UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE “IULIU

HAȚIEGANU”

CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE MEDICINĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ
Efectul Ginkgo biloba asupra stresului
oxidativ la şobolani ovarectomizaţi

ÎNDRUMĂTOR:
Șef de lucrări Dr.Lavinia Ioana SABĂU
ABSOLVENT:
Adrienn LÁZÁR

2017
Cuprins
PARTEA TEORETICĂ .............................................................................................. 3
Capitolul 1. GINKGO BILOBA ................................................................................ 4
1.1.Introducere............................................................................................... 4
1.2.Componentele fizice ale arborelui........................................................ 6
1.3. Compoziţia chimică ............................................................................... 8
1.4. Efecte. Beneficii ..................................................................................... 9
1.5. Preparate de frunze ............................................................................ 10
1.6. Atenţionări. Precauţii ........................................................................... 12
Capitolul 2. MENOPAUZA................................................................................... 12
Capitolul 3. STRESUL OXIDATIV .......................................................................... 14
Capitolul 4. ANTIOXIDANŢI ................................................................................ 17
4.1. Clasificarea antioxidanţilor ................................................................. 18
4.2. AO nenutriţionali .................................................................................. 19
4.3. AO nutriţionali ....................................................................................... 22
PARTEA PRACTICĂ .............................................................................................. 26
Capitolul 1. INTRODUCERE ................................................................................. 26
Capitolul 2. OBIECTIVELE STUDIULUI ................................................................. 27
Capitolul 3. MATERIAL ŞI METODĂ ................................................................... 28
3.1. Material.................................................................................................. 28
3.2. Metodă .................................................................................................. 30
A. Ovarectomia .......................................................................................... 30
B. Determinarea parametrilor de stres oxidativ ........................................ 31
Capitolul 4. REZULTATE ...................................................................................... 33
Capitolul 5. DISCUȚII .......................................................................................... 39
Capitolul 6. CONCLUZII....................................................................................... 51
Bibliografie ......................................................................................................... 52

2
PARTEA TEORETICĂ

3
Capitolul 1. GINKGO BILOBA
1.1.Introducere

Se mai numeşte "arborele vieţii", sau "caisa argintie", este cel mai
vechi copac de pe planeta noastră. A fost descoperit mai mult de 200 de
milioane de ani în China de Est cu nume "ya jiao" cu semnificaţia "picior
de raţă", arătând astfel asemănarea picioruşei de raţă cu frunzele
arborelui. Numele arborelui poate proveni şi din Japonia, unde raţa de
portocale a fost denumit "icho ba".(1)

Fig1.1. Picioruș de rață

Fig1.2. Frunzele arborelui în evantai tăiat în mijloc pe două

părţi egale

4
A fost folosit încă în antichitate de către chinezi atât în cultura lor
religioasă, cât şi în medicină, pentru a trata afecţiuni pulmonare şi a
îmbunătăţi circulaţia sangvină. Nu a suferit modificări în cursul evoluţiei,
motiv pentru care putem considera o fosilă vie.(2)
Este o specie perenă, fiecare specimen poate trăi cca. o mie de ani,
atingând o înălţime peste 40 de metri.(2) Acest arbore creşte lent, cu
coroană ramificată din specia foioasă. Este foarte rezistent la ger, poate
supravieţui până la temperatura de -20°C.Începe să înflorească în luna
martie, frunzele acestuia au forme de evantai tăiat în mijloc pe două părţi
egale, cu suprafaţa dură în culoare verde palid în primăvară, verde vie la
vară şi galben pai în toamnă, puternic mirositor.(1)
Există atât în sex masculin, cât şi în feminin. Diferenţierea este dificil, se
face după ce devine matur, între 20-35 de ani.Arborii de tip masculin sunt
mai înalţi, ramurile sunt mai orizontale care provin din trunchiul central, şi
sunt mai puţin mirositori.Îşi pierd frunzele mai repede decât femele, fiindcă
femele încă sunt hrănite prin roadele arborelui.(4)
Florile sunt aşezate la vârful celei mai lungă ramură cu 2-7 stamine.Când
devin maturi, prin acţiunea vântului sunt împrăştiate în aer.Particulele mici
ajunşi la suprafaţa pistilei au capacitate de a poleniza, unde va naşte
miezul arborelui.

5
 Fig 1.3. Frunza de Ginkgo biloba cu circulația marcată

Ginkgo biloba a fost adus în Europa, şi plantat în Grădina Botanică în

Olanda, în 1710, dar nimeni nu a ştiut multe detalii despre acest tip de
plantă în afară de Engelbert Kaempfer, cine a făcut primele înregistrări în
1712.Carl von Linné, cel mai cunoscut botanist în perioada respectivă, a
fixat numele în mod definitiv: biloba, în care "bi" înseamnă două, sau o
pereche, iar "lobus"-aripă, două suprafeţe irregulare.Din 1771 deja a
apărut şi în cărţi naturiste cu numele stabil, Gingko biloba.(1)
După explozia bombelor atomice de la Hiroshima şi Nagasaki, a fost
singurul organism viu, care a renăscut pe terenul complet contaminat, ars,
distrus.(2)Acest fapt a atras atenţia oamenilor în cercetare, a medicilor şi
a farmaciştilor.Iar în 1965 a fost lansat primul produs medicamentos.(1)

1.2.Componentele fizice ale arborelui

6
Toate părţile acestei plante se poate folosi în viaţa de zi cu zi: rădăcina
fiind foarte bine penetrantă în sol nisipos, dă o rezistenţă marcată al
trunchiului, prevenind astfel efectele meteo şi penetrarea gâzelor,
însectelor. Din trunchiul copacului se sculptura piese de mobilă (scaun,
canapea, fotoliu, etc).
Frunzele sunt cele mai preţioase componente ale arborelui.De aici este
extras substanţa, care este utilizat în nivel grad în medicină.O frunză
conţine 100-120 de capilare, care sunt invers proporţională cu vârsta
arborelui.Sunt grupate în buchet.Fiecare buchet conţine în jur de 3-7
frunze. Culegerea acestui părţi este o operaţiune foarte delicată, fiindcă
trebuie surprins exact momentul când acestea capătă o culoare galben
intens, care semnifică prezenţa flavonoidei (puternic antioxidant), dar
trebuie efectuat şi atunci, când soarele şi căldura este maximă, ca
frunzele aceleaşi să aibă şi un conţinut ridicat de terpenoid, care
acţionează ân procese vasodilatatoare şi anticoagulante.
Roadele sunt globuloase, se coacă la sfârşitul septembriei-începutul
octombriei şi cad fără fijă. La început sunt verzi, care se transformă în
verde-violet, apoi în violet, iar la final capătă o culoare galben albăstrui
uşor cenuşat învelit de o capsulă.Au mărime unei caise (de unde şi
numele arborelui "caisa argintie").Curăţat, fără coajă seamănă cu
migdale.Conţine 4-O-metil piridoxină, ce distruge vitamina B6,care se
manifestă prin sindrom dispeptic,având astfel un efect toxic în jurul
copiilor.Previne decarboxilarea acidului glutamic şi formarea acidului
gamma-aminobutiric (GABA), motiv pentru care este folosit în curele de
consum de alcool în ţările estice.Tot din această parte al arborelui este
obţinut uleiul rafinat, larg utilizat în masaje relaxatoare.(1)

7
 Fig 1.4. Componentele Ginkgo bilobei

1.3. Compoziţia chimică

100 gr de miez de Ginkgo biloba conţine: 403 calorii,10.2/10.5% protein,

3.1/3.5% lipide, 83.0% carbohidraţi, 1.3 g fibre, 11mg Ca, 327 mg P, 2.6 mg Fe,
15.3 mg Na, 1139 mg K, 392 mg beta-caroten, 0.52 mg tiamină, 0.26 mg
riboflavină, 6.1 mg niacină, şi 54.5 mg acid ascorbic.
Frunzele arborelui conțin o mare varietate de fitochimicale, inclusiv alcani,
lipide, steroli, benzenoids, carotenoide, fenilpropanoide, hidrati de carbon,
flavonoide și terpenoide.
Constituenții principali sunt flavonoidele din care mono-, di- și tri-glicozide
şi esterii cumarinici se bazează pe kaemferol (C15H10O6) şi quercetin
(C15H10O7). Şi biflavonoide nonglicozidice, catechine, și
proantocianidine sunt prezenți.Componente specifice ale frunzelor sunt
lactone diterpenice de ginkgolide A, B, C, J şi M. (3),(7)

