea ca in acest caz se accepta si pante nordice
si variantele lor.
Organizarea teritoriului se face pe baza de tarla compusa din 1-5 parcele
de pomi. Dimensiunile tarlalei sunt de la 400-800 m lungime si de 400200m latime in functie de panta terenului.
Asezarea randurilor de pomi sau a arbustilor frcutiferi sa va face paralel
cu curbele de nivel.
Desfundatul terenului pentru pomi se recomanda a se face in fasii ca si la
vie. Se recomanda introducerea benzilor inierbate intre randurile de pomi.
Masurile hidroameliorative in livezii constau in :

Valuri de pamant
Canale de coasta si nivel
Terase , la nevoie chiar si o terasa speciala , individuala , astfel de
terase se face pentru fiecare pom in parte , sub forma unei mici
platforme cu raza de 1-1,5m.

Masuri antierozionale pe pajisti

Masuri de organizare a suprafetelor de pajisti
o Acestea se impart in sole de pasunat sau in sola de faneata.
o Suprafata solei este in jur de 100-150 ha care are de obicei o forma
dreptunghiulara , trapezoidala dar uneori neregulata.
o Calendarul de pasunat prin care se fixeaza parcelele de
pasunat intocmindu-se un plan de pasunat.
14
14
14
14
14

Drumurile spre o pasune sunt doua ( de acces) se numesc

hatasuri , de obicei sunt 2 hatasuri , se folosesc alternativ cate 1-2
saptamani , pentru ca iarba lor sa se pastreze si au cel putin 20m
latime.
o Perdele de protectie
o

Masuri agroameliorative utilizate pe pajisti

o
o

o
o
o

Reinsamantarea - locurilor lipsite de iarba , a zonelor cu ierburi mai

putin valoroase sau pe toata pajistea.
Suprainsamantarea prin care se insamanteaza covorul de iarba
deja existent pentru al indesi si imbunatati din punct de vedere al
vegetatiei. Se prefera sparceta.
Ingrasarea pasunii pentru imbunatatirea si indesirea covorului
vegetal
Brazduirile - adica executarea de brazde cu plugul pe pajisti de 3-6
m una de alta , la o adancime de 20-25 cm pe curba de nivel.
Scarificarea pajistii care se realizeaza cu un cutit la o adancime de
40-60cm pe curba de nivel sporind astfel provizia de apa a solului si
reducand scurgerea superficiala.
Curatirea si intretinerea pasunii de musuroaie , buruieni ,
bolovani , etc.contribuie la micsorarea eroziunii solului.

Masurile hidroameliorative pe pajisti sunt :

- Valurile de pamant
- Canalele de coasta , centura si nivel
- Terasele

Curs 7 13.04.2016
Metoda de irigatie prin circulatie sau revarsare
Irigatia subterana
Irigarea subterana consta in umectarea solului cu ajutorul apei ce circula prin
conducte ingropate.
Tipuri de conducte intalnite :
Drenuri de ceramica atunci cand la irigatie se poate folosi apa uzata ,
apa iesid pe la rosturi si se ridica in zona radacinilor prn capilaritate
Drenuri cartita , facute cu drenerul , apa se ridica prin capilaritate
Conducte din plastic prevazute cu orificii de iesire a apei , laterale sau
in jos
15
15
15
15
15

Tuburi poroase , cand pot fi folosite ape salcii , care ies prin porii
conductei si se deplaseaza in sol mai ales prin evaporarea de pe
suprafata conductei.

Conductele subterane au o lungime de aprox 300 m si o panta de 7-15%.

Irigatia subterana se foloseste in sere si in rasadnite.
Avantaje :
- Un singur udator poate uda usor 10-15 ha/zi
- Pentru amenajarea suprafetei nu sunt necesare lucrari de
nivelare
- Se foloseste putina energie mecanica sau electrica la hectarul
udat
- Terenul nu are nici un fel de limite obligate formate de
canale , ceea ce permite o larga mecanizare a tuturor
lucrarilor agricole curente ;
- Solul umectat de jos , nu i se strica structura si in spatiul lui
lacunar ramane totdeauna aer.
- Pot fi folosite larg pentru udari o serie de ape uzate ale
centrelor populate sau ale unor fabrici , fara murdarirea
frunzelor sau fructelor plantelor agricole
Dezavantaje :
- Umectarea nu este prea buna si mai ales la suprafata solului
- Sunt foarte mari pierderile de apa prin inflitratie
- Necesita la amenajarea sistemului de irigatie multe lucrari de
terasamente , munca calificata si o mare precizie in instalarea
amenajarii.
La suorafata solului apa ajunge dupa 20-30 ore de udare , daca conductele
se gasesc la adancimea medie de 80 cm , motiv pentru care se recomanda
sa se unde de 4-5 ori pe saptamana , cu o norma de 60-80 m3/ha pe zi .
distanta dintre conductele de udare trebuie sa fie de 1,2-1,5 m. Pentru o
udare obtima lungimea conductei se recomanda sa nu depaseasca 130 m.

