Eroziunea solului

fi lipsite de majoritatea faunei qi terestre. F6rd el, continentele ar sublire mafe parre a scoarlei resurs' vitald' activitarile umane deterioreaz' aceast' florei. Dar in z'ele noastre pe tot Globul formate principale. in primul rand mineralele' solul este un amestec de trei componente in al doilea rAnd solul conline rocilor debazd,roca-mama, aflatd dedesubt' prin sfdrdmarea asemenea unui de plante qi animale) care aclioneazd substanle organice (rdmaqile putrezite vii in al treilea rdnd, solul inglobleazd organisme care leagd granuiele rocilor sf[rdmate. ,,liant', descompun mineralele' bacteriile qi ciuperciie care nevertebrate, precum viermi, care transformd
substanleleorganice'Solurilenusuntsolide.Aproximativdou6cincimidincompozilialoreste stratul cel c'liva centimetri qi cdliva metri, in timp ce aer' Grosimea solului variazd'intre
apd sau

Pimf,nturiqisoluri.Solulestematerialuifragilqiafdnat,careacoperdintr-unstrat

grosime de numai 25 de centimetri' mai productiv, stratul superior, are o in solurile fertile de soluri' De exemplu grdul prospera Unele piante preferd anumite tipuri cel mai bine in solurile nisipoase, in timp ce cartofii cresc argiloase, orzul preferd solurile ugoale
addnci cu humd, bogate

in substanle organice'

de soluri' deoarece fermierii Pot modifica culturi se simt bine in mai multe feluri Unele

sau chimicd' compozilia solurilor prin fertilizare organicd pantd abruPtd' panta terenului' De pe un teren cu calitatea solului poate fi afectatd qi de sunt iniliall a fost indep6rtat6' iar impreund cu aceasta solul este spdlat ugor, odat6 ce vegetalia granulele de sol' indepdrtate qi rdddcinile care fixau clima este cu pant6 abruptd este 9i ea mai dificila' utilizarea utilajelor agricole pe un teren

unfactormajoralcalitdliip6m6ntuluigidrepturmafe,calamitdlinaturaleprecumsecetagi ger 9i grindina pot compromite culturile' inundaliile, sau daunele provocate de vint,

aflat in de obicei plat, cu soiuri adAnci qi fertile, Plmdntul de cea mai bunl calitate este

ZonecarenusuntSupusecatastrofelornaturale.ometoddtradilionaldconst6,insdpareaunor dar josul versanlilor. Terasarea incetinegte eroziunea solului, serii de trepte, numite tetase, in
de a face agriculturd' reprezint|,o metod6 destul de costisitoare pentru cultivarea cerealelor, deoarece aduc Solurile de calitate superioard sunt folosite

fermierilorcelmaimareprofit.odatacudiminuareacalitalii
solului' compromitere a recoltei qi de erodare a

solului, cresc riscurile

de

in
utilizdrii

fie neeconomi cd' iat solul trebuie destinat' cele din urmd cultivarea solului devine
ca pdqune, fre

utilizdrii in silvicuitur['

Calitatea pdmdntului propice agriculturii, depinde de administrarea acestuia. Solurile au nevoie de sute de ani pentru a se forma, dar pot
defectuoasd. Cele

fi

distruse

in

c61iva ani printr-o administrare

doui mari ameninldri pentru soluri sunt: poluarea gi eroziunea acestuia.

Eroziunea solului. Cea mai gravd formd de degradare a solului este eroziunea. Eroziunea
solului este provocatd de intrebuinlarea incorectd qi nu trebuie confundatd cu eroziune a naturald.

Eroziunea naturalI este un proces lent care nu poate fi oprit. Dar, odatd cu aceastd uzurd
naturald, se formeazf, solul nou.

Oamenii de qtiinld au estimat cd durata de erodare qi indepdrtare naturald a unui metru

pdtrat de pdmdnt este aproximativ de 30.000 ani.

Dar, administrarea incorectd a pdmdnturilor poate sd accelereze in aqa mdsurd acest proces,
incAt suprafele mari de teren

fertil

se

pot de-grada in cAteva decenii.

Cum apare eroziunea solului. Eroziunea solului se produce pe terenurile care au fost
cultivate sau pdqunate prea intens. Suprasolicitarea solului, apare, in condiliile in care anumite

plante sunt cultivate an de an, dar nu se face fertilizarca qi substanlele nutritive nu sunt
reintroduse in sol.

Cultivarea intensd reduce fertilitatea pdmdntului gi provoacd scdderea producliei la hectar.

Este redusS, de asemenea, coeziunea solului, scdzAnd astfel rezistentd

Deteriorarea pdqunilor se produce dacd omul cregte prea multe animale pe

lui la eroziune.
o suprafald,
datd.

Numdrul prea mare de animale consumd vegetalia intr-un ritm mai rapid, dec6t ritmul de
regenerare naturald a acesteia, ldsdnd in urmd pdmdntul gol.