8
 1.4. Efecte. Beneficii

Se utilizează în spectru larg în medicină, pentru tratarea anumitor boli,

cum ar fi:
A. În afecţiuni cardio-vasculare:
 relaxează pereţii vasculari, mărindu-le elasticitatea la nivelul
vaselor mici, prevenind astfel spasmul acestora
 scade vâscozitatea sângelui, evitând apariţia cheagurilor de sânge
în trombozele venoase
 previne agregarea plachetelor sangvine şi formarea ateromului în
artere mari sau coronariene la pacienţi cu arteriopatia cronică
obliterantă, sau la pacienţi cadiaci prin reducerea riscului de infarct
miocardic,spasm coronarian
 ajută la refacerea zonei de infarct in cazul pacienţilor cu sindrom
coronarian acut (5)
B. În afecţiuni sistemului nervos:
 îmbunătăţeşte capacitatea cognitivă, capacitatea de memorie în
boala Alzheimer sau demenţă cronică
 efect benefic în ameţeli, cefalee, vertij, migrene, suprasolicitare
nervoasă
 corectează insomnia, tulburări de dispoziţie
 prelungeşte procesele de îmbătrânire şi senilitate
C. În afecţiuni pulmonare:
 scade nivelul de congestie pulmonară
 tratează astmul bronşic
D. În afecţiuni oculare:
 protejează retina
 încetineşte evoluţia retinopatiei la pacienţi diabetici
E. În afecţiuni dermatologice:

9
 accelerează cicatrizarea rănilor
 reface intregritatea tegumentelor în caz de edeme, erupţie cutanată
F. Are proprietăţi antifungice
G. Are proprietăţi antialergice în caz de rinită alergică
H. Are proprietăţi anticanceroase-previne formarea neoplasmului mamar la
femei cu risc crescut
I. Are propretăţi asupra oaselor- încetineşte instalarea osteoporozei în
perioada menopauzei
J. Are proprietăţi pozitive asupra vieţii sexuale-creşte libidoul
(1),(2),(7),(8)

1.5. Preparate de frunze

Frunzele copacului se poate utiliza de uz casnic, pentru prepararea

ceaiurilor.Până la transformarea lor în ceai, tinctură sau vin, frunzele de
Ginkgo biloba trebuie păstrate sub formă întreagă, fără a fi fragmentate,
cum de obicei se întâmplă cu plantele medicinale găsite în comerţ.
Deşi pare mai comodă folosirea lor sub formă mărunţită sau în doze
(pliculeţe), prezintă dezavantajul că, prin pulverizare, celulele plantei se
zdrobesc, iar principiile active din ea se degradează mai uşor, din cauza
fenomenului de oxidare, provocat de aer, umiditate şi lumină. Se pot
prepara mai multe forme farmaceutice: ceaiuri (infuzie şi decoct), tinctură
şi vin.(9)
Infuzia
Mod de preparare: 2 linguri de plantă măcinată se lasă la infuzat, timp de
30 de minute, cu o ceaşcă de 250 ml cu apă fiartă, după care se filtrează.
Se administrează câte 2 căni pe zi, cu 30 de minute înaintea meselor de
dimineaţă şi prânz, timp de 3 luni.(9)
Decoctul

10
Mod de preparare: 4 linguri de plantă uscată şi mărunţită se fierb la foc
mic, timp de 30 de minute, în 500 g apă, într-un vas, de preferinţă din inox
sau emailat. Se va avea în vedere să se completeze la final apa
evaporată. Se filtrează fierbinte, prin tifon sau vată medicinală. Aceasta
din urmă se va umecta cu puţină apă înaintea filtrării, altfel o parte din
soluţia extractivă se va pierde, ca urmare a îmbibării filtrului din vată. Prin
această procedură se obţine un preparat mai concentrat.(9)
Tinctura
Mod de preparare: se foloseşte modul clasic de preparare a tincturii, şi
anume: 20 grame Ginkgo biloba uscată şi măcinată groscior se pun la
macerat în 100 ml alcool alimentar sau alt produs distilat, obţinut în
gospodărie, timp de 10 zile, agitându-se de 3-4 ori pe zi. Se filtrează prin
tifon, după care se lasă la decantat în frigider timp de 6 zile, pentru o
limpezire deplină. Se trece uşor partea limpede într-un alt flacon, îndepăr-
tându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se
păstrează în flacoane de sticlă sau plastic prevăzute cu dop picurător.
Dacă se observă depuneri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte
de utilizare.
Se iau câte 30 picături, de 3 ori pe zi, în cazul adulţilor, iar pentru copii
câte 10 picături, tot de 3 ori pe zi, în puţină apă sau suc natural din
fructe.(9)
Vinul
Mod de preparare: 100 g plantă uscată, mărunţită groscior, se lasă în
contact, timp de 30 zile, cu un litru de vin alb, agitându-se de 2-3 ori pe zi.
După 30 de zile, vinul se filtrează şi se pune la păstrat în flacoane de 200
sau 250 ml.
Lângă aceste forme farmaceutice există şi sub forme de capsule cu
pulbere brun deschis cu particule vizibile mai închise la culoare de 40 mg,
80 mg.(9)

11
1.6. Atenţionări. Precauţii

Datorită efectului asupra coagulării sângelui, este evitat administrarea

Ginkgo bilobei concomitent cu alte medicamente anticoagulante
(Warfarină, Heparină, Acidul acetilsalicilic, Clexane, Fraxiparină,
Ibuprofen, etc) înaintea unei intervenţii chirurgicale sau la pacienţi cu
factori de risc pentru hemoragie intracraniană, digestivă, fiindcă
prelungeşte timpul de coagulare.
Administrarea acestui produs medicamentos sincron cu un antiepileptic,
pragul anticonvulsivant poate scădea, iar riscul de convulsii creşte.
Nu se cunosc reacţii adverse asupra fătului, însă din cauza datelor
insuficiente, nu este recomandat utilizarea medicamentului în cazul
femeilor care alăptează sau a gravidelor.
Nu există indicaţie de tratament copiiilor sub 12 ani.
Este contraindicat folosirea Ginkgo bilobei pacienţilor, dacă sunt alergici
la azorubină pentru că poate provoca reacţii alergice.(2),(3),(4),(7)

Capitolul 2. MENOPAUZA
Termenul "menopauza" îşi are originea din limba greacă şi
semnifică menos=hemoragie, pausa=sfârşit, definind finalul
mentruaţiei.(10) Acest fenomen se instalează la vârsta de 45-55 de ani,
când ovarul nu mai răspunde la gonadotropine, astfel femeia îşi pierde
capacitatea de reproducere. Organizaţia Mondială a Sănătăţii stabileşte
diagnosticul de menopauză după minim 12 luni de amenoree (lipsa
menstruaţiilor).(10) Menopauza prematură se defineşte încetarea
menstrelor înainte de 40 de ani.Majoritatea femeilor cu menopauză
prematură se datorează de numărul redus de celule germinale la naştere,
sau distrucţie postnatală a celulelor germinale.

12
Numărul foliculilor primordiali scade, ciclul ovarian devine neregulat,
prelungit.Secreţia insuficientă de estrogeni şi progesteron pierde funcţia
de inhibare a eliberării hormonilor de FSH şi LH hipofizar.În lipsa
hormonilor ovarieni, complexul hipotalamo-hipofizar continuă să secrete
mari cantităţi de gonadotrofine, dar fără răspuns uterin de inducerea
fluxului menstrual.Nivelul FSH nu mai revine la valorile premenstruale, nici
în cazul terapiei de substituţie cu estrogeni.
În prima fază menstruaţiile devin frecvente în cantităţi mai mari, apar alte
fenomene însoţitoare: dispnee, cefalee, palpitaţii, bufeuri de căldură,
iritabilitate, anxietate, transpiraţii, tulburări de somn.Menopauza induce
diminuarea mai rapidă a secreţilor de estrogeni faţă de androgeni, femeile
astfel devin hiperandrogenice, predispuse la hirsutism şi la schimbarea
caracterului.(10),(11)
Femeile după apariţia menopauzei sunt expuse la anumite schimbări şi
tulburări în viaţa lor,cum ar fi:

 Tulburări genito-sexuale: infecţiile urinare şi vaginale sunt mai

frecvente, incontinenţa urinară de efort, diminuarea stocului
estrogenic produce subţierea pereţilor vaginali, care duce la
disconfort şi durere în timpul contactului sexual
(=dispareunie).(10),(11),(14)
 Boli cardiovasculare: estrogenii cresc HDL colesterol şi scad
trigliceridele şi colesterolul total seric.În lispa hormonilor ovarieni
scade protecţia asupra aterosclerozei şi hipertensiunii arteriale,
care favorizează apariţia sindromului coronarian acut.(11),(14)
 Osteoporoza: absenţa estrogenilor determină scăderea matricei
osoase şi scăderea rezervelor de Ca.Complicaţiile osteoporozei
sunt fracturi foarte frecvente la traumatisme minime la nivelul
membrelor, şi fracturi cu tasare la nivelul coloanei
vertebrale.(12),(13),(14)

13
  Creştere în greutate: scade metabolismul glucidelor,lipidelor,
astfel va perturba repartizarea grăsimilor.Greutatea femeilor aflate
în menopauză creşte cu minim 5 kg. (10),(11)

Tratamentul menopauzei constă în substituţie estrogenică pentru

tratarea atrofiei urogenitale, tulburări de somn, dispareuniei,
prevenirea afecţiunilor cardiovasculare, etc.Pentru a preveni reacţiilor
adverse nedorite ale terapiei estrogenică este recomandat
contrabalansarea acestuia prin utilizarea progestativelor la intervale
regulate (11).Este contraindicat terapia estrogenică la femei cu
tromboza vasculară recentă, istoric recent de carcinom endometrial,
istoric de cancer de sân, afecţiune hepatică acută sau cronică.Pentru
bufeurile de căldură este indicat Metildopa, vitamina E, Clonidina.(10)
Recomadări privind îngrijirea femeii la menopauză:

 Promovarea unui stil de viaţă sănătos prin stoparea fumatului,

efectuarea exerciţiilor fizice, consumarea alimentelor sărace
din grăsime.
 Evaluarea riscului de îmbolnăvire prin efectuarea testelor de
screening: măsurarea colesterolului seric, mamografie în
fiecare an, evaluarea glicemiei a jeun, frotiu Babeş-
Papanicolau în fiecare an, măsurarea periodic a greutăţii, a
tensiunii arteriale,etc.
 tratarea hormonală/nonhormonală a simptomelor şi a
complicaţiilor

Capitolul 3. STRESUL OXIDATIV

14
 Oxigenul- este elementul fundamental gazos, are numărul
atomic 8, simbolul O.Este prezent în atmosferă de 21%, în
hidrosferă 86%, în litosferă 47%, iar in organismul uman 65%.Este
din grupa a VI-a principală a sistemului periodic al elementelor.A
fost descoperit de farmacistul suedez Carl Wilhelm Scheele în
anul 1772.Constituie o sursa vitală pentru organismele aerobe,
totodată şi antivitală pentru cele anaerobe.Ceea ce priveşte
configuraţia ei electronică, are: 2 electroni impari, cu spini paraleli,
neparticipanţi, pe ultimul strat fiecare pe câte un orbital n*,
determinând restricţia oxidărilor şi o reactivitate variabilă, în funcţie
de donorul de electroni. În condiții normale de temperatură și
presiune, oxigenul este un gaz incolor, inodor și insipid cu formula
moleculară O2.Utilizarea O2 are loc la nivel mitocondrial şi este
indispensabilă pentru respiraţia celulară şi inevitabilă prin formare
de specii reactive ale oxigenului (SRO) toxice.(16)
Utilizarea oxigenului de către organismele vii determină formarea de SRO
toxice, sau cataboliţi ai O2, cu durată scurtă de viaţă dar cu toxicitate foarte
crescută, uneori ducând până la moartea celulei.
Specii reactive ale oxigenului poate provoca generarea speciilor reactive
ale azotului (SRN), pentru care organismul uman începe să şi activeze
mecanismele protectoare antioxidante.(16)
Agresiunea produsă la nivel molecular prin dezechilibrul balanţei
prooxidant (PO = substanţă cu caracter toxic,ce cauzează leziuni
oxidative ale lipidelor, proteinelor, acizilor nucleici,etc.) /antioxidant în
favoarea primului, se numeşte stres oxidativ.
Dintre SRO 2% părăsesc celulele şi trec în circulaţie.
Exemple de specii reactive al oxigenului:
 radicalul superoxid: O2¯
 radicalul hidroperoxil: HO2
 radicalul peroxil: RO2

15
 radicalul alcoxil: RO
 radicalul hidroxil: OH¯
 peroxidul de hidrogen: H2O2
 ozonul O3
Producerea radicalilor liberi este asigurată pe cale endogenă, la nivelul
mitocondrilor, lizozomilor, membranei celulare şi peroxizomilor, dar şi pe
cale exogenă, de ex: radiaţii UV, ingestia de alcool, agenţi poluanţi din
mediul ambiant (gudron, fum de ţigară, gaze de eşapament, ceaţă,
etc),medicamente de tipul antibioticelor anticanceroase (Antraciclinele) şi
estogeni naturali.(16),(17)
SRON formate în cursul stresului oxidativ au atât efecte nocive,
cât şi efecte benefice.Efectele nocive au la bază procese biochimice, care
afectează celulele: oxidează unele molecule din organism, cum ar fi
proteine, lipide, glucide, acizi nucleici; reduce activitatea enzimatică;
favorizează acumularea de lipofuscină.
Au efecte la nivel celular,constau în: modificarea permeabilităţii capilare,
deteriorarea membranelor celulare, favorizarea apoptozei (moartea
celulară) şi transformarea celulelor sănătoase în cele maligne, prin
lezarea ADN-ului.(17)
Este dovedit că stresul oxidativ implică în anumite patologii divizat pe
diferite aparate, organe, metabolisme ale organismului uman:
-aparatul respirator: bronşită cronică, emfizem pulmonar, astm
bronşic, fibroză pulmonară, etc.
-aparat cardiovascular: HTA, vasculite (19)
-aparat digestiv: ulcer gastrointestinal
-sistem nervos central: boala Alzheimer (20), boala Parkinson
(22), scleroză multiplă (23), ischemii cerebrale,etc.
-aparat renal: glomerulonefrite
-pancreas: diabet zaharat(21), pancreatită cronică

16
 -afecţiunea metabolică:ateroscleroză
Între efecte benefice ale SRON putem enumera:
 reglarea tonusului muscular
 controlul proliferării, diferenţierii şi transformării celulare
 rol în fagocitoză
 rol în imunitatea celulară: activarea limfocitelor T
 rol în inflamaţie
 rol în termogeneză şi adaptare la rece
 sinteza progesteronului
 agregarea plachetară
 semnalizarea celulară: celule musculare netede din artera
pulmonară, monitorizarea pO2 în controlul ventilaţiei, celule
producătoare de eritropoetină, etc.(16)
În studii recente au demonstrat efectele negative ale stresului oxidativ
la femei gravide în timpul sarcinii, favorizând apariţia preeclampsiei,
hipertensiunii gestaţionale, toleranţă la glucoză, retard de creştere
intrauterină.(15)

Capitolul 4. ANTIOXIDANŢI

17
 Antioxidanţii (AO) sunt substanţe care scad semnificativ sau inhibă
oxidarea substratului, prevenind astfel efectele nocive ale stresului
oxidativ.Această apărare se desfăşoară prin completarea configuraţiei
electronică a radicalului liber cu un electron din configuraţia
antioxidantului.(16)

Fig 4.1. Relația antioxidant-radical liber al oxigenului

Rolul antioxidanţilor este de a bloca etapa iniţială şi intermediară, adică

formarea SRO şi propagarea lor în lanţ, precum şi de a epura, de a corecta
leziunile produse după etapa terminală a formării lanţului.

4.1. Clasificarea antioxidanţilor (16)

- După locul de acţiune:

a) AO intracelulari, localizaţi în:
 membrana celulară: vitamina E, ß-caroten, izomerii
dienoici conjugaţi ai acidului linoleic
 citosol: vitamina C, feritina, metalotioneinele,
carnozina, anserina
 mitocondrii: vitamina C, vitamina E, ß-caroten
 peroxisomi: catalaza
 reticulul endoplasmic: GSH, vitamina E, ß-caroten
 nucleu: vitamina E, metalotionine, GSH

18
 b) AO extracelulari: transferină, lactoferină, ceruloplasmină,
bilirubină, albumină, glucoză, vitamina C, acidul uric, alfa-
tocoferol
- După mecanismul de acţiune:
1) AO enzimatici: familia superoxiddismutaze (SOD), catalaze
(CAT), ciclul redox glutationic (GSH-Px),
2) AO neenzimatici: vitamina E, vitamina C, vitamina A, seleniu,
acidul uric, bilirubină, aminoacizi, porfirine, albumină,
estrogeni, poliamine, acizi graşi saturaţi şi mononesaturaţi,
substanţe chelatoare, etc.
- După modalitatea de acţiune:
 AO preventivi: CAT, carotenoizi, albumina,
SOD,ceruloplasmină, haptoglobină, transferină
 AO epuratori-inhibă iniţierea în lanţ şi propagarea: vitamina
E,C,A, bilirubină, carotenoizi,CoQ10, acid uric
 Enzime de reparare şi de novo-repară leziunile şi refac
membranele: lipază, protează, transferază, enzime de
preparare ADN
- După prezenţa în alimente:
 nutriţionali
 nenutriţionali

4.2. AO nenutriţionali (16)

A. Flavonoizi (27) – se poate grupa atât în categoria AO naturali
nenutriţionali cât şi în nutriţionali
Surse:-arborele medicinale Ginkgo biloba conţine flavonoizi în cantităţi
mari (kemferol, quercetină, cumaroil)
-propolis
-scoarţa de stejar conţine taninuri
-vin roşu, care conţine resveratrol,quercitină, catechină
- condimente: ghimbir, cuişoare, oregano, piper, rozmarin
-legume: broccoli, vinete, dovleac, soia, usturoi
-fructe: mure, struguri, măsline, afine, coacăze
-ceai verde