IRIGATIA PRIN PICURARE

Sistem de irigare prin picurare componente principale
1. Sursa de apa
2. Sistemul de filtrare este dimensionat de in functie de calitatea apei si
de suprafata irigata
3. Sistemul de fertilizare obtional
16
16
16
16
16

4. Conducte de transport parte fixa ,confectionate din material plastic

rigid PVG ( pentru conductele subterane ) sau PVC plastifiat pentru

conductele asezate la suprafata ;
5. Conducte de udare ce reprezinta partea activa a instalatiei de irigare
prin picurare, sunt confectionate din polietilena si sunt prinse de
conductele de transport. Distanta dintre orificiile aflate pe conducta de
udare poate fi diferita( 10 cm , 20 cm , 30 cm ). In functie de distanta
dintre planta pe rand, distanta dintre conductele de udare pe
conductele de transport se poate stabili in functie de distanta dintre
randurile de plante.

Materiale folosite la irigarea prin picurare

Pentru montarea sistemelor de irigare prin picurare se folosesc accesorii si
fitinguri , cele mai importante fiind:
- Strat conector cu filet- este piesa de legatura intre teava de
apa si instalatia de picurare. Conectorul poate fi cu filet sau cu
inel. De obicei start conctorul cu filet se foloseste pentru
instalatia de irigare prin picurare tip banda.
- Robinet ( minivalve) care est piesa de legatura intre teava
de apa si instalatia de picurare. Sunt utilizati atat la instalatia
de irigare prin picurare de tip banda dar si prentru cea de tip
tub. Are avantajul ca poate opri irigarea completa pe un rand.
- Mufa de imbinare tub picurare se foloseste la imbinarea
capetelor tuburilor de picurare. Sunt prevazute cu inel de
siguranta ce impiedica desprinderea tuburilor. Se foloseste
cand se doreste marirea randului irigat sau atunci cand
instalatia este deteriorata din diverse motive.
- Racord 16mm x3/4 cu filet exterior face legatura intre
conducte , benzi de udare
- Teu 16x16x16 se foloseste la ramificarea tubului de picurare
de 16 mm.
- Dopul- care se monteaza la capatul liber al benzii sau a
tubului de irigare prin picurare pentru a impiedica curgerea
apei. Poate fi cu inel sau cu filet. Cu cat banda este mai
intinsa cu atat dopul este mai bine prins , se desface foarte
usor permitand golirea benzii de nisip si alte impuritati.
- Garnituri- se folosesc pentru etansarea punctului de legatura
dintre teava de apa si conectori sau robinet.
- Filtru cu sita
17
17
17
17
17

Picurator
Injector ventouri care este folosit pentru introducerea
fertilizatorilor in instalatia de irigat.
Banda de picurare In comert se gasesc benzi de picurare
care au o lungime de 3962 metri , diametrul este de 16,1 ,
distanta dintre picuratori este de 10 cm , o presiune delucru
de 0,6 bar.
Banda de picurare care are 2300 m iar distanta dintre
picuratori este de 15 cm , cu o presiune delucru de 1 bar
Tub de picurare cu diametru de 16 mm se recomanda
utilizarea lui in zonele cu diferente mari de nivel unde sunt
necesare lungimi mari de rand.
Tub de picurare cu o presiune de minim 1 bar si maxim 3 bari ,
distanta dintre picuratoare de 33 cm.

Pentru 150 m2 de gradina sunt necesari :

- 100 metri liniar banda picurare cu pastila cu diametru de 16
mm , cu distanta dintre picuratoare de 30 cm , 15 metrii liniar
tub cu diametrul de 20 mm , 1 bucata de dop cu diametrul de
20 , o bucata de cot cu diametrul de 20 m 10 bucati robineti
cu diametrul de 16 mm , 1 regulator de presiune de , o
bucata racord cu diametrul de 20 cu , 1 buc robinet cu FI=
, 1 bucata unealta de gaurire , 4 buc mufa cu diametrul de
16.
In gradini si parcuri se utilizeaza tevi de picurare ce au un perete gros ce au
0,8-1,1mm. Aceste tevi de picurare se folosesc mai ales la arbusti , arbori
mici , pentru o irigare de precizie. Unele tevi de picurare se pot si ingropa.
In sere se mai gasesc si ciuperci picuratoare.
Ciupercile picuratoare se folosesc mai ales in sere si solarii in special la
culturi in ghiveci. O ciuperca care are in jur de 2-3 l/h cuprinde 60-80 cm tub
capilar si un tepus cu ghiara cu scurgere libera. O ciuperca care are in jur de
4l/h cu ramificatii duble sau ciuperca de 8l/h cu ramificatie in patru cuprind :
60-80 cm tuburi capilare + tebuse cu labirint .

