CONSTANTIN GAROFLID

AGRICULTURA VECHE
CONDITIILE ECONOMICE,
TEHNTCE 5t SOCTALE
ALE AGRICULTURII MARI
DIN STEPA DE RASARIT
INAINTE DE EXPROPRIERE

TIPARUL,,CARTEA ROMANEASCA", BUCURESTI

1943
 CUVANT iruamru

Cartea de fafd, opera postumd a [ui Const, Garoflid, este

publicat6 de Uniunea Centrald a Sindicatelor Agricole, in
memoria acestui destoinic presedinte al ei.
To[i cei care au trdit timpurile de alt6 datd ale agricu[-
turei noastre, adicd oamenii dela 50 ani in sus, isi vor aduce
aminte de ardturile fdcute cu pluguri trase de 4 ;i 6 boi,
de semdndtorii care semdnau cu rndna, de munca incordatd
din timpul secerei si treerului, care incepea odatd cu lumina
zilei qi se sfdrsea seara tdrziu pe intuneric; de muntii de saci
de gr6u ce se intindeau cdt tineau g6rile, de infrigurata activi-
tate din portul Brdila, unde cdrulele cu un cal cdrau sacii dela
magazii, sau vagoane, Ia cheiu, de unde hamalii, cu sacul in
spinare, se urmdreau unul dupb altul intr'o fugb, tindndu-si
echillbrul pe o scdndurd ce lega cheiul cu hambarul slepului.
I;i vor aminti apoi de lanurile aurii de grdu ce se intindeau
in stepd cdt vedeai cu ochii, pierzdndu-se in praful fumuriu
a[ BArAganului, cu mirosul lui caracteristic, Bdrdgan atdt de
magistral pictat de Grigorescu; de grdmezile de porumb ce
a;teptau sd fie diimuire.
 6

Toate acestea, cu nostalgia timpurilor trecute, sunt des-

crise cu mult sentiment poetic si in tnod rnagistr.li in cartect
de fa1d, a lui Const. Garoflid.
Const. Garoflid, cu o vie inteligentd, agricLrlrtrr ce seam6,
cu o vastd culturd generalA, prolund g6nditor, i'unosciror aI
chestiunilor agrare ca nimeni altul, preconizatorul e xproprierei
Iatifundiilor in cartea sa din 1907 ;i apoi darz epirdtor al
restului marei proprietEti, atdt de necesarb prop--<irei agricul-
turei, a fost un timid singuratec ;i un modest i numai aceste
insqiri l-au impiedicat de a da tdlei sale tot ce ar fi putut da,
spre liniqtea ;i binele ei.
Uniunea Centrald a Sindicatelor Agricole crede cE aceastd
carte, a celui ce a fost Const. Garoflid, va gasi in rdnduri[e
agricultorilor primirea ce o meritd ;i cd toli cei ce [-au cu.-
noscut il vor vedea Ei sub o laturd ascuns6 in viatd, dceea
a unei firi poetice ;i mult simfitoare.

Nrc. MARS
Pregedintele Uniunii Sindiqalelor Agricole

I
 Institutul de Cercetdri Agronomice d tntreprins o anchetd cu
prioire la condiliile tehnice si economice ale agriculturii mdri
tntre anii lgOO si exprop ere. D,l Prof. Corndleanu, care a tntoc,
mil clteslionarul, mi l-a trimis si mie. Cred cd rdspunsul cel mai
nimerit, pe cdre tl pot da, e sii descriu exploatarea agricota pe
cdre am condus-o din 1895 pdnd la expropriere. Am socolit cd e
bine sa mai adaog, pe ldnga rdspunsurile cerule de chestionar,
oarecari obseroa(ii de ordin social, precum ;i cdteoa amintiri
personale.

/0"*V {a,cz/ti*
 CAP. I.

STTUATTA MO$ilLOR.

Stepa.
llo;ii1e pe care 1e administranr inainte de expropriere sunt situate
in regiunea de cAnp a judelului Buz6u, acolo de unde incepe Bdra-
garrul c5"ci din cAmpia Buzlului inainte spre r5.s5,rit ;i miazd"-zr, pdrt6.
,
la Dundre, se intinde stepa. CAt vezi cu ochii e numai cAmp. Ici, co1o,
un sat, patd. albS.struie in zarea depirtatS., pune hotar sesului care pare
far[ sfir;it. Incolo nimic. CAmpia e goala, lurninoas6, si Iard. umbr[,
doar movilele ;i cunrpenile pulurilor impr5.stiate pe tot intinsul ei, ii
intrerup uniformitatea.
Clima B5.rd.ganu1ui e secetoasi. Primdvara norii de ploaie se opresc
1a marginea 1ui, rar yara, dupa ridicarea bucatelor, cAmpia ars5. pare,
in lumina orbitoare a soarelui, un pustiu. Atunci, 1a mijlocul zilei, sa-
tele ;i sesul se vdd in depS.rtare inecate intr'o pdnza de ap5. lucitoare,
,,apa morlilor" asemuitoare mirajului din deserturi.
CAnd vin p1oile pdmAntul, uscat ;i prd.fuit, se schimbd. intr'un
noroi gros gi lipicios. Noroiul e peste tot : pe cAmp, in curte, in casi;
iar pe drumurile desfundate oamenii si vitele, in baltoace pAna 1a glesne,
se opintesc din rEsputeri s5. urneasci din loc carele indmolite in fdga;uri.
Stepa e monotona ;i trista. Numai lumina o mai inveseleste. CAnd
umbra se a;terrre pe cAmp, singur[tatea e, uneori, atdt de mare, incAt
priveli;tea pe care o ai inaintea ochilor pare cd vine din trecutul de-
f pdrtat a1 pd.mAntului, de atunci cAnd viala nu apiruse inc5..
Poate cE urAtul, mai mult decAt asprimea vAnturilor, indeamni
t[ranii s5. irrdeseascd arborii in sate, iar pe unii mosieri s6-;i ascundS.
conacele prin grEdini sau plantatii de salcAm.
10

Cci carc u'ur tririt in s1.t:1rti nr1 sc dcptirrcl usor cu ea. Chiar oa-
mcuii simpti ii sinrt singurirtatca. (-lc1atii, iu trcrr, un arcucla; cu sofia
lui rrorbeau. Ei se clnccau 1a o rnosie dil Buzau, ,,StAlpul", Ile care o
luascr[ in arend[. CAnci nc apropiam clc \Ionteoru, stalia unde treJrt-
ian sd se opreasc5., sotia arcnclasnlui, catc prirrea pc gear11 , ztce: ,,Aci
c nrai ftumos, sc mai varl;i porni". Pomii care ii admira arerncliisila
erau ins[ rari si chircili, cici nici ,,StA1pu1" rru e intr'o regiune de pa-
duri. Dar ei verreau c1e1a o mo;ie din Brd,ila, unde afar5" de salcAm, nu
creste nici un arbore.
In BarSgan natura e asprir. Fa pare acolo nrai potrivnicS. onrtrlrri.
\rrajmd;ia ei se sinite si mai rnult cAnd incepe vAntul. Sunt pulin.e zi-
le1e cAnd vAntul ili de rdgaz sa gu;ti farmecul cAmpiei imbr[cat,i in
rrerdeali. Chiar: vara ii simli a.sprimea. Primb.vara gi mai ales toamna
vAntul rece si umed te pS.truude pAn5. 1a oase. E gi mai tare. RZrs-
toarn[ carele incb.rcatc cu paie sarl coceni si mitura miri;tile golite de
reco1t5.. Ciurlanii uscati sunt dusi de-a rotogolul pe tot intinsul cAm-
pului si impreunh. cu fire de paie, foi uscate de porumb, frrnze de sa1-
cAm, ei sunt adunali in rrii, sau strAnsi 1a adEposturi. in curli, sau dupd
garduri.
Iarna puterea vAntului se mlreste, iar cAnd, insolit de zd.pad[. cri-
v1!u1 porneste sa bat6. furios si gerul ser 1as[ pe c6rnpie, toate vietd-
!i1e se ascund. Crivalul e atunci st5"pAnu1 firei. Taria 1ui e aga de mare
iucAt abia ii poli sta impotriva. In mers te 1up!i cu e1, incAt umblAnd
pe ;es, iti pare ci. urci un munte. Srib apdsarea lui copacii se indoaie,
si printre raururile aplecate bitaia vAntului dudue ca un sgomot greu,
infundat si contiluu, asenreilea huruitului unui tren nesfAr;it. CAnd
vAntul se intefe;te, din vuetul iui se desprind aturrci ;uerdturi pre-
lungite si dese.
Crir,[lul in noplile lungi si intunecoase de iarnd e sinistru, Iuleala
e asa de mare incAt zdpada e dusd de vAnt ;i cu toatd" ninsoarea deas5.
pirmAntul inghelat r5.m6"ne go1. Ea e a-sezat5. la adaposturi ;i cA.teodatd
iu troiene atAt de mari, incit, dupd ce viscolul inceteazi, pentru a'
ie;i din case, oamenii trebue sd taie qanluri adArrci it zapada care le-a
acoperit.
Pe timp de viscol stepa e sAlbateca. Frigrrl te lngheati. VAutul cu
zdpada te orbeste. Oamenii ;i vitele nu mai v6,d inainte, isi pierd dru-
mul, se r[ticesc. Vai de calatorii pe care vremea ii apuca atunci de-
parte de casi, Ei sunt prada gerului;i uneori a ltr.pilor,
 11

Chiar pe tinrp liui;tit, iarnra siniti totclcauna, cuur iesi elin :rclipost,
,r adiere umed5. ;i rece. Intr'un an, in Februarie, st[trrsem c1ou5. slp-
tirrn6,ni in c1ca1 pe valea Slirnicului. De;i zlpada acoperea urrrntii, pc
vale era ca1d, cerul limpede si aerul uscat, Parc[ era prirnivarh. Ira,
iritoarcere, cAnd am iegit din adS.postul dealului ;i aru dat in ciuipie,
soarrele dispd.ruse, cerul invelit in cea!6 era posonorAt si trtst., zaret.
intunecat5., aerul rece si umed te pdtrundea ; iar dinspre ras[rit bdtea
un vAnt sublire care ili tiia obrajii. Eram inghelat. Intrasem iar5.;i
in iarn6". Atunci am vdzttt ce e stepa. Crescut in mijlocul ei nu o ct1-
no;team si, tAnd.r, nu-i sl'mteam asprimea.
Stepa e, ins5., si atr5.g5.toare. \Iara., cAnd apune soarele ;i murrlii
in depdrtare se v[d vineli in lumina
arrrie a cerului, privelistea e incAn-
t[toare. Ii ierli atunci toate re1ele,
Dup5. asfinlit o rS,coare pldcut5. inlo-
cue;te cildurainS.busitoare a zilei. E
inci 1umind.. Oamenii si vitele se intorc
voio;i acas[, cu treaba ispraviti. CAnd
se 1as5. noaptea si stelele incep s5. lic[-
Leasch., iar ,,drumul robilor" se aratd,
ca o f5"sie alburie pe cer, sgomotele
curlii se rS.resc si in curAncl linistea se
intinde peste tot. Nu auzi decAt !6"riitu1
greerilor, r-rn 15.trat de cAine, un \ipet
de bufnitS. ; rar in depirtare talanca
oilor care pasc pe miri;ti. Odihrra ;i
multumirea sufleteascd, pe care 1e
simli atunci, nu !i 1e pot da nici o Fo',o. InB Al, Carollr,l
Prrj irr stepir.
alti priveliste a naturii.
CAmpia e frumoasd,mat ales toarnna. Atunci, in zilele ei bune, cand
ci,ldura soarelui s'a potolit;i o.lumini dulce plutegte in aer, stepa te
farmec5", mai ales, dac[ ii poli privi zarea printre arborii cu care eri
irnpodobit-o odat6. Soarele lundneaz[ r,Arfurile. plopilor. Frunzele Lrr
argintii tremurS. in bS,taia vAntului usor. Jos e umbrE., iar printre trurr-
chiurile intunecate ale copacilor se vede departe ltimina cAmpului ne-
md.rginit. O pace adAncd invalue firea. CAnd vin ploile, cAmpia spalatA
renaste, iarba dd din nou si o tinerele scurtd invioreazE, natura. Dru-
murile ,,ca pielea" sunt rretede ;i f[ra praf.
1'2

larna chiar, cAnd viscolul a incetat ;i soarele umple de lumin5.

cAmpia a1b5,, uili repede mAnia ei sElbatecd de mai inainte.
Poate cd schimbarea de inf[li;are a;a de iute a stepei, firea ei nes-
tatornici, cAnd rea si urAta de-!i blestemi soarta care te-a facut sa
trde;ti aco1o, cAnd frumoasi si dulce de nu te induri s'o pS,rdsesti,
leag6", atAt de mult, pe unii incAt nu o pot uita niciodat[. Chiar purtali
in !5.ri cu c1im5. potolita ei duc mereu dorul cAmpiei unde s'au niscut
si ln care si-au petrecut copi15.ria.
Desi adesea ori potrivnicd, stepa te invioreazb, insd. intotdeauna.
Pe timp ftumos, ca si pe ploaie, sau ger, te simli mai usor, mai sprinten.
Aerul ei, mai iute, i1i astAmpars, necazurile ;i ili potole;te nelini;tea.
E insa tare si oboseste pe cei nedeprinsi. Priveli;tea spaliului nem5.r-
ginit ili largeste gAndirea ;i ili da un sentiment de libertate a cdrei
1ips5. o simti numai decAt atunci cAnd te afli 1a munte. Chiar copiii simt
ap[sarea locurilor inchise : ,,Omule, ia muntele ala din fa!d" se ruga,
odati, 1a Sinaia, un baetel crescut in B5,rEgan.

Via!a in stepi.
Cei care nu cunosc asprimea sl.cpei batuta de vAnturi, nu-si dau
seama cAt de g-reu pot tr[i in ea plantele ;i viet5.{ile aduse din ![ri
cu mai domoall.
c1im5.
In anul rgro \{inisterul Agriculturii arendase u.nei societS.fi engleze
mo;ia ligalia din Ialomila, pentru infiintarea unei crescatorii. Dar vi-
tele mari si frumoase aduse din Anglia, 11'au putut rezista multe vreme
climei aspre a Bdrdganului. Constatarea de atunci nu a folosit, ins[,
specialigtilor nostri, caci dupa Unire, imitind politica zootehnicd, pe
care Lrngurii o aplicaserd in Ardeal, ei au lnrpirs la raspAndirea in
\Iechiul Regat gi chiar in stepa a raselor de rriter clin apus.
Problema introducerei raselor striine 1a roi a fost discutati pe
larg in conferintele Societalii Nalionale de Agricultura prin anii 1936-
rr,)38. Crr toate obiecliile temeinice a1e agricultorilor practici,politica
nrinisterului uu a fost schinibata. Pe atunci, ur medic veterinar, zoo-
tebniciar, priceput, r,ine la Tabaresti, s5, aleaga clin crescltoria mea,
vieri malgalila, peiitru carnerele agricole. Nu cresteam decit aceasti
rash si combdtusenr politica oficiala carc indenLrra raspindirea vork-
ulu.i inare in cArrpie, chiar- 1a t[rarii. Era o vrenle rea.. VAntul sufla
rece si a;a de puternic, incAt abia puteai sa-i tii piept. Unrezeala si
 13

frigul te pS"trundea, de;i p5.mAntul era abia arnorfit. NIa intorc atunci
cdtre specialistul meu si il intreb: ,,Ei, ce zici doctore? ce rasa sri cres-
tem in step5.? York sau mangalifa?" A tdcut.
Ceeace s'a incercat cu porcii s'a tdcut si cu vitele, oile gi p[sarile.
In loc de a selecliona rasele indigene, am preferit, muncd mai usoar5.,
l
I
sd introducem pe cele straine, Ca si curr in tara 1or e1e ar fi fost c1ela
inceput perfecte, f5,r[ ca omul, ctr. rlbdare si trud5., si le fi imbunhtS.fit.
Cum au prosperat in B5.r[gan caii ,,Ardenezi", \,aci1e ,,Siementhal"
sau giinile ,,RhodeS", o ;tiu cei care 1e-au incercat. Chiarnrerinosul,
atAt de rustic, nu creste bine in partea de apus a stepei, c5.ci ploile de
toamn[, mai dese, ,,vlogul mocinesc", il prEpS.deste.
Incrucisarea, fd"rd" o absorblie complectd, ar fi fost poate pentru
cei gribili, mijlocul de a imbunS,t[li rasele noastre cle animale. Cred
ins5, c5. numai seleclionarea 1or ne-ar fi dat vite bine adaptate climei.
Operalia e desigur inceatl, dar poate ar fi fost un folos, c[ci treptat
cu perfeclionarea vitelor, puteam urmlri ;i educalia celor cari 1e folo-
sesc. Rase strdine, corci sau vite seleclionate, f6.rd. hrani indestulitoare
si ingrijire bund nu se poate si intr'o tar[ unde oamenii nu m[nAnch
irrdeajuns, cum vom crede cb" ar putea prospera vitele imbunatSlite
pe care 1e rbspAndinr ?

Pidurea.
Intr'o parte a stepei din sudul judelului e o regiune mai adlpos-
titA, un prag de Bd.rdgan, unde se mai v5.d pdduri. E1e sunt rdm[;ifele
celor din trecut mai intinse. Inainte vrefile, nu de mult, in aceastd re-
giune, incepAnd din apropierea ora;ului Bu.zrau si mergAnd prin Cos-
te;ti spre Macovei, erau p[duri de stejar. O fn;ie impdduritii, largh
de citeva sute de metri si lungd de vreo 4o---5o krn., tdia mosiile Cos-
te;ti, Gheraseni, Sudili, Bd.laia, $opArliga, X[oisica, Albesti, Brldeanu,
\Ieteleu si Pogoanele. Din acest 1an! de p[duri nu a rd.mas azi decAt
putine, cele mai multe aparlinAnd Statului sau Eforiei Spitalelor, cir.ci
celeialte, a1e particularilor, au fost aproape toate scoase pentru a fi
arate. Numai m[rdcini;uri1e si cAte un ulm sublire, crescut rdsle!, mai
arat6" azi locurile pe unde a1t5. datE" au fost p5.duri.
Pddurile de stejar ale stepei au pierit nu mrmai prin faptul c5"
agricrrltura d5.dea un cA;tig mai mare, dar si din pricina regimulrri sil,
vic care a impus o perioacli. mutt prea lunga pentru ti"ierea 1or.
 14

Salcim-ut.
Azi salcamul inlocuegte stejarul in stepa. E1 cregte gi aeolo unde
n'au fost niciodatS. pdduri. Plugarii l'au adoptat peste tr:t. 11 prant,eazra
in sate si pe rnarginea locurilor, iar mosierii fac cu el perclele c1e aela-
post pentru conace ;i vite.
Acurn 6o-7o de ani, cand salcamul a fost introdus gi rdsparrdit
in tard", s'au plantat pdduri de salcami: ;i in BrzTar. pe niosiile ()azoter,
]intqti si Fundeni sunt plantalii.vechi. SalcAnrul reuseste bine in pE-
mAnt bogat si usor. Nu
merge 1a ',lintesti, brr-
nd.oari., unde plmAtr-
tul e nai argilos, el
cresteinsi puternic pi
1lst5.reste bine c1up5. tir-
ere 1a Snreerni, cu rte,-
osebirc pe locurilc alc-
zate, mai ravenc. Si aci
insl, pe locurile mai ri-
dicate, e1 creste subtire
Fot. ln.. Al, Carollirl.
I'iLiatnl p6.c1urei rlela Srneeni. ;i se rS.reste dupa td.ere.
In pdnrAnt bun ;i reavS.n
salcimul creste bine ln masiv si cred ci se poate reproduce prin si-
mi.nti". Silvicrrltorul regiurrei, cirrria i-arn impd.rtisit observatia rnea,
l fost sceptic. Dup5. pdrerea 1ui, puelii c1e salcam pe care ii glsisem
1111 pro\reneau clin simAnta. In toamna trecuti ins[, curi.tind un jghialt

rle strasini, de praful depus de multb. \rrefi1e, am gd.sit, crescut irr pa-
mArrtrrl adutat acolo, u11 fir subtire de salcAnr lung de o palmti.
Puetul de salcim n'a putut creste acolo clecit din sd.mir-rta aclrrsd.
r1e p5.sd.ri.
SalcAmulfiind un arbore cn crestere repede, e pretentios, Ii tre-
bue phmant bun. Dar e1 face parte din familia legunrinoaselor si ca
atare, e probabil, c5. isi poate chpS.ta azotatl din aer" N'am gasit insi
pe rad5cinile de salcAm nodositalile caracteristice. Poate cd. bactetiile
speciale sE lipseascd in pdmAnt. Nu ;tiu ca problema sd fi fost stu-
cliata la noi. Ar trebui ins5. cercetata, c5.ci dach. lipsesc, arl putea si
1e insS,minfim si si oblirrern o crestere rrrai Lruni a s:r1c6"rnulrri chjlLr iLr
1<rcnrile sh.race.
 l5

In timpul din urni5, pe trnele rno;ii s'au plantzrt perdele de salcimi

pentrtr adS.postitul recoltelor. Perdelele adun5. zdpada iarna mS.rind
astfel rmezeala p5.mAntului, feresc recoltele de vAnturile uscate ;i prirr
aerul rece si unred pe care il revarsl" noaptea pe holc1e, ele aiuta, rzc-
'getafia. Intr'un 1an din spatele pidurei dela Srneeni, pc,rumbul se facr
regulat, chiar in anii seceto;i.
Acliunea perdelelor, cu deosebire in ceeacc priveste asezarea 1i-
ni;tita a zipezii pe cArnp, se simte pAnir la o clcpirrtare (-'Anl c1e clorr[zeci
cle ori inS,ltimea 1or.