Eroziunea solului se produce in doul faze.in prima faz6, se sfrrAmd bulgdrii de pdmAnt
(masa coeziv6, a solului) in particule separate. in faza a doua, acestea sunt indepdrtate de quvoiul apelor curgdtoare gi de vAnt.

in zonele cu precipitalii abundente, picdturile de ploaie se lovesc de pdm6nt, cu o forld

considerabila.

in mod normal

plantele absorb mare parte a acestei forle, dar dac6 vegetalia

lipseqte, picdturile de ploaie zdrobesc solul dezgolit.

Particulele de praf sunt ridicate in aer qi pot fi deplasate p6nb la 1,5 metri.

Forla izbiturilor picdturilor de ploaie,

suprafald acestuia.

taseazd,

solul form6ndu-se o crustd compact6 la

Crustele impiedicd infiltrarea apei de ploaie in sol qi in rocile de bazd,. in consecinld, cea mai mare parte a apei se va scurge pe suprafala pdm6ntului. Aceastd apd, denumitd de specialigti scurgere de suprafald, poart6, granulele de sol cdtre pdrduri gi rduri.

Sedimentele rezultate umplu albiile rdurilor, micgordnd astfel addncimea lor, provocdnd

inundalii. in cele din urmd cantit[li uriaqe de pdmAnt fertil ajung pe fundul mdrilor. Formarea inversiunilor de relief

obsecvent

cttnscctrcilt

Un torent consecvent, alimentat de un torent consecvent lateral, urmeazd valea unui sinclinal. Torentele consecvente qi subconsecvente erodeazd pdrlile mai pulin rezistente ale anticlinalului, pdnd cdnd cursul de apd subsecvent sapd mai addnc decdt cel consecvent..

Forma reu rete le Io r s uo raimn use.

sapadd u^

che-:nq-sr

straturi orizontale

discordantd

strat dur

Captarea rdurilor

torenle con,\ectentc Bazin hidrogrtJic de tip grutii

Bszin hidrosrafic de tip gratii - detsliu .rubs'ecvenl praduce eroclureu regresivti a vdii c()n,tecvenle fnvecinale. Apoi atrage cursul sttperirtr ctl torenlului con,vecvenl tnvec:irtat Si c'onlinttd (:y cctptat"eu trtrenlult.ti

(ln tttrenl

u.rmator.

Eroziunea pe versanti. Eroziunea de supraferfd se datorcazl scurgerii clilirze pe versanji, a apelor din precipitalii, care spald un strat sublire cle sol. in faza initiald acestd eroziunea este aproape inlperceptibila. irr cele clin Lu'ntd insS recoltele scacl. deoarece solul devine n-rai putin fertil. Mult mai dr:rmaticd este croziunea in adAncime, care, se procluce mai ales. pc tcrenurile inclinate. utide scurgerea de suprafald se adund in curen{i, dupd o plgaie puternicd clevin torenfi qi taie ganfuri adAnci in p[mAnt denurnite ogage, ravene, tor:enfi.

:::w:,

Chiar cu o climci sec:etotlsd pdmdnttrl neperlurbat poate susline o reget{qie bogatd.

Pridurile Si ierbwile
impotriva eroziunii.
prote.f

Prin cul!iy,area lerenurilctr plate rsi tdierea pontilctr de pe punle, ornul

e.\pune .s<tlul eroziunii cuuzate de upd S'it,dnt.

()ullivarea ;trett intensa degradeazd terenurile plate,

cle,stinate ecun't
ritnrul
cle

ea-zii

(lulth,tu'ea ;tluntelrn.

p(tS'unatu/tti.
c're$te

pierdere al sttlului.

De pe coasta dealului se spalit

tot mai mult ptimdnt"/brtil Si

Tt

dS u n

atu I p

et. m

ft l1et7

acc:ele.re

rcd procesul de ero:iune.

Peisajul aproepe gol este rtrcredin{at det tnn oilor Si r:aprelor, " c<tsaS'ii paj i.ytilor", 1tetttru curdtenie
totalr-t.

p dm

In,/inal, tot ce rdmtine in loarl dntu I u i,fe.rt i I de odin irxu. d,

este deSerilrl, dezgolit de sol ,si incuptthil s(t sus{ind vreo t,egettqie.

Dunele longitudinale sunt cauzate de efectele dderigilor curenti de ser.

****---1

Qlf a..Png]!,!]drnal?

e .*praf sputberat de vdnt Miscareu particulelor de nisip srtflate de vfint deusupru suprt(byei nisipoase.

-.
.'-'t'..".-''l'r.

rr

'

Burcune.

Acestu rleuluri din c'alcar

,se inclind spre stAnga cu o pantti abnryttii a escurpantentului indreptnlri spre nord. $isltu'ile t:alcaroose cle stth cttlccn' s-cu.t erodat, fbrntdncl o vale

,sub.s'ea;enld.

Ercsrpament $i vale.
Un graben care leagd doud margini ale escarpamentului. Faliile au aruncat tn jos straturile pe ambele pdr[i, astfel [ncAt o falie tngustd de pdmdnt se afld in centru.

Graben.

In regiunile uscate. cu terenuri plate. pricipah"rl agent de c.roziune ai soluiui este vintul.
Solul nefixat. expus r,.intului, este adunat in creste ryi dLrne. Gl'anulele mi5cate de vAnt sunt sfiritnate, rezultind o pulbere fina. ridicatd apoi in aer qi purtati la distante mari.

