Cuprins:

Introducere
1.INVESTIGAII BIBLIOGRAFICE................................................................ 3
1.1 Nucul.Caracteristica general................................................................ 3
1.2 Compoziia chimic a nucului................................................................ 6
1.3 Utilizarea frunzelor de nuc n medicin................................................. 15
1.4 Utilizarea frunzelor de nuc n cosmtic.................................................. 17
2.PARTEA EXPERIMENTAL.........................................................................18
2.1 Metode i materiale..............................................................................
2.1.1.Studiul fitochimic preliminar pentru identificarea analizei calitative
a unor principii biologic active prezente n frunze de nuc i pericarp
(Junglans regia L.)...............................................................................
2.1.2. Idetificarea bioflavonozilor de TLC pe gel de siliciu din extrectele
primare de Junglans regia i Junglans nigra...........................................
2.1.3. Identificarea bioflavonoizilor de TLC pe poliamid din extractele
Primare de Junglans regia i Junglans nigra..........................................
2.1.4 Identificarea extractului de juglon din pericarp....................................
2.1.5 Studiul analizei fitochimice cantitative..................................................
2.2 Analiza rezultatelor .........................................................................

Introducere
Scopul i sarcina tezei:
Scopul:studiul bioflavonoizilor din genul Juglans,metodele de obinere a unor produse din acest
gen,prorietile farmacologice si utilizarea flavonoizilor n medicina populara,farmaceutica ,
cosmetic.
Pentru realizarea scopului am constatat cteva sarcini:
* Obinerea materiei prime din frunzele de nuc.
* Examenarea cromatografic a coninutului fitochimic
* Identificarea prezenei Juglonei in pericarpul fructului.

1.Investigaii bibliografice
1.1 Caracteristica general a nucului Junglans regia L.

Nucul,Junglans regia L.,este un arbore din familia Junglandaceae,estecunoscut nc de pe

timpul lui Hipocate,rspndit n zona temperat i mediteranean.att ca flor spontan ct i n
culturi.i are originea din zona geografic ntins din Balcani spre est pn n Himalaya i sudvestul Chinei.
Documentele vechi amintesc c nucul este cunoscut din vremurile foarte ndeprtate,n
China Japonia i Inndia gsindu-se exemplare chiar de acum 2000-3000 de ani.Cele mi mari
pduri se afla n Krgstan unde copacii se dezvolt extensiv n pduri aproape exclusic de nuc la
altitudini de 1.000-2.000 m (Hemery 1998)- mai ales la Arslanbob n provincia Jalal-Abad.
Se consider c nucul a rezistat perioade glaciatiunilor numai n cteva puncte situate n centru i
estul Asiei i n cteva depresiuni din Peninsula Balcanic i Peninsula Iberic.
Se mai ntlnete nc n stare slbatic n masivele silvice din estul Turciei,n
Caucaz,Irac,Iran,Afganistan,Pakistan,India,Tibet i China precum i n cteva zone din Peru i
Brazilia.
Nucul a fost introdus n vestul i nordul Europei din vremea romnilor sau mai devreme,iar
n cele dou Americi n secolul XVII. Zonele importante ale culturii nucului cuprind
Frana,Serbia,Grecia,Bulgaria i Romnia(n Europa),China(n Asia),California(America de
Nord) i Chile(America de Sud).Mai recent cultura nucului s-a rspndit pe scar larg i n alte
regiuni:Noua Zeeland i sud-estul Australiei.
Nucul este un arbore viuros,care poate ajunge la 30 de metri nlime,iar tulpina sa atinge
deseori 1m n diametru.Are trunchiul gros i scoara neted,argintiu-cenuiu.Are crengile
puternice,coroana foarte larg i bogat(figura 1.)