-\leea de plopi la Sueeni

 CAP. II.
PAMAT{TUL.
Mosiile, ce cultivam in juclelu1 Bttzdtt, sunt situate in comunele

Smeeni;i[inte;ti.Eleaveauosuprafaldtota15'deaproape3'5ooha''
1) se afl[ 1a sudul
din care 3.ooo ha. proprietate restul in arend6. Nlo;iile
judetului, 1a o depariur" d" r-z ;i z4 km' de oras ;i de gara principala
soliei mele Bo-
Cilibia. Maitittzitlitt lgl4, am luat il cultur[ ;i mogia
t6.r15.u, din judelu1 Putna, pe care, din
cauza d'ep6rtdrei' o avusesem
arend.atS.
PamAntulinregiuneefertil,negru,d.estuld.e'legat,af.arb'decel
nisipos. Grosimea p[-
d.in apropierea rAulii Ca1me1ui, care este mai
garlei si cre;te
mantului negru e d,e o jumatate de metru in apropierea
cu cAt mergi .pr" -i", d'-zi, ailngAnd, in unele pdr\i'
pAnS' 1a Zo-93

cm.Laaceastiad.Ancimesegisescnodulecalcaroase.C[dereaanuala
deploiede44omm.,vanturilesuntdese,grindinarard"taT-8a:ni'
dar foarte buna
Apu aproape, \a 5._---6 metri' E o regiune d'e grAu'
" tUa-atigu f[cuti din porumbul recoltat pe aceste
Ei pentru poiumb.
locuri este deosebit d-e gustoas['
asezat 1a 75-85
Regiunea unde sunl mo;iile e un platou ondulat
luncei
metri deasupra nivelului maiii ;i ridicat cr' 7 -8 metri deasupra
C[1m1!uiu1u1, pArAu care are cinstea s[ fie un
afluent a1 DunS'rei'
inalte 9i o
Acest rAule!, care d.e multe ori seac6 va1ja' are maluri
sunt, probabil,
1unc6 largd, amandou[ nepotrivite cu rnicimea 1ui. Ele
pe atunci rAtr
m5,rturia unei splend.ori ind.epdrtate, cAnd. rAul Btzdtt,
geologic se v5"d in stra-
mare, curgea pe albia 1ui. urmele acestui trecut

: Moisica-Ranului r.zoo ha. $opArliga-smeeni I 'zoo lu' Jintcasca-\ftrgetcasca

6rr
r, Mogiile
ha, BolZitl[.u r.ooo ha'
 l7
turile groase de pietri; de gArl[ ce se g5sesc in luncd, incep6.ncl c1ela
cAliva metri numai.
ta sondele pe care le-am facut pentru irigalie pe mosia linteasca,
arr gisit, pAni la adAncimea de 30 rnetri, trei straturi c1e pietris,
rlesph"rtite prin cite un strat de argilE, gros de aproape un metru. pie-
tri;ule plin cu apb. o apd desigur curgd.toare, cici nurnai asa se ex
p1ic5. abundenla ei. Alimentarea cu ap6 a oraqului Bttzdtt se fa.ce rlin-
tr'un singur put, s[pat in partea de sus a luncei, in p5durea Crxrrgrr,
ntrmai Ia zo metri adAncime. \ro1umul apei scos e indestulb.tor si ni-
velu1 ei in timpul pompErei scade abia cu un metru. Cele dorrb. sonde
de pe mosia Jinte;ti, s[pate la adincimea de zo metri, au un debit
de zo metri cubi pe ord.. cand sepompeazd,, apa scade cu patru riretri
si se line mereu 1a acest nivel.
Apa subteranE. care curge sub lunca Cdlmatuiului vine clin infjl-
tratinnile rAului Brtzdu in cursul sdu superior. Ajtrnse in cAmpie, parte
din ele iau drumul vechii albii, Vine poate si din apa r6.ului Niscov,
care, 1a iesirea 1ui din dealuri, se pierde irr pd.rnAnt. Din aceasti irpa
subterand., prin isvoare iesite din p5.mAnt, se alirnenreaz;a bir{ile, curgl-
toare primivara, din ',Iintesti, TabirS,sti, Bentu, etc. Insusi riul Cal-
m5.tui isi are obAr;ia din asemenea isvoare, cb.ci ia nastere in cAmpia
dintre StAlpu si fipia, unde lunca Cilmh.tuiului se prelungeste parir
spre rAul Buz6u. Isvoarele se indesesc crl c6,t pArAul merse 1ir rrale,
astfel cd. la iesirea din judelul Buzlu, el nu mai seac[ tlecAt rareriri
vara.
Apd rnultd. s'a gdsit in lunca c5lm5tuiului si la Rusefu, in jrrcletul
Brdila. Sonda sapatS. pe mosia Statului are, la 3o metri a.rlincirnc-, un
rlebit de ro metri cubi pe ora,.
Nlosia ]intesti e situatS. in regiunea de 1unc5. clinspre r6"ul Rnziu,
PamAntul e de forrnatie aluvionar5.. In straturile c1e pietris, de cure
arr pomenit, se gd.sesc cle multe ori in adAncime, la sapatul putrrrilor,
tmnchiuri petrificate de copaci. Celelalte mo;ii sunt pe platou.
Platoul CSlmituiului e format din loess. rn apropierea g6,r1ei glr-r-
simea stratului de loess pAni la nivelul apei e de zece rnetri. !,'a scrL<ier
cu cit mergi spre sud. Pe mosia $opArliga apa e la 5 6 metri. I)et-
seflrenea plmAntul e mai ondulat, mai nisipos ;i clc o crriciare ruai cles-
chis5. cu cit te apropii de Calnr5.tui, Aceasta ar insemna ci <-lepunerea
loessului s'a flcut sub actiunea vintului dorninant clin regiune : rrirtrrt
de' norcl-est, Crirri!trl, crlr(-' ar fi lri.lut ii aturu'i. Ar rrrai putt.rl irrsr.nirrr
C. Cerollid-Aqrjcdtura veche, t
t8
si ciloessul a fost ridicat de vAnt din apropiere, adic5' din albia veche
a rAului Bttzd,t. Un argument pentru aceast[ pdrere ar fi constatarea
cd ma1u1 d,inspre miazd"-zi a1luncei, adic[ din josui vAntului, e ondulat,
cu so1ul nisipos gi de culoare castanie, pe cind ma1u1 dinspre tnraz6"'
rroapte al raului R:uzdrt er ti,iat <lrept, platoul e netecl ;i so1ul mai legat
si cle culoare neagrd. inchis[. Aceia;i situatie se vecle si pe ilralurile
rinlui
Rimnicul-Slrat, in clreptul ;oselei nalionale. o constatarc invcrsd attl
f5.cut in ju<1e!u1 Do1j. Ma1ul din stAnga, adica dinspre risarit a1
riului
Jiu, cIela Craiova in jos, e ondulat, de culoare deschisS. 9i
nisipos, pe
cAnd malul din dreapta 1ui e neglu ;i argilos. Aceasti situalie,
care ar
plrea cE e impotriva constat5,rei de rnai sus, se erplica priu faptul ca
iil Dolj vAntul dorninant nu e Criv5.i.u1, ci vAntul d'e1a sud-est, Austrul,
,ofland mai puternic Ei mai des, a ridicat din valea Jiului nisip
"ur" mai rnu1t, a;ezAnd.u-l ifl partea stang[ a raului, dupa
-crir.e!ul, ;i
rnai grauntos
cum care suf15, d.ela nord-est, a ar.ut aceia;i acliune in partea
d.reaptd a BuzEului, adica spre sud'
Ar mai contribui la suslinerea acestei pdreri ;i faptul c( platotrl
care mirgine;te valea Ca1maluiultli spre rrrliazil-zt' e mai ondulat ;i
nrai
nisipos cu cAt mergi spre ras[rit. In unele p[r!i chiar, 1a hotaml iu-
delutui dinspre Brdila, sunt adevS.rate dune de nisip. Ace-asta se da-
tore;te t6rie-i criv5.!u1ui, care e din ce in ce mai mare cu cat tnergi
spre risdrit. VAntul mai puternic a putut ridica ;i depune
pe rnalul clrept
,a1 rAului rrrai mult nisip gr[trnlos, decAt argia;i nisip firr.

Formarea solului si ind.eosebi prod'ucerea humusului s'ar ptttea ex-

plica prin faptul ca buruienile ;i ierburile inalte crescute pe so1, at1
d.e plrnAnt aduse c1e vAnt, dup6 cum e1e opresc si
acttttt,
oprit iartlcel"le
in timput iernei, ,apada spulberata de Criva!. In fiecare an ;i timp cle
sute d.e rnii de ani, vantul a potrnolit astfel cu straturi subliri
de praf
ierburile iralte d.e stepl. l)iil putrez.irea 1or ttscat[ s'.1 f<trntat pdtuirrtrrl
fle8ru.
 CAP. III.
tsToRtGUL MO$ilroR.
Despre istoricul pe care mi-l cere chestionarul, nu a,n
prea multe
de sp.rs" Nu s'a intAmplat, in regiune, nici u, fapt de seamd.
se zice cr. vodd, Cttza, d,pb promurgarea legei rurale, in tlecere
spre Galali, s'a oprit in satul Juguiatul. Traclilia spune cd. \r.dd
a
rloierrit atuflci fziranii, cari nrr vroiau sh. mai lt cr"r" mosia
boereascl"
Se ;tie cd mai in toatd. tara s'a i,tanrplat la fe1" Noii iqproprietd.rifi,
b[curosi cL au sc5pat de claci, nrr mai vreau sd. lucreze 1a boeri. jlrulte
mosii rdmdseserd nem,ncite si o mare primejdie arneninta econouria
tarii. Printre motivele detrond.rii lui cuza si i"g"o rural5. cu urmd,rile
ei. Aceast5" pdrere poate fi suslirrut5 prin " conJ atatea,
c[ cea dintai
md'surd a I,ocotenentei Donrne;ti a fost restabilirea ascunsb
a clacii prin
legiferarea drepttllui de a putea executa cu dorobanlrfl invoielile
agricole.
Se mai spune c[ pe 1a curtea unei mo;ii apropiaie, S,..
petrecut o dramd. un boer,'remuri,
vecin de mosie, indr[gostit de nevasta m.-
sierului, il omoarr, noaptea, la o petrecere. Desi boer a fost insb.
co,_
damnat pentru fapta lui la intemnitare pe viala si multd
vreule dupa
aceea, 1a ocna de sare, s'a numit ,,poteca 1ui Conu Iorgl1,,,
pArtia ba_
tS"toritd. pe care boerul uciga; isi plinrba rrr6.tu1 pi poate
remuscarea.
Mosia Moisica a fost stdpanitn in vrernea d.in urmd de boerii
Fi_
lipe;ti. Unul din ei }Iihai Filipescu, rvrare r,ogofet ai Drept[tii, rr
cl[dit biserica in anul tlqz. satul se chcanrd Moi.i"u, dupi ,,rnek,
boerului lvloise candescu, care l'a stdpinit pela 165.. l\{osia a fost
ctu,_
p[rat5' de tatdl meu in anul 1885 dela proprietarul ei cle aturrci, plrscu.
Din actele vechi a1e mosiei se vede cd, . parte din ea a fost st[panitd,,
pe vremuri, de tirani, cari, cu timpul, s'au va,dut boerului
imirreu,E
cu pirnantul, devenincl ei iobagi si mosia 1or boereasc[. pd, refornra
 20

agrard dtn rgzt situalia veche s'a restabilit ,,in integrum", cici toatd.
mosia e astd,zi in stapAnirea 1or.
Mosia $oparliga-Smeeni se mai nume;te si Curca, dup5 nurnele c1u-
cerului Radu, zis CurcE, care a stbpanit-o pe vremuri. Tat5l meu a
cnnrpS.rat-o in anul 1896, iar o parte mai mic[, am cunrp[rat-o eu in
anul r9ro. Mosia a fost in timpul din urnr5. proprietatea farniliei \rer-
nescu, din care o ramurd,, stabilit5 in Bucure;ti, a dat juristi si oamerri
politici de seamd..
Mosia Jinteasca-Mu;eteasca, cunrpd,ratd cLe mine in anul rgo4, a
fost, mai de mult, proprietatea nro;nenilor fipieni, din r,ipia. Ace;ti
nrosneni nu erau tdram, ci proprietari mijlocii, de vreme ce ei stdpinearr
pe langa parr,antul ce-1 aveau in satul 1or r,ipia si mosia n{useteasca,
situat5, la o depirtare de zo km. l{o;ia a fost intregitd. cu timpul prin
cumplrare de cdtre unul din proprietari, care avusese ca zestre partea
cea rnai mare a ei. Dela el a ri.mas mosiei numele c1e ,,1\,Irciuca',, cdci
asa era porecla acestui mosier, desigur nu prea blajin.
Mo;ia Bd.laia, pe care o tineam in arend5, era proprietatea nn-
chiului rneu, Colone1u1N. Trestianu" Ea fusese mosia <le zestre a mamei
mari 1a cEsS,toria ei, in anul r84o cu slugeml Costache Trestianr. sti-
pAnul mogiei Trestia din plaiu1 Buzdu.

Yaloarea mogiilor.

Din alS.turarea prelulrti cu care atl fost plzitite aceste rnosii se vecte
cresterea repede a valoarei pd.mAntului in acest timp, Tatll meu in
anul 1885, cand a cunipi.rat mosia }roisica, a pletit pogonul <1e pn-
mAnt cu o sut5. de 1ei. Douizeci de ani mat tbtrzirt el a plitit clon[
sute cinci zeci 1ei pogont'r1, atunci cAnd a cump5rat mosia $oparliga ,

iar en, in anul r9ro, am platit partea cump5ratd. din mosia Smeeni
cu patru sute 1ei pogonul, adicb. crl r11r pre! indoit decAt acela cu carc.
tat51 meu curnpdrase mo;ia ald.turat5 $opArliga, cu rr ani in urmi.
;i
de patru ori mai mare decAt prelul cu care el plitise, inainte crr clotri.-
zeci si cinci de ani rnosia Nloisica.
Ridicarea mare si repede a valoarei mosiilrr nr1 se clatore;te nlmai
sporirii suprafetei cultivate, mai are ;i alte ca17ze. rn primul rAn<1 in-
mullirea capitalului. rntr'o vreme curnparEtorii obtineau un venit elq
zcto/o la prelul care p15.teau pirrnantul. Mai in tr.rmr,, cerrrcurenta nli,
rinrln-se, ei se r-nultlrrneau crr o capitaliz"art: dc: 5*-60/r," hr nl <loilerr riirrri
 2l
trebue sd linern seamd de scS,derea puterii de cumpd.rare a banului da-
toritd sporirei circulaliei si eftenirei creditului.

r,a iuceptrtrrl secoluhri tlecnt valoarc:r nro;ii1or de cAmp era rr:ai

nticii rlecAt ar rrrosiilor c1e rrunte. Aceast5. deosebire nu provenea, ctlnl
s'ar putea crede, din prelu1 padurilor. In afari de puline1e p5,duri care
rlveau clrunruri lesuicioase, toatc' celelalte 1111 aveau cdntare, cd.ci, din
lipsti cle clrtLururi, lenrnele llu se llrteau scoate, nici aduce la tArg. lVlo-
siiie cle ruttnte aveatl pe atuuci rrunrai valoarea pe care le-o cldclea pE-
;unatrrl golurilor, In arirrl r89o, I,Iaicern a cumpirat nrunlii Penteleul
cu o sutd. cle nrii c1e lei, de;i pe 1Ang5. p[gunile unde se fi.cea renumitul
ca-scaval, mai erau si cS.tcva rnii cle hectare de pfdure seculari, cle brad.
Prelul r1e cumplrare al mr:siei fusese stabilit numai dupi. venitul pa-
;unatului, care era de cinci mii de 1ei pe an, fir5 ca valoarea p[durii
sI intre in socoteali..
IIo;iile cle ulunte si clcal, carc a\reriu per \:re1ul1ri o valoare rnarcj,
etlru acelea unde rodeste pruntrl. \'rAnz-area tuicei aducea acestor mosii
venituri pe care rnosiile de cAmp rru le putea da pe atunci. De aceea,
nrai toate a;ezirile gospodlre;ti de searrd au. fost in trecut la munte
;i tot de acolo se trS.geau cele mai rnulte dintre fanriliile boeresti a1e
judefu1ui. Prosperitatea mosiilor de deal nu a tinut ins5. odatd, cr1
1[-spAndirea consrlrnatiei rachiului facut din spirt de cereale, aceste mo;ii
si-au pierdut iutAietatea.

Hotarele mogiilor.

nl'a mirat totdeauna respectul cu care erau pdstrate hotarele mo-

giilor, chiar cAnd ele nu erau inseurnate prin niorrili sau pietre, ci numai
prin drurnuri. Pastrarea hotarelor era si mai de rnirat cu cAt planurile
vechi a1e mosiilor nu arS.tau direclia liniilor de hotar, adicr. unghiul
sub care se intAlneau, ci nunrai suprafala mS.suratd in,,stAnjeni Inasd.",
oblinuta din inmrrltirea lungimei cu mijlocia celor trei curmezisrut, dou5.
1a capete si unul 1a mijloc.
C5,1carea hotarelor era rari. CAnd se intampla, urrra jud"ecata gi
hotarul drept era iusemnat din nou cu mol'ili mari sau pietre. un ase-
menea hotar s'a tras acr1n1 o sut5. de ani, in partea dinspre apus a
nrosiei $opirliga, de pe urlna unei judecdli intre proprietarii vecini. lro-
22

vilele ridicate atunci au gi azi o inallirrre de doi nretri. Sc zice, c[ la

facerea hotarelor se aduceau copii care erau batuli 1a fiecare movilE.
care se ridica, spre a-si' aduce atninte mai tdrziu, cAnd, ca bdrba\i, ar
fi putut fi chenrali s5. dea mh.rturie pentru temeinicia hotarelor ridi-
cate atunci.