Clima gi eroziunea. in anii W7A

de la est Ia vest,

1980. fbarnetea s-a abdtr-it in repetate rdndr-rr"i asupr.il

unei pdrli a Africii. tiumitf, Sahel. Sahelul este o zonl uscatd, acoperitl de ierburi care se intind

in

nordr,rl

A{iicii" la sucl de Sahara, cel nai

mare de;ert din lunre. s-a

in anii i 950, precipitaliile in Sahel au fbst inai intense ca cle obicei. astfel

rn[rit

zona

acoperitd de pd:;uni. LocLritorii savarnei sudice, dens populate, au ?ncepr:t si migr.eze citr:e Sahei. Anirnalele lor au pustiit p.lgunile. ial oanrenii au tiiat arborii. fblosindu-i ca lenrne de fbc.

in anii W7A - 1980 au urnrat o serie de perioade

secetoase qi vegetatia clin Sahel nu s-ar nrai

putttt regenera. VAntririle puternice au irnprd;tiat solul arid, provocdnd eroziunea eoliand dezastrltoasd a solului. Aninralele aru rnurit qi oanrenii au sulbrit de lbanre. cleoarece intinclerile
acoperite odinioara de ierburi s-au translbrmat in degert sterp.

Planuri de viitor. 'fragedia clin Sahel. constituie un avertisment: solr:l nu este o resur.sd infinit5. Astizi cdnd popula{ia lumii este in continud cre;tere. f-ermierii trebuie si gdseasc5,
metode noi, prin care

sI prevind el'ectele neciolite ale eroziunii solglr-li. Noile teSnici,

rnaf

6ritatea

fiind adaptari ale tnetodelor tradifionale. au fost puse la punct tocmai pentru a putea cultir.a
plante pe terenurile in panta si in regiunile cu sol nrai pu{in rbrtil.

gtiinlificd poate veni ?n ajLrtor pentlr,r o mai ra{iona16 qi eficientd fblosire a ingrlqdnrintelor;i insecticidelor care alr un e{'ect ddundtor asupra solulr-ri. I'otodatd se incearcd
Clercetarea

?nlocuirea acestora

cu

substante organice ecologice. Sateli{ii

ailificiaii pot

fi folosili in

tnonitorizarea activititii agricole. penll'r-r a iridentilica zonele in care solurile sunt aclministrate

defectuos.

[roziunea solului - definifie - l'enomenul

proceselor de degradare a solului.

de eroziune a solului l'ace pal'te din procesele de

degradare a terenului; fenoinenul respectirr situindu-se pe prirnul loc

in ceea ce priveqte totalitate

Eroziunea solului - este acfiunea de desprindere. transport qi depunere a parliculelor de sol

sau rocd, sub ac{iunea lactorilor subaerieni ({actori exogeni). l)eci, din sele trei componente
:

desprindere. trausport gi depunere. aratl cd fenonieriul erozional este un proces rnecanic. care

implicl ac[iunea nnor lorle care sf, conc1uc5. pe cle o palte, la

despr:inderea

qi transportul

(depaqirea rezisten{ei particulei de sol. respectiv la atenuarea fortelor respectirre). fle sub aspectul

reducerii fenomenului lespectiv gi a materializ.drii 1ui. in lirnitele (normale), adr"nisibile.

Din'punct de vedere al practicii agricole - fenomenul de eroziune. trebuie conceput ca un

{'enomen clistructiv, care conduce lzr deprecierea calit5lilor productive ale solurilor pi

in llnal, la a spdldrii

degradarea completd a teritoriilol respective. ca unrare a proceselor de eroziune,

orizontudlor de sol.

in funclie de agentr-rl provocator, fenomenele

cle eroziune se

clasificd in:

r . r . o r r o r e

eroziunea prin apd;

cLoziunea prin

viut:

eroziunea chinricf,:
erozir-uteamecanicS:

eroziunea biologica; eroziunea prin shrdturare: eroziunea provt-icatd sub acliunea ghelar:ilor; eroziunea provocatd sub ac{iunea valurilor.
l'enon'renului. procesele cle eroziune se clasihcd in:

in funclie de intensitatea producerii

eroziune nornrali (geologicd): eroziune acceleratd (antropicd).

Froziunea normafir - reprezintl procesul clc desprindcre, spilarc, tLansport, ce are loc in

condiliile ?n care. procesele de solillcare. de acumularre a nrateriei organice qii procesele

ciesprindere Ei transport (cie dislocarc a parliculelor de sol) inclucle qi o ciiscordanl5.

de

in scnsul cf,.

procesul de acumulare. de {bnnare a solului, este predominat la{6 de procesul distr:uctiv al

soh"rlui. Acest f'enomen ars

loc in condiliile in care. factorii cie mcdir-r. cle vegetalie. nu sunt

modilicali

cle

intenen{ia lactorr"rlui unran (in consecin{[. predornin[ elernente]e de acumulare).