19
 -ciocolată
Roluri:
 in vitro,epurează radicali liberi, cum ar fi OH¯, NO,H2O2, O2¯
 in vivo, scade agregarea plachetară şi stimulează sinteza
prostaciclinei
 scade LDL colesterol şi scade formarea acidului uric
 protejează miocardul de leziuni prin ischemie
 efect antitumoral, inhibă formarea celulelor canceroase
 tonifiantă, creşte capacitatea intelectuală
 stimulează biosinteza fosfolipidelor şi a hormonilor corticosteroizi
 creşte rezistenţa la efort fizic
 protector asupra radiatiilor UV
 acţiune venotonică în insuficienţa venoasă cronică cu edeme
 efect bactericid, bacteriostatic, antiseptic, antivirotic
 efect hemostatic
 s-a demonstrat că extractul etanolic de propolis protejează şoarecii
de iradiere cu raze Y
 puternic efect antioxidant asupra lipoperoxizilor
 efect antiinflamator prin inhibarea ciclooxigenazei a acidului
arahidonic
 quercetina şi catechina au efecte citoprotectoare asupra ficatului,
fiindcă îndepărtau Fe din hepatocite supraîncărcate
 protejează colagenul de oxidare degradativă
B. Coenzima Q10 (Ubiquinona)
Surse:-peşti (şomon,sardele,macrou)
-inimă şi ficat de bovine

Roluri:

20
  protejează funcţia ventriculară de leziunile de tip ischemice la om şi
la animal
 rol antioxidant: protejează membranele celulare, acţionează direct
asupra radicalilor liberi (28), prin reducerea tocoferoxilului la
tocoferol
 protejează LDL colesterol împortiva lipoperoxidării în mod mai
eficient decât vit.C
 participă în lanţul de transport elecrtonic
C. Metalotionine
Surse:-iau naştere sub acţiunea unor factori exogeni: frig, radiaţii, efort
fizic
Roluri:
 reglează homeostaza minerală pentru Cu, Zn, Cd prin controlul
asupra expresiei genelor pentru reglarea,sinteza şi activitatea
funcţională a metalproteinelor şi factorilor de transcripţie
metaldependenţi
 controlează metabolismul hepatic al Zn şi Cu (30)
 depozit pentru Zn şi Cu şi previne toxicităţii metalelor în caz de
antioxidanţi
 in vivo,efectele benefice ale metalotioneinelor a fost demonstată în
mod indirect,experimental: şoarecii au fost protejaţi asupra leziunile
induse de stresul oxidativ prin radiaţii
 la om au fost evidenţiate valori crescute ale metalotioneinelor la
nivel hapatic şi renal,ocular în anumite patologii congenitale: boala
Wilson şi Menke, în unele tumori pulmonare, în cursul gestaţiei şi
perioadei postnatale (29), (31), (32)

D. Catalaza (CAT)

21
 Surse:-ficat
Roluri:
 oxidează etanolul
 detoxifează H2O2
 inhiba apoptoza
 implică în protecţia tumorală,în viroze,boli genetice
E. Melatonina
Roluri:
 inhibitor al lipoperoxidării, formării de O2 şi H2O2
 reduce fragmentarea ADN-ului care scade apoptoza
 efect protector asupra radiaţii; asupra nefrotoxicităţii induse de
Gentamicină şi Ciclosporina A; asupra aritmiilor cardiace
 inhibă oxidarea LDL colesterolului
F. Acid alfa-lipoic
Surse:-muguri de flori, tomate, broccoli, spanac, orez, tărâţe
-creier, inimă,ficat al bovinelor
Roluri:
 este un AO metabolic
 epurează radicali liberi: OH¯,chelatorii metalelor de tranziţie
 regenerează alţi AO: vit.C,coenzima Q10, alfa-tocoferolul
 intervine în producerea de energie
 facilitează moartea celulelor canceroase (33)

4.3. AO nutriţionali (16)

A. Vitamina E (Alfa-tocoferol)
Surse:-ulei de floarea soarelui, migdale, arahide
-unt,brânza şi alte produse lactate
-pâinea integrală

22
 -uleiul de peşte
-margarina,ouă
-legumele verzi închişi
Roluri:
 principalul AO liposolubil din membrana celulară
 inhibă peroxidarea lipidelor, întrerupe lanţul de oxidări, inhibă LDL
oxidarea, accelerează descompunerea peroxizilor lipidici-cel mai
bun AO din membrane şi lipoproteine (34)
 stabilizator universal al membranelor celulare care acţionează în
toate etapele atacului oxidativ
 deficitul creşte sensibilitatea la medicamente,la stresul oxidativ
toxic şi la hemoliză
B. Vitamina C (Acidul ascorbic)
Surse:-fructele citrice,kiwi
-căpşuni, fragi
-piper verde
Roluri:
 cea mai eficientă AO natural şi prima linie de apărare AO în
plasmă (36)
 în celulă acţionează ca un transportor de hidrogen
 participă la multe reacţii redox
 cel mai eficient protector contra peroxidării lipidice plasmatice
 are rol major în formarea colagenului.În absenta vit.C fibrele de
colagen devin incomplete cu rezistenţă redusă
 creşte capacitatea de rezistenţă la toxicitatea indusă de metale
 îmbunătăţeşte sistemul imunitar (35)
 reglează metabolismul şi absorbţia fierului
 contribuie la regenerarea vit.E; în conversia acidului folic la forme
de coenzimă

23
  reduce riscul dezvoltării cataractei, cardiopatiei ischemice,
diabetului zaharat
 în concentraţie scăzută este prooxidant, iar în doze mari se
consideră AO (38), (39)
 deficitul lui în organism se numeşte scorbut, care se manifestă prin
fragilizarea pereţilor vaselor sanguine şi modificarea
permeabilităţii acestora, modificări degenerative ale oseoblastelor,
dentinei, ducând la carii dentare, fractura oaselor, etc. (37)
C. Vitamina B2 (Riboflavină)
Surse:-drojdii
-ficat,rinichi,inimă
-smântână,ouă
-legume verzi
Roluri:
 este stabilă la întuneric şi la temperatura camerei
 stocarea lui este la nivel hepatic
 în celulă intră sub 2 forme:FMN-flavinmononucleotid şi FAD-
flavinadenindinucleotid
 rol în producerea de energie şi respiraţia celulară prin participarea
în reacţii de oxidoreducere celulară (40)
 studiile la şobolani au arătat rolul protector pulmonar faţă de
leziunile oxidative care apar prin activarea sistemică a
complementului(Hultquist et al, 1993, apud Dejica, 2001)
 intervine in conversia acidului folic în formele de coenzimă şi
triptofanului în niacină

D. Carotenoizi

24
Surse:-fructe şi legume de culoare galben-portocaliu şi legume verzi
închis:morcov, pepene, caise, tomate, citrice, pătrunjel, spanac, ardei
Roluri:
 cea mai eficientă sursă de vitamina A este ß-carotenul
 este ultimul AO consumat în LDL expuse la oxidare
 acţionează sinergic cu vitamina E în inhibarea oxidarea acidului
linoleic
 activitatea se desfăşoară la pO2 mai mici de 150 torr

25
PARTEA PRACTICĂ

Capitolul 1. INTRODUCERE

26
 Stresul oxidativ reprezintă pe plan mondial cel mai important şi
dăunător factor, care rezultă din dezechilibrul radicalilor liberi descompuşi
din oxigen şi organismul uman, favorizând implicarea lui în anumite boli
cronice divizate pe aparate diferite.
Cele mai frecvente patologii sunt boala Alzheimer, Parkinson şi
demenţa,hipertensiune arterială, astmul bronşic,ulcer gastroduodenal
care influenţează radical calităţii vieţii a pacientului.Lângă afecţiunile
menţinute de mai sus, stresul oxidativ influenţează starea femeii în
menopauză şi accelerează procesul de îmbătrânire,apoptoza.
Astfel, este recomandat că pacienţii să evite radiaţii ultraviolete,
ingestie de alcool, agenţi poluanţi sau alte cale exogenă care conduce la
formarea radicalilor liberi şi activitatea lor în organism faţă de
antioxidanţi.Deşi,organismul are capacitatatea de reproducere
antioxidanţilor, totuşi, este necesar suplimentarea acestora prin aport de
ingestie cu alimente bogate în antioxidanţi.O sursă bogată în antioxidanţi
reprezintă o plantă din antichitate, numit Ginkgo biloba cu efecte
favorabile asupra prooxidanţi şi rezultate excelente asupra stresului
oxidativ

Capitolul 2. OBIECTIVELE STUDIULUI

27
Tratamentul cu antioxidanţi extras din fosilă vie, Ginkgo biloba ar putea
avea efecte benefice în menopauză asupra stresului oxidativ împotriva
radicalilor liberi.De aceea, obiectivele proiectului constau în:

 Evaluarea parametrilor de stres oxidativ în ser, creier şi ţesut aortic

la şobolani femele, la care s-a indus experimental, menopauza, prin
ovarectomie.
 Evaluarea efectelor pe care le are tratamentul cu Ginkgo biloba la
şobolani femele la care s-a indus experimental menopauza.

Capitolul 3. MATERIAL ŞI METODĂ

3.1. Material

Pentru acest studiu, experimentele, recoltarea şi determinarea

probelor au fost efectuate în cadrul Catedrei de Fiziologie UMF Cluj.
Modelul experimental a fost conceput folosind 35 de şobolani femele
adulţi cu greutate medie de 150-170 g, rasa Wistar albino.
Am luat în studiu următoarele loturi de animale:
 Grup 1: martor netratat, 7 şobolani femele
 Grup 2: 1 lot de 7 şobolani femele cu ovarectomie falsă (SHAM)
ce au primit alimentaţie standard.
 Grup 3: 1 lot de 7 şobolani femele cu ovarectomie ce au primit
alimentaţie standard.
 Grup 4: 1 lot de 7 şobolani femele ovarectomizate la care s-
administrat Ginkgo biloba 10 g/kgc odată pe zi, timp de 12
săptămâni.