figura 1.
3

Prin luare n cultur,nucul s-a extins mult n afara arealului su natural,gsindu-se n prezent
aproape n toate rile cu climat temperat.
Deoarece altoirea nucului este o problemp greoaie i inc nerezolvabil pn la capt,n lume i
n Romania se obin puiei de nuc din soiuri selecionate.
Diferena major dintre pomii de nuc altoii i cei nealtoii const n urmtorele:nucii obinui
prin altoire la mas sau n cmp direct pstrez prin altoire toate caracteristicile soiului de unde sau recoltat ramurile i intr pe rod foarte repede.
Primele nuci apar chiar din anul I dup plantarea nucului.Nucii obinui din smn(nucii
semnai n cmp)din soiuri selecionate, nu pot pastra caracteristicile soiului de unde am recoltat
nucile i intr foarte greu pe rod,abia dupa 10-12 ani.
Att la pomii plantai primvara,ct i la cei plantai toamna,tierile de formare ncep primvara
devreme,n martie-aprilie i se aplic n toat perioada de cretere.Prin aplicarea lor se urmrete
formarea ct mai rapid a unei coroane luminate i aerisite,garnisit cu numeroase ramuri de
semischelet i de rod.
Nucul nflorete la nceputul primverii,facnd flori dispuse n inflorescene sub forma unor
miori(figura 2).Frunzele sunt la nceput de culoare roie apoi capt o culoare verde
intens,lucioase, pe parte superioar sunt mari,compuse din 5-9 foliole eliptice,cu margini
ntregi,glabre.Florile brbteti sunt grupate n ameni masculi solitari sau cite
doi,cilindri,multiflori.Florile femel sunt grupate cite doua pn la patru,uneori
solitare,sesile,purpurii.Pentru medicina naturalist,frunzele se culeg n luna iunie-iulie,se usuca
si se folosec la preparare de infuzii,tincturi si extracte lichide.

figura 2.
Fructul este drup sferic,avnd o singur smn cu dou cotilidoane mari,zbrcite,bogate n
untdelemn.Cojile fructului se recolteaza cind se bat nucile,dar pina nu se inegresc.

Compozitia:Frnuzle de nuc contin tanini astrigenti si o substanta numita juglona care are calitati
antibacteriene si proprietati utile in tratarea tumorilor.Simburile de nuca contin acizi grasi(care
peste 50% acid linoleic)proteine,vitamina A,B1,B2.B3,B5,B6,B9,C,E,Fsi flavonide cu caracter
antioxidant.

1.2 Compoziia chimic a nucului

Frunzele de nuc conin i deja o cantitate mare de iod i juglon.Din aceasta cauz petrecerea
unui timp ndelungat la umbra nucului nu este indicat.Exist o credin n popor-c umbra
nucului nu este sntoas.Aceat recomandare se bazeaz pe observaiile fcute de-a lungul
generaiilor legate de influena umbrei de nuc asupra sntii omului.[1]Genialiatatea
popular i arat i aici roadele.Astfel,fr laboratoare,analize chimice,experiene,oamenii din
popor dotai cu o inteligen remarcabil au dat sfaturi cu mult naintea desoperirii substanelor
emanate din nuc ce sunt duntoare sntii.Tot obsevaiile populare au indicat i zona
periculoas din prreajma nucului adic zona umbrit adic un perimetru limitat din jurul
pomului.[3,4]Nu numai omul este influenat negativ de substanele negative emanate de nuc,dar
i plantele anuale i perene ce cresc n vecintatea copacului.Sub umbra nucului (deci ntr-o zona
limitat din preajma tulpinii)aproape toate plantele nu se pot dezvolta i mor.Exist totui i
plante care sunt rezistente la juglon:fagul,ararul,mesteacnul.

Nucul conine:vitamine:A(Retinol)(1),B1(Tiamina)(2),B2(riboflavina)(3),B3(acidul nicotinic)

(4),B9(acid folic)(5),B12(cianocobaltamin)(6),B15(acid pangamic)(7),C(acid ascorbic)(8) ,
K1(fitomenadion)(9),E(acid tocoferolic)(10), -caroten(11),acid oleic(12),acid
linoleic(13),juglona(14),cantitate mic de acid galic(15).