E,roziunea acceleratl

rcprezintA procesul

prin care. intre rata de clesprinclere,

cle

tlansport qi rata de fbrmare, de acumulare a materiei organice. se {bnneazd un dezechilibru, in

sensul

c[, volurnul tlansportat (cantitatea de sol

sau de

roci transportath)

depbqegte

vglgrnul

cle

acunrulare (cantitatea de materie organicd).

l)e

aceea. lbnomenul de eroziune ce ac{ioneazd

asupra terenurilor (a solurilor') reprezinti rm proces distructiv. de degradare a mediului. deoarece

in

in care. nu se iau mf,surile corespunzStoare de atenuail:e a fbnonrenelor, poate conduce la disparilia orizontului de sol, al apariliei rocilor q;i funclarnentdrii procesului cie deqertificare
sitr"ralia

biolo-eicd.

Eroziunea accelerati, este o consecin{i a interven}iei brutale, nera{iona16 a factorulli tlman asupra mediului de existenfa a acestuia, nraterializat prin: del'riqiri masive, pdgupat abgzir.,
qi excesil', luarea ?n culturl a terenurilor cu pante necoresplirlzdtoare,lir..l a se lua
prer.'enire Ei conservare a solului.

mis,ri

cie

in situatii specifice s-au intrcidus in culturi plante" ce asigurd. o mai slabd proteclie a
solului. Acest concept de et'oziune antr:opicd implicS. in mod e.xplicit gi {actor:ul social-econonric,
ca element determinat

in degradarea terenurilor, a soluriior,

ca urmare a proceselor erozionale.

Conceptul de eroziune antropicS, subliniazd, cd factorul uman poate qi tr.Uui" sd intervin[

in

misurd incAt sd poatd conduce la prevenirea fenomenului erozional, la atenuarea acestui flagel, in limite admisibile, tolerabile. Limitele adimisibile, tolerabile, reprezintd
asemenea

cantitatea de sol spdlat, admisd, in aqa fel incdt, fenomenul erozional sd nu conduc6 la disparifia proprietdlilor fundementale ale solului respectiv, sd nu degradeze gradul de fertilitate al acestuia, la degradarea ?nsugirilor fizice qi chimice ale mediului de sol.
Sub acest aspect, pornindu-se de la valoarea medie estimatd a cantitdlii de sol ce se poate

forma gi rata de sol ce se poate spdla, s-a stabilit nivelul de toleranld

Se considerd, cd,, in medie, pe suprafald de

r.
pe

ha., in decurs de un an, se poate acumula circa

10 tone de materie organicd (to.lha.lan). Pornindu-se de la acest

nivel de referinld, deoarece

terenurile in pantd fenomenul erozional nu poate

fi

eliminat, s-a recurs la stabilirea anumitor

limite ale pierderilor respective. Cantitatea medie admisibild, exprimatd in tone/hectarlan,trebuie

sd

fie sub 6 tone. Acest nivel T

se diferenli azd, de

la zond,la zond,, in funclie de grosimea stratului

de acumulare cu humus, ?n funclie de riscul producerii fenomenului erozional.

Pentru condiliile ldrii noastre, pierderile admisibile, se recomandd a

fi intre 5 - 6 tone,

cu

particularitdfi in funclie de zond. Pentru a se stabili corect, acest nivel trebuie sd se recunoascd

in fiecare zonl fizico-

geograficd, in funcfie de condiliile pedo-climatice, in funclie de structura culturilor. de cantitatea de materie organicd ce se poate acumula in sol qi coeficientul de transformare in humus. Acest

coeficient se mai numegte qi coeficient izohumic.

de cantitatea admisibild a pierderilor de sol, se poate recurge la stabilirea strategiilor privind alegerea structurilor de culturd qi a raportului acestora, a ponderii acestora in
cadrul unui asolament a culturilor cu o foarte bun6, bund sau slabd, de protectie a solului. Formele de manifestare a eroziunii se clasificd in:

in funclie

o o

eroziune de suprafa{d; eroziune de adAncime.

Eroziunea de suprafa{[ - este un proces erozional ce se produce sub acliunea scurgerilor

superficiale (de la suprafala pdmdntului).

in urma ploilor torenliale, scurgerile

se produc sub forma unei pdnze laminare, repafiizatd,

pe suprafald terenului. Ca urmare a acestor procese de scurgeri, odatd cu guvoaiele de apd sunt
antrenate particulele de sol gi deplasate pe distanle mai mari sau mai

mici. Ca urmare a acestui

proces, dupd un interval de timp,

geneteazd scurgerile

in funclie de frecvenla gi durata ploilor torenliale care de suprafafd, in final, se conduce la spdlarea totald a orizonturilor de
se

acumulare cu humus gi in final se ajunge la roca mamd sau roca de fundare.

Eroziunea de suprafa{i

clasificd in mai multe categorii:

o o o o o

eroziunea de gradul I (slabd); eroziunea de gradul II (moderatd); eroziunea de gradul

III

(moderutd, cdtre puternicd);

eroziunea de gradul IV (puternica); eroziunea de gradul V (foarte puternicd, excesivd).

Eroziunea de suprafa{I, degi se produce relativ uniform totuqi, ca urrnare a denivel6rilor

de teren, a obstacolelor intAlnite pe aliniamentul de ape scurse, au loc concentrdri ale apelor
scurse pe suprafatd,, rar forla distructivd, forla de eroziune a acestor scurgeri se amplific6 qi

mai profunde de sol, manifestdndu-se sub forma unor excavalii de diferite profunzimi gi forme. Fomaliunile elementare ale eroziunii de suprafafd, sunt:
afecteazd' strate

. . o o

$dnlulefe (qiroiuri), cu indllimea

(h): 5 - 10 cm;

rigole, cu indllimea (h)

10 -25 cm.