Mogiile Statului.

Statul ;i Eforiile erveau in regiunc ruultc mosii : no;ia lIoisica,

partea zisi a Banului, care fusese a UI6"nistirei Banului din ora;u1
Bttzdtt, mAn[stire infiintatS. in anul r57r de Vornicul Andronic ;i re-
zidit6" in anul r77z de Adriana, vSduva \rornicului ,Serban Cantacuzino ;
mo;ia Salcia-Mogoseasca, mo;ia Ghigiul care fusese a mAnS,stirei Ghi-
giul de lAng6 Ploe;ti, mosia $opArliga, partea zisi Brebeanca qi mogia
Brddeanu, amAndouE proprietatea Eforiei Spitalelor si mo;ia Sudili a
Liceului romAn din Brasov.
Toate aceste mogii fuseserS. dlruite de boeri vechii 1or stipAni --
pentru odihna de veci a sufletului 1or. Dar lucru - ciudat, aceste mogii
nu avea11 sate ;i a|arl" de cloud din ele, pe care, nu prea de mult, s'au
f5,ctrt sate noi, ce1e1a1te nu at1 sate nici azi. Boerli dS.ruiserd dar parli
dir nrosiile 1or fara sate, pS.strAndu-si pentrrr ei satul cu restul rnogiei.
Pe acele vrenruri ins5. nrosiile fir5. sat, adica fara clacasi care sd
1c lucreze, avearl o valoare micd, ele fiind folosite numai pentru pa-
stuat. O mo;ie vecinh, Gazota, cAnd proprietarul ei, Procopie Gassotti,
venit din strbindtate pe la 186o, a luat-o in stapAnire, se arenda unor
cr.ezari din Ploe;ti cu o sum6 mai mic[ decAt fonciera pe care el o
pl5.tea mai tdrzit, in anul 1898. Se vede c5, boerii, d[ruind mAn[sti-
rilor ;i spitalelor nio;ii f5.r5. sat, vroiau, pe lAng[ odihna de veci a su-
f1etu1ui, sE-;i pEstreze si putinla unei vieli tihnite pe p5.mAnt.

Satele noi.

fn vrenrea trecuth. ;i chiar in urma suprafata mogiilor avea rnai

pulind insemnEtate decAt numS.rul sdtenilor care puteau s51e nrunceasci..
Astfel, pe timpul culturei mari, prin invoieli, arenda se stabilea nu atAt
dup[ numErul pogoanelor mosiei, cAt dup6 a1 locuitorilor din sat sau
din imprejurimi care puteau s5. se invoiascE.. Nurnai acum, cAnd plu-
gdria mare se face cu rnagini gi muncitori adu;i din alte pdrli, va-
loarea mo;iilor nu se mai stabile;te dupd. num5.rul invoitorilor.
 23

n,Io;ii far5. sate au fost multe in cAntpia de r5,sirit. Mare parte

clin satele clin aceast[ regiuue sunt sate noi gi au fost infiiulate destul
de curAnd. E1e au fost f[cute de stipAnii rr ogiilor pentru a 1e rn5.ri va-
loarea. Satul Gazota a fost infiinlat de tatal lui Procopie. JumEtate
dirr satul Smeeri e f5.cut cu colonisti venili de peste munli pe 1a in-
cerputul sccrl1u1ui trecrlt, de unde si nurnele de ,,Ungureni", pe cafe
locujtorii unei p5rli a satultri il pdstreazd, si azi, spre deosebire de cea-
1a1t[ parte rlai veche, a c5,rei locuitori se numesc ,,Cojani", cum de-
a1tfe1 se nurresc toli laranii bastina;i din cAmpia B5.r5.ganu1ui. Satul
Salcioara e insenrnat pe harta austriacE dela r85o cu numele d1e ,,co-
1ibe" ; iar satele BrS.deanu Ei Sudili sunt sate noi. Acest din urmd,
c1up5, cuur i1 aratd numele, e f6.cut cu oameni venili din alte !6ri 1).
Satele noi infiinlate de proprietarii mosiilor luau totdeauna nu-
ruelc celor care le infiinlau : Gheraserri dela Gherase, linte;ti dela !,in-
tea, Albe;ti dela A1bu, \rernegti dela \iernescu, etc. Satul }facovei s'a
rrumit dup5" numele de familie a unor boeri buzoeni, proprietarii sau
nrai clegrabd arend,asii, pe vrcmuri, ai mosiei, cera mai nare moqie din
jude!. Chiar satele infiinlate de strbini luau numele 1or. Satul Marsi-
tieni, din Ialomifa, s'a nunrit astfel dup5. numele 1ui de Marsil, un
cloctor fratcez chsS.torit cu o romAncd, proprietara mo;iei; iar numele
satului Parise;ti din \ila$ca se trage dela Paris, un grec, proprietarul
mosiei, care 1-a in{iinlat.
Satele vechi, ins5,, dS.deau e1e numele celor care le stdpAneau sau
care se trS,geau c1.e acolo : Trestianu dela Trestia, Sibiceanu dela Si-
bicin, Jitianu dela Jitia, etc.
Cele mai multe d.in numele stdpAnilor d.e mo;ii vin dela numele
satului cdruia ii adE.ogau sufixul ,,ean11". Aceast5, d.eprindere e asa de
inrid5.cinatd, incAt, chiar numele str5.ine sunt schimbate de s5.teni. Gas-
sotti, originar din lVlacedonia, proprietarul unei mosii mari din judelu1
Bttzdtt, irfiinteazd un sat care, dupd regulb,, ia numele lui, numindu-se
Cia,att.a. Fiului sdtt, Procopie, l5lanii nu i-au zis ins5, nici odat5, Gas-
sotti, curir el s'a chemat totdeauua, ci Gazoteanu.

Movilele.
In regiune si ctr deosebire pe ma1u1 inalt a1 C5.lmaluiului sunt in-
sirate movili mari, movili ridicate de triburile care au locuit prin aceste

r. Sudit, inse:rmnd. supus striin.

 21

pdrtr la inceputul istoriei. ',r'[ranii cred cL in aceste movili sunt ascunser

conrerri, cici, zic ei, se vh.d de multe ori noaptea flEcd.ri jucAnd, pe e1e,
ceeace, dupE cum se ;tie, e semnul sigur al prezenlei comoarei. Cu
aceasth. credinlE ei au g5.urit movi1e1e, dar nu
;tiu si fi gasit comori.
llna din movilele de pe mosia Moisica se chiani5 ,,Movila Tapu-
lui". Se zice cE nunrele i-ar veni de pe rlrnr.a unei prinsori pe .td-
"nr" a1
pAnul de pe vremuri
mosiei, Ghica C5.ciu1a-
nrare, ar fi f5.cut-o la
un chef cr1 urr prieten.
El se legase s[-i daruia-
sc[ atita intindere clirr
mosie. pAna unde va
putea fugi cdlarc I)e r1n
!ap. Se vede cd ce1 care
tinuse pr[rsoarea a is-
butit sd cdldreasca lapul
Fotc In- Al Carcllirl.
llrrr ila liL ]loisit.a. \'a1eir CiLlrr;irfuirrlui. si sa fug5. departer, cirs-
tigirrcl astlel intreagiL
tnosie, c5ci rrovila la care !apu1 ostenit s'a oprit, estc' tocmai 1a ce1lalt
cap5"t al ei.
Pe una din nrovili, in Salcioara, e o bisericS. nric[, cladita, iutl'un
sitil rLrstic, clar p1h.crrt. Iia a fost rirLicat[ in anul rgo6 <le boerul sa1-
cinuu, stdpAnul nro;iei 1).

Drumurile.
llogiile diu regittue erau ti,iate iu culrrezi;ul 1or c1e un clrunr, care
trebue sd fi fost odat[' rlare si umblat, cdci erau pe el, in vremuri,
multe hanuri unde poposeau drumetii. Fiecarc din stdpanii mosiilor,
avea cate unul : hanul lui Trestianu pe mo;izr Bd,laia, al 1ui \rernescu
pe mosia Smeeni, al 1ui Sb.lcianu pe mosia Sdlcioara.
Acest dru[r, numit ,,a1 s6rei", mergea 1a apus prin ]Iizil 1a p1o,
c';ti ;i de acolo 1a ocnele de sare. La ras6rit, in mersul lui spre balta,
c1 stribS.tea toat5 carnpia, taind mosiile, fere se tie seamd
de sate, ur_
maricl astfel calea dreapta. Din acest drum, mare umblat
;i
a rS.rnas azi decat un drumeag, pdstrat numai pe doui mo;ii, cd,rora
odatr., n11

r, Din tradilie orali, alti irrscrjplie uu e clecAt rlata sdpati in uga dela irrtrare,
 25

le serve;te der hotar. Pe ce1e1a1te e1 a fost arat si nu se mai cunoa;te.

Nunrai locurile unde erau vechile hanuri mai sunt inc5. insemnate ;i
azi prin baldriile care cresc puternic pe p5.mAntul ingr6;at odinioari de
vitele cdrula;i1or care poposeau acolo.
Mo;ia Nloisica era taiat6, de un drum zis al ,,Olacului". Sevede
cI pe aci mergeau spre Dunire ordinele adnrinstraliei, c[ci ,,Olac" se
nurrea cirucioara toat5. din 1emn, care, tras5. d.e patru sau mai mulli
cai inaintasi mAnati deac[lare, fugea ca vAntul din po;ta in post5. du-
cAnd ordinele Domrriei.
fn vremea trecutS, erau numai drtr.muri de p[mAnt. Nici nu se cu:
rio;teau a1te1e. Drumuri pietruite, sau de caldarAm, nt1 erau nici in mar-
giriea ora;elor ;i de
rnultc ori rrici chiar in
orase. In capitali doar
unelc' strd.zi, cele mai
principale erarl pavate
crl birrie c1e 1emn. I,i
sc spurea clin aceast[
pricin[ : 1-,oduri. I)e aci
uumele de ,,Podul IIo-
gosoaiei", cum se chema
oclinioarE Calea \iic-
-ilupi ut
,,Chrrvane" tLrblou din piniLcoteca dcla f,Iiinchcrr.
tOfiei.
Cele dintAi sosele s'au fi,crrt 1a noi prin anii t833. I)ar c1ac5, clru-
ruurile tarii nu erert pietruite, e1e erau largi. fndeosebi drumurile po;tei.
Pe' attLnci pdmAntul se ara pufin. De o parte si de alta a drumului erau
islazuri, adica pS.mAnt inlelenit si astfel drumul larg se mai putea 1[rgi,
dupa trebuintS", alaturi pe !e1ind. Desi nepietruite, drumurile vechi erarr
rnai bune decit cele nrai niulte din ,,;ose1e1c" de azi. \tle fiind largi,
6ct-7o de metri si putAndri-se ld.rgi irca la nevoie, carula;ii puteau face,
pe \rrenre rea, o pArtie noui, uscatl, Ii.r5. noroi, pe pdrnAntul inerbat.
Astazi avenr la tar6",,!oS€le" care sunt tot de p5,niAnt, dar nu nrai au
ld.rginrea drumurilor vechi. Pe o parte ;i pe alta pd.rnintul e arert, iirr
clrumul strAns intre santurile soselei nu e nrai larg ca opt, noui mctri.
Cnrufa;ii nu. pot p5"r5.si ,,;1eau1" : dou5. ;anluri de noroi, in care roata
se infrurdS. pAn5, in btttuc; nici nu pot si fereasci gropile pe care um-
bletul neincetat al carufelor incircate 1e face in p5.mAntu1 afAnat a1
,,;oselei" .
26

Drumurile umblate, mai ales cele cari duceau la gari, c16deau, r,ara
gi toamna, nici cfuti-
guri mosierilor. Pentru
popasul carula;i1or ;i
piscutul vitelor pe nri-
ri;ti ei luau o tax[, ju-
garitul ; dou5. zeci <1e

bani de jug. CAnd eram

tdnd"r, pentru treaba
care o fdceanr in vacan!5.
la mosie, tata imi de-
ruise jug[ritu1. Adunarrt
astfel cAteva fi;icuri de
Folo R. KruSer
gologani cu ajutorul cd-
Drum de Jari. rora imi mai indulceaur
traiul la pension.
Hanurile Si holii de cai.

La drunurile mari erau, dir. 1oc iu 1oc, hart.rri, iar 1tr rasptiut.ii
cruci mari de piatri ridicate pentru pomenirea celor morti. I{anurilc
erau addl.rosturi pentru drunreli, dar ele ad[posteau, de multe ori, cu
d.eosebire cele rdslele din cAmpie, ;i a1!i oaspeli nedorili, holii de cai.
In vremea trecut6, cAnd. hergheliile erau numeroase, furtul d,e cai er2t
o meserie rdspAnditi ;i organizatd. Se zice chiar c[ unii dintre marii
crescdtori, cei cu trecere 1a stapAnire, cumpdrau ieftin caii adu;i pe
inserate <1e,,negustori".
In chipttl acesta hergheliile 1or se inmulleau repede ;i poate din
aceast[ priciuh umbla pe atunci vorba : ,,iepe1e din Bdr[gan latd. cAte
doi mAnzi" 1).
Holii de cai aveau 1eg5.turi intre ei ;i gazde in toat[ cAmpia P,a.-
rAganului. Caii furafi, ascttn;i zitta prin porurnburi, eratl du;i, noarptea,
clin rnAni in mAni, spre a fi vAnduli d.eparte de 1ocul 1or. Pentru iI

r. ,,Pe cAntl sbutag insd caii grecilor gi ai prietenilor 1or, pe atunci se utrplea un alt grajd
cu cei mai buni cai ile c5,1irie gi cu telegatii cei mai fdlogi; era grajclul Bannlui Durnitrache din
Craiova. Se incepuse cumpS,ririle zorite, schirnburile gi vAuzi.-i1e d.e cai ale Banului odat6 cu sosirea
unei per-echi rle cai suri, ale c6,ror coamc argintii cdcleau ca o spum5. in jos pe gAturile 1or m6ncke,
incovoiate;gi ln curArcl i se dete Banului Dnuritrache porecla,,Geamhagul". Bucura Dumbravd'
rlaiducul, pag, r24,
 27

prcveni iutAnrplari nepl[cutc, vdnzdtorttl avea grije sa sprric cunrpir[-

torului p'arfile unde nu trebuia, s[ rneargd cu ei. ,,Caii nu v5.d in partcir
cutare". zicea el. Cu toatS. reconrardalia se intAmpla uneori cd cei care
se bucurase sd, curnpere asemenea marf5., s[ pala rusine. Unui mare
proprietar din Ialomita, poreclit ,,Batelup'', i s'a deshi.mat, oclati, in
tArg 1a Slobozia, caii dela po;ta1ion, chci fusesera g[siJi de furat.
Holii de cai eratl o plag[ a vremei si curn pe atunci polilia satclor
aproal.,e nu exista, ldranii f[ceau poteri pentru prinderea 1or. LIn vestit
ho! de cai din regiune, Pocris, a fost prins ;i ucis de larani, it zi1e1e
noastre, la hanul de lAnga mo'u,ila llanciului, dili mijlocul cAmpului,
 CAP. I\,'.

ADMINISTRAREA MO$IILOR.

Din srrprafala c1e 3.5oo ha., cit cultivani inirilttc <lt cxprr'prit--re.
3.ooo ha. erau plmant arabil ;i restul
pd;une. Pd;uue crrr nruuai pit,-
rlintul care prin condiliile 1ui fizice : umezeala' prea nrulta iarna sau
prind.rrara, prea argilos, cu s[t[turd, etc., 1111 era propriu ctrlturii' 'l'ot
ce fusese destirr:rt ca islaz pe vrerluli, atAt de proprietari cit ;i c1e !d-
rani si care era pdmint bun pentru afettlri., fusese spart ;i sem[uat cu
cereale, indeosebi grAu. Astfei din islazul dat 1a ]1761 improprietari!'1t;r
rlin Conruna Smeeni, nu a niai remas decAt ce1 cliri lunca Calnrilu-
1). Din
iului, improprit. culturei P[mantul bun fusese de mult arat
aceaste pricinl, precum, desigur si din inmtrllirea populaliei, nevoia cle
pigunat era mare si intreg islazul nrosiilor ce administram se aren<ltr
satenilor irrvoigi"
Ad.ministrarea mo;ii1or se f5.cea c1e1a ltn centru itt itltul cirnizr c1c
erau a;ezate 1a o d.ep1rtare mijlocie de aproape rz klm' Acest centru
a fost intAiu in satul lloisica ;si pe urme. in Smeeni. Aclministralia cen-
tra15. se conducea d.e st[pAn care era ajutat de un administrator gc-
neral, de un contabil ;i un chelar. P1a!i1e, pe cat cu putinta, se idceau
cLe st[pAn. Administra\ia centra15. intocmea p1anul agricol a1 moqiilor,
distribuirea ;i urnrarea muncilor. De aci plecau toate ordinele carcr se
executau 1a mogii.

r. lteuoneuul fost general. Cu cre;tcletL exportului de cctcalt: pigunelt itn lost ltlercll i11-
zL

locr.rite prinarituri. aflul tE(ro erau in Vechiul Regat .1.o89'84r-' ha. pi;urri ;i fAnete' Dupi pa-
l11
truzeci gi ccva rJ.e a1i, in Lgo.1, nrl 1nili r5.mi, eseri. decat r.479.64o ha. ilr schimb intincierea p5'-
rnAntului culLivat a crescut iu acest tirnp d.ela ),r97.ooo ha., cAt era in ar1u1 lE6z 1t 5.zLi.9.9ocr ha,
irr r9o4. C. I. Biicoiautr' Studii econotrtice, pag' rz0 5i zo3"
 29

i,a fiecare mosie, sau grup de nrosii, era o administratie local[. Ea

cuprindea vre-o 75o -rooo ha. Conducdtorul acestei administratii era
logofatul ajutat de unul sau doi isprS.vnicei si mai mu{i pAndari. I,o-
gofatul stia s5. sctie, s[ misoare ;i cunostea treburile mosiei. E1 exe-
cuta p1anul general al
senrEndturilor si mun-
cilor orAnd.uit 1a centrrl,
dar avea libertatea in
ceeace prive;te aplica-
rea lui, adic5. adap-
tarea aplicS.rei ia situa-
lia cAmpului;i a vremei.
IsprS.vnicelul era agen-
tu1 de executie. E1 vestea
oanrenii care trebuiau s5.
iasd 1a muncl" \;estirea
se f5,cea Duminica ;i Foto ljaritor
sirbS.toarea. PAndarii se I,ogofit.
tocnreau deobicei pe tim-
pul nruncei. Ei p6"zeau ho1dele, aveau in grije clratul clijmei si insoteau
cirule1e care transportau bucatele la gar5..
Administratorul era pldtit cu roo-2oo 1ei pe luna 1) ;i toat5, in-
l.retinerea ; mai putea sE creasc[ phslri ;i sa lini unul sau doi porci,
Avea, clupi invoiald, tantieme sau primea un dar c6"nd anul era brrn.
I,ogofefii erau pletili cu 5o-6o 1ei pe luni; iar ispri,vniceii :5-'.1o lei,
bineinteles si intrelinerea. I,ogofitul putea creste pdsE"ri si un porc. El
trebuia sa aib[ ;i cal.
Pentru controlul executdrii planului agricol si al muncilor, adrni-
nistratorul general sau stS.pAnul trebuia, 1a fiecare clouh-trei zi1e, s5. ins-
pecteze mc;ii1e, iar pentru coordcnarea 1ucr5.rilor, logofetii se adunau
la centru in fiecare Duminic5. ;i sdrrbatoare, spre a raporta asrlpra mun-
cilor fS.cute si a primi ordine noi.
Disdediminea!5., pe caii 1or buestra;i, infipli drept in s5.i cdzEcesti,
cu biciul si 1antu1 de misurat 1a oblouc, soseau logofetii mosiilor irrso-
tili fiecare de cAte un ispri.vriicel. Curtea se utrplea de cai. Dup[ cc
tlescirlecau si legau ctrii de uhci ei se clrrcezm la cancelarie. Acrilo st'

L Torrte prc!rrrilr-':rrrrrl irr 1ri rLur'.