IRIGAREA PRIN ASPERSIUNE

IRIGATIA PRIN ASPERSIUNE IN PARCURI, GRADINI SI
TERENURI DE SPORT
Instalatiile de irigatii prin aspersiune pentru gradini , parcuri si terenuri de
sport sunt instalatii automatizate de udare cu componente ingropate ,
18
18
18
18
18

controlate de un minicomputer ce comanda deschiderea si inchiderea

secventiala a unor electrovane ( roineti electrici) , care permit trecerea apei
ridicarea sub presiune a corpurilor de udare si realizarea udarii.
Dupa inchiderea automata a electrovanelor corpurile de udare intra la loc in
pamant pana la urmatoarea udare ramanand ascunse vederii.
Cele mai folosite marci sunt : Hunter, Irritrol , Toro si Rainbird.
Sistem automat de irigatie cu aspersoare de tip rotor pentru
suprafete mari
Aspersoarele cu rotor sunt aspersoare pop-up care ies din pamant din cauza
presiunii apei , si au raza de udare de la 5 metri in sus , unghiuri reglabile ele
putand iriga sub forma de cerc.
Sistem automat de irigatii cu aspersoare de tio spray pentru
suprafete mici sau inguste
Aspersoarele Spray sunt aspersoare pop-up dar au raza de udare intre 1,5m
-5,5m .
Aspersoarele hunter se pot folosi la spatii mari cu raze intre 5,2-14,3m.
Hunter 25 ultra cu raza intre 13,7m-21,3m. Hunter PGP raza de
stropire intre 17-29m.
Aspersorul Rain Bird- este folosit pentru peluze , terenuri sportive si
la terenurile de golf. Raza de stropire este intre 17-29m. RainBird
seria 3500- stropeste cu un jet de apa avand consumul de apa pe minut
scazut facandu-se economie. Raza de stropire este intre 17-29m.
Aspersor Toro se aplica la spatii rezidentiale sau comerciale. Raza de
udare este intre 6,1-10,7m.
Aspersorul Irritrol care asigura cel mai inalt nivel de flexibilitate ,
durabilitate pentru zonele rezidentiale si comerciale. Are un capac robust
rezistent la calcare. Este sngurul aspersor care are o ridicare de 12 cm si o
raza de stropire de 15m.
Aspersorul multifunctional cu 8 duze diferite adica sunt 8 metode de
reglare la duze.
Filtrele de apa este indispensabil sistemului de stropit si are rolul de a
opri si a indeparta impuritatile din apa destinata stropirii. Sunt construite de
obicei din polipropilena intarita cu fibra de sticla. Contin si plase de filtrare
din otel. Caracteristici : - rezistente la coroziune , intretinerea este usoara
deoarece cartusul cu plasa de filtrare se poate scoate si curata usor.
Capacitate mare de filtrare . se gasesc la dimensiuni de -4 .

19
19
19
19
19

Electrovalvele sunt robineti electrici care la un impuls permit trecere apei

prin el. Sunt invizibile pe teren deobicei sunt montate in boxe. Au
posibilitatea de reglare a debitului pentru adaptarea la cerinte.
Fitinguri canelate din polietilena sunt destinate imbinarii tuburilor ce
transporta apa pentru stropit. Valoarea maxima a presiunii lor este de 3,2
bari.
Fitinguri cu olandez prin fitingurile cu olandez se realizeaza distributia
apei in electrovalve. Au ca efect accelerarea si simplificarea procesului de
montaj.
Prize de apa ex robinetul de gradina cu , cutie. Este cea mai simpla solutie
daca pe teren avem nevoie de un punct de alimentare cu apa. Are forma unui
caminrotund , complet inchis , are incorporat din fabricatie un robinet cu un
racord de pe filet interior.
Conector de apa care este tot un punct de alimentare cu apa pe teren dar
odata cu introducerea cheii apa incepe sa curga , ea se opreste la scoaterea
cheii. Presiunea maxima este de 3,5 bari.
Pompa electrica este destinata in locurile unde este energie electrica , se
utilizeaza de obicei la case pentru irigare si uz casnic.
Programatoarele care au rolul de a porni respectiv de a opri sistemul de
irigat la intervale de timp prestabilite.
Senzori de ploaie care este un aparat ce ne ajuta sa nu iriosim apa pentru
irigare. Contine o sonda cu o sensibilitate reglabila . acest aparat este setat
ca pe timp de ploaie sa blocheze irigarea si se poate seta la cati milimetrii de
precipitaie sa se intample aceasta si pentru cat timp sa fie blocat.
ASPERSIUNEA CLASICA

Curs 8

SALINIZAREA SOLURILOR
20
20
20
20
20

Salinizare reprezinta acumularea in sol a sarurilor solubile in apa. Aceste soluri iclud
K,Mg,Ca,Cl si SO4 CO3 , HCO3 , Na acestea se dizolva si sunt trasportate impreuna cu
apa. Atunci cand apa se evapora sarurile raman.
a
b

Salinizare primara- care presupune cumulul de saruri prin procese natural

datorita cantitatii mari de saruri a solului de origine si al apei subterane.
Salinizare secundara datorita interventiilor umane. Ex: metode de irigare ,
de drenaj insufficient.