Caracteristicile fundamentale ale eroziunii de suprafald sunt: indllimea (h) redus6, sub 20 - 25 cm;
sunt formaliuni ce pot fi eliminate prin lucrdri simple ale solului.

Eroziunea de addncime - este forma cea mai avansatd de manifestare a eroziunii solului si
este cea mai distructivd.

Caracteristica fundamentald a eroziunii de adAncime, este:

aceasta apare

in urma scurgerilor concentrate;

Ca urmare a scurgerilor concentrate, forla de eroziune se amplificd, deoarece: Ec

u'1 I 2 (distructivd), este

(m x

in funclie de masd

gi vitezd.

Sub aspectul arealului, eroziunile de adAncime ocupd

suprafa{d redusd,

in

limitele

secliunii respective, dar aceste formaliuni de adAncime, in funclie de profunzimea qi distanla

dintre ele, pot avea consecinle foarle grave asupra zonei de manifestare.

Formaliunile erozionale de ad6ncime prezintd pericolul, cd se pot mainifesta simultan cu

procesul erozional de suprafald qi cu procesele de alunecdri de teren, de unde rezultd"deteriorarea
excesivd nu numai a solului ci gi a terenului.

Modul

de

formare a canalelor
\l)li;1

,:i;\l:t,:&,

"Cttnalele" ultLtr crlunci c:dntl exi.std un,rfi'ut cinlentut cle piimhnt ,tul:s,su1tru/ttyo,soltt/tti, compLts ctcleseu clin urgild,s'au fn cazttl trec'erilor bruSte de lasol lu roca erotlatii ,s'i cctre frytiedicd infiltrarea a7tei. Canalele ies ltr ivealti ckter alunci cdnd stratrrile suzeriottre ,se
prdbuScst'.

Suprafblele afeclate de eroziunea de suprafui{d, asociate cu cele ale eroziunij de adancime si cn pdm6nturi rele (este stadiul cel mai avansat de degradare). Spre clcosebire de fbrmatiunile crozionalc c1e suprafuLfii (qanfulefe sau rigole)" frornaliunile erozionale de adincime uu tnai pot fi desfiinfate prin lr-rcrdri sirnple ale solului, ci implica mdsgri inginereqti. lucrdri de terasamrente, lucr:tiri liidrotehnice constructive, ori C. stopare.

cu alunecdrile de teren. transfbrmd tcrenuri intinsc in supraf'efc neprocttctive, in zone

corespunzdtoare fbrmelor cle rnanifbstare a eroziunii cle aciAncimc.

Formele de manifestare ale eroziunii de addncime. suntl

o . . o '

rigole adAnci, cu indltirnea (h) :25 - 50 cm; oga$e" cr"r indllimea (h) : 0.5 - 2 ni: ravene, cu inirltimea (h) : 2 - 10 nr (gi chiar nrai rnult); torcnti, cu indlfirnea (h) > 10 m.

Fazele eroziunii solului -'\4ecanismul procesului de eroziune cuprinde urmdtoar eIe faze:

faza de impact a picdturilor faza de desprindere faza de transport

-fara de depunere

de

ploaie

Faza de imnact

este acliunea violentd a picdturilor de ploaie ce cad asupra solului sub

influenla gravitaliei terestre acceleratd uneori qi de viteza vdntului , urmdrile impactului fiind
diferite in funclie de starea fizicd a terenului , astfel:

OU
o
Farticule mici dB apa 0 0
$

h
- are loc o indesara si o astupare a porilor capilari pe o sol

oil'l
d1O/
. apare aspeclul de

sol cu textura h.doasa ([.rto'nisipoasa)

afanat

rugozitate mare
mici cratere

adancimede3-5mm 20-38mm

Faza

de

desprindere (dislocare)

desprinderea particulelor sau agregatelor de sol sub ac{iunea directd a

picdturilor de ploaie qi a scurgerilor peliculare gi concentrate (guroiri) accentuatd de mdrimea

pantei , depinde qi de inc6rcdtura energeticd , caracterul ploii torenliale (intensitatea qi durata

ploii torenliale)

Ec: mv2l2:y2 :

C2R

- in urma lovirii solului de picdturile de ploaie rczultdo apdsare gi o opturare a spalilor capilare
apoi o improgcare a particulelor de sol qi apa tulbure la diferite distan{e d :30

90 cm de la locul

impactului gi aterizarea acestora direct pe sol sau pe frunzele si tulpinile plantelor. Faza de transport

atunci c8nd solul instarea (tasat

, afdnat, cultivat) nu mai

poate primi

intreaga cantitate de apd din precipitaliile respective

solului.

se depdgeqte capacitatea de infiltrare a

depinde de volumul total de sol transportat care depinde de debitul scurgerilor pe versant, viteza gi grosimea stratului de apd scurs , tipul de sol qi gradientul de rezistenld precum qi gradul de acoperire cu vegetalie.