28
  Grup 5: 1 lot de 7 şobolani femele la care s-a administrat Ginkgo
biloba 10 g /kgc odată pe zi, timp de 12 săptămâni.
Experimentele au fost făcute conform cu normele de etică ale Societăţii
Române de Fiziologie. Animalele au fost ţinute în aceleaşi condiţii de
mediu la o temperatură de 23 ± 2 grade Celsius, şi cu un ciclu de 12/24
ore zi/noapte (lumină între 8,00 şi 20,00).Ei au fost lăsaţi să se
aclimatizeze timp de o săptămână înainte de procedurile experimentale.
Aportul hidric a fost stabilit - ad libitum pentru toate cele 5 loturi.
La 8 săptămâni s-a efectuat ovarectomia şi falsă ovarectomie, apoi
s-a aşteptat o perioadă postoperatorie de 10 zile după care s-a început
administrarea preparatului prin gavaj dizolvat în ulei de porumb pe cale
orală timp de 4 săptămâni.
După 4 săptămâni s-au recoltat la toate grupele luate în studiu probe de
sânge venos din sinusul retro-orbital, creier şi totodată s-a prelevat aorta
toraco-abdominală. Şobolanii au fost anesteziaţi corespunzător cu
pentobarbital şi probele de sânge venos au fost colectate de la şobolani,
de la nivelul sinusului retro-orbital. Animalele au fost apoi sacrificate prin
dislocare cervicală şi aorta a fost excizată. Monstrele de omogenat de
aortă au fost omogenizate pe baie de gheaţă. După centrifugarea
omogenatului de aortă timp de 15 minute, supernatantul a fost colectat şi
folosit pentru analiza markerilor de stres oxidativ.
Toate monstrele au fost rapid congelate în nitrogen lichid şi apoi păstrate
la -80˚C până la folosire.
S-a efectuat totodată la şobolanii femele ovarectomizate controlul
macroscopic/microscopic al intervenţiei operatorii, prin urmărirea
aspectului lojei ovariene şi involuţia coarnelor uterine.
S-au determinat pentru fiecare animal din ser, omogenatul de aortă şi
omogenatul de creier parametrii de stres oxidativ:
 Malonildialdehida - MDA

29
  Glutationul - GSH

Rezultatele sunt prezentate în reprezentări grafice însoţite de medie,

deviaţie standard, semnificaţia statistică p (twotails) – calculate cu ajutorul
Student test.

3.2. Metodă

A. Ovarectomia

A.1. Ovariectomia bilaterală prin abord lombar (OBAL)

Pregătire preoperatorie

-baia animalului în preziua intervenţiei chirurgicale

-reducerea aportului de hrană şi lichide nu este necesară

Anestezie

- a fost aleasă anestezia cu nembutal sodic (50 mg/kgcorp) dizolvat în apă

distilată injectie i.p.

- monitorizarea planului chirurgical anestezic a fost efectuată prin

monitorizarea pulsului, a numărului de respiraţii pe minut, răspuns la
stimuli nocioceptivi prin ciupirea cozii.

- evitarea hipotermiei prin plasarea pe pernă electrică cu temperatură

constantă.

- postanestezie tunderea pilozităţii lombare (aparat de tuns) nu s-a

practicat epilarea cu lamă sau substanţe epilante pentru că aceste
metode au demonstrat o incidenţă crescută a infecţiilor postoperatorii ale
tegumentului.

Timpii operatori

30
Timpul 1 – incizie tegumentară 1.5-2 cm oblică lombară, la 0.5-1 cm
paravertebral şi la aproximativ 0.5 sub rebordul costal – depărtătoare
manuale.

Timpul 2 – incizie minimă a planului muscular abdominal urmată de

dilacerare cu minimă sângerare a acestuia (pensa mosquito) până la
peritoneu.

Timpul 3 – incizie minimă peritoneală, identificarea grasimii periovariene,

izolarea ovarului şi a pedicului vascular al acestuia superior de oviduct,
ligatura cu fir resorbabil (acid polyglicolic 3.0 sau 4.0), rezecţia ovariană
cu minima rezecţie a ţesutului grăsos periovarian. Instilare Penicilină i.p.
100 000 UI în ser fiziologic 0.5 ml.

Timpul 4 – sutura peritoneu – surjet sau fire dese, sutura planului

muscular fir lent resorbabil (catgut cromat), sutura plan tegumentar fire
rare – fir neresorbabil (nylon 3.0), aplicare unguent Kanamicină 1% la
suprafaţa plăgii.

Această tehnică durează în laboratorul Catedrei de Fiziologie

aproximativ 20 minute, nu necesită prelungirea anesteziei şi practicată
corect nu duce la complicaţii, recuperarea animalului fiind completă la 3-
4 ore postoperator.

A.2. Sham - Ovariectomia bilaterală prin abord lombar (OBAL)

falsă

Această intervenţie respectă toţi timpii pre şi operator iai OBAL cu

specificaţia că la timpul 3 se practică doar izolarea ovarului şi a pedicului
care nu este urmată de sutura rezecţie, ci ovarul este lăsat pe loc.

B. Determinarea parametrilor de stres oxidativ

a. Malondialdehida, cel mai comun marker al procesului de

lipoperoxidare, a fost determinată folosind testul fluorimetric.(18),(19)

31
 Plasma sau probele din omogenatul de aortă au fost încălzite pe baie
de apă clocotită, timp de o oră, cu o soluţie de 10 Mm 2-acid tiobarbituric
(sigma) în 75 Mm K2HPO4, pH 3. După răcire, produsul reacţiei a fost
extras în N-butanol. Malondialdehida a fost spectrofluorimetric
determinată, folosind o tehnică sincronă. Malondialdehida se exprimă în
nMol/ml în ser şi în omogenatul de aortă este exprimată în nmol/mg,
proteine de ţesut. Conţinutul proteinelor din probele din omogenatul de
aortă au fost măsurate folosind metoda Bradford.(20)
Dozarea peroxizilor lipidici şi a aldehidelor este cea mai frecvent
folosită metodă de evidenţiere a stresului oxidativ.
Peroxidarea lipidelor este iniţiată prin sustragerea unui atom de
hidrogen din molecula unui acid gras polinesaturat cu producerea, prin
etape intermediare ce implică formarea de radicali lipidici, a unui prim
produs stabil, un hidroperoxid lipidic. Acesta trece într-un produs stabil
secundar, o aldehidă. În probele biologice se pot cuantifica nivelele
produşilor stabili, respectiv a peroxizilor lipidici şi a aldehidelor, acestea
având o durată de viaţă suficient de lungă pentru a putea fi măsurate.
Dozarea produşilor de peroxidare lipidică se bazează pe
determinarea compusului colorat rezultat în urma reacţiei
malondialdehidei produsă în urma reacţiei de peroxidare a structurilor
lipidice din diferiţi compuşi macromoleculari cu acidul 2-tiobarbituric.
Într-o primă etapă se face precipitarea compuşilor proteici din ser cu acid
tricloracetic 20%. După centrifugare se separă cele doua faze.

b. Malondialdehida liberă (MDA) se dozează în supernatant. în acest

scop la o cotă parte din supernatant se adaugă o cantitate egală de
reactiv acid 2-tiobarbituric (0,67%) în soluţie saturată de Na2SO4 2M şi
se fierbe timp de 10 minute pe baia de apă. După răcire se citeşte extincţia
probei colorate în roz la 530 nm. Concentraţia de MDA liberă din probă
este stabilită pe baza unei curbe de etalonare obţinută în aceleaşi condiţii

32
de lucru, cu concentraţii cunoscute de malondialdehidă. Rezultatele se
exprimă în nM/ml ser.

Dozarea c. glutationului prin fluorescenţă se bazează pe faptul că acesta

formează cu o-phthalaldehyda un produs fluorescent. Determinarea se
efectuează în ser, plasmă şi în omogenate tisulare.
În principiu, un volum de plasmă se amestecă cu TCA 10% şi după
10 min se centrifughează, se separă supernatantul în care se adaugă în
continuare 1,7 ml tampon fosfat cu pH 8 si 1 ml o-phthalaldehyda.
După 15 min se măsoarăi ntensitatea emisiei la 420 nm la o excitaţie de
350 nm. Citirile se fac la Spectrofluorimetru Perkin –Elmer LS 45.
Concentraţia glutationului este determinată utilizând o curbă de
calibrare realizată cu concentraţii cunoscute de glutation prelucrate în
acelaşi fel.Valorile concentraţiei sunt exprimate în micromoli / litru.