Acumularea de saruri e una dintre principalele amenintari fiziologice pentru

ecosistem.
Efectele salinizarii:
Salinizarea afecteaza negativ dezvotarea plantelor prin limitarea asimilarii de
substante nutritive si prin diminuarea calitatii apei disponibila pentru plante. Acest
lucru afecteaza metabolismul organismelor din sol determinand o fertilitate extrem
de scazuta a solului . De asemenea salinitatea provoaca uscarea plantelor ca urmare
a cresterii presiunii osmotice precum si a efectelor toxice ale sarurilor.
Provoaca distrugerea structurii solului care din cauza lipsei de oxigennu poate
intretine nici dezvoltarea plantelor si implicit nici cresterea animalelor.
Creste impermeabilitatea straturilor de adancime ale solurilor facand imposibila
utlilizarea terenului pentru cultivare.
Factorii naturali ce provoaca salinizarea :
-

Evenimente geologice care pot creste concentratia de saruri din apele

subterane si prin urmare din soluri.
Infiltrarea apelor subterane in zone aflate sub nivelul marii , respectiv
microdepresiuni fara scurgere sau cu un grad redus de scurgere.
Ape care se revarsa din substraturi geologice care elibereaza cantitati mari de
saruri.
Actiunea vantului care in zonele costiere poate deplasa cantitati moderate de
saruri in interiorul teritoriului.
Clima ( in special in zonele aride )
Gradul de acoperire a terenului cu vegetatie.
Topografia locului ( panta , lungime)

Factorii antropici ai salinizarii :

-

Irigarea cu ape bogate in saruri

Ridicarea panzei freatice din cauza activitatilor neadecvate ( infiltratiile
provenite de la canale si rezervoare necaptusite , distributia neuniforma a
apei pentru irigatii , sistemele pentru drenaj neadecvate etc.)
Utilizarea apelor reziduale bogate in saruri pentru irigatie.
21
21
21
21
21

Contaminarea solurilor cu produse industriale secundare ( ce contin saruri).

Salinizarea este una dintre cele mai raspandite procese de degradare ale solului. In
Europa solurile afectate de saruri exista in general in Ungaria ,Romania , Grecia ,
Italia , Insula iberica. In tarile nordice indepartarea ghetii de pe sosele cu ajutorul
sarurilor poate conduce la o salinizare a terenurilor ( dar izolata) . Salinizarea
afecteaza in U.E. aprox. 3 milioane de hectare. Aceasta este principala cauza a
desertificarii.
Clasificarea solurilor saline in functie de continutul de saruri solubile :
-

Sol
Sol
Sol
Sol

slab salinizat ( 0,1-0,25% saruri )

moderat salinizat (0,26-0,6% saruri)
puternic salinizat (0,61-1%saruri)
foarte puternic salinizat (>1 %saruri )

Lucrari de ameliorare : cele mai importante lucrari de ameliorare a tereurilor

ameliorate sunt :
-

Spalarea solului de saruri

Drenarea apei freatice salinizate
Ameliorarea saraturilor prin aplicarea de amendamente

Spalarea solului se face cu apa dulce aplicata prin aspersiune sau

inundare. Norma de spalare variaza in functie de continutul de saruri din sol ,
de textura si de adancimea apei freatice. Cantitatea de apa necesara
estimata este cam de 1200-1500 m3/ha repartizata in 1-6 udari. Spalarea se
face toamna si la inceputul iernii ( atunci nivelul apei freatice este cel mai
coborat ). Inainte de spalare solul trebuie arat adanc , grapat si bine nivelat
pentru a se asigura o drenare buna si uniforma a apei.
Drenarea apei freatice este operatia de coborare a nivelului freatic si se
aplica in cazul solurilor saline a caror saraturare s-a produs prin ascensiunea
apei subterane mineralizate. Drenajul se realizeaza cu ajutorul unor canale
deschise sau inchise numite drenuri. In cazul in care salinizarea este produsa
prin inundarea terenurilor cu ape salinizate se executa diguri sau canale
pentru preluarea si dirijarea apelor catre raurile colectoare.
Aplicarea de amendamente amendamentele sunt substante chimice
naturale sau industriale care incorporate in sol produc anumite transformari
ale sarurilor solubile. Amendarea solurilor se realzieaza cu ajutorul : gipsului ,
calcarului , sulfului , sau a folosirii unor deseuri industriale. Gipsul- este
amendamentul cel mai folosit, si cantitatea de gips necesara se stabileste in
functie de continutul de sodiu si de textura solului. Astfel pentru un sol cu
textura usoara ( nisipoasa) se folosesc 1-8 tone gips/ha. Pentru textura
mijlocie se folosesc 5-9 tone/ha , iar pentru textura grea 7-10 tone/ha.
Amendamentele naturale sunt ingrasamintele organice ( gunoiul de grajd se
recomanda 30-50 t/ha) ,ingrasaminte minerale( azotul de amoniu se aplica in
jur de 300kg/ha , sulfatul de amoniu 35-45 kg/ha) .

22
22
22
22
22

Impadurirea terenurilor saraturate - pentru impadurirea terenurilor

saraturate se folosesc : arbori recomandati sunt : artarul , dudul , pinul ,
plopul alb , salcioara , castanul necomestibil , salcamul japonez , ulmul si
zarzarul. Ca arbusti : caprifoiul , catina rosie si alba. Pregatirea terenurilor
pentru efectuarea plantatiilor pe terenuri saraturate trebuie sa se faca prin
desfundarea adanca a solului pe toata suprafata si in fasii. Se recomanda
plantarea in gropi cam de 40x40x40 cm cu introducerea in aceste gropi a
ingrasamintelor minerale sau organice. Se recomanda introducerea in gropa si
a unei cantitati de pamant cu concentratie mare de humus.in general numarul
de puieti la hectar este in jur de 2500-6700.