Pericolul eroziunii creqte dela2

6 ori la solurile lucrate din deal in vale

Faza de depunere

are loc in urma consumdrii energiei cinetice pe care a avut-o curentul de

apd incdrcat cu aluviuni sau ca urmare a opturdrii cdilor de acces

obstacole , naturale sau artificiale.

a scurgerii prin diferite

- cea mai mare cantitate de sol erodat o dau torentii

Procesul de eroziune

- energia necesard disloclrii gi transportului

este datd de picdturile de

apd gi apa de scurgere distingAnd doud forme de eroziune de suprafa!5:

- eroziune prin picdturi gi eroziune prin scurgere , intre

clar6.

acestea nu poate

fi ficutd o distinclie

Eroziunea prin picdturi arc ca efect sftrmarea agregatelor de sol , impro$carea picdturilor de
ploaie. Aceastd eroziune depinde de: diametrul picdturilor, unghiul de incidenld a picdturilor fald

de suprafala terenului, natura solului, existenla covorului vegetal gi nu in ultimul rdnd calitatea
acestuia. Depinde qi de energia cineticd a picdturilor de ploaie.

Modul cum are loc imoactul:

Relief plirrr

Relief cil F;rrrte

5i.1d

- sre loc o compensatie a msterifllului desprins cu mflterialul dEtrus

;l*r*"$,T#:,-:fr
Eroziunea produsd prin yargere

il";'j;*'

*"
,

are loc numai dupd ce ploaia a umplut porii solului

microdepresiunile existente la suprafala solului dupd care are loc scurgerea in quroaie mici care
se pot

unii devenind laminare antrendnd cu ele gi ce s-a depus in prima fazd. $uroaiele in timp

se

in quvoaie care antreneazdtot mai multe aluviuni (sol , rocb) , pAnd la limita maximd, dupd care particulele antrenate incep sd fie depuse in ordinea inversd a mdrimii
unesc dupd care se desfac

lor (in amonte particulele mai mari, in aval particulele mai mici)

Dintre particulele transportate 90Yo sunt transportate

in

suspensie,

o parte prin tdrdre ,

rostogolire sau salturi. Dacb ploaia continuS, quvoaiele se deplaseazd spre depresiuni in urma lor
rdmdndnd guroiri (20

30 cm addncime), din aceste quroiri incepe eroziunea in addncime.

$uroiri

- rigold -

oga$

ravend

- torent

la culturile anuale scurgerea se produce la o ploaie mai mare de 10 mm, la ierburi perene
scurgerea se produce

la

15

20 mm

in timpul scurgerii mai intdi sunt antrenate particulele de nisip fin iar cel mai greu particulele argiloase gi de nisip grosier. Pentru a caracteriza eroziunea solului s-a introdus
noliunea de eroziune medie specificd (t/ha
ei

an).

Metode de determinare a eroziunii medii specifice

Metodele indirecte

folosite in cuantificarea ercziunii solului

- Ecualia universald a eroziunii solului (Wichmeir) a creat o relalie de interdependenld. - in RomAnia

academicianul'Mofoc a adaptat aceastd relalie folosind mai multe poligoane:

E
E

K.S.C.Cs.L'''. (1,36 +0,97.i +0,138.i')

(t/ha

ei

an)

- eroziunea medie specificd K - coefrcientul de agresivitate climaticd (dat pe hA4i ) - indicd intensitatea precipitaliilorf *""*" 1'^,, , S - erodabilitatea solului sau gradul de rezistenld a solului la eroziune (depinde de tipul de sol) C - factor ce ia in considerare cultura de pe versantul respective cea mai defavorabild - porumb (din deal in vale) C :
1

'..:

pddure
Cs

C:0,001

factorul corespunzdtor lucrdrilor hidroameliorative dinzona studiatd

terenuri neamenajate
terase

Cs:

Cs:0,15

lungimea versantului pe direclia de cea mai mare pantd (m)

se mdsoard pe planuri pentru anumite zone echivalente (TEO)

omogene.

terenuri ecologic

- panta versantului

Cdnd avem mai multe terenuri ecologic omogene E

Ss- suprafafa erenurilor ecologic
Es

fEsS6/ISo i. eal

1 o n*

ed;t$in""^

tl, $ t*\ *,.c,hq pCI-d+a*"7

I

omogene

eroziunea specific omogen6

E (mc/hai
y

an):

1/1O.E/y

greutatea volumetricd (1,6

- ereoziunea medie

Romdnia E : "p'5tm.i fentru

1,89.g/cm3) 6 t/ha ri an

Metoda lui Paleakov

( C* ft-.d

b*o

^"d.Jdil

E=

W'T'

10-6 (t/ha

ei

an)

W:
y

10'H'K (volumul de apd scurs (m3)

- turbiditatea medie a apelor scurse date de aluviunile purtate in suspensie (g/cm3) H - in[llimea ploii de calcul (mm) K - coeficientul mediu de scurgere (in funclie de zond) y - turbiditatea se determind printr-o relalie indirectd T: A'104'f',5 A - coefrcient de coreclie in funclie de facorul pedologic , litologic , relief gi vegetalie I - panta terenului