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)
8

(7)

(8)

(9)

(10)

(11)

10

(12)

(13)

(14)

(15)

Nucul este bogat n elemente minerale:fosfor (P) 390-600 mg,kaliu(K )600-1300

mg,magneziu(Mg )150-250 mg,calciu(Ca )85-180 mg,sulf(S )50-100 mg,fier(Fe )5-25
mg,aluminiu (Al )5-10 mg,mangan (Mn )2-15 mg,zinc (Zn )2,5-6 mg, cantitate mic de
iod (I ),cobalt (Co ),cupru (Cu ),stroniu (Sr ),crom (Cr ),fluor (F ), nichel (Ni )[28].
Frunzele de nuc conin tanin compex,ulei volatil,acid galic (15),inozitol, -hidrojuglon,
-hidrojuglon, juglon (14),vitamina C(4-5 %) (8) [13],flavone(vitamina P), glicozide,
11

flavonoide hiperozide (0,2%), ulei esnial (0-03 %), -caroten (0,33 %), substane minerale etc.
[13]
n stare proaspt frunzele de nuc sunt mai active decit cele uscate.Avnd i propreti repelente
aceste frunze se ai folosesc pentru ndepartarea mustelor i a diferielor parazii ai pielii[16].
n pericarp se conine cei mai importani aminoacizi:glutation (15),cistina (16),arganin
(17),lizina (18),histidina (19),acid aspartic (20),acid glutamic (21),alanin (22),prolin (23).

(15)

(16)

12

(18)
(17)

(19)

(20)

13

(21)

(22)

(23)
n nuci,spre deosebire de alte fructe i legume,se conin toate substanele necesare pentru viata:
30-77 % grsime,10-20 % proteine i 5-15 % hidrai de carbon.Cantitatea de nutriie n nuci
ajunge la 94-95 % [9].

1.3 Utilizarea frunzelor de nuc n medicin

14

Pentru scopuri medicinale,frunzele de nuc se recolteaza in iunie[1].Se foloseste numai foliolele

frunzelor(fara petiol),care se usuca la umbra(de preferinta in podurile acoperite cu tabla),n strat
subtire,care se rascoleste zilnic,pentru a se usca cit mai repede si a se preveni incingerea si
mucegairea frunzelor.[3]
In stare proaspata frunzele de nuc sunt mai active decit cele uscate.Avind si proprietati
repelente,aceste funze se mai folosesc pentru indepartarea mustelor si a diferitilor paraziti ai
pielii[13].
Extractul dinfruze de nuci sporete cuagulitatea sngelui.Din Frunze de nuci se extrage glicozidul
flavon care contribuie la dilatarea vaselor,reducerea tensiunii arteriale i la micarea procesului
inflamator.
Frunzele si pericarpul frructelor au utiliari terapeutice in medicina umana si veterinara.
Idustria farmaceutic peoduce din Frunze de nuc,preparatul juglon care se folosete sub form de
unguent,soluie i suspensie.Este un antibiotic cu o activitate bactericid puternic chiar i n
concentraii unu la un milion,juglona oprete activitatea vital a bacteriilor inclusiv a
microorganismului pathogen i a inseciilor duntoare,iat de ce extractul din Frunze posed o
aciune bactericid asupra bacilului turbeculozei [9].
Produsul poarta denumirea de juglandis folium et pericarpium si reprezita foliolile si pericarpul
fructelor mature recoltate de la Juglands regia.Principiile active pe care le contin sunt
raspunzatoare de actiunile bactericida,bacteriostatica,astrigenta,usor
hipotensiva,hipoglicemianta,calmanta,
cicatrizanta,emolienta,antitoxica,antimicotica,antisudorala,[4,7]antieczematoasa si
antireumatismala,fiind recomandata in afectiuni precum diabet zaharat,ateroscleroza,litiaza
renala,candidoza,infectii strepto si stafilococice[22].
Infuzia de nuc se prepara astfel:se taie marunt o lingura cu frunze de nuc,apoi se adauga o cana
cu apa clocotita.Se lasa circa trei minute la infuzat,apoi se strecoara se bea doar o cana ape
zi[5,6].
Farmacodinamic,principiile active impiedica inmultirea bacteriilor,produc o insingerare a
tesuturilor,capilarelor sanguine,imprima o actiune homeostatica locala,au o actiune usor
hipotensiva,scad concetratia de glucoza din singe,relaxeaza tesuturile si determina scaderea
starilor inflamatorii,inlatura toxenele din diaree si inlatura inflamatiile acute ale intestinului,
stimuleaza digestia prin excitarea sucurilor gastrointestinale,actioneaza impotriva