30

linea sfatul cu stbpAnul mosiilor sarl cu administratorui gen"rai pentrrJ.

rAnduiala nruncilor care trebuiau fS.cute in sS.ptd,mAna urm6.toare. Dupb
truarea hotdririlor logofelii porneau inapoi la mosiile 1or, iar isprSvni-
ceii se rS.spAndeau prin sate pentru a vesti oamenii 1a munc5." Ei cu-
treerau c615.ri u1i1e1e satului strigAnd, cAt ii luau gura : ,,mAine se in-
cepe munca, (seceri, pr5.;i15,, cules, etc.) pe mosia cntare, linia cu-
tare. Toli invoilii sd ias[ 1a 1ucru". A doua zi dimineala erau toli la
cAnip. Cei care lipseau erau ciutali ;i adugi. Dar acestia erau foarte I

pulini, c[ci deobicei contractele se implineau cu destu15, reguld.

Administratorii se alegeau dintre logofefi, iar logofelii dintre is-
prS.vnicei. Administraliile mosiilor mari erau pepiniere de personal ca-
lificat si instruit pentru scopul agricol de atunci : cultura extensiv[ si
ratiotall" a cerealelor. Proprietarii ;i arendaqii aveau o culturi agricold
care si-o ficeau singuri, din practica. Ei aveau simlu1 p[rnAntului, stiau
cAnd ;i cum trebue sd-1 lucreze. Unii din ei citisera carli de agronomie.
Inrleosebi proprietarii cunosteau literatura agricola francezd. Llnii a-
veau chiar cunostinle temeinice d.e agronomie. Voi aminti pe r1n vecin
c1e rnosie, care mi-a cdlhluzit primii paqi in plugarie : Procopie Gassotti.
Onr c5.1d.torit, citit, era un agricultor des5.vAr;it. A fost un pionier. I,ni
se datoreste introducerea metodelor tehnice moderne in agricultura din
regiune. Era o autoritate. Vrea chiar si scrie o carte de agriculturi.
Unul din vecinii shi, un tAn5.r licentiat in drept, care, in 1oc de a clute
slujbe sau a fi avocat mirunt de provincie, alesese mai bine meseria
cle mare arenda;, ii spunea odatE : ,,Nene Procopie, dacd scrii cartea,
s5" pui ca ruotto: ard, bine, iese prost, ar5. prost, iese bine". AceastS.
pS.rere sceptic5, era o intrepretare gre;ilb, a unei observalii reale : ne-
siguranla recoltei determinatd de nestatornicia climei noastre. Pril rds-
pttnsnl sEu bd"trAnul plugar a restabilit adevd,rul: ,,Cine lucreaz1bine,
face, driat in anul prost, nai mult de cit cel care a muncit r5.n".
 CAP, \T,

oRGAN|ZATIA TEHTUGA A GULTURil MARI.

Care era organizatta tehnicd. a culturii mari ? pe ce se rezema ea ?

In lucrarea mea asupra problemei agrare din anul rgog am ardt.at c6
instmmentul tehnic al marei culturi la noi era : munca si vitele ta-
ramrlui.

lnventarul.
fasuprafala de aproape 3.ooo ha. arabile, pe care o cultivam, nu
avealn decAt roo de boi ;i pe cari ii intrebuintam numai 1a ogor. p1u-
gurile nrari, ,,Eckelt", ctt o brazdd ;i cu grindeiul incovoiat, trase d.e
c6te 6 boi, fS,ceau un ogor tot asa de bun ca si ce1 pe care i1 face azi
tractorul. Dar ;i pentru ogor numdrul plugurilor boeresti era prea mic,
c5.ci Ebia puteam sd intorc parloagele si sd. fac ceva ogor pentru po-
rumb, pe cand numai cu grau ;i pdioase semdnam 2.aoo pogoane. ne
aceea restul ariturii il ficeam cu plugurile !d,r6ne;ti. Astdzi, 1a 5oo ha.
de ard.tur5,, cAt mi-a mai rd,mas dupi expropriere, am 4 tractoare si 4o
de boi. Acum eu dau invoi{ilor locurile de porurnb ogorite, boronate
si semi.nate.
CAnd auie;it masinile de sem5,nat, boii, pe lAng5 ogor, au fost in-
trebuinlali si la seruirnat. In 1896, cAnd, am inceput plug6ria. aceste
masini nu erau rS.spindite. Plugarii mari, ca si cei mici, sem5nau c11
mAna.
In regiunea de risS.rit : Ialomita, Br5,i1a, Dobrogea, unde populalia
era mai rar5., inventarul boeresc era rnai mare, el ajungea 1a 4o-5oJ,o.
Erau chiar proprietari care lucrau in regie cu vitele 1or. rn regiunea
rlin apus dimpotrivir nruncile se fS,ceau aproape numai cu vitele invoi-
32

lilor. Proprietarii si arendasii aveau ins6 toli inventarul mecanic :ma-

;ini d,e treer, senrhnS.tori, boroaue, trior, etc.
La fiecare mosie mare, pe lAngi inventarul mecanic amintit, se
mai gisea ;i cAte unul sau dou5. pluguri de mdr5.cini. Acestea erau plu-
guri mari, solide, prevS.zute pe 1Ang5. fier cu o dalt5. pentru tS"ierea rir-
rlircinilor de marS.cini. Ele erau trase de ro-- tz boi, care seschinrl,rrLu
la jum5.tatea zi1ei. 'le;ile de rn5,ricini (prunus spinosa) erau o neno-
rocire cu rleosebire in regiunile de step[ cu plduri. CAmpuri intregi rii-
mAneau nearate din pricina 1or. Trei generalii de mari agricultori s'att
luptat ca si stArpeascS, rnS.ricinii ;i n'au isbutit decAt in parte. Astlzi,
pe mo;iile care le-au mai rimas, nu mai sunt, dar s'au intins pe par-
tile expropriate. Un mare proprietar din Ialomita, care face o agricul-
trrrir model si pentru care e des r.izitat de speciali;ti ;i de agricultori,
are obiceiul, dupa ternrinarea vizitei mo;iei, si"-;i duc5. musafirii in
partea mo;iei expropriati ;i sE le arate: ,,reforrna agrari". I.otrrrile
improprietd.ritilor sunt atAt de pline de 1e;i de nrS.rdcini incit abia pc
ici, co1o, plugul poate si sgArie pamAntul pentru semdnat. Corrtrastul
e si rnai isbitor cAnd vezi ,,reforma agrar;a" dup5. ce ai colindat patru
urii de pogoane de mosie pe care nu se vede nici o buruian5.,
Pe lAnga cele 16 pluguri a cAte 6 boi, 25 senendtori ;i tot atAtea
boroane, mai aveam trei garnituri de treerat, o masinS. de b[tut po-
rurnb, cAterra care si cirute, un atelier condus c1e rrn mr:curric si r1e rrn
fierrr care stia sE potcoversczi boii ;i caii.

Pogtalionul.
I,a inventarul viu a1 mosiilor se mai adaogZr nurnero;ii cai de trir-
srtrd. necesard.controlului administratir. si rnersului dupir treburi si cum-
pardturi 1a oras. Tot aci trebue s[ amintesc ;i po;ta1ionu1 : pl[cerea si
patinia mosierilor tineri. Pe atunci fiecare dintre ei se intrecea sa nihir
ce1 mai frumos pcstalion, cu caii cei mai iu!i, de acelas pdr, cu harrm-
rile cele mai scumpe si surugiul ce1 mai ager.
I,,a po;talion caii se inhdmau cAte patru, cloi la roat5. ;i alli cloi
inainte. Se m6.nau de pe capr5. sau deac[lare pe ca1u1 stAng rota;, rm-
mit pentru aceasta siuasul. CAnd aveau si duca o tr5.sur5. grea, btrtcl
sau radvan, caii se inhdmau cAte cinci : doi 1a roati si trei inaiute. Dirr
acestia, doi trS.geau in prelungirea celor dela roati, iar zr1 treilea ,,irr
ptastir"', ldic5. nldturi de iutrirrtnli, trdgirrrl dt, rrrr cmt'ioi lcqrt rlc
Sosirea Dounitorului Carol I la Cotroceni *- Preziosi - zc Iulie 1866, Foio Stehan'

Postalionul DJui MiticS, Hariton, Salciile-Prahova.

 33

trdsurd. cu o funie lungi care trecea pe lAngE rotasi. Acest fe1 de inha-
mare se intrebuinla ;i pentru ,,chervane"
-- care grele, cu care se
transportau mS,rfuri sau bucate si se incS,rcau la 2.ooo-3.ooo de kgr,
CAnd clrumul era lung si greu caii se inhdmau cAte ;ase, doi la
rArrcl. Postaliotrttl cu snse cai era nrai frumos. Aturrci surugirrl rnAna
ileac6,1are.
Caii etarr toti rle aceeasi rnzirime, nurrriri ,,prEstarii" puteau fi mai
rnici. I{anurile erau intregi, crr,,vAnS,ri" pentru rota;i si nu-mai jurn5-
t5.ti pentr-u cei din,,prastie"" Ele erau bitute cu nituri de alarnh, si
impodobite cu cirrcuri rle piele care atArnau pe l5,turi si jucau in timpul
nrersului.
Caii erau gatiti cu panglic-i, iu frunte li se punea un rnot, iar la
eAt clopotei. Clopoteii se puueau 1a rotasi, irrainta;ilor 1i se atirnau clo--
pote mari, ca la boi, cu o linrbS" sau doud. Clopolei 1a toti caii se pu-
neau nunlai la sarrie.
Clopotele erau mAndria boerului. Cele nlari se rluzeau de departe.
E1e ii anunlau sosirea si mai vesteau si cirnlele si se abatd. din drurn
pentru a face 1oc postalionului.
' Surugii erau irnbrEcati frtlmos, ei purtau un costunr de postav
rosu. I\'Linteanul inchis cu bumbi d.e alamE si ilarii strAn;i pe picior erau
impodobili cu sireturi si g6itane, c5.ma;a avea mAneci largi, iar 1a p5.-
l6rie purtau panglici lungi, care le fluturau in vAnt. I le dideau cu-
conifele. Cu ele gdteau si caii impletindu-le coamele.
Surugiii erau dibaci 1a mAnat. Cu o mAnE lineau sdravS,n hdluri1e,
iar cu cea1a1t5., cu dreapta, biciul. Biciul era f5,cut din piele impletita
cu sfoard. ceruit5. SfArcul era de borangic impletit strAns, insd cu vArful
resfirat ca un nric ciucure. Era atAt de lung inc6"t s[ poatE ajunge caii
dinainte. In timpul rnersului il invArteau deasupra cailor si trosneau
nrererl din e1 pentru a-i iu!i.
A trosni d,in bici era o art5.. Stirugiii me;teri trosneau de dou5. ori
insir, trosnc.au in fafi si in spate. i\Ie;te;ugul nu era numai s5. tros-
neascS, tare si repede, dar sE nu loveasc6 pe cei dirr trEsurd sau sd nu
infdsoare sfArcul biciului pe roata de dinapoi.
Postaliorrul era atunci ceeace e azi automobilul: un mijloc de n
c615.tori si un sport. Pe drunrurile rele ;i lungi nu puteai merge numai
cu doi cai. TrE"surile erau grele si trebuiau mai multi ca sd 1e clucd,
iar pArtia bitut5. a clrumului era strAmtd ;i pe al5.turi numai glocluri.
Patru cai 1a rAnd. nu 1nergea11 bine ei trebuiarr pusi inainta;i.
C (lrrollid- Agrictilturr leclre
 34

c5.nd bcerul pleca 1a drunr, surugiul,

cu caii ir,hdmati, astepta la
grzrjd. CAncl \r€nea porunca
,,s[ tragd la scar5.,, e1 s_
hdluriie si cu un fl,erat sar_ un plescait
cand' cu mEestrie, un ocol prin curte,
.1i, ri-;l";ffi#t1i iiT:
oprea tre.*rJiri;;';,, ,"r*
Dupd ce slugile incdrcau calabalacul,
6oeru1 ." or"" in trd.surd. ".."r.
rimaneli s,n,tosi", igi lua e1 rdmas buri ,,niai
dela toti ai curtei venili sd_i
petreacd la plecare. ,,s6 urnblati sbnd.tos",
ii rEspundeau acestia. ,,l\.{anI
b5'ete", poruncea atunci st5panul
,si surugiul, dupd ce-si fdcea cruce, cu
un ,,riiii, gata" si cu pocnete din bicit" ,aurr'r* c11r.tea, pornea pos_
talionul in trap intins.
cat1inea. drumu prin sat se auzeau numai chiote
bici' oan:e[ii egiau 1a portile sd vadd. a1aiu1, si plesnete de
alersat sh. pri,d5 trisura. po;taliorul
iar copii _.e intrece at 7a
me:-gea intr,un nor de praf prin
care abia se zd.reau capetele r:ai1or.
Un sgomot amestecat din care se
ilesprindea sunetttL clopotelor, ronotul
cailor. huruitul rotilor, latratul
cAi,ilcr' strigi'tele ii plesr.iturile c1e bici a.1e
sur,giuh.i, insotea rnersul
postalionului.
Pe tot druniul surrgi,l isi indemna caii
cu vorba. r{ergea repede,
Fdcea posta in doui ceasuri. cand
drumul era gretL ;i rolile trdsurei
se infundau in noroi, ca sd-si iuteasci.
caii el mairidica ;i cateva cruci
sau biserici. A;a celea teh,ica manatului
si se pare
dupr ctim ne pove-steste ron Ghica, pomeniri cd, avea efect, cEci
tiuitd, in asenrenea implejurdri, chiar die ferle sfinte era ingd_
""1",
bis"ricegti . L,a alrzrat bles_
temeior, caii speriali capdtau iar5si vlaga
scoteau butca di, fagas. ce trebue sE, ;i opintindu-se din rdsputeri
fi fost vccabularul surugiului rre_o
spune l,orba care a r5mas: injurirturd
surugiasc5.
Postalionutr era un sport. Alegerea
cailor. inrperecherea 1or, inha-
matul, manatul si tot dichis,l erau cleprinderi
pli-, clestoinicia
distincfie. "ur"
fiecdruia se putea-arita. Era gi un semn,re
Irlumai mosierii
-"ur"-'rr", t.""
aveau po;talion. I{egustorii umblau cu
caii inhdma,ti
patru 1a rAnd.

0ite.
ca vite de rentd, exploatarea poseda ro-r5
vaci al crror lapte era
consumat in mosie
;i a cE ror prisila ,"rrr"u i, improspatarea troil0r
de muncd. \racile erau din rasa surd.
de stepi. r{rana boilcr
era prim,'vara si vara pd.;unea ;i vacilor
;i mir-istea, iurrru cocenii de porumb. rn
 35

timpul muncii boii primeau cAte 3 kgr. de ovdz, iar vacile cu lapte
tdrdte sau boabe. O turmd de z.ooo oi complecta inventarul viu. Irbtna
;i mieii se vinclearL, deasem.errea ;i 1apte1e, pAnh, 1a r Julie, sub forrrd

'Iurmd de oi. ioto Iaj. A!. Caroflid,

de ca;, la o stAnd. din apropiere. Brdnza fabricata dela r Iulie pAna

toamna era pS.stratE pentru consumatia rnosiilor. I)easemenea si oile
.

bdtrAne. O oaie dddea

to-rz kgr. brttnzd, pe
an si douE kgr. lAnd. in
mijlociu. Brdnza se vin-
dea cu r,2o lei, iar lAna
cr1 I,5o.
Ifrana oilor era pd-
sunea : primdvara pe
pArloag5, vara pe miriste
;i toamna in porumbisti
si vdrzdri| farna 1i se da
paie de gr6.u ;i coceri de
porumb, iar dela r ianua- Folo Dalcbasti
f,Iulsui orlor la Mdrculcgti.
rie paie de fasole, de rna-
zi,re si griunte : o banitd r1e sut[, aclicit r),-J()() kgr. c1e caD. ,r,trrrriii cle oi era
 36

toatd numai de ligdi. In anul rgr<i, dupi indemnul Ministerului de Agri_

culturd, am inceput introducerea oaei pol-spance, cu oi ad.use din cres-
c5.toria fralilor D. $i N. Seceleanu, mari agricultori din jud. Ialonrifa.
IIai tArziu am introdus sAnge rlerinos, prin oi si berbeci merinosi aclrr;i
din regitlrrea cle l'est zr Tralsilvaniei. Crescrrte irr aceleasi r:orrclitiuni ca
si turnla intreagS, oile trrcrinos au pierit in trei, 1;atrrr ard. I,loift: 11i-
runte si reci de toanini, ,,vlogul rlroci.rresc", crlnl se chianti., k ficearr
rnult r6n. Corcii 1or insE ar1 prosperat, r_1ar nu tot a;:r c1e Sine ca ti-
g[ile. Din aceastd' cauzd,;i din colstatarea cri ligaile cld,cleau lapte rrrai
mu1t, in anul tgz4, anr inceput o selectie a fignilo:, indessr:hi a" celor
,,buc61d.i".