Capitolul 4. REZULTATE
Fig 4.1. Variațiile MDA (malondialdehidei) în ser

33
 MDA în ser p≤0,001
Average of MDA in ser Deviatia standard of MDA in ser
4.5
4
3.5
3
2.5
2 4.135
1.5
2.386
1 1.993
1.57
0.5 0.447 0.247 0.274 0.118
0
Sobolani cu Sobolani cu Sobolani cu Sobolani fara
ovarectomie ovarectomie si ovarectomie si ovarectomie
Acai Ginkgo

MDA-produs al radicalilor liberi în organism și marker al nivelului lor

în organism

Graficul arată o creștere semnificativă (p≤0,001) a MDA la șobolani

ovarectomizați(41),(42),(43),(44),(45),(46),(47),(48),(49),(50) față de
șobolani femele falși operați, ceea ce semnifică instalarea stressului
oxidativ la șobolani induși în menopauză.În ser se constată o scădere
semnificativă (p≤0,001) a MDA la șobolani ovarectomizați și tratați cu
Ginkgo biloba și Acai față de șobolani ovarectomizați fără tratament.
Ginkgo biloba și acaiul acționează asupra radicalilor liberi în organism,prin
scăderea MDA în ser.

Fig 4.2. Variațiile MDA în omogenatul de creier

34
 MDA în creier p≤0,001
Average of MDA in creier Deviatia standard of MDA in creier
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
0.4 0.821
0.3
0.2
0.336 0.350
0.1 0.188 0.197
0.081 0.013 0.027
0
Sobolani cu Sobolani cu Sobolani cu Sobolani fara
ovarectomie ovarectomie si Acai ovarectomie si ovarectomie
Ginkgo

MDA-produs al radicalilor liberi în organism și marker al nivelului lor

în organism

Graficul arată o creștere semnificativă (p≤0,001) a MDA la șobolani

ovarectomizați față de șobolani femele falși operați, ceea ce semnifică
instalarea stressului oxidativ la șobolani induși în menopauză.În
omogenatul de creier se constată o scădere semnificativă (p≤0,001) a
MDA la șobolani ovarectomizați și tratați cu Ginkgo biloba și Acai față de
șobolani ovarectomizați fără tratament. Ginkgo biloba și acaiul acționează
asupra radicalilor liberi în organism,prin scăderea MDA și în creier.

Fig 4.3. Variațiile MDA în omogenatul de aortă

35
 MDA în aortă p≤0,001
Average of MDA in aorta Deviatia standard of MDA in aorta
0.8
0.7
0.6
0.5
0.4
0.695
0.3
0.53 0.508
0.2
0.1 0.240 0.229
0.047 0.032 0.028
0
Sobolani cu Sobolani cu Sobolani cu Sobolani fara
ovarectomie ovarectomie si ovarectomie si ovarectomie
Acai Ginkgo

MDA-produs al radicalilor liberi în organism și marker al nivelului lor

în organism

Se constată o creștere semnificativă (p≤0,001) a MDA la șobolani

ovarectomizați față de șobolani femele falși operați, ceea ce semnifică
instalarea stressului oxidativ la șobolani induși în menopauză.În
omogenatul de aortă apare o scădere semnificativă (p≤0,001) a MDA la
șobolani ovarectomizați și tratați cu Ginkgo biloba și Acai față de șobolani
ovarectomizați fără tratament. Ginkgo biloba și acaiul acționează asupra
radicalilor liberi în organism,prin scăderea MDA și în aortă.

Fig 4.4. Variațiile GSH (glutationul seric) în ser

36
 GSH în ser p≤0,001
Average of GSH in ser Deviatia standard of GSH in ser
14
12
10
8
6 12.706 12.062
10.335
4 8.427

2
0.315 1.357 0.334 1.530
0
Sobolani cu Sobolani cu Sobolani cu Sobolani fara
ovarectomie ovarectomie si Acai ovarectomie si ovarectomie
Ginkgo

GSH-antioxidant seric,protejează organismul împotriva radicalilor

liberi ai oxigenului

Se observă o scădere semnificativă (p≤0,001) a GSH la șobolani

ovarectomizați fără tratament protector, față de șobolani ovarectomizați și
tratați.Scăderea GSH în ser la șobolani în menopauză, arată consumarea
antioxidanților pentru neutralizarea speciilor reactive ale oxigenului.
În urma comparării rezultatelor în ser se observă o creștere semnificativă
(p≤0,001) a GSH la șobolani femele tratați cu Acai și Ginkgo față de cei
în menopauză,netratați.

Fig 4.5. Variațiile GSH în omogenatul de creier

37
 GSH în creier
p≤0,001
Average of GSH in creier Deviatia standard of GSH in creier
1.2

0.8

0.6
0.997
0.4 0.815 0.901
0.533
0.2
0.071 0.059 0.073 0.051
0
Sobolani cu Sobolani cu Sobolani cu Sobolani fara
ovarectomie ovarectomie si ovarectomie si ovarectomie
Acai Ginkgo

GSH-antioxidant seric,protejează organismul împotriva radicalilor

liberi ai oxigenului

Graficul arată o scădere semnificativă (p≤0,001) a GSH în omogenatul de

creier la lotul cu ovarectomie față de cei cu falsă ovarectomie,ceea ce
semnifică consumarea antioxidanților pentru neutralizarea speciilor
reactive ale oxigenului în menopauză.
În urma comparării se constată o creștere semnificativă (p< 0.001) a GSH
la șobolanii femele ovarectomizați tratați cu Acai și Ginkgo biloba, față de
cei ovarectomizați fără tratament.

Fig 4.6. Variațiile GSH în omogenatul de aortă

38
 GSH în aortă p≤0,001
1.2 Average of GSH in aorta Deviatia standard of GSH in aorta

0.8

0.6
1.075
0.4 0.787 0.778
0.53
0.2
0.051 0.061 0.053 0.175
0
Sobolani cu Sobolani cu Sobolani cu Sobolani fara
ovarectomie ovarectomie si Acai ovarectomie si ovarectomie
Ginkgo

GSH-antioxidant seric,protejează organismul împotriva radicalilor

liberi ai oxigenului

Se constată o scădere semnificativă (p≤0,001) a GSH în omogenatul de

aortă la lotul cu ovarectomie față de cei cu falsă ovarectomie,ceea ce
semnifică consumarea antioxidanților pentru neutralizarea speciilor
reactive ale oxigenului în menopauză.
Se observă o creștere semnificativă (p< 0.001) a GSH la șobolanii femele
ovarectomizați tratați cu Acai și Ginkgo biloba, față de cei ovarectomizați
fără tratament.

Capitolul 5. DISCUȚII
39
Fig 5.1. Variațiile MDA în ser la șobolani ovarectomizați respectiv fals
ovarectomizați

MDA în ser

Sobolani cu ovarectomie Sobolani fara ovarectomie

4.5
p<0.000
4

3.5

2.5

2 4.135

1.5

1 1.993

0.5
0.447 0.118
0
Media Deviația standard

Se observă că MDA în ser este semnificativ crescut (p<=0.001) la

șobolani femele cu ovarectomie de cele fals operate,ceea ce semnifică că
se produc cantitate crescută de specii reactive ale oxigenului în
menopauză.

Fig 5.2. Variațiile MDA în ser la șobolani ovarectomizați și tratați cu

Acai respectiv cei ovarectomizați tratați cu Ginkgo biloba

40
 MDA în ser
Sobolani cu ovarectomie si Acai Sobolani cu ovarectomie si Ginkgo
3

2.5
p<0.000
2

1.5
2.386
1
1.57
0.5

0.247 0.274
0
Media Deviația standard

La grupurile tratate cu Ginkgo și respectiv cu Acai scade cantitatea de

specii reactive ale oxigenului în ser semnificativ (p<=0.01), ceea ce
înseamnă că au efecte pozitive in menopauză.Efectele mai bune sunt la
Acai.
Se observă că MDA în ser scade semnificativ mai mult la șobolani femele
tratați cu acai decât la șobolani femele tratați cu Ginkgo.
Ambele preparate au efecte pozitive asupra stresului oxidativ.

Fig 5.3. Variațiile MDA în creier la șobolani ovarectomizați în

comparație cu fals ovarectomizați.

41
 MDA în creier
Sobolani cu ovarectomie Sobolani fara ovarectomie
0.9
0.8
0.7 p=0.000
0.6
0.5
0.4 0.821
0.3
0.2
0.1 0.197
0.081 0.027
0
Media Deviația standard

Se observă că MDA este semnificativ crescut și în omogenat de creier la

șobolanii femele la care s-a indus experimental menopauză comparativ
cu șobolanii femele false operate.Produșii de degradare a speciilor
reactive ale oxigenului sunt crescute si în omogenatul de creier la
șobolanii femele in menopauză, deci se instalează stresul oxidativ în
menopauză și la nivelul creierului,ceea ce poate explica modificările ale
SNC din menopauză.

Fig 5.4. Variațiile MDA în creier la șobolani ovarectomizați și tratați

cu Ginkgo biloba în comparație cu tratați cu Acai

42
 MDA în creier
Sobolani cu ovarectomie si Acai Sobolani cu ovarectomie si Ginkgo
0.4
0.35
0.3
p=0.253

0.25
0.2
0.336 0.350
0.15
0.1 0.188
0.05
0.013
0
Media Deviația standard

Efectul protector al Ginkgo bilobei și Acai în menopauză este prezent.

Totuși, se observă că MDA cu omogenatul de creier scade mai mult după
tratament cu acai,deci acesta au efecte protectoare asupra creierului.
Concluzia este, că ambii antioxidanți pot fi folosiți în menopauză pentru
protecția centrală.