15

transpiratiei[29].Actiunea cea mai importanata este cea astrigenta si amarotonica cu aplicatii in

tratamentul dispepsiilor si inflamatiilor catarale gastrointestinale.
Datorit acestor efecte,nucul se intrebuinteaza in tratamentul simptomatic al manifestarilor
subiective de insuficienta venoasa(dureri de gamba,hemoroizi),[20]diaree usoaradescuamarile
pruriginoase ale capului(matreata),afectiuni dermatologice contra arsurilor superficiale si
intense(antipruriginos si antibacterian),afectiuni ale cavitatii bucale si faringiene(antialgic),
[3,5,6] cosmetic la colorarea parului(rectioneaza cu grupele tiol SH ale cheratinei avind efect
tinctoral).
Se utilizeaza sub forma de infuzie,decoct si tincture cu care se prepara sampoane si lotiuni
capilare cu care se fac aplicatii locale[1].
Frunzele de nuc au o actiune puternic bactericida,astrigenta,hioglicemianta si tonifianta.Se
folosesc pentru tratatamentul TBC-ului pulmonary,al bolii Basedow,ale unor infectii ale tubului
digestive,precum si al unor boli de piele.In uz extern,infuziile sau decoctul de frunze de nuc aduc
beneficii semnificative in tratarea ranilor infectate,eczemelor acute,negoilor,infectiilo
respiratorii,varicelor,hemoroizilor si chiar transpiartiile picioarelor[4].
In traditia populara frunzle de nuc si coaja fructelor contin o substanta ca se folosea la vopsirea
parului in negru,cafeniu roscat.
Se folosea de asemenea frunzele pentru dureri reumatice uneori amestecate cu alte plante.In
satele din jurul Cereilor,se fierbeau cu vrejuri de patlagele si flori de fin sau urzici.Radacinile se
puneau in petrol si se plamadea 3 saptamini in gunosi de grajd,apoi se facea frectii contra
durerilor reumatice,sau se luau nucile crude plamadite cu zahar.In tinutul Beiusului contra
reumatsmului se faceau spalaturi cu decoctul fruzelor dupe ce le lasau sa se plamadeasca 2
zile;sau bai din drunze de nuc si ramuri de rosii,fierte separat si apoi amestecate,sau se tineau
picioarele intre frunzele verzi.Scaldatoare din frunze verzi este foarte mult folosita la ccopii
scrofulosi cu glame.In unele parti contra riei si lua frunze de nuc,de brad,de coaa soarecelui si
pucioasa.Frunzele fierte in lapte contra durerilor de stomac.Frunze fierte calde se punea pe dureri
de pintece la femeie sau se nfura pntecele pentru a uura durerile de natere.Aburele de
frunze se folosea contra racelii.

1.4 Utilizarea frunzelor de nuci n cosmetic

16

n cosmetic de baz este folosit pericarpul de nuci proaspt i frunzele de nuci.

Datorit formrii unor coloraii cu proteine,juglona ca i extractele obinute dinfrunze de nuci se
folosesc n cosmetic pentru prepararea unor loiuni i creme pentru pigmentarea artificial
apielei dar i pentru obinerea unor vopsele ,ampoane colorate pentru pr
n cosmetica infuziile din frunze de nuc au un efect deosebit de benefic asupra podoabei
capilare,intucit parul capata stralucire,putere,vigoare si culoare(frunzele de nuc pot fi considerate
un colorant natural si permanent pentru podoaba capilara,transformind culoarea prului ntr-un
rocat nchis pentru prul brunet sau rocat deschis pentru prul aten)[18].
Cum se prepara: se foloseste un amestec preparat din 4 lingurie de frunze de nuc uscate la o
can de ap.Pentru colorarea prului n mod repetat,se nmoaie pieptenele n soluie i se perie
prul pn prinde nuana dorit i colorarea devine omogen[2].
Efectul bnefic pe care infuzia de frunze de nuc o are asupra tenului este astrigent si de
matifiere,astfel acneea este ndepartat i porii dilatai sunt nchii(se face o infuzie din dou
lingurie de frunze uscate la o cana cu ap i aceasta se foloseste sub form de cataplasme
aplicate pe tenul gras)[4].