NOTIUNI DE HIDROLOGIE
Hidrologia este stiinta ce studiaza originea , distributia si caracteristicile apelor
terestre avand ca obiect general studiul ciclului apei in natura. Hidrologia este
divizata in 2 mari domenii :
-

Hidrologia uscatului sau hidrologia continentala

Hidrologia marilor si oceanelor

Hidrologia uscatului sau continentala

1
2
3
4
5
6

Hidrogeologia - se ocupa cu cercetarea apelor subterane in scopul cunoasterii

modalitatilor de formare a straturilor acvifere a izvoarelor a caracteristicilor
lor a circulatiei apelor subterane, a proprietatilor hidrogeologice ale rocilor.
Potamologia- este studiul hidrologic al apelor curgatoare de suprafata .
Limologia studiaza geneza , evolutia si proprietatile unitatilor acvatice
stataoare naturale sau artificiale.
Telmatologia studiaza d.p.d.v. hidrologic mlastinile
Glaciologia studiazaraspandirea zapezilor permanente si a ghetarilor ,
geneza si miscarea lor , tipurile de ghetari.
Hidrologia interfluviilor se referea la studiul hidrologic al bazinelor
hidrografice.

Hidrogeologia este impartita in 3 subdiviziuni :

-

Hidrogeologia generala
Dinamica apelor subterane
Hidrogeologia aplicata

Volumul de ape subterane dulci este in jur de 8,467 milione de km 3, ce corespunde

acviferelor situate pana la cca 200m adancime. Pana la 2000m adancime acviferele
au o capacitate de 24 de miloane de km 3 , iar pana la 5000 m adancime avem 60
milioande de km 3 de apa subterana. Din atmosfera pana in aduncurile structurilor
geologice apa se purifica si devine apa subterana. Principala sursa a apelor
23
23
23
23
23

subterane sunt precipitatiile generale de vaporii de apa din atmosfera . o alta sursa
de apa subterana mai provine din condensarea vaporior rezultati din procesele
fizicochimice din adancime. Umiditatea contribuie la alimentarea acviferelor prin
condensare si infiltrare. Se estimeaza ca un procent de 15-20% se transforma in apa
subterana. Scurgerea de suprafata se datoreaza deplasarii gravitationale pe
suprafata topografica a acelei parti din apele meteorice ce nu a fost supusa infiltrarii
, evapotranspiratiei sau a retentiei superficiale a bazinului hidrografic.
Factorii ce determina cantitativ scurgerea de suprafata : caracteristicile
precipitatiilor , caracteristicile solului ,caracteristicile formatiunilor geologice.
Scurgerea hipodermica reprezinta o parte din inflitratie ce circula cvasi-orizontal
in zona de aerare. Marimea debitului scurgerii depinde de nivelul hidrostatic.
Scurgerea subterana apare atunci cand zona de aerare are o umiditate suficienta
pentru a permite unei parti din apa infiltrata sa alimeteze acviferele freatice.
In zona nesaturata avem apa si aer, apa din aceasta zona a solului este folosita de
plante .
In zona saturata golurile din sol sunt complet umplute cu apa.

Curs 9 27.04.2016
Directia si viteza miscarii apelor subterane sunt determinate de
caracteristicile acviferelor si a straturilor impermeabile din pamanat.
Miscarea apelor subterane depinde de permeabilitatea si porozitatea adica
de volumul golurilor din materialul rocilor de la suprafata. Daca roca permite
apei sa se deplaseze relativ usor prin ea atunci apa subterana poate strabate
distante semnificative intr-un interval de ordinul zilelor. Daca apa subterana
se misca prin rocifoarte greu permeabile amplasate mai ales in acvuferele de
adancime aceasta are nevoie de mii de ani sa revina la suprafata. Apele de
suparafata si cele subterane circula in 2 domenii spatii distince in bazinul de
receptie al cursului de apa.
Bazinul hidrografic este domeniul de suparafata care dreneaza toata
scurgerea de suprafata in talvegul sau in albia unui singur curs de apa
principal. Bazinul hidrogeologic este domeniul subteran in care apele
subterane curg catre acelasi curs de apa sau lac sau o linie de izvoare.
Alimentarea hidrostructurilor se face in principal prin inflitrarea
precipitatiilor in zonele formatiunilor permeabile sau prin drenajul cursurilor
de suprafata.
24
24
24
24
24