Fig 5.5. Variațiile MDA în aortă la șobolani ovarectomizați respectiv

de falsă ovarectomie

43
 MDA în aortă
Sobolani cu ovarectomie Sobolani fara ovarectomie
0.6

0.5

0.4 p=0.000

0.3
0.53
0.2

0.1 0.229
0.047 0.028
0
Media Deviația standard

MDA este semnificativ crescut in omogenatul de aortă la șobolanii femele

in menopauză comparativ cu femele fals operate,ceea ce înseamnă că se
produce stresul oxidativ și la nivelul țesutului aortic, care ar putea fi cauza
bolilor cardiovasculare apărute în menopauză.

Fig 5.6. Variațiile MDA în aortă la șobolani ovarectomizați,tratați cu

Ginkgo comparativ cu ovarectomizați,tratați cu Acai

44
 MDA în aortă
Sobolani cu ovarectomie si Acai Sobolani cu ovarectomie si Ginkgo
0.8

0.7

0.6 p=0.312
0.5

0.4
0.695
0.3
0.508
0.2

0.1 0.240
0.032
0
Media Deviația standard

Efectele ale Acai si Ginkgo pe vase sunt comparabile.Ele pot fi utilizate

în prevenirea bolilor cardiovasculare în menopauză

Fig 5.7. Variațiile GSH în ser la șobolani ovarectomizați respectiv de

fals operați

45
 GSH în ser
Sobolani cu ovarectomie Sobolani fara ovarectomie
14

12

10
p=0.000

6 12.062

4 8.427

2
0.315 1.530
0
Media Deviația standard

Se observă la șobolanii cu ovarectomie, scăderea în ser a antioxidanților,

care sunt consumați pentru a neutraliza speciile reactive produse în exces
în menopauză.

Fig 5.8. Variațiile GSH în ser la șobolani ovarectomizați,tratați cu

Ginkgo respectiv șobolani ovarectomizați, tratați cu Acai

46
 GSH în ser
Sobolani cu ovarectomie si Acai Sobolani cu ovarectomie si Ginkgo
14

12 p=0.001
10

6 12.706
10.335
4

2
1.357 0.334
0
Media Deviația standard

Graficul reprezintă faptul, că la șobolanii ovarectomizați tratați cu Ginkgo,

în ser crește capacitatea de antioxidant, semnificând astfel, că speciile
reactive in exces au fost neutralizate si de Ginkgo.
La fel și la șobolanii ovarectomizați tratați cu acai : în ser crește nivelul de
GSH, adică acaiul neutralizează speciile reactive produse în cantitate
mari în menopauză.
Se observă că acaiul are în ser efecte protectoare mai bune decât Ginkgo,
deci este un antioxidant mai bun.

Fig 5.9. Variațiile GSH în creier la șobolani ovarectomizați respectiv

de fals operați

47
 GSH în creier
Sobolani cu ovarectomie Sobolani fara ovarectomie
1
0.9
0.8 p=0.000
0.7
0.6
0.5
0.901
0.4
0.3
0.533
0.2
0.1
0.071 0.051
0
Media Deviația standard

În omogenatul de creier nivelul GSH (antioxidant plasmatic) este crescut

semnificativ la șobolani femele cu falsă ovarectomie față de șobolani în
menopauză.GSH este consumat pentru neutralizarea speciilor reactive
ale oxigenului.

Fig 5.10. Variațiile GSH în creier la șobolani ovarectomizați,tratați cu

Ginkgo respectiv șobolani ovarectomizați, tratați cu Acai

48
 GSH în creier
Sobolani cu ovarectomie si Acai Sobolani cu ovarectomie si Ginkgo
1.2

1
p=0.000
0.8

0.6
0.997
0.4 0.815

0.2
0.059 0.073
0
Media Deviația standard

Se observă că GSH în omogenatul de creier crește după administrarea

de Ginkgo.La fel și după administrarea de acai, GSH crește semnificativ.
Efectele sunt mai bune pentru acai, ceea ce confirmă ca e mai bun
protector antioxidant al creierului în menopauză.

Fig 5.11. Variațiile GSH în aortă la șobolani ovarectomizați respectiv

de fals operați

49
 GSH în aortă
Sobolani cu ovarectomie Sobolani fara ovarectomie
1.2

0.8 p=0.000
0.6
1.075
0.4
0.53
0.2
0.051 0.175
0
Media Deviația standard

În omogenatul de aortă, nivelul GSH este crescut semnificativ la șobolanii

femele fals operați comparativ cu șobolanii în menopauză.GSH este
consumat în reacția de neutralizare a speciilor reactive ale oxigenului.

Fig 5.12.Variațiile GSH în aortă la șobolani ovarectomizați,tratați cu

Ginkgo respectiv șobolani ovarectomizați, tratați cu Acai

50
 GSH în aortă
Sobolani cu ovarectomie si Acai Sobolani cu ovarectomie si Ginkgo
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5 p=0.766
0.4 0.787 0.778
0.3
0.2
0.1
0.061 0.053
0
Media Deviația standard

Se poate observa că în omogenatul de aortî crește GSH după

administrarea de Ginkgo.
La fel și în omogenatul de aortă crește GSH după administrarea de acai.
Efectele de creștere a GSH sunt comparabile pentru 2 categorii de
antioxidanți.

Capitolul 6. CONCLUZII

51
1. Menopauza indusă experimental pe șobolani din rasa Wistar se
caracterizează prin instalarea stresului oxidativ.Se constată creșterea
producției speciilor reactive ale oxigenului, cât și scăderea valorilor
antioxidante din ser, din omogenatul de aortă și creier.

2. Scăderea antioxidanților în menopauză se realizează in urma instalării

stresului oxidativ care implică consumarea antioxidanților în reacția de
neutralizare a speciilor reactive ale oxigenului.

3. Tratamentul cu Ginkgo biloba la șobolanii ovarectomizați are efect

protector împotriva stresului oxidativ,prin reducerea nivelelor produșilor
de degradare ale speciilor reactive ale oxigenului(MDA-malondialdehida)
și de asemenea prin creșterea nivelului antioxidanților(GSH-gutationul
seric) atât în ser cât și în omogenatul de aortă și creier.

4. Efectele Ginkgo bilobei și Acaiului sunt comparabile atât în ceea ce

priveşte scăderea speciilor reactive ale oxigenului cât şi în ceea ce
priveşte creşterea capacităţii protectoare antioxidante.

Bibliografie

52
1. https://www.scribd.com/doc/74555470/Nature-s-Miracle-Ginkgo-
Biloba-Book-1-Vol-1-2-B-M-Begovic-Bego
2. Revista sănătatea A-Z nr.12,ediţia 2016
3. http://www.csid.ro/plante-medicinale-fitoterapice-si-
gemoterapice/ginkgo-biloba-11661356/
4. https://www.thespruce.com/ginkgo-biloba-trees-fall-foliage-
champ-4119900
5. Mesquita TRR, de Jesus ICG, Dos Santos JF, de Almeida GKM,
de Vasconcelos CML, Guatimosim S, Macedo FN, Dos Santos RV,
Cardioprotective Action of <i>Ginkgo biloba</i> Extract against
Sustained β-Adrenergic Stimulation Occurs via Activation of
M₂/NO Pathway., Front Pharmacol. 2017 May
11;8:220
6. https://kwanten.home.xs4all.nl/thetree.htm
7. https://dr-catalin-luca.ro/site/remedii-si-alimente-
vindecatoare/remedii-naturiste/ginkgo-biloba.htm
8. http://www.formula-as.ro/2009/881/medicina-naturii-44/ginkgo-
biloba-11458
9. http://www.formula-as.ro/2013/1088/medicina-naturii-44/despre-
ginkgo-biloba-sau-arborele-sfant-al-vietii-16925
10. William W. Beck Jr.-Obstetrică şi ginecologie ediţia a 4-a sub
redacţia Radu Vlădăreanu
11. Mircea Dorofteiu: Fiziologie-Coordonarea organismului uman
1992, pagina 277
12. Hannah Kither,Sarah Kitson,Louise Wan,Emma Crosbie:
Obstetrics & Gynaecology/Core science,medicine and surgery in
one book, pagina 256-258
13. Obstetrică şi Ginecologie pentru studenţi /Conf.dr Liana
Pleş,Conf.dr.Anca Daniela Stănescu-Bucureşti:Editura
Universitară "Carol Davila",2015, pagina 152-156