2. Partea experimental
2.1 Studiul fitochimic preliminar pentru identificarea analizei
cantitative a unor principii biologic active prezente n frunzele
de nuc i pericarp(Junglans regia L.).
17

Juglona reprezinta un compus sold,biologic activ,care poseda o pronuntata actiune bactericida si

antimicotica,insa majoritatea remediilor pe baza de juglona au un termen de pastrare foarte
redus.Esenta inventie consta in faptul ca in remedial propus in afara de juglona ca ingredient
active se mai contine un hidroxiacid polibazic acceptabil farmaceut,de preferinta cidul citric si
alcool benzilic ca vehicul farmaceutic polifunctional.Alcoolul benzilic poseda o volatilitate
redusa,fapt ce favorizeaza mentinerea compusului active in stare dizolvata dupa aplicarea solutiei
pe piele.Alcoolul benzilic poseda o toxicitatejoasa si capacitatea de pentrare a stratului adinc ale
pielii.De asemenea,alcooul poseda proprietati anestezice locale ce pot contribui la diminuarea
actiunii secundare iritante a juglonei,el are si proprietati antibacteriee,care intensifica si
(sau)largesc actiunea faracologica a igredientului activ[12,13,14].
Au fost efectuate studii farmacologice i fitochimice pentru utilizarea terapeutic,unele produse
cosmetice si din industria alimentar din extractul bioactiv a speciei de nuc.
Studiul fitochimic preliminar in vederea identificrii substanei biologic active din frunze de nuci
i pericarp n diferite etape.
Extraciile cu solveni de diferite polariti au fost efectuate n cromatografia n strat subire,au
fost aplicate pentru analiza calitativ.
Analiza cantitativ a principiilor bioactive au fost efectuate n spectrofotometria de extract
primar.
n ultimul deceniu o atenie sporit este acordat fitoterapiei, att n lume ct i n ara noastr
a fost determinat identificarea fitochimic i farmacologic destinate cercetrilor i n cele din
urm folosind plante medicinale n diverse ramuri:medicina uman i veterinar,industia
alimentar i cosmetic.
n cazul soiurilor de nuci (Juglans regia,Juglans nigra),are o aplicaie mare n remediu medicii
tradiionale.

2.2 Materiale si metode

1.Materie prim vegetal
n acest studiu fitochimic experimental am folosit urmatoarele materii prime vegetale:
-frunze uscate de nuc Juglans regia
18

-frunze uscate de nuc Juglans nigra

-pericarpul uscat de nuc Juglans regia
Aceste materii prime vegetale au fost adunate n luna septembrie anul de studiu curent i uscate.
2.Reactivi : alcool etilic de 95%, soluir de NH4OH, alcool metilic, aceton, ap distilat,
benzen, diclormentan, cloroform.
3.Utilaje :

cromatograf, dulap pentru uscare, baloane gradate de 25 i 50 ml, plnie de

separare, cntare analitice.

2.Studierea analizei fitochimice calitative au fost efectuate experimental prin cromatografia n

strat subire,descrise n tabelul 1

Tabelul 1 Analiza cromatografic n strat subire cu frunze de nuci Juglans regia i Juglans