Giobanii.
oile se administrau ca si acu1n. un scutar avea grija tarlei si pri_
vigherea ciobanilor. Urr bacir care de obicei se tocmeer pentrtL tinrpul
hpteritului, era insircinat cu fabricarea brdnzei. ciobarrii n.,,,"".,. pirn
turmei ;i pd,;unatul. un cioban putea ingriji pand, 1a zoo c1e oi, iar
pentru muls roo. Turma era imp5rtit6 in carduri care pEpteau deosebit :

mdnzdrile, adicd. oile

cu lapte, sterpele,
adic5. oile fd,ra miei :

berbecii si mieii oprili

de prasi1d.. O rotatie
perfectS. nrl se fi.cea
pentru pS.snnat. Cio-
hanii mnteur foarte
des oile pe pi,;unc,
chibzuicl astfel ca irce-
1a.s 1oc s5, fie p5qunat
Ia interr.ale. I,a pEsrrnc
se dS.deau mai intAi
mieii de pri"si1d. Gos-
Foto Ing A1. Caroflid porlairiile ingrij ite ar.e-
'l'urrni ile berbeci la BofArldu.
au chiar islaz deosebit
pentru ei. Dupd. miei
veneau oile nmlgdri si pe unlI sterpr:lt'. Ilnitatea nrirriurri 11t,
explot-
tare era de 5oo rle oi.
 37

;ii ciobarrii erau pld.titi rnai bine ca argalii ;i ar.eau oi in

S<-:ntarnl
adica erau intretirrute pe rnosie. Dela oile 1or ciobanii aveatr
sctrtea15.,
dreptul si. ia iurnitate din lAna produsd, toti rnieii ;i trei kilograme d.e
ltrdnza de fiecare oaie. Restul productiei se oprea drept plat[ pentru
iernat si pd.;unat.
Tov5.r5.sia cu ciobanii arrea foloasc. AvArr<l si oilc 1or amestecate in
cArdurile boeresti, ei aveau grijc de turme si i;i dadeau rnultd osteneala,
iucleosebi pentru pd.scut. Ciobanii umblau cu oile, fara preget, din-
tr'uu lan intr'altu1 in c5utarea
locurilor rnai ierboaSe. Nici n'a-
prucai bine sd,-i vezi intr'un 1oc,
cAncl rleod ata ii vedcai in alt[
partc; iar cAteoclata treccau,
ctt r.oie sau fd.r5. voie ,si pe 1a
vecini. Nu li.sau nici un fir de
r;erclezr1i. :repE.scut. r\pucS.tura
llsta bunn, clcverrea uneoti cr
lracoste, r-'5"ci, ii inderuna sE
tunble si prin locuri unde nu.
trebuia : pr: rnarginea semd-
ndturilor, prin plantatii, pS,dure
;i chiar prin parc. Nu res-
pectau nimic, mai ales in anii
de secet5.. A-trinci intrau, pe
furis, noaptcri si in bucate.
Aleea de plopi pe care am Foto S, ComArzan,

plarrtat-o 1a ,srneeni mi-a dat Cioban 1a drum.

ruu1t5. truc15.. Ani clearAndril a trcLruit s5. inlocuiesc arborii, cS.rora oi1e, in
trecerea 1or iarna, 1e rodeau coaja fragedd si din aceaste pricin5, se uscau.
I)rumul 1or nu eratl pe acok;, clar ciobariilor 1e p15.cea mai bine s5. ia
luccst chuu, care le scurta calea., decAt si meargi pe drumul care li
se hotd"rise. Numai dupd ce ar-r-L inchis a-leea cu sArnrd., arn putut sE is-
butesc plantarea ei.
Ciobanii isi petrec viala rnai mult afar5. Ei dorm pe apucate, de
rnulte ori rezernali in bAte, desi au bordeiul 1or. Sunt invalali si tri-
iasci in aer liber, in bd.taia vantului. rlnui ciobar de a1 meu, ii venea
totdeauna ame!ea16 cAnd trebuia si intre in cancelarie, pentru soco-
tea1d. Unii din ei sunt iii:surati, au casd, in sat, dar nu dau pe la ea
J'

crr hr:rile. TrS.iesc sirrguri ctt tr-rrmele. Grija lor mare e piscttttrl oilor
;i paza de 1u1,i.
Forneala oilor.
Clile pasc rnai bir:e noaptea. E rdcoare si mu-ste1e nu le mai stt-
'Seara.,
p5.r5. dup5. rnuis, cAnd soarele a- asfintit, oile pleacd ,,in por-
fieald" 1a p6.scttt. Un cioban o ia inainte ;i 1e cheamS, : bdr, bAr, bAr.
Un batal sau o oaie bEtrAnS. purtAnd 1a gAt un clopot ,,ta1a1.Lca", sc
scoal[ si se ia dupd. e1. RAnd. pe rAnd, ca t1r va1 mi;cdtor, care se in-
tind.e incet dela un capit la cellalt a1 turniei, toate oile se scoali ;i
apoi pornesc intr'u.n -.ir lung urmAnd chernarea ciobanului ;i sunetul
talancc:i. $i copii ;tiu cAnd pornesc oile seara. .,.Lttzi olele", spunea
totdeauna o nepolic5. cAnd, pe insera.te, in tdcerea nopfii care incepea,
se auzeau., depatte, sunetele talancei.
Pdscutlrl oilor se face toamna tdrzit pA.n6" dd" zdpada. Oile umbtr5"
prir porurnbigti unde gdsesc, pe lAngd. iertruri tlscate, foi de porumb, si
gr5.un!e scuturate 1a cules. Grija la pEscut e mai mare atunci din pri-
cina viforului. CAnd cri-
vd!u1 porneste s5, bat5.
si mai ales cAnd. ;i vis-
cole;te, vai de turmele
prinse d-eparte de conac.
Oile nu pot merge im-
potriva vAntului. Ek:
sunt duse de vAnt peste
cAmp ;i ciobanii nu 1c
pot opri decAt 1a ad5.-
postrrl unui sat sau intr'o
va1e. lli trebue s5" ag-
Foto S Ccmarzan,
tepte acolo cu turma
Saivarr de oi. pAna. sta vintul;i multe
oi 1e pier pAn5. s[ se
intoarcE acasd. Crescdtorii mari, pentru a-;i ap5.ra turmele d-e criva!,
au plantat perdele de salcAm acolo unde au saivanele de oi. La add-
r

postul perdeLei oitre pot sta afarE. Tot acolo, 1a ad5.post, pe storiEtea
{.e paie si coceni, 1i se distribue ;i mAncarea,
rr

.i-

.1-.

Si'
CAP. \ru.
l
:1
r,l EGARETELE.
:a
Moqiile de cAmp nu prea erau inzestrate cu ecarete; indeosetri mo-
siile arendate d,uceau, in aceaste privin,tl, multe lipsuri. ir(o;iile Sta-
tului ;i a1e Eforiei Spitalelor nu aveau mai de 1oc. ArendaEii trebuiau
lil
s5.-;i construiascE, cL1 cheltuiaTa lor, ecaretele de care aveau nevoie. I-,e
Si
r,'-
ficeau, bineinteles, foarte simple si economice. Am vd"zttt 1a Slobozia,
o mosie a Statului de z4.ooo de pogoane, grajdul f6cut de arendas :
n-
era de nuele, lipit cu p[mAnt si acoperit cu paie. Dar linea in e1 cA-
Lil
is- \iva armdsari, ad,u;i din Rusia, de pe Don, de toaLd" frumuselea.
:1e
Mo;iile din regiune aveau ecarete simple : o case de locuit, cu
tc.
patru sau cinci oddi pentru st5.pAn, deobicei de zid. C cas5. mai mic5
11-
pentru personalul mo;iei, o magazie d.e lemn invelit5, cu tabl5, ir:. care
:1t'
insd nu incd,pea decAt o parte a recoltei, un sopron pentru masini, care
,t ':
gi unelte, un atelier, porumbare de sc6nduri cu furcile (stAlpii) ingro-
1.
pate in pdmAnt, grajduri pentru vite si cai, fS,cute din nuele lipite cu.
Lat
pdmAnt, saele pentru oi acoperite cu stuf si bord.ee pentru p5.strat a1i-
:O
mente. Argalii ;i vizitii dormeau in grajd,, unde aveau 1a capete od,5.i,
li-
iar ciobanii in bordeiul 1or.
11a Acoperisui c15.diri1or se f5.cea inainte din gindri15,, din stuf sau paie,
t-
LLI] mai in urmd,, invelisul de tabi6 s'a rS.spAndit peste tot, chiar in satele
:(j model din lalornifu, pe marginea DunErei und,e stuful putrezeste in pi-
11, cioare. fnveiisul de \igld era foarte rar. Cerea lemndrie mai multe iar
I11- me;terii pricepuli sd, o ageze nu se gEseau.
.rlr CAmpenii invinuesc tigla c5, nu acoperd bine. Pe vreme de vAnt
1as5, sd, treacS, zdpada. E drept. Dar aceasta se intAmpi[ din pricind,
cE acoperisul rru e fd,cut cum trebue. Pentrrr ca se iin5, r[coare, s5, o-
4A

preasce prafrll ;i zipada, ligta trebue puse pe astcrealS care s'n r11t1-
plut, intre 1anti, cu pdmAnt u.med. frS,mAntat cu p1eav5. sau paie tocater.
DacE mosierii aveau magazii neincdpS.toare, tdranii n'aveau rnai
de 1oc. Ei lineau bucatele in gropi sS,pate in pdmAnt. Gropile de tru-
cate erau strAmte 1a gurd ;i scobite larg in jos, spre fund. AdAncimea
1or era de z-zYz rneful Inainte de intrebuintare ele erau bine arse cu
paie. Dupd ce se umpleau li se acoperearl gura cL1 scAnduri, peste care
se punea pulin pimAnt. Cu chipul acesta nici nr1 se cunostea 1ocu1
groapei. Precaufiunea. isvorAtd desigur din trecutul sbuciumat a1 phl-
garilor no;tri, c5,rora agenlii st5.pAnirii, sau ai armatelor strEine care irsi
f5,ceau atAt c1e des drum pe 1a noi, 1e htau piu5. ;i hrana.
*
Curli inzestrate cu ecarete a- ;a
si inrlestulS,toare erau putinc it
regiune. Cona.cul 1ui Procopie Cassotti era ce1 rnai cuprins. Avea casi
de locuit crr dou5. rAnduri, r1n parc mic, dar frumos si toate celelaltc
edecuri trebuincioase mosiei.

Casa d.e la Smeeni. Foto Ing Al. GarofliC.

Claditul conacului dela Smeeni si plantatul pS.durei care il

lncon.
joari, le-am iirceput in anul r9o9. Conacul 1-anr aseza,t in mijkrcul mo-
 {1

II-
11 1 siei, departe de sat, in cAmp, unde nu fusese pAnS atunci decAt grAu
:ate. si porumb. Dupi expropriere, cAnd mo;ia a rd,mas mici ;i a trebui sE
lnai o ltrcrez in regie, aceastd asezare a conacului, mi-a prins bine. Pe mosia
bu- linteasca am un conac vechi, destul, de bun pe care l-am mai imbun5-
lnea
I ct1
carc
ocu.1
plu-
'e'
isi

ltr

casir
1a1tc

GrrLjd de zid.

talit cladincl uu grajd cle zid, o magazie de scAnduri qi rnai nurltc 1o-
l)ro.llre. I,a llolirrld.u avean u1r coltac mare, cerre insl a fost ars iri
rt.1r(r clc rrrsi, aliarlii no;tli de atunci.

A;czd,ri vcchi pe tuosiile din cAnipic lnl crlnosc, i1r afara clc cnrtr.a
rlcla StAlpu. Casa de locuit in stilul timpului e ziclitd" pe ur beci, fS.crrt
clintr'o singurd boltE cu filare deschizS.turd.. I,Angd" curte e o biseric[
IrumoasE ridicatd de Nlatei Basarab care, poate, a cl5.dit si conacul.
Aceast5, curte veche,care se ruina, a fost refd,cutE de proprietarul de
azi al mo;iei. Tot el a restaurat ;i biserica. Pd,cat numai cd, arhitectul
lCOn- a schimbat cu totul caracterul casei ridicAndu-i o turld. Beciul a rd,mas
n1() ins[ cum r.ra.
42

In satul linte;ti e conacul unei moqii vecine cu mine. Are o casd

mare cu dou6 rand.uri, clddit[ pela inceputul secolului trecut de boerul
Dumitrache Chrisoscolea Bttzo-
ianu, ginerile 1ui VodI Caragea,
proprietarul mo;iei ;i biserica
satului. Pe rnosia Gheraseni a
fost in vremuri o curte mare, din
care n'a mai rdmas d'ecAt imPre-
jmuirea de zid. Setenii au cum-
pdrat locu1 curfii. Au f5.cut Pe e1
case, iar zidttl, care odata im-
prejmuia vechea curte boereasci',
le serrre;te azi drePt gard. Nu-1
ingrijesc ins6 ;i e1 se ndruie.

In parlile de munte, unde

siguranla ;i deci bogalia au fost
mai vechi, curlile boereqti sunt
mai numeroase decAt la cirnP'
Se gS.sesc acolo case care au o
Foto In;. Al Garofli.;.
vechime de Peste dou[ sute de
Biserica d.in StAlpu.
ani. Sti1u1 1or e linistit, simPlu
si aproape acela; 1a toate. Pe atnnci arhitectura era o art6' anonimS',
practicatS. de mesteri,
care o treceau urmasilor
cu foarte mici schimb5.ri.
. Casele sunt mari, au
zidu:ri lJroase ;i acoPeris
luguiat de ;indri15.. E1e
au intotdeauna dou5.
rAnd.uri. La rAndul intAi
e beciul, sala d.e intrare,
;i o odaie.
sufragerie
Beciul e boltit gi 7a
unele case zidit cu mu1t5,
mdestrie. Am arninit de
becitil casei cLela StilPu ; Foto ln3. A1.'C4rofliC'

ce1 a1 casei dela'I'restia Biserice dirr NIoisica.

 43

e f5,cut dir: cupole sustintite pe stAlpi de piatrS, ciop1it6. Este chiar

de mirare cum s'a putut face o asemenea lucrare intr'un loc asa de
depdrtat de oras. Prir-
tr'o use mici si o scard
I repede, beciul comunicd
I cu sufrageria. Aceasta,
1 desigur, pentru ca boerii
la chef s5. fie rnai de-"
grabd, servifi.
1 I,a rAndui a1 doilea
a1 casei sunt od5.ile de
locuit, deobicei patru
sau cinci, cAte doua in
fiecare parte a sdlii de
intrare si una in fund.
Inf.a\d", pe toatE Tdtimea
Fcto Jag. A1.. Caroiliil,
casei, e pridvorul (cear-
Biserica ci n S5lcioara.
dacul) :o galerielungh
de 14-16 rnetri;i latd de 6-7, Pridvorul e deschis, ercoperisul fiind
sustinut de arca"de de lemn sau de zid. Mai tdrziu cAnd boerii s'au mai
subfiat, ei au inchis pridvorul cu geamlAc. r,a o parte a prid,,-orului e

Garoilid'
rrrtrare in curtea bisericei urr,
E
E "ol"rtu"'"irAl
scara de piatra sau de stejar, care coboarb" Ia intrare. fntrarea casei,
casa are numai o singurd intrare, are o us5, puternicd de stejar care se
44

inchide pe dind.untru cu un lenrn gros bdgat in gdurilc prevdzrrte in

zid deoparte gi de cea1a1t5. a usei. Dea.supra u;ei e un mic acoperis,
iar pe pdrli ferestruici inguste.
curlile boeresti sunt construite in phtrat, cu casa in mijloc sau pe
o laturh,. Pe trei laturi sunt cl5.diri1e gospodd.riei si bucdtd.ria, care, tot-
deauna, e departe de cas5.. o laturd. a curtii e deschisd ',si dd in grd,-
dind, unde pe langd porni sunt si cativa*copaci pentru umbrii. pe un
1oc mai inalt, in grd.din5, e foisorul.

Folo Ing Al Caroflid

CasI veche la l-rcstiiL.
 CAP. \,III.

ORGAT{IZAREA MUTTGII AGRIGOLE.

Dupi cu1r1am ardtat num5.ru.l vitelor de muucd, ale exploataliei

mele nu era in proportie cu intinderea ce cultivam. Ele nu itrplinearr
dar decAt un sfert, sau o treime, din trebuinlele exploatdri| iar pentru
ci,ratul recoltei dela cAmp ;i transportul 1a gar6, aproape nimic. I,a
cele mai multe din exploat5.ri1e mari situatia era aceia;i, iar la cele rnai
mici ;i mai rea. In regiunile cu populalie deas5, toat5. rnunca' cAmpului
se f[cea cu vitele flranilor. Aceasta l5,mureste de ce mai toate cona-
cele mosiilor erau in sat, adeseori la cAliva kilometri de mo;ie. Dis-
tan)a nu insemna atunci nici o piedica pentru cultivatorii mari de-
oarece ei nu fEceau transportul cu inventarul 1or. Pentru acest motiv
intiinlarea de ;ose1e nu-i interesa, dimpotriva chiar, nu le doreau prea
mult. Agricultura extensivd. de atunci nu a\rea nevoie de drum decAt
vara, cAnd orice drum era bun, iar restul anului, postalionul cu
patru cai rd,sbea pe orice vreme, Pe de altE parte ;oseaua fiind dru-
mu1 drept intre dou5, 1oca1it61i, de rnulte ori, ,,traseul" ei tEia tarlalele
mosiei in piezis, ceeace nemul|umea pe mosieri, cEci le strica p1anu1 se"
rn[nEturilor, le ingreuia nrd,sur5,toarea si munca. De aceea pentru unii dirr
ei infiinlarea unei ;osele putea fi chiar o amenintare. Unui vecin, care
la o alegere nu pdrea s5, calce drept, prefectul ii trimise vorb[ : ,,daci,
nu se d5, pe brazdd., ii face sosea".
Orgarizarea muncii agricole se f5.cea dar prin invoieli cu ![-
ranii. lVlunca prin invoialE. era aproape generalE iu toatd tara, cu ex-
ceplia regiunei de r5.s5.rit si a Moldovei, unde cultura in regie era mai
rispAndit5. fn aceste p6rli inventarul agricol a1 mo;iiilor era nrai lnitrc
;i rrnrlli cultivau cu mijloacc proprii. Iixplicalia irrvoielii cu tii.rarrii pc-rr-
 46

tru cultura mosiilor se ghseste in faptul cE ldranii avea11 prea putin

p6mAnt ca s5. se intretie, ei si vitele 1or, -.i destul ca sE fie obtrigali sd
lie vite, plug ;i car. Arendasul sau p-roprieta-ru1 avea pd,rnAnt, dar prea
pulin inventar. De aci intelegerea lucrErii in cornun, fie dijmd, in na-
tur6, fie parte dijmd in naturS, si parte in clijrni la tarTa sau in
muncd'). I. toate caz:uile plata t[ranului se f5.cea numai prin pE-
mAnt : pimAnt pentru vite, pS.mAnt pentru hrand. Plata in bani se
f5,cea prea putin : un imprumut pentru a-si cumpira o vit5, a termina
o casd,, a mdrita o fatd., etc. Dealtminteri, in toeLtd. aceastd regiune, oa-
meni care s5, lucreze ct zitta pe bani nu se giseau.
Acest sistem de orgamizare a muricii agricole fEcea cu putirrtS. cu1-
tura pe mari suprafele ;i ia inari distanl;e. Li fenomenui ce1 mai in-
semnat al relalii1or dintre !5.rani ;i stapAnii de p5.mAnt. rn scrierile rnele
arn numit cultura iatifundiarS., agriculturi pe distanle mari. Aceastd.
cu1trir5. se putea infdptui peritru cS. executia ei se fdcea in cea mai
mare parte cu inventarul laranilor si toat5. pierderea, care rezu.lta in,
mod necesar din executarea muncii la rnari deod,rtd.ri, cddea in sarcina
1or.
Din cele spuse mai sus se vede care a fost pricina acestei alcatuiri
neeconomice a muncii agricole. Vina o poartd politica agrard" a Sta-
tului, care in tot cursul timpului rLe cAnd a inceput sd fie aplicata gi
pAn5. in zile1e noastre nu a arrut in vedere, ca prin impiopriet5rire, sd,
fac5. t5.rani, phgari adevS.rati.

r' Dijmd iu uaturS. se n'u.Lrtteste atunci cinil mogierul <1i pftnAntnl, iar tirariul pr11e munca,
gi uneori o parte sau chial toatd sdrrAnta, ptorlusul impirfildu-se intre ei, intr'o pioportie taria.-
'oi1d 9i stabiliti prin lnvoiald"
Dijmd la tarli sc chiamd, atunci cAnd. pentrn pS,rnArrtul luat de la mogier, invoitul llcreazd
o suprafati mai mic5. ega1i, sl.,r mai mate, dupd inr.oia1d, fdcAnrl toate muncile cerute c1e recolti.
I,a dijm5, se ad.dogau re::fetriri ctrrc o insteuiau mult. ptin rcsfet se infelege mulca fdcutd
pcs're dijmi: chirii 1a garit, zile de lucrn irr curte, losoalle clc sccer5, pogoarc cu toate mtncile ile
gr6u sau porumb.
 CAP. \IIII.
INVOIALA AGR!GOLA.