53
14. Elmar P.Sakala,M.D.,M.A.,M.P.H.:Obstetrics and
Gynecology,pagina 287-293
15. http://www.csid.ro/sex/educatie-sexuala/menopauza-ce-este-
cand-se-instaleaza-care-sunt-simptomele-si-cum-se-trateaza-
14023675/
16. Adriana Mureşan, Simona Tache, Remus Orăşan, Mircea
Dorofteiu: Stresul oxidativ în procese fiziologice şi
patologice,editura Todesco Cluj-Napoca,2006 pagina 1-41
17. Stresul oxidativ în bolile interne sub redacţia prof.dr.Doru
Dejica,autorii: Comeş Lavinia, Dejica Doru, Duma Livia,Mureşan
Adriana, Pop Sorina, Porr Paul-Jurgen, Szanto Paula, Tache
Simona, Casa Cărţii de Stiinţă Cluj-Napoca,2000 pagina 77-
130/179-186
18. Oxygen stress and tissue damage by J,Feher, H.Nakazawa,
L.Pronai,S.Matsuzaki
19. Mikael LR, Paiva AMG, Gomes MM, Sousa ALL, Jardim PCBV,
Vitorino PVO, Euzébio MB, Sousa WM, Barroso WKS,Vascular
aging and arterial stiffness, Arq Bras Cardiol. 2017 Jun 29:0
20. Rojas-Gutierrez E, Muñoz-Arenas G, Treviño S, Espinosa B,
Chavez R, Rojas K, Flores G, Díaz A, Guevara J.,
Alzheimer's disease and metabolic syndrome: A link from oxidative
stress and inflammation to neurodegeneration. Synapse. 2017 Jun
26.
21. Mahavadi S, Sriwai W, Manion O, Grider JR, Murthy KS. Diabetes-
induced oxidative stress mediates upregulation of RhoA/Rho
kinase pathway and hypercontractility of gastric smooth muscle.,
PLoS One. 2017 Jul 5;12(7):e0178574
22. Arathoon LR, Gleave JA, Trinh D, Lizal KE, Giguère N, Barber
JHM, Najarali Z, Hassan Khan M, Thiele SL, Semmen MS, Koprich
JB, Brotchie JM, Eubanks JH, Trudeau LE, Nash JE., Sirtuin 3

54
 rescues neurons through the stabilisation of mitochondrial
biogenetics in the virally-expressing mutant α-synuclein rat model
of parkinsonism., Neurobiol Dis. 2017 Jun 30. pii: S0969-
9961(17)30136-5.
23. Delgado-Roche L, Riera-Romo M, Mesta F, Hernández-Matos Y,
Barrios JM, Martínez-Sánchez G, Al-Dalaien SM., Medical ozone
promotes Nrf2 phosphorylation reducing oxidative stress and pro-
inflammatory cytokines in multiple sclerosis patients., Eur J
Pharmacol. 2017 Jun 13. pii: S0014-2999(17)30424-7
24. Ames N.B., Shigenaga, M.K., Hagen, M.T., Oxidants, antioxidants
and degenerative diseas of aging, Proc. Natl; Acad. Sci. USA,
1993, 90: 7915-7922.
25. Amstrong D, Free radical and antioxidant protocols. Humana Press
Inc, Totowa, New Jersey, 1998;15-27.
26. Beecher GR. Overview of dietary flavonoids: nomenclature,
occurrence and intake. J Nutr. 2003;133(10):3248S-3254S.
27. Panche AN, Diwan AD, Chandra SR. Flavonoids: an overview. J
Nutr Sci. 2016 Dec 29;5:e47
28. Liang S, Niu YJ, Shin KT, Cui XS. Protective Effects of Coenzyme
Q10 on Developmental Competence of Porcine Early Embryos.
Microsc Microanal. 2017 Jun 7:1-10.
29. Crooke A, Huete-Toral F, Colligris B, Pintor J. The role and
therapeutic potential of melatonin in age-related ocular diseases. J
Pineal Res. 2017 Jun 28
30. Zhang JJ, Meng X, Li Y, Zhou Y, Xu DP, Li S, Li HB. Effects
of Melatonin on Liver Injuries and Diseases. Int J Mol Sci. 2017 Mar
23;18(4).
31. Das N, Mandala A, Naaz S, Giri S, Jain M, Bandyopadhyay D,
Reiter RJ, Roy SS. Melatonin protects against lipid-induced
mitochondrial dysfunction in hepatocytes and inhibits stellate cell

55
 activation during hepatic fibrosis in mice. J Pineal Res. 2017
May;62(4).
32. Man GCW, Zhang T, Chen X, Wang J, Wu F, Liu Y, Wang CC,
Cheong Y, Li TC., The regulations and role of circadian clock
and melatonin in uterine receptivity and pregnancy-An
immunological perspective. Am J Reprod Immunol. 2017 Jun 6.
33. Al Abdan M. Alfa-lipoic acid controls tumor growth and modulates
hepatic redox state in Ehrlich-ascites-carcinoma-bearing mice.
ScientificWorldJournal. 2012;2012:509838. Epub 2012 May 1
34. Jia Y, Jing Q, Niu H, Huang B. Ameliorative effect of vitamin E on
hepatic oxidative stress and hypoimmunity induced by high-fat diet
in turbot (Scophthalmus maximus). Fish Shellfish Immunol. 2017
Jun 27;67:634-642.
35. Hemilä H. Vitamin C and Infections. Nutrients. 2017 Mar 29;9(4)
36. Berkhout AM, Hoen J, [Vitamin C deficiency in patients in a nursing
home]. Tijdschr Gerontol Geriatr. 1985 Feb;16(1):3-7.
37. Pohanka M, Pejchal J, Snopkova S, Havlickova K, Karasova JZ,
Bostik P, Pikula J. Ascorbic acid: an old player with a broad impact
on body physiology including oxidative stress suppression and
immunomodulation: a review. Mini Rev Med Chem. 2012
Jan;12(1):35-43.
38. Mendes-da-Silva RF, Lopes-de-Morais AA, Bandim-da-Silva ME,
Cavalcanti Gde A, Rodrigues AR, Andrade-da-Costa BL, Guedes
RC. Prooxidant versus antioxidant brain action of ascorbic acid in
well-nourished and malnourished rats as a function of dose: a
cortical spreading depression and malondialdehyde analysis.
Neuropharmacology. 2014 Nov;86:155-60.
39. Ivanova IP, Trofimova SV, Piskarev IM., [Evaluation
of prooxidant properties of ascorbic acid]., Biofizika. 2013 Jul-
Aug;58(4):582-6.

56
40. Daniel B, Konrad B, Toplak M, Lahham M, Messenlehner J, Winkler
A, Macheroux P., The family of berberine bridge enzyme-like
enzymes: A treasure-trove of oxidative reactions. Arch Biochem
Biophys. 2017 Jul 1.
41. Adriana Muresan, Orasan Remus, Simona Tache, Lavinia Sabau
Stres.Il oxidativ in procese fiziologice si patologice, Ed Todesco,
Cluj-N4oca, 2006-Capitol- Rolul stresului oxidativ in hipertensiunea
indusa de sarcina
42. Muresan Adriana, Schmidt Nadia,et al, Lavinia Sabau: Teste
biologie pentru examenul de admitere la medicina., Ed.Medicala
Universitara luliu Hatiegau, Cluj-Napoca, 2005,2007 – Aparatul
genital feminin şi masculin
43. In vivo study regarding antioxidant effect of red grape polyphenol
extract using biochemical and FT-IR methods,Lavinia
Sabău,G.Damian,D.Daicoviciu,A.Muresan,D.Postescu,D.Mihu,C.
Mihu,C.Alb,Journal of optoelectronics and advanced materials-
Symposia,vol.2,no.1,2010,p44-49
44. Shyntesis and characterization of spin labeled nicotinic acid
derivates in some biological
environments,M.Miclaus,C.Cimpoiu,A.M,Hosu,Lavinia
Sabău,G,Damian,Journal of optoelectronics and advanced
materials-Symposia,vol.2,no.1,2010,p31-33
45. The effects of Soy Isoflavone,Vitamine,Coenzyme Q10 and
Selenium on Oxidative Stress Markers in Serum and in Uterine
Tissue of Ovarectomized Rats,Sabău Lavinia,Suciu
Soimita,Muresan Adriana,Daicoviciu Doina,Journal of Clinical
Biochemistry and Nutrition 43-1,2008,p 562-566
46. TR-FTIR investigations of secondary structure of lyophilized blood
plasrna in pregnancy induced hypertension.Sabău
Lavinia,G.Darnian. M.Puia, Studia universitas, 2007, p 63-67

57
47. EPR and ATR-FT-IR invcstigation of lvophilized cytochrome c at
different PH. G. Daian. S.Cavalu, V. Miclaus.Sabau Lavinia,
Nicoleta Vedeanu, C.M. Lucaciu, Rom. J. Biophys. 2002 17(3),
p138-149
48. II6-maker a sindromului inflamator in preeclampsia, Dan
Mihu,Nicolae Costin,LaviniaSabau,M.Oancea,R.Ciortea,
A.Malutan Gineco ro, Vol 6, nr 22,4,2010
49. Evaluation of leucocytes and neutrophils, markers of inflammatory
syndrome in
preeclampsia,D.Mihu,L.Sabău,N.Costin,M.Oancea,R.Ciortea,A.M
alutan,Applied Medical Informatics,vol 27, nr.3/2010,15-22
50. The changes of oxidative stress markers in uterus tissue of
ovarectomized female rats after the administration of soy
isoflavone,Lavinia Sab]u,Suciu Şoimiţa,Mureşan Adriana,
Daicoviciu Doina,Clichici Simona,David I.,Colcear
Doina,Fiziologie(Physiology)16,nr.2(50),2006,p 23-27

58
59