Morfologia bazinului hidrografic si caracteristicile suprafetei acestuia adica

gradul de impadurire, constitutia litologica, determina caracteristicile
hidrologice ale cursurilor de apa si intensitatea infiltratiei ce alimenteaza
acviferele.
Pantele mari si caracterul impermeabil al formatiunilor acoperitoare
determina variabilitate mare a debitelor retelei hidrografice, caracterul
sezonier al cursurilor de apa si alimentarea redusa a hidrostructurilor.
Pantele reduse ale suprafetei topografice , permeabilitatea mare a
formatiunilor acoperitoare determina cresterea infiltrarii precipitatiilor ,
reducerea variabilitatii debitelor si favorizeaza alimentarea hidrostructurilor.
Distributia in adancime a apelor infiltrate din precipitatii sau a celor drenate
din reteaua hidrografica este conditionata de structura geologica a
formatiunilor. Apele de suprafata si cele subterane se separa in bazinul de
receptie dar au legaturi permanente prin care se regleaza bilantul global al
resurselor de apa si calitatea acestora. Relatiile intre apele subterane si cele
de suprafata sunt permanente , au o dinamica activa in special pentru
acviferele aflate la mica adancime. Efectul relatiei hidrodinamice intre apele
subterane si cele de suprafata apare vizibil in :
- Variabilitatea debitelor retelei hidrografice
- Calitatea apelor subterane.
Raurile alimentate din subteran au un caracter permanent si o
variabilitate redusa a debitului , in timp ce raurile fara alimentare
din subteran au o variabilitate mare a debitului si au un caracter
sezonier.
Evaluarea cantitativa a contributiei acviferelor la alimentarea cursurilor de
apa se face cu ajutorul hidrografului debitelor a scurgerii totale.
Metodologia de separare a scurgerii subterane din scurgerea totala se
bazeaza pe relatia intre evolutia nivelului apei in rau si a nivelului apei in
acviferul care il alimenteaza. Cu cat cota nivelului apei in acvifer este
mai mare in raport cu cota nivelului apei in rau , alimentarea raului
din acvifer este mai importanta.
Pentru evaluarea contributiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apa se
utilizeaza si diferenta dintre calitatea apelor de suprafata si calitatea apelor
subterane.
Bilantul hidrogeologic al unui acvifer avand o structura
complexa este recomandat ca in prealabil sa se cunoasca bilantul global al
bazinului de receptie in care este cuprinsa hidrostructura sau acviferul aflate
in legatura dinamica cu apele de suprafata.
25
25
25
25
25

Obs. Deplasarea apei subterane in terenurile nesaturate se face cu atat mai

usor cu cat gradulde saturatie este mai mare. Dupa saturare deplasarea apei
subterane este favorizata de cresterea dimensiunii golurilor, reducerea
vascozitatii si cresterea greutatii specifice. Conductivitatea hidraulica este
parametrul care sintetizeza caracteristicile deplasarii apei subterane prin
intermediul valorii vitezei de deplasare al apei in conditii hidrodinamice
standard.
Domeniul de variatie a conductivitatii hidraulice este foarte mare. Variaza de
la 1000m/zi pentru bolovanisuri , pietrisuri si poate ajunge la valori foarte
mici de 0,001m/zi daca intalneste argile si marne. Autoepurarea apei
subterane se face prin sorbtie, dezintegrare radioactiva, precipitare chimica,
degradare biologica etc. Substantele dizolvate in apa sunt fixate fizic prin
sorbtie de granulele minerale ale terenurilor in care sunt acumulate
acviferele fixate chimic de carbonul organic din apa , precipitate in reactie cu
diversi compusi din apa , degradate biotic sau abiotic.
Nivelul Piezometric - este nivelulpana la care se poate ridica apa
subterana captiva , ce se afla sub actiunea presiunii hidrostatice atunci
cand are loc egalizarea acestora cu presiunea atmosferica ( de exemplu cu
prilejul unor foraje). Daca nivelul piezometric e ridicat apele subterane
tasnesc deasupra solului.
Hidrostructura este spatiul geologic in care se produce curgerea apelor
subterane fiind constituita dintr-un ansamblu finit de terenuri ce se
diferentiaza dupa caracteristicile geologice ( varsta , structura , litologie)
si comportamentul lor in raport cu apa ( permeabile , impermeabile )
conectate printr-o legatura hidraulica permanenta.
Acviferul este partea saturata cu apa a unei formatiuni permeabile
suficient de conductoare pentru a permite curgerea semnificativa a unui
curent acvifer si captarea profitabila a apei subterane.
Energia de care dispune apa subterana pentru curgerea DH este egala cu
diferenta dintre energia cu care intra in hidrostructura H0 si cea care iese Hf.
Aceasta energie ( semai numeste si energie potentiala a apei subterane.
Domeniul de variatie a porozitatii variaza de la 0,1% ( pentru roci granite
fisurate) si poate ajunge pana la 25% pentru nisipuri si pietrisuri. Deplasarea
apei subterane depinde nu numai de proportia golurilor ci si de forma si
dimensiunea acestor goluri. Permeabilitatea este dependenta de structura
minerala de forma si dimensiunea golurilor prin care se pot deplasa fluidele si
se exprima prin intermediul coeficientului de permeabilitate KP. Valoarea
coeficientului de permeabilitate pentru terenurile granulare este
26
26
26
26
26

proportionala cu patratul diametrului mediu al granulelor din care este

constituit. Cea mai mica valoare a lui Kp este de 0,001 darcy ( pentru agrila )
si de 1000 darcy ( petru pietris bine sortat).

MASURAREA VITEZEI APEI

Masurarea vitezei apei pe rauri se poate face cu ajutorul moristei
hidrometrice cu ajutorul flotoarelor , pendulului hidraulic , tubului Pitot.
Miscarea apei in rauri sau pe alte cursuri de apa este in general neuniforma
dar pentru intervale mici de timp si pe sectoare de lungime limitata ,
miscarea poate fi considerata uniforma.