Cum se ficea invoiala pentru pdmfint ?

rnainte de a se desprrmEvira tdranii, care vreau sd se invoiascd,

veneau in cete pe sate la curte unde era administra.fia centrald.. Vorba
incepea intAi cu un schimb de pEreri asupra stdrii tirnpului, perspec-
tivei recoltei si a altor treburi plugare;ti si numai du.p5 ce sfar;eau cu
subiecte agricole generale se intra in rniezul chestiei : care va fi in-
voiala pentru anul viitor.
Deobicei invoiala s e fdcea pe 2-3 ani gi chiar pe cinci, cat era
si contractul de arend5.. Dar orice arendas nou tinea sE mai rup5 ceva
dela t5.rani, adic5. sd ia pentru aceias suprafal5 de p5mAnt cateva zile
de munc5. mai mult peste invoiala trecutd ; cb.ci;i el, silit de concu-
rentE, ridicase arenda proprietarului. De aci tocmeald. Disculia eragh-
ligioasE, fiecare vorbea, dar incheerea se f[cea. DupE ce invoiala se
termina, oamenii porneau sd bea, in socoteala boerului, ,,a1c1imasu1,,
1a cArciumE si numai dup6 ce ald5masul era bb.ut, invoiala era perfect5.
obiceiul ca satul sd. r,ie sE discute invoiala Ei sE bea aldd.masul a
prins mai t6,rzit l,{i-aduc arninte, din copil5rie, cE tatdl meu fdcea in-
voiala cu lSranii unui sat mare, foarte intins, cu peste 5oo c1e familii
care lucrau pe mosie, intelegAndu-se numai cu. trei dintre ei, unul din
partea din criv6! a satului, altu1 din austru si al treilea cLin mijloc.
Ceeace hotdra acesti trei oameni se implinea intocmai de tot satul. Era
pe atunci multE cinste si incredere.
I.,4 cl.t se ridica invoiala, adic5 dijma ?
cand am inceput plugaria in 1896, invoiala pe mo;iile ce condu-
ceam era una si una pentru cerealele mdrunte de primd,var[, aciicZr
 48

jumS.tate invoitul ;i jurn5tate stdpArrul p5mAntului, iar pentru porumb,

din cinci doui, adici invoitul 1ua 6ooA din recoltd, iar proprietarul
looA.Din coceni tiranul lua doui treimi si boerul o treirne. S[mAn!a,
ogorul, treerul si cd.ratul la gar5, nu. intrau in invoia15". Aceaste mtnci
se pltitcau deosebit si mosienrl punea partea 1ui c1e sirnAntri. Pe llrrgir
:rceste irrclatc-,riri c1e clijurL, invoilii nai ficeau, r1e utrme, in lolosrrl
rnosiei llil 1)ogo11 de porurnb crr tot lrrcrul <le1a scrrri.nat pArri la prrsrrl
. itr porurnba.r, duceau la gari doud chile de lrucate ;i niai rlddeau cloi
pui de gain5.. In rgr(t, adicir dup5. zo c1e ani, invoiala era uun si rnn,
atAt pentru m5,runte, cAt si pentru porumb plus cele cloua chile 1a. garri,
dar firE pogonul de porurrrb si fAra prrii r1e ga.ind. Iluncile fi.cutc pestc
rlijn5. se chemau resfet.
Aceasta era o invoiald usoarti si se obicinuia in regiunile cu po-
lrttlatie mijlocie. In regiunile cu pt-rprrlatie rard, Bririla, Iirlornita, surlul-
}3uzlului, invoiala era si rnai usoar[; in schimb ins5. in partilc- cr1 po-
pulalie deasE invoiala era mai grea. Cele nrai grele invoieli 1e-arn gisil
irr Oltenia, atunci cAnd, dupa miscarea di:n tgo7, am fost trimis ca ins-
pector agricol s5. aplic legea nou5. a tocmelelor agricole in judetul Do1j.
Am gisit acolo, intre altele, platd" pentru ierbdrit, fd.rd, ca vitele iu-
rroililor s5. aib5, islaz. Aveau doar voie s5, p5;uneze pe miri;ti.
Deobicei, in regiunea mea, dijma se 1ua in natur5. la porumb, iar
pentrtr semdn6turile mErunte dijma se fdcea Ia tarla, adic5. pentru rur
pogorl de pdmAnt primit pentru el, invoitul era dator s5. faci munca
unui pogon in tarlaua boereasci : s6-1 semene cu s5,mAnla proprietarului,
s5-l secere ;i s[-1 aduc5. 1a masin5,. Ogorul, treerul si o parte a cdrattllui 1o
gar5. se pldteau in bani si se ficeau pe seama datoriei pentru ierbh,rit.
Cultura in dijmi era rs.spAnditd mai rnult in }ltrntenia. fn nlol-
rlova !5,ranii luau pdmAnt in bani, iar pentru plata 1ui fS.ceau murrc:i
in mosie dupd o anumiti" intelegere.
Islazurile morsigi, sau dac}" nu eratl islazuri perntanente p[m6.,tul
de culturd, care se 1[sa pentru pd;unat, se socotea trei sfertnri clc po-
gon pentru o vitd mare in islaz permanent de luncd. ;i un pogo11 in
pAr1oag5,. Oile se socoteau cinci pentru o vit5, mare. \dranii pli.te:rrr
pogoneste cu prelul de arend5, a1 mo;iei m5,rit cu 15 Ei i;i ad-
-2oo/o.
ministrau singuri is1azu1, punAnd paznicii 1or ;i hotErind fe1u1 cum -sd. se
fac5. rotatia p5.sun5.rei, Vitele se d[deau la iarb5" dupa SfAntul Gheorghe vc-
c1ri, adic5. 7 Nlaiu de azi. Aceasta pentrrr ca iarba sd creasc[ si pini6"ntrrl sii
se itrti.reasci.. A biga vitele mai din vrenrc insenura ca islazul si se stricr'.
 CAP. IX.

IMPARTEATA PAMANTULUI.

fnvoiala f6cut6, incepea partea cea mai grea, irnpdseala pd.mAn-

tului. Invoilii vreau cAt rnai mult pdmAnt. Administralia trebuia si
cAntS.reasc6 bine puterea de muncd. a fiec6,ruia, pentru a-i da atAt 1oc
cAt putea e1 ;i familia 1u i s5.-1 munceascd bine. Impd.carea se fdcea a-
rrevoie si erau nrulti fd"rani lacomi de pd.mAtt, care nr1 se mu$unreau ctr
ce li se dd.dea si se mai incurcau ;i pe 1a alte mo;ii, luAnd pi.urint
in dijma. Acegtia nu avean nici o socoteali, c5ci intinderea mare de
pSmAnt peste puterile 1or ii fEcea s5, lucreze prost, de mAntuiala. A-
veau din aceast[ catzd" produclie s1ab5. si erau rd:u vdzl\i de adnrinis-
tra\ia mo;iei, cdci nu-si puteau indeplin i 1a timp indatoririle luate.
Invoiaia si imp5.r!ea1a plmAntului isprd.viti, se depunea corrtractul
la primS.rie si fiecare invoit trd,gea cu degetul in dreptul numelui sEu.
Mu11i rno;ieri nu fdceau contract. Increderea era deplind intre ei ;i
tdrani. Vorba spus5. era sfAntd. Contractele erau mai mult o form5,.
Scoaterea la muncd prin mijloace administrative a celor indS.rEtnici era
foarte indoelnic5,. Cea mai bunh. si sigur5. sanctiune pentru executarea
invoielii era teama de a nu mai fi prinfli in mosie. Acolo unde \e-
ranii erau mu1!umi1i, aceast5. team5. scutea de orice contract, precum
si de indefll1larea administrativd, pe care o ingd.duia legea tocmelilor a-
gricole. Executarea rd.m5.sitelor de munc[ se fdcea iard,;i f5,r6, ajutorul
adrninistraliei. CAnd din cauz6. de boa15., sau alte pricini tenreinice, in-
voitul nu putea implini toate obligaliile lui de mulr.ci, nulti mo;ieri,
acei care i;i inlelegeau interesul, mai iertau din datorie.
I,ocurile distribuite pe hArtie trebuiau imp5.rfite pe pdmAnt. Pentru
aceasta mo;ia era dir,,izatti in linii, sat tar1a1e. Iiiecare linie avea o 16-
C. Garoflid- Agricultrrm ve che .l
50

lime de 4oo-6oo de metri, iar lungimea ei era calculat5 astfel ca si:-

prafala tarlalei sd fie de 5o-roo de pogoane. L5limea optimi a 1i-
niilor era insd de zt6 stAnjerri, aceasta pentru u;urinta mlsurdtoar.i
cbci cu aceast[ 15,!inre pentru a obtine suprafata untti pogotr, adi.-
tzg6 stdnjeni pitrafi, trebuia 1a cap6,t si m6sori exact sase stinjcr.:
'larlalele erat1, pe cAt cu putinfir, dreptunghiulare, pentm aceasta rrrasr'--
rarea 1or se incepea pe latura cea mai dreaptd, a mo;iei si se urtna asa
pAn5. 1a cealalti margine. Cum hotarele mosiilor nu eratt rdci odat..
paralele, la rnarginea unde se ispr5,vea mdsurd,toarea, tarlale'le nu mai
Aveau forme regulate. Se 15.sa atunci, pe aceastd margine, linii mi.i
mici, cu forme variate, ele se numeau clinuri. I,iniile erau despirlitc
prin drumuri. Aceste drumuri au rdmas ;i ast6,zi. Improprietlriril.-
dela 1864 si pAnd la tgzt s'au fd.cut pe vechile linii de exploatare a1c
moEiilor, degi ele nu corespundeau culturii care trebuia f6,cutd pe o
proprietate mic6.
Pentru impdrteala locurilor administralia fiecdrui sector,.ti.ttcuia"
liniile hotS,rite si fie clate invoililor, adicd 1e lmpd,rlea in loturi de dt-,ua
pogoane fdcAnd ntici mu;uroaie la capete. Operalia ,,!6ncuirii" se fdcea
din vreme, cu cAteva ziTe inainte, pentru ca imp5rfeala pSmiutului sd
nu sufere ittltrziere.
Primivara, cAnd venea timpul semdnatului, toli bdrbalii eqiau la
cAmp. Pe tot intinsul ;esului vedeai grupuri mari de oameni urmAnd
logofelii care le imp5.rteau locurile. Fiecare invoit 1ua atAt pd,mAnt cAt
era trecut pe contract. De obicei se trdgea la sorli care ceat[ si in-
ceap5,. CAnd erau linii de pdmAnt prea bun sau prea prost, imp5.rleala
1or se ficea ,,de fra!i", adicd, fiecare invoit 1ua in aceste linii cAte un
pogon sau o jumdtate. Pd,niAntul odat6 impd,rlit, invoilii i;i aliniatr
locul. Puneau la un capit, pe mu;uroi, o pr5,jini cu o cdciuld. in vArf
;i dela capd.tul cellalt cu boi de funie, trdgeau cu plugul o btazdd'
dreaptb ca ;i cAnd ar fi fost trasd cu sfoara. Pe locu1 aliniat incepea
numai decAt munca. Tot astfel se fd.cea si pentru locurile pe care in-
voilii trebuiau sS" 1e lucreze pentru. mo;ie.
Impirleala locurilor se ficea d-e logofeli, ajutali de ispra.vnicei.
f,e mergea faima cd ei i;i scoteau simbria ,,din vArful pr6jinei". Po-
nosul nu era lntotdeauna intemeiat. CAnd 1ocul avea 1e;i de m5,rEcini,
sau ochiuri unde bdltise apa primd.vara si unde sem6ndtura pierise, sau
cAnd rizoarele dela arat erau prea mari, logof6tul mai corecta m6.Sur5.-
toarea. I)eobicei in,.d. mdsuratttl era d.rept si era greu s5. fie altfel, de-
 51
oarece liniile erau de ani de zile ;i ldranii gtiau si md,soare.
aceleasi
Ei ;tiau cAfi stanjeni trebue ,,d.a$i Ia pogon", in fiecare linie, adica cafi
stAnjeni 15!ime trebuiau pentru a obline suprafala unui pogon. Contro-
1u1 era dar usor. se intampla cateodatd" ca logof6tul sr facd,,,corec-
tarea" carn mare. l6ranii ieseau atunci greu la munci,, iar mai $*ziu
ocoleau mosia unde m[sur6.toarea nu se f5cea cu dreptate. In regiunile
cu populalie rard, teama ablinerei dela lucru inld,tura apucdturile rele.
Dealtminteri, in cultura in dijmd,, mEsuratul nu putea fi o pricind. de
nemultumire, cd,ci imp5rteala se fd,cea din produs.
',rdranii ;tiau s5, mdsoare. Ei au dovedit-o la expropriere cand au
luat pimantul ce li se cuvenea in primire. ,,Defalcarea" pdrlei expro-
priate s'a fd,cut, pAn5. sd, vie inginerii, de !6rani. Suprafele mari au
fost mS.surate de ei aproape fErd, gre;. I,a o mosie, din care mi s,a ex-
propriat rooo de hectare, )fuanii au mdsurat astfel suprafata, ce tre-
buia s5. 1e-o dau, incat inginerul Cadastrului, cand a venit mai tdrzia,
nu a gisit decAt o greseali de ro hectare.

=*!qUF;'!Ur-
 CAP. X.

GOilDUGEREA EXPLOATAT|EI.

Munca cimpului.
Exploatafia mosiilor prin invoieli cu fd.ranii era organizat[
;i in-
drumat5, de proprietari ;i arendasi. Grija cea mare a administratiei era
ca mo;ia si fie ,,imbrr,catd.", adicE toate locurile cuvenite ilvoililor
si fie distribuite. A doua grije era ca muncile sd, fie implinite in timp
util ;i repede. Semdnatul pd.ioaselor de prim5varr trebuia terminat iir
'/-to zile ;i in tot atdtea zile pusul porumbului. Trebuia observat ca
muncile sd nu se stinghereascd. Astfel pra;ila a doua a porumbului si
a fasolei trebuia ispr5vitd atunci cand se incepea secera grarilui. Daci.
graul era pripit si se prevedea coacerea 1ui mai devre me, prasila trer-
buia inceput[ inainte de soroc. secera trebuia s[ se fac6 in B-ro zile.
Invoilii trebuiau sd, secere ;i sd, care repede bucatele 1or de prirnd.rzari.
pentru a goli miri;tile ;i a permite facerea ogorului. Treerul trebuia
terminat Ia 15 August sau in orice caz bucatele stra,se de pe camp
pan5, atunci. sem5natul graului trebuia sfar;it 1a r octombrier;.
conducerea armonioas5, a execut5rii muncilor intr'o mare exploa-
tare era o adevS.ratd, artd., pe care numai printr'o practicd indelungati,
o puteai inv5.!a. r,ogofdtul trebuia sE gtie pe deasupra calenclarul pri-
mdverei cu sdrbitorile biserice;ti ;i cele pr,ganesti, care incur"n.,
de mult pra;ila porumbului ;i secera gr6u1ui. El trebuia sd se <lescurc.e^ro
;i cu zile1e de ploaie spre a nu rdma,e cu porumbul
descurca. Nu mi-aduc aminte sE fi vdzut in regiunea mea 'eprrsit. ,!i se
vre,un 1an
d.e porumb ,,sc5,pat in burueni", sat1.,,ld,sat c1e mohor,,, cunL aclesea

r. Toate drrtrle <lirr 'lucl.ilre sunt in stil vechj,

 53
ant yezut in Nlordova, unde porumb*l nu
se cultiva irr dijma. Adrni_
mosiei avea grijd. de cultura in dijma ca
'istratia
in regie' Mai avea grija ca gi munca locurilor ;i de semd.nd,turile
cultivate de invoili pe
socoteala 1or sd se facd, la timp, c5ci pe
aceste locuri sem5nate cu ce_
reale de primd.vari se fr,cea mai t|nzii
ogor pentru graul in regie.
F'd.r[ o ranrruiard, desivarsitr. in condu""*n
rucrd.rilor
llu se fEcea bine, produclia era micd cA;tigul scddea. mosiei,treaba
pS.trurrsi de aceastd legdturd i.tre munca
;i Mosierii erau
bund, f6c,td. ra tinrp
tigul lor- De aceea ,u pregetau sr. urrur.reasc6 deaproape ;i cfu_
executarea
nruncilor.
Muncile incepeau numai decat culn se desprim,v,,ra.
Dupd, des-
ghr! pS,rnantul e ca o piftie, nu poli merge p" camp
decat cdlare si
1ocul e atat de rnoale incat piciorul caluluilntie
p;;;"il;t,,e;;;
,,inflorea", adic5 cand incepea sE se sbiceascd, se i-r""p"" aratul
nrai decAt sernS.natul' ,,primd.vara s5 serneni in noroi" ;i nu_
spune zicdtoarea.
['Iai intiti se semb.ra mazdrea gi orzul, pe *rrn5 ov5zul,
fasolea,
b,l ;i ,rei,1. Graul de prim,var, se s.m,na oclati, cu orzul. porum_
ca nru,cile sE se execute reped.e succesiunea 1or si fie
rrioasd., trebuia ca in'roilii sr se
;i armo-
lie de treab6,. Nici o zi nu se cr,dea si
fie pierdutd. rn adevEr, cand se incepea o munci. ei std,tearr
toat6 sip_
t6mana 1a camp, dormeau acolo, incepand munca disdedi,rineaga
gi
isprd,vi,d-o seara tdrziu. rn sat nu mai rEmanea decat
,,o babi la
;apte case", cum se zicea. Numai duminicile ;i sdrbitorile se duceau
la sat. r,a facerea ogorului, pentru ca invoilii sd nu-;i piarcri
vremea
cu dusul la curte pentru asculitul fiarelor, un fierar era
agezat la ca_
pdtul locu1ui. Nlunca asa f6.cut5 avea spor, cu d"eosebire
in regiunile
de camp unde satele erau stranse, iar locurile de curturd,
la plna h
ro km. dephrtare de sat si, in unele p5rti, chiar mai mult. 5
Astd.zi, ldranii nu mai stau s6ptd,*er^ ra camp,
au inlocuit boii
c* cai si in toate serile sunt acas5. cu acest chip de a merge
la camp,
ei fac zihic un drurn de ro-rz km. mai mult, pierd
uruncd, ;i obosesc caii cu care trebue s6 are.
;i lirnpul ;;
 CAP. XI.
PUNGTUL DE VEDERE SOCIAL.