A:
a

a'b'c'd

- factorul pedologic ; sol greu erodabil , mijlociu , utor b - substratul litologic - roci dure , semidure , moi c - factorul de refief - versant - concave , liniar , trepte , convex d - factorul de vegetalie - acoperire >7 5%o ;25 - 7 5% ; <25yo
Metoda Gaspar =-Anostol
E

t fr-$,*"J"qr%-{a.)
o*$'su-9*^*,
o" r+ {qsic'.acrtio

: A' (EEo'So/ XSs) (m3 /ha ei an)

Eo- eroziunea medie specificd

Ss- suprafala omogend

*;-m1.

depinde de gradul de degradare a terenului

0,5

A:

suprafald mai micd de25o/o degradatd

A:1-intre25Yo-50%

A: 1,5 intre 50 -75% A:2 mai mare de75%o

directe de cu

reae
ti*tri"fi{!

ii solului

1) Metoda comparirii profilelor de sol - este o metodd expeditivd bazatd, pe mdsurdtori ale profilelor de sol gi compararea acestora cu profilul standard

t F-ti* Wc,*fA)

com
l'rr

erilor - este bazatd pe nivelmentul' geometric (ca metodd de mdsurare) rezultdnd cota exactd a terenului degradat ce va fi :d
rlt

' &,tgr"-14,, r-,,$.n ry.+r-f.J tl

it

;-

1." r.rlr, t*:r$#

3)

, fiind amenajate poligoane

sant de garda sau canal de garda

pluvrometru plur,r+graf parcela de scurgere (100 mp) fasii de tabla

palrue de colectare a scurgeru

rezerv+r gradat

"f, l0r^ 6 -'+ f$-,-bj-

d*

pluviomertru - mdsoard cantitatea de precipitatii (h) pluviograful - determind intensitatea ploii toren{iale (i)

^ 10'H.K.r/100 1m3/ha; K- cspfc,lend FJ.qr-r*.1r'f gn''rlV r - turbiditatea in America, cercetdtorul Wischmaier s-a ocupat de eroziunea medie specificd In Romdnia - pentru terenurile degradate - Moloc , Stdnescu - pentru terenurile silvice - Untaru , Constandache, Agririade - eroziunea admisibild pentru Romdnia este de 6 t/ha 9i an

s o-

- infiltrometrele sunt dispozitive care produc o ploaie artificiala a cdrei intensitate , duratd qi cantitate de cddere a ploii poate fi controlat FL - la Bragov - cercetdtorul Ciortuz s-a ocupat cu aceastd metodd Clasificare - dupd suprafata infiltrometrului - cu suprafala mica < 1m2 mijlocie intre 1- 10 m2 , gi mare > 10 m' - dupd modul de formare a picdturilor de ploaie artificiale avem: - infiltrometre cu fire de l6nd - infiltrometre cu aspersoare - infiltrometre cu site - dupd modul de alimentare - manual fcu conducte sub presiune

4 ) Metoda infiltrometrului

o . - a r | _ . r a t, t , tl t '.t .. ] ,/.'r- .tr.' ! !. . I a'_t,. . ts,

,l

.r I

r-

S=0,5mp
pasla

fire de iana. diametru= 2 - 5 mm

{l

tija de susilnere
I

Rama,S=0,5mp

jgheab colector

- alimentdm cuva cu apd, se formeazd.piclturile de ploaie, scurgerea , iar in aval se determind: coeficientul de scurgere (K) , turbiditatea , cantitatea de sol erodat , cantitatea de apd scursd (Was) , cantitatea de apd infiltratd (Wai).
- cantitatea de sol erodatd se calculeaz6 cu aceeasi metod6: E Was: l0'h'K - l0'h'K'r/t00 (m3lha)

l0'H'K'r/100

1m3/ha;

Wai:10'h-Was hi: Wai/10 (mm)

Factorii ce influenteazi eroziunea soluliii.

factori cauzali - ce favorizeazd eroziunea solului factori favorizanli sau condilionali - aceqti factori se intrepdtrund reciproc

E
E

K'S'C'Cs'L"''. (1,36 +0,97.i +0,138.i')

(t/tra

qr

an)

- eroziunea medie specificd K - coehcientul de agresivitate climaticd (dat pe hArti ) - indicd intensitatea precipitaliilor S - erodabilitatea solului sau gradul de rezistenld a solului la eroziune (depinde de tipul de sol) C - factor ce ia in considerare cultura de pe versantul respective - cea mai defavorabila - porumb (din deal in vale) C :

pddure

C:0,001

Cs

- factorul corespunzdtor lucrdrilor hidroameliorative dtn zona studiatd - terenuri neamenajate Cs: I
terase Cs

0,15

L - lungimea versantului pe direclia de cea mai mare panta (m) - se mdsoard pe planuri pentru anumite zone echivalente (TEO)
I

Factorii cauzali sunt agresivitatea pluvial[ aldturi de factorul antropic care reaclioneazl
necorespunzdtor. Factorii favorizanli

omogene. panta versantului

terenuri ecologic

relieful , solul , roca , vegetalia

Precipita{iile: - pot fi din ploile toren}iale sau pot rezulta din topirea bruscd a zdpezilor - nu orice ploaie gi in orice condilii produce eroziunea solului , ploaia se caracterrzeazd,printr-o anumitd mdrime numit[ intensitatea ploii (i) care reprezintd cantitatea de apd cdzutd, raportatd la unitatea de timp (i > 0,5 mm/minut, dupd Berg) Histograma ploii - cu nucleu constant , cu nucleul la inceputul ploii , la mijloc , la sfrrqit , cu
doud nuclee.