DISTRIBUTIA VITEZEI APEI

Viteza maxima se gaseste la 0,2 x h
Viteza medie se gaseste la 0,6-0,5 x h
Viteza minima 5-10 cm deasupra fundului albiei , fundului canalului.
h- adancimea apei.
a) Masurarea vitezei apei cu ajutorul moristei hidrometrice- morisca
hidrometrica este un instrument consacrat pentru masurarea cu
precizie a vitezei apei , ea transforma prin intermediul palelor unei elice
miscarea de translatie a masei de apa intr-o miscare de rotatie a axului
pe care este prinsa elicea astfel incat intre viteza curentului de apa si
turatia motorului moristii este urmatoarea relatie : V= a x n + b , unde
a,b- parametrii elicei , n- numarul de rotatii intr-o secunda ale rotorului
moristii.
b) Determinarea vitezei apei cu ajutorul flotoarelor flotoarele sunt
corpuri care plutesc putand fi confectionate din diferite materiale care
permit obtinerea unor obiecte cu greutatea specifica mai mica decat a
apei. Cu ajutorul flotoarelor se poate determina fie viteza de suprafata
cand se folosesc flotoare de suprafata. Iar pentru masurarea vitezei
medii a apei se folosesc flotoare lestate ( adica sunt cumplute cu nisip,
lest etc. Adica au greutate mai mare). Mod de lucru pentru det vitezei
apei :
1) se alege un tronson de rau a carui lungime se determina cu
ajutorul ruletei
2) se pune un flotor si se cronometreaza . v=(L/t) x K
K- coeficient de corectie care are valori cuprinse intre 0,8 pentru
cursuri de rauri si de 0,6 pentru canale.
27
27
27
27
27

Apl: Sa se determine viteza de suprafata a apei intr-un canal de

irigatii stiind ca lungimea lui este de 72m , timpul cronometrat
T1=78 sec , T2= 81 , T3=82 sec.
V1= 0,55 , V2=0,53 , V3=0,52 , Vmedie= V1+V2+V3 / 3 = 0,53 M/S

C11. 18.05.2016 IF
Irigatiile hidroponice
Cultivarea plantelor pe medii apoase artificial, cu acelasi continut de mutrienti
precum solul poarta denumirea de hidroponic. Plantele pot fi crescute cu
radacinile doar in solutia nutritiva sau intr-un mediu inert precum perlitul , vata
minerala , bile de argila, fibre de cocos.
Tipuri de sisteme hidroponice
1. Sistemul Wick care consta in urmatoarele caracteristici : rasadurile sunt
plantate intr-un mediu inert ( vata minerala , fibre de cocos , bile de argila) iar
sub recipientul cu plante este un rezervor cu apa cu nutrienti. Conexiunea dintre
cele doua se face prin doua sau mai multe fitiluri de material absorbant care
asigura circulatia apei cu nutrienti la plantute. Apa din rezervor este aerata ,
oxigenata.
2. Sistemul de cultura pe apa este unul foarte simplu , in care plantele sunt
expuse direct solutiei cu nutrienti. Se folosesc pompe de apa pentru a mentine
circulatia oxigenului in solutie. Acesta este sistemul perfect pentru plantele cu o
rata de crestere rapida si care au nevoie de multa apa.
3. Sistemul aeroponic este unul mai complex si de inalta tehnologie deoarece in
acesta plantele sunt suspendate deasupra unor stropitoare care creeaza o ceata
cu solutia de nutrienti direct la radacinile plantelor. Aceste stropitori asigura
udarea radacinilor odata la cateva minute.
4. Sistem prin picurare ( drip) este cel mai utilizat in intreaga lume. In acest
sistem plantele , sunt introdu-se intr-un mediu inert , iar cu ajutorul unei pompe
de apa , solutia cu nutrienti ajunge de la rezervor direct la plantute. Excesul de
28
28
28
28
28