Am spus ci starea liranului in sistemul invoielilor agricole era re-

lativ mu$umitoare. Arend.a;u1, sau proprietarul, era bancherul lui. Orice
invoit, muncitor cinstit, gisea totdeauna banii de care avea nevoie, in-
deosebi pentru vite, seininle gi inventar. fn afar5, de nevoile 1or be-
ne;ti, lErar:ii cereau sprijinul mogierului ;i pentru toate treburile pe
care ei le aveau la diferitele administralii in ora;. Mai g5.seau gi po-
rumb de mAncare atunci cAnd recolta era rea. Mi-aduc aminte in r9o4,
cAnd a fost cea mai proastS. recolt5, de porumb din cAte am vdzttt, a-
tunci cAnd s'a ad"us porumb d"e hran5 din America ;i d"in care ne-a
rimas s5,mAn!a ,,dinte de ca1", invoilii mei au venit la mine gi mi-au
spus : ,,boerule sd nu vinzi porumbul, s5,-1 p6,strezi pentru noi la iarn6.
Ji-l vom p16ti cAt face". Din toat6 recolta umplusem abia un porum-
bar, din cinci cAte umpleam d.eobicei. De;i eram ;i eu in 1ips5., am
pS,strat porumbul gi 1-am i?npe{it fiec5.ruia pentru hrand, iar anul ur-
m5.tor ei mi-au plEtit prelul intreg.
Dar mai era ceva care f5,cea situalia invoililor pe mo;iile mari nrul-
fumitoare. Era alegerea pe care conduc[torii exploatarii o fEceau p:in-
tre ei. Jd,ranii muncitori, care aveau brafe, vite, plug. erau pirtinili.
Li se dideau in dijm5., sau invoiald", tot pdmAntul pe care iI puteau
munci, adic6, ei gEseau in mosia boereascS. implinirea intregei puteri
de munc5. a bralelor gi a inventarului 1or. IIi-aduc aminte de un \dran
din Sd,lcioara, Ilie Roman, care avea o numeroas5, famiiie ;i c5.ruia ii
dideam numai pentru porumb in dijma 16 pogoane, pe lAngd celelalte
pentru md,runfi;uri de primdvard., tot atAt. Din aceastd" carz6., precum
pi din supravegherea stricti a muncii in dijma, productia invoililor era
 55
n'rai niale decAt a_fEranilor pe pd,ra,t propri*. pAnd.
a,r c,ltivat porumbul i, dijma. Nlijlocia proclucliei 1a expropriere
1a. hectar in tot
ircest timp a fost de r'500 kgr., an b,,,
an rdo. Azi, improprietd,rifii
pe mosia mea nu fac mai nr,lt de r.ooo kgr. la in mijl0ciu. r,u-
mai prcst. Ei singuri o recunosc. spuneafoa.,
:::?:: nrar i, serios :
glrulra,
ociatd. u,ul, mai irr
,,Sd. vie acum boerul sE, ne vadi cum prd.;im
l1e-ar da a.fard" pe toti". Desigur nici el
nu creclea in p,tinta
pedepse, ci'ci -ttdpAnul expropriat
nu mai era ascultat, el nu mai""".i"r
avezr
atrtoritate' Si cu aceasta rdspund intrebirii
clin chtstionar : dacr. ailr
unnS.rit dupd, expropriere cultura ti,ranilor
? r,u ce ar fi folosit, cancl
nu puteam indrepta nimic.
Pr:irr alegerea in'oitilor conclucitorii
mo;iilor isi organizau un per_
sona,l murrcitoresc superior nrijrociei.
\{ul!i clintre invoi}i :rvea, r1.,rri.
pluguri cu cate patl boi, doi cai, o
ma;ini. de secerat simpld., u,r car
;i o cd,rrt6. Erau mici arenda;i. Felul 1or de via!6 era mai ridicat d.ec6t
al impropriet5,rifilor cu 5 ha. Aveau una sau
doud
Toli acestia au fost desfiinlati prin improprie tdrire, vaci, zo_5o oi.
ci,ci i,tind6rea cle
pS,rnant care 1i s'a dat a fost pr""
mi"a iala ae puterea 1or de munci
si inventarul ce aveau. De aceea cand si-au
dat seama ce insearnni
improprietd.rirea pentru ei, si-au amintit
cu p5rere de rr.u de timpul
culturei in dijm6,
-_ de vremea boerilor _, cum zicear.
Aceastd' seleclie pe dos, adicd preferinta
1a improprietd,rire a celor
care nu aveau nimic, a
fost greseala tuturor Ie-
gilor agrare, inclusiv cea
dela t9zt, care, pe 1Ang6
preferinta cle mai sl1s,
adaogd. alta tct atAt de
neeconomici.: implini_
rea datoriei nrilitare. A_
q:castrt este, pe 1A1gd.
micimea lotului, marea
c:attzd" a neisbutirei iru-
proprietI,ririi ;i explicd,
llunteni rnergdnd 1a pr.igitul porurnbului.
lipsa unei !6,riuimi s6-
n,'toase la noi' !r,ra,ii harnici, cu pricepere
ra
vite Ei inventar, care se ridicaseri ca mici arendasi, munci,, cr1
dep6,rtafi dela impropriet5rire daci stEpaneau,
au fost in_
sarl erau pe cale sd
f,o

mo$teneasc5,, t1n pogo11, sau dacd. fuseseri prea in vArst5, spre a 1ua
parte in primele linii de r5sboiu. Pe toate mogiile statului ;i mai tdrzit
pe toate mogiile !6rei, micsorarea puterii economice a \dranilor, pe care
selecliunea ii ridicase deasupra gloatei, s'a implinit atunci cAnd s'a
f5,cut impropriet5,rirea. Nli-aduc aminte c5. am v6.zttt la DAlga, pe mo;ia
Statulni, un sat d.e tArla;i. TArla;ii erau coloni;tii ridicali prin pu-
terea 1or. Ei se asezau pe pimint strEin numai cu inlelegere verbali.
I,ocuiau in case s5.rd,c5,cioase acoperite cu paie, vitele 1e lineau in graj-
<1uri cu pereli f[cufi din rrb,ld,tuci 1) uscali ; dar aveau dou6, pluguri cu
boi, care si unelte, masind de secerat, o c5.ru!6 cu cai, aveau vaci, oi,
pa.sEri. Ei lucrarr in dijm6, sau luau in bani dela arenda;, cAte 4o--qo
de pogoane. Erau fruntasi. Pe acestia improprietS.rirea i-a redus la ro
pogoane, a.dic5, i-a intors la mijlocie, iar imp6rlea1a prin mosteniri a
pEnrAntului i-a lintuit in sd,r5,cia in care sunt azi mai toli f6,ranii. Anr
spus aceasta in scrierile mele asupra problemei agrare, dar cAnd am
fost chenrat sI legiferez reforma agrard, a trebuit si mi supui crlren-
tului unanim in !ar6, care socotea imp5,r!ea1a pimintului ca o rls-
platd pentru cei care au fEcut r6,sboiu1
Mai este o categorie d,e agricultori cirora 1e pare r5,u d"e mic;o-
rarea prea mare a mosiilor : Cresc5.torii de oi ,,!u!uienii" din regiunea
Sibiului ;i ,,mocanii" din jurul Brasovului. Pistori din tat[ in fiu, ei
aveau obiceiul de veacuri s5, scoboare toamna la cAmpie, sb se invo-
iasc5. la p6.;unat pe miri;ti sau in balt6,;i sa-si ierneze oile pe lAngd ar-
manele inc5,rcate cu ;iri de paie gi glugi de coceni. Cu exproprierea au
pierit gi p$unatul de toamnS, si rezervele de nutre! pentru iernat.
Cauzelor de ordin agrar, care au contribuit la inapoierea plug5,rimei,
se mai adaog6, si nesocotirea intereselor ei agricole prin politica comer-
cia16, pe care statul a dus-o in ultirnii douS,zeci de ani. I,ipsa de con-
venlii comerciale cu !5.ri1e Europei Centrale, comprimarea prelului pro-
duselor agricole prin taxe de export si preluri maximale, care avearl
de scop sd. iefteneasc5, viala pentru or6;eui, explic5,, pe lAngi celelalte
catze de ordin agrar, de ce t5,r5.nimea a r5,nras tot inapoiath,, de;i ea
stS,pine;te azi peste 8oo/o din pimAntul !6rii.

r. VElStucul este o plantd de stepd, joasd gi cu ghimpi. C6ncl e uscati vdntul o rostogoleqte
9i o duce Ia mati rlepirtiri. De aci numele. I sc mai zicc ai ciurlal, Deobiccirr se intrcbuinteazir
pluralul: ciurlani.
 cAl). XtI.

TARAr{il PLUGAR|.
Dijnra una ;i una nt1 era grea. Jdranii totu;i 11u erarl m11tru1riti.
Nernultumirea lor impotriva proprietarilor si arenclagiior vine din faptul
cir, acestia ii obliga.u s6 munceasce. Ei isi aduceau aminte cu perer;
de
rh.u de pe vremea despre care povesteau pErinlii mo;ii land p-
;i 1or,
ranii nu munceau ;i toat[ agoniseala o scoteau numai din vitele, pe
care 1e pS.steau pe islazurile intinse. pe atunci, aproape tot pi,nrantul
din regiunea de r5sh,rit a. \drii era un imens islaz pe care pesteau turlne
nesfar;ite de vite ;i numar ici, colo, se vedeau brazde de po-
rumb sau de mei pentru mamb.ligr,. schimbarea"at"r*
li.ranului p6stor in
agricultor a fost marele eveniment social inceput in anul r83o, aturrci
cAnd in urma tratatului c1e1a Adrianopole, prin desfiinlarea monopo-
1u1ui de cumperare al turcilor, grAnele ,orstr" au putut gd,si
c5utare in
Iiuropa. Eveniment grdbit in deceniile urmr.toare, cu deosebire <1upE
anul 1886, cand, pentru infiinlarea industriei nafionale, am deluntlt
convenlia comerciale cu Austro-ungaria, denunlare care a fost lovi-
tura de moarte datl cre;terei vitelor la noi 1.)

r"l'rebue si amintirn insi c[ rtrrgurii urrrrdreau <le nrult timp redrrcerca inpc,rtulli
6. r.itc
irr lntperiu pe[tru a rdnrd[e uurnai ei r.inzitori. Priil rndsuri ile polific
veterinari ei inccpu,:rr.i, ilrci
tlitr r877, s5, ziddtniceasce importul vitclor noastre ;i ajung chiar ca in r8gz s6
ne lnchidd granilrr
pe motiv de ap6rare lmpottivqepizotiilor. Astfel cd la relnoirea conven!.iei
comerciale d.in rgg6, cd,cl
Romania a inaugurat noua sa politic5, cornerciald <le sp:ijinire a ind.ustriei nationale,
ungurii au
profitatsS'-giimpuepunctullord'eveclere.Austro-uagaria cra lnsd principalul targ al viteloruoastre,
c5'ci 93 o/o d'in exportul total d'e animale mergea acolo. Ilrmareu .""st"i politici
a fost o catastrofd
pentru cregterea vitelor la noi: in anul 1876 exportam in Austro-Ungaria vite pentru
o valoare
cle z8 ruilioane lei aur, in 1886, dupi aplicarea regimului vamal nou,
ea scade la I milioane, ajun-
.ginil numai la dotl6 milioane in r89r. A se vedea C. r. BIicoian., Stuclii econourir.e,
pag, rz6. -
 58

Pentru aceste mari schinr.bdri comerciale, laranul a trebuit s6 fie

impins din ce in ce mai mult c6tre agricultur5, adicd spre munca cu
bralele. Opera aceasta necesari a fost indeplinit[ de trei generatii de
arendasi si proprietari, care au silit
![ranul sE. se fac5, ciin pastor agri_
cultor. Aceast5. sild,, fd,ranul nu a uitat-o niciodatI. I)1 nu put"o iJ1"-
lege cd lara are mai mult interes sd, exporte grau, decat plei
sau vitele pe care binevoia sE ni 1e pnmeasc5, imperiul vecin. El nu
;i seu,
putea intelege c5., populalia inmullindu-se, pd,storia nu mai putea hraui
pe toti, iar c5. necesitatea intemeierei inclustriei natior',ale iieSuia p1i-
titi cu sacrificiul vremelnic al cresterei vitelor. l5ranul vedea inaintea
lui numai pe mosier, care pentru pdmantul necesar hra,ei lui ;i a
vitelor ii cerea din an in an muncd. mai multr. Nlosierul era d.tr,;ntnwrl,
c5.ci, dac5. nu ar fi fost el, viata patriarhali
;i f6ra trudr, a vrenlci tre.
cute ar fi dainuit mereu.
Sila muncii manuale ,legat6" de trecerea dela pr,storie 1a agriculturd.,
iatd" caaza adanc6. a nemullumirei
!6rani1or impotriva mo;ierilor. I{i-
aduc aminte, ca copil, 1a 1888, cand incepuserd mi;c5rile
ld,rdne;ti in
regiunea de rrsd.rit a \fuei. parli din rlfov, ralomita, sud-Buzeu
;i
Br6ila, erau turburate. l5ranii cereau micsorarea dijmei. rn aceastd. re-
gitrne ins5, i,voielile erau cele mai usoare din toatd, tara. r,a noi bu-
n6.oar6", p5,ioasele se dijrnuiau din cinci, trei pentru
fd.ran ;i dou5 pentru
boer, iar porumbul din trei, una pentrti boer ;i d,ou5 pentru td,ran.
Dar in aceastS, regiune regimul pastoral intarziase din carza rd,rimei
populaliei ;i agricultura se fd.cea deopotriv5 cn cresterea vitelor.
Aceast5. si15. a muncii in epoca de trecere dela p6storie la agricul-
turE explici mi;c5,rile ld.rane;ti ;i e motivul 1or adAnc. La munte, unde
populatia e deasd, ;i invoielile mai gre1e,'liranii nu s'at1 rd.svr[tit. De
ce ? Acolo obiceiul muncii era peste tot. A;ez6ri1e boeresti fiind foarte
vechi ;i lipsa de p5mAnt mare, laranii fuseser5 d.e mult obisnuifi sd.
munccasca.. ( ) fi fost cle \-re'o dati irrcordate raporturile dintre nro-
;ieri ;i tdra.,i, se poate, dar acum fiecare din ei inlelegea1 instinctiv
atArnarea 1or unii de alfii.
Sila muncii se arath. indatd. dup5 improprietdrire. ,,i.i,ranii stapani
pe lotul 1or, nu mai muncesc ca sub cond.ucerea mosierilor. Nu mai
;ed la camp panr. la sfargitul muncii. Seara se intorc acasd. Dar cum
loturile de improprietdrire sunt departe, la 4- j km.
;i in multe pd,rfi
chiar la to-rz, tdranii pierd un timp prelios pe drum si aiung climi-
neala 1a camp cu vitele obr-rsite pentru muncd. ca s6 poatd face a-
 5q

ceaste plimbare zilnicd., ei arr inlocuit boii prin cai. I{ai mici, sldbi.-
nogi, cu care nu pot face ogorul sau aritura pe care o f5ceau cu boii,
dar care ii duc mai repede seara acas6. ri mai duc ;i la tdrg, mai des
ca altd.date.
rn trecut \dranii erau mandn de boii 1or cu care puteau face o
muncd bun6. Cei care aveau numai cai nu erau socotili ca plugari,
eratr. luali in ras, spunandu-le ,,iepari". Astdzi, in sate, aproape nu se
nrai vd,d boi. rSi nici t6ranii nu mai lucrea zd" ca alte, d,ate. rn multe
parfi ei au p5,rd,sit celelalte culturi ;i pun numai porumb, care sc sezr-
nrrn5, cand vremea s'a incdlzit, se pr5gegte pe timp potrivit si se cu-
lege pe indelete, firi. praf ;i f6r6 zd"d:uf..
rmproprietdxi\ii au sc5pat de controlul sever al muncii. Tit toate
sirrb5.torile p[gane;ti ;i de cele mai multe ori, r,urea
;i dup6 sb.rbd.tori
munca incepe tdrzirt sau de loc. Dealtminteri linerea atdtor sd.rbd,tori
pigane;ti, din care cele mai multe sunt asezate in perioada cea mai in-
tensd, de m*nc5., prasila si secera, are tot aceia;i explicalie : sila c1e
rnuncd. In \-la;ca s[rbd,toarea ,,cdlu;ului" tine o sdpt5mand., la ince-
putul lui runie. rn tot acest timp oamenii nu muncesc : unii ca sd
joace c5.1usu1, iar altii ca sr,-1 priveasci. ce fel de popor de plugari e
acesta, care line s6rbs,tori inchipuite pi nu-;i prr;egte porumbul pe
care-l nS,pEdesc buruenile, sau nu-si secer5 graul care se scuturd pe pi-
cioare ? 1).

r' D-l Prof' Canilrea socctegte numirul sirbitorilor legale gi inchipuite linute cie tdrani 1a
:35 zile pe an.
 -:--llt

CAI'. XIII.

GtvrLtzATt4.
Silar murrcii au resirnfit-o la noi toate categoriile
sociale, nu uu-
mai !5.ranii. Trecerea dela orientalismul lene; la "cerinfa
de activitate a
regimului nou a fost prea repede. Lipsa de adaptare
la munca metodicd.,
precis5, si conti,ud se ved.e la to!i. De
aci nepreved.erea, usurinta ;i in-
proviza)ia in toate acliunile ,ou.tr".
,,r-,a itleald"" e vorba care o auzi
intotdeauna cand trebue si intreprindem ceva. Nime,i
s5' pregS,teascd metodic
,u s,a gandit
;i cu mult i,ainte acliunea care trebue si por-
neasc5.. $i dacd s'a gandit, programul
alcbtuit in birou nu se potri-
ve;te cu realitatea.
civiliza\ia incepe atunci cand se i,troduce metrul, ad,ic5, precizia
;i ,biectivitatea. calitdli rare 1a noi, unde sentinentalismul, *ruj"rur"",
subiectivismul 1e inlocueste atAt <1e c1es.
Adaptarea tdrzie 1a nouile condifii, pe care ni 1e cerea intrarea
rroastri in civihza\ia apuseand,, explicd, locu1 precurnpd,nitor pe carc
strrinii 1-au ocupat in treburile economice a1e
larei ;i 1a incepot
in profesiuni ; precum si inclinarea noastrd pentru funcliunile cLe "hir
stat.
,,Nr1-nri place viata fErE risc", spunea odatE un grec. ce deosebire ! Nou6
dimpotriv5., ne place via\a usoar5, tihnite, fera griji prea murte
cAt mai pulini trud[. ;icu
Din pdcate acest ideal era sustinut de o tradiqie. A fi boer in-
semna si nu muncesti. un
;i
figan, vizititt la o mare casd, boereascd,, ofta
mereu si zicea : ,,A;i vrea sd. fiu boer,,. Intrebat od.atd pentru
ce, el
rdspunse simplu : ,,ca si nu mai fac nimic". Tradilia ,"
ir,.t"-"iase pe
ifosul cu care unii boeri igi ardtau disprelul 1or pentru munc6. petre_
candu-gi vremea tolanili pe divane, roibirrd cafeG gi fumind.
ciubuce,
 61

ei p6,reau ci, au uitat si umbte gi cAnd scoborau scirile ceardacului fe-

ciori ii lineau de subsuori. Pilda venea de sus. Pe vremea ultinrilor
fanarioti, \rod5,, cand se ridica de pe sofa, doi boeri i1 luau de bra!
si ii conduceau pasu1. ri anunlau si piedicile, ,,prag }Id.ria Ta,, sprr-
trearr ei cand ajungeau la u;a prin care trebuiau sE ias5.
Traclilia ntl s'a pierdut oclatd. ct boerii, a" continuat-o boerii noi,
adicf,, functionarii. ,,slujba-i 1ung6, viafa-i sc,rtE" sprlne zici.toareu,
de aceea muncd, pufind, si rrsoard., intreruptd. prin sirbi.tori dese, prrrrti,
vactrnte si concedii. In admiratia acestei vieli si clorirrtl ca m[cai c6pii
lor s5. profite de ea, ldranii se istovesc sd.-i lie in scoli pentru a fac.,
din ei boeri noi, adici. funclionari de stat.
Nici unul dintre conducitorii politici, alesi ai votuiui obstesc, n,zr
itcercat s5, dea poporului educatia muncii. Toli au fost in siujba de-
nragogiei. De aceea ;i azl o parte din t6rani, ."i
;i-au pieriut pe-
mantul ;i cei mai sd.raci, dispretuesc munca si nu""r" se indeamnd, sd. iasa
la lucru decat atunci cand nu mai au ce manca. ,,fogofete, sptlnea o-
dat6, unul, trimisului boeresc, care scotocea satul sh, gdseascd
zilasi, 16_
gofete, vezi d-ta sacul ista cu milai ; sL mE chemi 1a munc5
atunci
cAnd l'oi ispr5.vi". Altul, un bd,elandru, anunla:
,,I,ogofete, latoam,ei
nu m5, mai vezi la lucru. Tata a fd,cut doisprezece saci de grau la
pogon" 1).
AceastS, sili de a munci explicd. d,e ce, chiar azi, ra vremea
re-
coltei, cu toat5, desimea populatiei agricole, nu se gd.sesc muncitori
1o-
cali si mosierii sunt nevoili sd tie lucrr,tori permarenti, chiar in regi,_
nile unde populatia 1oca16 ar putea asigura munca.
ldranii nu sunt peste tot astfel. Mai in toatd. partea d.e ap*s a
!d,rii, unde populatia e deasd,, ei sunt harnici si iuti la niuncE. r-anr
vd'zrtt in Dolj, pe valea Dund.rei, f6cand trei ar5turi pentru
porumb :
una toamna, alta la inceputul prim[verei si a treia la pus. un
arenda;,
care linea o mo;ie vecind, cu mine, ad.usese, odatd., pentru
secerat, oa-
meni dela o mosie pe care o avea in rlfov. rulea1a cu care acesti
oa-
meni manuiau secera a speriat pe invoitorii mei. rra smeeni iarrsi
mun-
citorii sunt buni. cei mai r5i muncitori sunt in stepd, und.e p5ma"ir,r
a fost multi vreme larg Ei pe alocurea mai e inca, si trnde deprinde-
rea plugdriei e de curAnd.

r. I,irnitarea mu4cei ia satisfacerea 4evoilor inrediate s,a cr:nstatat qi

molerspn4'e ci la iqceputul sec. al XVIII
la alte p(;poare. Sch_
frirarlii din Prusia oricqtali, cird ficeau rr bunir recr>lti
,Ie cattofi, rru tnai mncccau.
 CAP. XI\'.
SUFTETUL TARAT{tLOR.