Agresivitatea pluviali

in RomAnia Stdnescu , Ils

minute , P - cantitatea e precipitalii cdzutdpe durata ploii - acest indicator (i15) pentru fiecare ploaie insumat reprezintd, indexul de ploaie anual - energia cineticd a picdturilor de ploaie depinde de intensitatea ploii torenjiale , de durata ploii torenfiale , de mdrimea picdturilor de ploaie , de vrteza de cddere a acestora.

- repezintd, forla cu care picdturile de ploaie aclioneazd asupra solului ( : its 'P''') unde I15 - agresivitatea pluvial5 , i15- nucleul ploii pe 15

viteza v6ntului. Diametrul picdturilor cele mai mari sunt de d : 6 - 8 mm , cele mai frecvente sunt sunt de2 - 3 mm. - la o cregtere a diametrului picdturilor de la 1 - 5 mm , realizatd la metoda infiltrometrului , eroziunea creqte de trei ori. Determinarea diametrului picdturilor s-a fdcut cu ulei de ricin. Yiteza picdturilor de ploaie depinde de; - mdrimea, indllimea de la care cad , vitezavantului (v : 2 - 9 m/s). - in perioada de iarnd - ploile torenliale ar fi de lYo

Mirimea piciturilor de ploaie - , depinde e indllimea la care se afl6 norii , intensitatea ploii

primdvara- I9o/o Yara-70% toamna - l0% (6%in luna septembrie) - la o intensitate de 2,5 mmlminut , la o cantitate de apd cdzutd, de 50 mm a rezultat o eroziune a solului de240 tlha - apa rezultata in urma topirii zdpezllor are un debit mare producAnd eroziunea pe un sol
inghelat sau dacd solul este saturat cu ap6.

Factorii favorizanfi
Relieful - panta , lungimea versanlilor , forma versantului , expozilia versanlilor Panta - element dinamic ce influenleazd ,la o cregtere a pantei de patru on , vrteza cregte e doud ori. In funclie de pantd s-au determinat diferite inclindri ale versanfilor. Clasifi carea

fbcutddeMoloc: inclinareaversantuluii:l00Yo,i:45o-versantfoarteabrupt,>de
aceastd valoare , versantul este extrem de abrupt;

i>5yo - se produce eroziunea solului

Lungimea versantului - cu cdt versantul este mai lung cu atdt ercziunea este mai mare , se determind pe direclia de cea mai mare pantd Lr..-5li stanla criticd de neeroziune LW:: (6tlha qi an)/ K.S.C.C.W (t,36 +0,97.i +0,138.i2) (m) /,'&;\t4^

&{.u /*^^4N

4!;

Forms versantului

liniard , convexd , concavd gi in trepte

)r+ J \.-{
- 1.50

--1-

1.?5

0,50 - 0,?5

Expozitisversantului -peversanliiinsorili cu expozilie S,

S -V sau E, eroziuneaestemai mare , pe aceqti versanli solul se usucd mai repede , vegetalia nu se dezvolta in condilii bune nu constituie un scut de apdrare , topirea zdpezilor mult mai bruscS precum gi fenomenul de dezghe! (30% - 40o/o eroziunea mai mare decdt pe versanlii umbrili)

Solul - favorizeazd, eroziunea in mod direct prin gradul de rezistenld qi indirect prin capacitatea de infiltralie. Gradul de rezistenld este in funclie de texturd , structurd , densitate aparentd sau greutatea volumetricd gi confinutul in humus. Solurile slab structurate sunt cele mai erodate , ugurinla cu care solul se desprinde gi se erodeazd poartd denumirea de erodabilitate qi este influenlat in funclie de clasele de sol. Capacitatea de infiltralie este invers propo(ional5 fenomenului de eroziune: infiltratie mare - eroziune micd.
Roca - pe rocile dure stratul de sol sublire la o ploaie torenliald este rapid spdlatd , fa15 de cele moi la are eroziunea este pulin sesizabild.

Vegetatia - este cel mai bun scut protector impotriva eroziunii solului prin relinerea de cdtre frunze , tulpind a picdturilor de ploaie reducdnd viteza de cddere a acestora gi viteza de scurgere a apei la suprafata solului.

tt+^2xa4^1 fu*r1)eur.-

--

pe gflou o,do hal glob 0,90 ha/l,apde

locuitory'

in Europa 0,30 halcap de locuitor Romdnia0,26halcap de locuitor Normal ar fi 0,40 -0,42halcap de locuitor

- vegetafia ierboasd conferd o bund protecfie - culturile - cel mai slab protector - porumb din deal in vale - amestec de ierburi perene - leguminoase - cel mai bun protector

Factorul antropic
ar[tura deal-vale.

aclioneazd, negativ

prin : despdduriri , desleleniri , pdqunatul neralional