19

Nr.
1

Determinarea

Solveii

Reagenii

cromatografic
Silica gel 60 F-254

acetat de etil-100

Soluie de 2 % AlCl3,

Merck

etanol-16,5

alcool etilic

Poliamide 11 F-254

ap-13,5
metanol-9

UV
Soluie 2 % AlCl3,

Merck

apa-1

Alool etilic
UV

nigra

3.Studiul analizei fitochimice cantitative sa efectuat pe urmtoarele clase de substane biologic

active extrase din materii prime vegetale, extract primar i produse standart bioactive.
-Bioflavonoizi exprimat n rutin
-O-dihidroxil de fenol n acid cafeic
-Taninuri exprimat n taninuri
Tehnica de lucru indicat n F.R ed X(1) a fost folosit ca metod pentru determinarea cantitativ
a acestor sunstane.
4.Identificarea juglonei si a pericarpului acelor dou soiuri de nuci Juglans regia i Juglans nigra
a fost efectuat prin cromatografie n strat subire n consecina metodei prezentate de
K.Macek(2),care prevede urmtoarele condiii de munc:
-suport cromatografic:silica gel G.Merck
-sistem de solvenii:tetraclorit de carbon-acetat de etil 9:1(v/v)
-reactivi:soluie de NH4OH -alcool etilic 95 1:1(v/v)

Metodele de analiz calitative i cantitative menionate au fost apliacate pentru a identifica i

estima substannt biologic activ prezent n materia prim vegetal,reyultatele din studii
tehnologice a extractelor primare i produse standart bioactive.
Rezultate i discuii
20

Studiul cromatografic a fost efectuat pentru a identifica bioflavonoizii din materia prim vegetal
i extract primar au dat urmtoarele rezultate:
I. Identificarea bioflavonoizilor de TLC pe gel de siliciu din extractele primare din Junglas
regia si Junglas nigra
Junglas regia

Junglas nigra

Legenda:
1.extract concentrat cu alcool metilic
2.extract concentrat cu alcool etilic
3.extract cu alcool etilic de 70
4.extract cu aceton-ap 1:1(v/v)
5.extract cu apa destilat
6.rutin

Analiza cromatografic d urmtorul rezultat:

21

a)n acelai soi de nuci nu exist nici o diferen calitativ ntre componente (ca numr i
intensitate de rapoarte),in cazul extractelor obtinute cu solvennti au polaritate similar(pentru
alcool metilic i alcool eilic).
b)Diferena calitativ intre componente variaz in funcie de varietu i anume:
-Junglas nigra conine mai puin flavonoide la numr dect Junglas regia.
-Junglas regia conine in plus dou componente florescente albastre care nu apar la Junglas nigra.
II.Idenntificarea bioflavonoizilor de TLC pe poliamid n extract primar din Junglas regia
i Junglas nigra.

S cerceteze mai complet prezena bioflavonoizilor n soiuri locale de Junglas a unui studiu
cromatografic prinn compararea spontan a doua cromatografii cunoscute si utilizate in intreaga
lume:silicagel i poliamid unul din cele mai frecvent utilizate pentru analiza i separarea
bioflavonoizilor.
Datele experimentale obinute dinn extractul analizat cu solvenii de mai sus.Ele sunt prezente in
figura 2.
Figura 2. Idetificarea bioflavonoizilor de TLC pe poliamid in extract primar de Junglas regia i
Junglas nigra.

Analiza cromatografic arre urmtoarele rezultate:

a)Cromatografia cu poliamid este mai selectiv i mai specific pentru bioflavonoizi n
comparaie cu gel de siliciu.

22

b)Difirena dintrre aceste dou soiuri de nuc n cromatografie este mai bun calitativ decit cea
catitativ.n specia de nuc Junglas nigra cantitatea de bioflavonoizi este de doua-trei ori mai
intens decit in specia de nuc Junglas regia.
III.Identificarea juglonei din pericarp Junglans nigra i Junglans regia i extract.
Juglona prezent n pericarpul de nuci a fost extras pe baza structurii sale chimice i proprietaile
fizico-chimice cu un solvent polar timp de trei ore la temperatura de reflux a solventului i
extractului primar.Rezultatele au fost analizate prin cromatografie n strat subire n condiiile de
munc menionate.
Figura 3. Identificarea juglonii n TLC din specia Junglas regia i Junglas nigra din extractul de
pericarp.
Junglas regia