apa se scurge inapoi in rezervor , este recirculat si oxigenat si apoi trimis din nou
spre plante. Prin intermediul acestui sistem pot creste mai multe tipuri de plante
de odata.
5. Sistemul de inundare di drenare ( ebb and flow) ce utilizeaza o tava de
crestere si un rezervor care este plin cu solutie cu nutrienti. O pompa de apa
inunda periodic tava de crestere cu solutia cu nutrienti care apoi se scurge incet
inapoi in rezervor. Astfel plantele primesc infuzii regulate cu nutrienti , fara a
avea nevoie de o oxigenare suplimentara. Plantele stau in vata bazaltica sau
pietris deoarece plantele nu necesita scufundare, dar pentru cele care au nevoie
de umezeala mai mare se recomanda fibrele de cocos.
6. Sistemul pe film nutritiv (NFT)- prin acesta se asigura constant un flux de
solutie cu nutrienti direct la radacinile plantelor. Acesta foloseste pompa de apa
24h. In plus, plantele nu sunt tinute in niciun mediu inert, acestea sunt tinute in
niste cosulete de plastic.
Cam de pe 2,1ha se pot recolta anual 24 m3 de peste si 34m3 de peste.
Avantajele sistemului hidroponic
1. Sistemul hidroponic poate fi instalat oriunde , nu depinde de tipul de
sol , nu ia in consideratie daca solul e bogat , acid sau prea umed ,
etc.
2. Economie de apa deoarece apa este recirculata, evaporarea este
mica, si pierderea apei in sol inexistenta.
3. In sistemul hidroponic plantele primesc ioni asimilabili direct ( nu
mai este necesara descompunerea materiei organice , ca in cazul
culturilor pe sol.). In acest fel plantele se concentreaza doar pe
absorbtie si crestere.
4. Dispar toate bolile si daunatorii inclusiv buruienile.
5. Consum redus de pesticide; consumul de erbicide este egal cu 0.
6. In sol plantele pierd multa energie in dezvoltarea radacinior pentru a
gasi nutrienti, in sistemul hidroponic radacinile primesc constant
solutie cu nutrienti astfel planta se poate concentra pe dezvoltarea
frunzelor , florilor si fructelor; spatiul este folosit foarte eficient si
implicit creste productia. Spre deosebire de sol , oxigenarea
adecvata a radacinilor plantelor se face mult mai usor in acest
sistem hidroponic.
7. Plantele in cazul irigarii hidroponice rodesc mai repede decat in sol.
DEZAVANTAJE
1. electricitatea pentru functionarea pompelor.
2. Intretinerea/mentenata echipamentelor este costisitoare ( deoarece
au foarte multi senzori )
3. Hrana pestilor
4. Nu se pot cultiva toate legumele.
5. Nu este foarte ieftina.
29
29
29
29
29

NOTIUNI DE HIDROSTATICA
1. Densitatea este egala cu raportul dintre masa si volum. Unitatea de masura
este kg/m3 , volumul se masoara in litrii , 1l= 1dm3. Densitatea apei :
1000kg/m3 = 1g/cm3
2. Presiunea este egala cu raportul dintre marimea fortei (F) si suprafata pe
care aceasta actioneaza (S). Unitatea de masura = Pa(Pascal).
3. Presiunea hidrostatica a unei coloane de fluid ( lichid sau gaz) de densitatea
ro si inaltime h. Pentru a studia comportarea fluidelor se utilizeaza un model
fizic numit fluidul ideal ( adica este incompresibil si nu are vascozitate).
Presiunea hirostatica reprezinta presiunea exercitata in interiorul unui lichid
aflat in echilibru in camp gravitational.
Suprafata libera a unui lichid aflat in echilibru se orienteaza astfel incat sa fie
perpendiculara pe rezultanta fortelor. Cea pe orizontala este forta de inertie ,
iar cea care merge in jos e forta de greutate.
Presiunea din interiorul unui lichid are urmatoarea formula P= ro*g*h unde
ro-densitatea , g-greutatea , h-inaltimea corpului .
Presiunea hidrostatica este independeta de forma vasului in care se afla
lichidul.
Presiunea hidrostatica este aceeasi in toate punctele aflate la aceeasi
adancime in lichid.
4. Centrul de masa este definit drept punctulunde se aplicca rezultanta
greutatii punctelor materiale din care este format un corp. El coincide cu
centrul de simetrie pentru corpurile simetrice.
5. Barometrul sau Tubul lui Toricelli este un tub inchis la un capat care este
umplut cu mercur dupa care este intors. Tubul lui Toricelli ajuta la
determinarea presiunii.
1 atm = 101292,8 Pa.
Un tor ste o unitata tolerata egala cu presiunea unei coloane de mercur
avand inaltimea de 760mm ( 0,76m) ce echilibreaza presiunea coloanei de
aer care apasa in dreapta tubului.
6. Atmosfera tehnica at
At=kgf/cm2 = 9,8/(10-2)2 Pa = 98000Pa =0,967 atm
7. Legea lui Pascal presiunea hidrostatica intr-un punct din interiorul unui lichid
se exercita uniform din toate directiile.
8. Legea lui Arhimedie reprezinta rezultanta fortelor exercitate asupra corpului
cufundat in fluid , numita forta arhimedica , este egala si de sens opus cu
greutatea volumului de lichid dezlocuit de corp.
9. F=F2-F1=(p2-p1)*S= ro*g(h2-h1)*S= ro*g*h*S=G
10. Densimetrul un corp introdus intr-un lichid este supus actiunii a doua forte :
greutatea sa G si forta arhimedica FA. Din conditia de egalitate a celor doua
forte rezulta ca densitatea lichidului este invers proportionala cu adancimea x
la care se scufunda densimetrul in lichid:
G=mc*g
30
30
30
30
30

Daca se cunoaste inaltimea densimetrului si densitatea corpului , de poate

indica pe scala direct densitatea lichidului.
11. Puterea unei turbine- prin care trece un debit de apa D=10m 3/s si are o
cadere h= 5 m p=?. Se demonstreaza ca puterea este egala cu debitul ori
presiunea hidrostatica . iar puterea este egala cu lucru mecanic/ timp. Lucru
mecani=G*h , V- volumul.
12. P=L/t=mgh/t=(V/t)*ro*g*h=Dp.

31
31
31
31
31