Junglas nigra

Legenda:
1.extractul de pericarp cu benzen
2.extractul de pericarp cu diclormetan
3.extractul de perricarp cu cloroform
23

4.extractul de pericarp cu acetatul de etil

5.extractul de pericarp cu aceton
6.juglona substana.
La examinarea cromatografiei am observat c:
a)Ca i n cazul bioflavonoizilor Junglans nigra arat un coninut mai mare de juglon dect n
Junglans regia.
b)n ceea ce privete extracia cu solvent selectiv,diclormetan i cloroform par s fie mult mai
selectivi din cauza unui coninut ridicat de impuriti lipofile(clorofil i xantofil).
c)Acetatul de etil i acetona par s fie cei mai selectivi solveni,din cauza coninutului lor redus
de substane n extract.
IV.Studiul analizei fitochimice cantitativ
Analiza fitochimic cantitativ studiaz principalelel clase de principii biologic active existente
n materii prime vegetale,extracte primare i produse stanndard bioactive au adus la urmtoarele
date experimentale prezentate n tabelele 2 i 3.
Tabelul 2. Performarea bioflavonoizilor din extractele de Junglans regia i Junglans nigra n
conformitate cu solventul de extracie.
Nr.

Solventul

Junglans

regia

Junglans

nigra

Extractul de

Extractul

Extracul de

Extractul

bioflavonoizi

bioflavonoizi

Etanol 95C

g/100ml
0,094

87,2

g/100ml
0,307

88,6

Etanol 70C

0,100

92,7

0,319

92,1

Etanol 40C

0,098

90,9

0,312

90,0

Aceton:ap(1:1)

0,092

85,2

0,298

86,0

Prin extragerea acestor dou materii prime vegetale de extracie cu diferii solveni polari am
observat extracie mai performant pentru bioflavonoizii(92,1%),cu 70 de alcool etilic.

24

Tabelul 3.Coninutul de principii biologic active din materrii prime vegetale i produse standard
bioactive din specia de Junglans regia i Junglans nigra.
Nr.
1
2
3

Analiza

Bioflavonoizi

O-dihidroxifenol

Taninuri

Junglans regia
Junglans nigra
Stabilitatea

%
1,4
4,5
1,1

%
0,8
4,2
0,6

%
6,8
7,1
6,1

3,7

3,9

6,5

bioactiv pentru
Junglans regia
Stabilitatea

bioactiv pentru
Junglans nigra

Datele dinn acest tabel arat:

a)Junglans nigra este mai bogat n substane biologic active dect Junglans regia.
b)n produsele standard bioactive coninutul de substane biologic active depinde de
spacie,diferennele cantitative arat un rraport de substane biologic active cu cele existente n
materiile prime vegetale.
n concluzie putem considera c datorit coninutului su bogat n substane biologic
active,produsul bioactiv din Junglans nigra are efecte farmacologice superioare deci Junglans
regia.

Biblografie:
1. Vasilachi G.I, Vasilachi A.F Nucul pe lotul de lng cas or.Chinu 1987.
2. urcan I.Cultura nucului n Moldova or.Chiinu 1969
3. Dorofeev P.P Cultura nucilor din Moldova or. Chiinu 1953
25

4.Metodica alegerii formelor valoroase de nuc or. Chiinu 1970

5. . , .. . 1990
6. urcanu .I., Comanici.I. Nucul or.Chiinu 2004
7. .
. 1973
8. .
, 1971
9. ., . .. 1985
10. ., .., .., . ., .
Junglns Regia
15. Popovici.I. Tehnologia farmaceutic vol.I. Iai 1997
16. 64-002-86
. .
,, 1986
17. ,1968.
18. ... ,. 12.3.002.-73 .
19 Ladghina E.I.Analiza chimic a plantelor medicinale , Chiinu 1993
20. www. google.com
21.Bordeianu E.I. Tomologia Republicii Populare Romane vol.2. ,Bucureti 1964
22.Bodea Farmacia verde , vol 1,2 Bucureti 1990
23.Farmacopeea de Stat a SSSR , ed.X.
24. Farmacopeea de Stat X Bucureti 1997

26