Cu toate acestea liranii no;tri, chiar cei harnici, nu seam5ni. inci

cu !5,ranii din apus. Sunt mai iuli la minte ;i prind mai repede irrv6-
!6turi1e noi, dar nu stiruesc mult in deprinderile c5pdtate. r,e uiti
lesne ;i in scurtd vreme revin iara;i la ce au apucat. Nu le place nici
munca mig61oas5, gi ingrijita. Grddinarii romani sunt prea pulini ;i cei
care sunt, nu muncesc a;a de bine ca unii streini. Treaba gridiniri-
tului li se pare grea ;i mai bine cumpdrh. zarzavatul, decAt sd-1 fac5 in
curlile 1or, care sunt mai totdeauna pline de ba16rii. Nici md,car mu-
r[turile nu 1e fac singuri. rn multe pirfi ei le cump6rd, primdvara, la
inceputul postului, dela sArbii din orag.
I,e place munca simpl5, fdr5, aplicare metodicd Ei continu5. De
aceia ei au adoptat cu atata repeziciune vifa de teras. ,,Nu-i faci ni-
rnic", spun ei in senrn de 1aud6. Adici, nu cere nici ingropat, riici h6-
r5.cit, nici sulfatat. Le place indeosebi munca care poate sb, o arunce
asupra vitelor, c5,r5,ugia si aratul. Cu deosebire ci la aceste munci pot
sd. trimitS, ;i copii mai mari.
]5.ranii n'au incd suflet de plugari. Ti" la p6mAnt, dar
nu-l iubesc cu patimS. gi nu-l ingrijesc ldra a-i precupeli truda,
cum fac !5.ranii din apus. Nici nu-si pun, ca acestia, frau irr via-
!6, pentru ca strAngAnd ban lAngi ban s5, poatb cump5ra odatd, 1ocu1
apropiat, care ar fi de vdnzare. N'am vdzat la munte locuri
imbunitd,lite cu pdmAnt c5.rat din va1e, nici 1a ;es ;anluri de scur-
gere pe unde b5.1teste apa dupd ploaie. Am vizut insd pe cimpul abia
sgAriat cu plugul, lesi de nrirdcini si vetre dese de pir care se iutincl
din an in an.
 63
cei mai buni, cei mai muncitori isi limiteaz,.
repede ca;tigu' r\u
se indearnnd. la mai mult : ,,Ce ? C s6 tr,esc c't ,umea
rroi toti. r,e place viala. Toate aceste ?,, Sunt dar ca
lipsuri s,flete;ti explici. fapt,1
surysrinzdtor cd. in multe prrfi
a1e pimarrtul tdrd,esc se vincie
rrrai eftin decAt al proprietalei mari.lerei
Nu cred in muncd" ,,Dac6 vrea Dumnezeu
se face" e o vorb' care
o.auzi des la !ard. N'au incred"ere nici
in metode
tiativa ;i spiritul de rntreprindere, caracteristice sau curturi noi. rni_
popoarelor apusene,
sunt inlocuite la noi cu rutina. un frunta;,
pe care il sf5tuiam odatd
^r"giurr"
s5' semene floarea soarelui, care
produce in mai bine ca po_
rumbul, imi r5spunde fdr6
;ov6ire: ,,Nici tati n,a semd,nat,,.
Nu-gi iubesc vitele. I,e spun boald.
ei boii ;i caii r). Nu le ingrijesc. Toamna,,,Ndis boald, hi talan,, mAnd,
cand porunrbistile s,au cules
ei trimit vitele singure 1a pascut..Odati,,
dup6 i,sboiu, m,am pomenit
in curte cu un rdran c,.lare. Era dintr'un
sat depdrtat si cSuta de doud
zile o vac,, pe care o pierduse. \rorbind
J1 ii spun : ,,poate o fi
m6ncat-o lupii". rr se uitr Ia mine ".,
si imi r5spund.e supdrat : ,,Bine i_a
f6cut. De ce n,a venit acas6,,.
Nu le hr,nesc. primr,vara Ie inghesuie pe
are nici un fir de iarbd cAnd incep
un islaz care nu mai
cild.urile, iar v
goale. r-arna le lin numai
"" p"i"";i':;::rr, '"ftr"U""ff::r::#|:l
nevoie de ele pentru muncE, .rrri
de slabe in cat abia se
";r.
or,;enii vor fi mirari de cele lin pe picioare.
ce spurl. Tabloul li se pare, poate,
prea intunecat. Ei nu au cunoscut
inchipue altfer de cum
sunt. ri v6d cum ii descrie literaturaldranii. rsi-i
: conventionali qi romantici : Ro_
dica lui Alexandri, ciobanii lui Grigorescu
torismului' Abia acunr, in urmd, scriitorii , ldranii idilici ai semr,nd_
mea' Stanciu, \'isarion, rovescu,
,o;tri u, d"."operit f,rdni_
stahr au descris cu multd. pS,trundere
si realism oame,ii ;i viala satelor. Dar
cu deosebire, in nuvelele doam_
nei cancicov am g6sit, zugrdviri cu
mi,estrie, exactitate si m'surd
ranii asa cum sunt, ![_
", "ulitaliie ;i cusururile 10r de popor tdndr.
ord.;enii ii mai v6d cum ii laudau
;i
nevoie de voturile 1or. practica votului
poriticianii, atunci cand aveau
universal a fost o ;coal6 de
i,josire ;i de infumurare. candidatii
se intreceau care mai de care si.
se lepede de civilizatie, crezand
cd. a;a vor fi mai bine vd"zttli
rani' r',a un banchet politic dupi votul de !a-
ob;tesc linut intr,o comrrnd, din
1,1i,11,,, r.,
"U,r,,,U lxrprrlar o lrr-rirlir ferar-1e rea t cailor,
64

judelul Btzdtt, viitorii deputali se leudau : ,,Mo;ul meu a fost !6ran

Ei umbla cu opinci" , zicea unu1. ,,Tat61 meu a p5,scut oile pe aceste
meleaguri", addoga altu1. ,,Eu chiar am umblat cu picioarele goale",
aduse ca argumelt definitiv un al treilea.
fntrunirile politice au fost iudemn cle infumtuare : voi sunteli !ara,
I'oi sunteli intelepciunea, dela voi afld.lr adevirul. Pdtntns r1e aceltstii
r:rerlinl6. un urinistru chenrase odati la sfat liganii dirr tsude;ti ca sir.
lt. rxplice politica externS. a g1lver1ru1ui ;i si primeasci rlirective.
Sufletul lSrarrilor nrl se deosebeste irrs5. clc al orEsenilor. IJerfecte'lt
lrlr 1e au ;i ace;tia, numai ch firea uenrestesugiti a oanrcuilor dela larir
le lasi niai u;or si se vadd.
Cu toate rrnele scideri de orclin social ;i econclmic lirauii att ca-
tteli. Sunt artisti. Se vede in sti1u1 pl5.cut a1 caselor, in a;ezarea sa-
telor, in poezia, cAntecele ;i lesiturile 1or. Au ;i suflet. Au dovedit-o
1a Plevna, M5.rd.sti ;i }Idr$e;ti. Bine condu;i Iac rninurd. Au iniml ,
tletrnizi, 1a incircat de bucate pentru armatd., mai mu$i soldafi, olteui,
umpleau saci. Administratorul, care ficuse rdsboiul trecut, ii dojerrea :

,,N'oi am f5.cut Rom6nia mare ;i voi ali pierdut-o". Sub ocar5. scldalii
plecar6. capul. Unul din ei ii rdspunde : ,,Nt1 suntenr noi de vind. Dar
o facem 1a 1oc. Uite, mie imi e ru;ine s5. m[ intorc in sat. Nu m5, clnc
pAnd. nu facem lara iar6;i cum a fost".
Dac6 am zugrdvit laranii a;a crm sunt nu am fScut-o din spirit
critic, ci din dorinla sinceri de a ;ti de unde si pornim indreptarea.
Poate ci ;i dragostea ce am pentru ei e putin de vin6. Cu toati ex-
perienla viefei, ea imi intreline tl:uzii pe care insi realitatea mi le ri-
sipe;te mefell. Dorinla mea de a-i vedea altfeI 9i desamdgirea care ii
Ltrrneazd, m[ fac poate sd fiu, cAte od"atd, prea sever.
Cine le poate insi arunca piatra ? Trecutul exp1ic6, desigur, lipsu-
rile suflete;ti a1e !5.rani1or. Nu trebue ins[ si ne 16s[m purtali de ilrr-
z7i, ci, cunoscAnd realitatea, s[ o indreptim. Popciul nostru, atAt dela
sate cat ;i dela orase, are mare nevoie de educalie. $i naliile din Oc-
cident au trecut prin asemenea inceputuri de primitivitate. Biserica, clis-
ciplina legilor ;i ;coala au ficut, ins5, acolo, intr'un iung ;ir de atri,
din barbarii de odinioarS, oamenii civilizali de azi 1).

r. Iructarea cle fa{5, il- :. r'.. " -. . : '.- ..;' rrll

litr'rfi sufrett'gti firatrul trtistnr ar fi lrtrt.rrt sit st ritlicc ;i in viLrfa ltti sociriiii ;i lrroftsio:trrli <lr<'i lr
fi fost, 'llr vrettre, stiruitor indrtutrat.
 :

-t

CAP. >(V.

MUNGITORII.
Munca prin iuvoialii cu ![ranii era in epoca trecutS" o necesitate.
Muncitori liberi, care s5" lucreze ctt zira, nu se giseau. ldrnnul socotea
clrept o rusine s[ lucreze cu ziua. l)1 era agricultor, mic intreprinzdtor,
luvea vite, p1ug, car. Nu vrea s[ fie salariat. Aceasti mttrrc[ era bun[
t i pentru tigani si in adevdr, pulinul lucru ctt ziua pe care il f6"ceau mo-
;ierii, treerul indeosebi, ei il fd.ceau cu tiganii triburilor de tlrsari, lirr-
t
i
gurari, etc. sau cu urma;ii fo;tilor robi. Marii agricultori aveau pe 1Ang5.
curlile 1or bordce in care iernau cetele de ligani cu care lucrau vara.
fancu Nlarghiloman intemeiase pe mo;ia sa Fundeni, din judelul B:uzdtl,
ii un sat de figani, ,,Zdrne;ti", care existi ;i azi. liganii 1ui Marghilo-
man erau vestifi, dar ;i I'Iarghiloman era vestit in toatd ligdnirnea din
partea de rdsS.rit atdrli, cdci multele 1ui mo;ii e1 1e lucra cu ligani. Unii
zic cd" ;i numele i se trdgea dela zarya mare - mare chiloman *-- pe
care mullimea liganilor o l6cea 1a curlile 1ui.
Acestei faime printre ligani se datore;te intimplarea fiului slu,
111ex, Marghiloman, omul c1e stat cunoscut. TAnE,r insurat ;i c6,16torind
tl in strdinitate, e1 intAlne;te in Bclgia o ceat6 de ursari cu urs ;i tot
I
!
tzrrtapatul. Nu ;tia de unde sunt ;i le spuse in fuan\tze;te sd joact'
ursr.[. ',Iiganii nunrai decAt scular6 ursul ;i bitAnd ,,dzrrabana", i11ce-
pnr5. s5,-i cAnte: Dihai, d,ihai, Marghilontt"ttt:. I')rau ligani din !ar6;i
,,1\farghilofiIan" era numele ursului.
liganii sunt progti 1ucr6,tori. I,a munc5. d.e abia se mi;c6. Ei sunt
pletiti mai pulin ca ![ranii, dar de multe ori nu-si meritd plata. Sunt
si urai pretenfio;i 1a mAncare decAt rominii. Prost imbr5,cali si niai
prrtin rirbdS.tori ia frig, nrr nrai poti face triutic cu ei indati ce vrenrea
C. Carotlid- Agricultrrrr veche.
66

nevoili s6 vie 1a. lcru cu ziua' adic6

s,a recit. Nici t6ranii, cei care sunt
indeosebi fetele' !i-e
ciurucurile satului, nu sunt prea bine imbr6cali,
cu rochii d'e stamb[ Ei nrer-
mai mare mila sE. le vezi, cana aa frigul,
gAnd"cupicioarelegoaleprinnoroitllrecedetoarund.Acas[auinsl
iochii de mEtasd ;i.pantofi d'e cutie'
Din aceasta pricina muncile tdrzii d.e toamn[,
cunl e ingropatul
Aduc mturteni,
viei de pi1d6, ,..,'1" pot face cu lucrdtori din apropiere.
care de;i mai sdraci decAt cei dela cimp,
sunt mai bine imbr[ca1i' Atit
bd,rbafii, cAt ;i femeile, au haine
g'out"' ciorapi de 1iil5' si bnca[ci sau
chivernisiti' Arr haine bune,
opinci in picioare. Ard.elenii sunt ;i mai
totdearrnaciorapigibocanci,rufed.eschimb,iarperrtrudorrnit,saltele
cu paie'
de pdnz6, groas[ de cAnep6, care se umple
lucra'tori pentru n1ul1ci]
Am adus mdte vreme din p[r!i1e Aradului
foarte pretenlio;i la
viei gi am fost totdeauna mu{umit de ei. Sunt sir pui logofeli care
ei nu ai nevoie
mAncare, ins6 buni muncitori. Dupl
d'atoria' Departarea si greu-
s6-i indemne 1a munc6. I;i cunosc bine
timp s6 tucrez eu nlul]-
tatea ducerei 1or ins6 m'au f5,cut ca tn ultimul
citori din Veciriul Regat'

Gultura ln regie'

Alca.tuireasocial[d'intrecut,caracterizatb,prinlipsalucratorilor
nro;iilor nu se putea face
liberi, explic5, de ce exploatarea in regie a
ci nu:nai cu plata prin p5'-
atunci. l5ranii nu voiari sd lucreze pe bani,
me1e, cand am intrat in-
mant. Mi-aduc anrinte la inceputuf pluglriei
tr'omo;ienoud,pecareoluaserninarendS"tS'raniinuauvoits6are
decat suprafala pe cafe ei o datorau
din invoial[ fostului arendap' de;i
pentrumuncap""u'"le-ocereaminplusled6d.eamunpretnraimare.
argalilor era foarte
Atunci problenra muncitorilor ;i mai a1e.s a
grea.Maitdrzitt',cuinmullireapopulaliei'locuitoriidinregiunileflltln-
toaseincepsasecoboare'lacAmpPlntlulucru'Inora;ulBuziuse
facuse unul din cele mai mari tirlgori
a" oameni' IIii de lucrltori se
apoi- in toatb cAmpia din s*tl-
adu,au Duminicile pentru a s" rasfAndi
Zlta de lucm se
est: Briila, Ialomiia, Bttzd'rt' R'-Serat' Dobrogea'
pldteapeatunci""'-z,5oleiprimivarasitoamna'iarvaractl']'-'
pe z'i' iar 1a utinctltc: crit
3,5o1ei, bineinle1es ;i mincarea de trei ori
nelipsit ,,cillzecul" c1e rachiu'
 67

Tirgul de oameni din Buzb,u a dispS.rut dupi. lmproprietd,rire. IIun-

tenii din judelul Btzhttau fost improprietdrili 1a cimp, in marginea ju-
delelor Bririla;i ralonrifa, 1a Bo-roo km. dep5rtare de satul 1or. pen-
tru -i -5 pogoane care le lrun cu porumb, ei isi pierd acum toatE vara
cu dusul si intorsul dela 1ot. Am ficut socoteala cu unii din ei cE irr
tot ace3t tinip pierdut pe drumuri, dac6 ar munci cu platd, ei ar cas-
tiga mai mult decAt valoarea recoltei de pe cele .1 pogoane, le-ar rr.-
mAne ;i venitul pe care 1'ar putea avea din arendarea pzimantului. So-
coteala era buni, ins6,, tS,ranii mei nu se ld,sari convin;i. Se vede c6
viala asta nonrad6, din munlii Buzlului parr6 in hotarul ralomigei ;i
Brdilei, are farmecul ei.
Impotrivirea lirranilor de a munci ca salariali, explich. de ce agri-
ctrltorii mari eratl nevoiti atunci si, aducE muncitori str6ini. Zeci de
mii de sArbi ;i bulgari umpleau, pe acea vreme, golu1 de muncE pe
care i1 lEsau f6,ranii no;trii. MAndria ii impiedicri ;i azi de a veni 1a
lucru cu ziua, ce1 mult dach. i;i trimit copii, dar ntr totdeauua. Argali
insd si sen'itori nr1 vor si fie. lln !6,rarr sdrac ;i cu mai mu$i copii,
sfd,tuit ;i-s6. dea la crrrte o fatd., rEspunde : ,,Ce-am ajuns ? Sa bag fata
servitoare ?" A fi servitor e rusine ! Un ziarist francez scria deundzi cd,
in Norvegia, in timpul turismului,, serviciui in hoteluri ;i birturi se face
ntrmai de fete, care insh., stiu toate mai multe linrbi. Ziarist:ul, intrigat,
cerceteazI. Erau toate fete din burghezie, care veneau s5, cAEtige pen-
tru a-gi m5,ri independenfa.
Ru;inea de a munci e generald 1a noi. Se vede si in burgliezie. fn-
dat6 ce negustorul a strAns pulin cheag, femeia nu rnai st5, la tejghea,
se fzrce cucoani,, iar copii funcfionari, sarl se apucd, de politici, mesf,-
ria cea mai usoarS. si cea mai rentabilE.
Un mic arenda;, agricultor priceput, f5,cea treabd pe o moEioarh, ce
o linea ldngi Bucuresti. Infiintase si o ld.ptirie, care lnergea bine. A
fost insiL nevoit s5, o clesfiinte'ze, ciici nevasta-sa, cAnd l'a vdzut pti-
copsit, nu mai vrea si mulgir vacile.
Fenreile logofelilor, ale vizitiilor chiar, nu mai muncesc. Unele nu-si
lac uici trehurile case.i si pld,tesc fete cu ziua care s5, le iugrijeascE. gos-
prlrlf,.riit.
 CAP. XVI.

GOOPERATIA.
Cl.estionarul intreabS, daci, am sprijinit miscarea cooperatistE. r1
rgro am contribuit la infiinlarea bincii populare din Smeeni, care rnai
tdrzit, din pricina conducerii rele, s'a pr6bu;it.
Cooperatia 1a noi are o fatt5 deosebitd, care trebue pulin cerqeratir.
Cu toat5, presiunea proprietilei rrrari si impiedecarea legilor agiare, cr
micd, burghezie sS.teascd, incepuse de mult sE se ridice. Iia se incirepta
spre arendd;ie ;i mai cu sfia16 spre cumpirare d.e nrosii. Ii lipsea insa
capitalul. Banii erau rari ;i scumpi. Din nevoia de cred.it, atAt c1e sim-
\itd' a micilor burghezi dela sate, au iesit primele b5nci populare. CAncl
Tache Protopopescu le-a descoperit pe la rgoo, e1e erau destul de nume-
roase ;i prospere.
rn aceastd miscare spontanE de organizare a micului capital si.-
tesc oanrenii politici au vdzut cu totul altceva decit ce era. lii
;i-arr
inchipuit c5, b5.nci1e populare sunt datorite unui inceput de solidaritate
rural5. si Ie-au botezat cooperative, asemriindu-le organiza\iilor cle acest
fe1 din apus. Au mai vdz.ttt ;i ceva practic : putinla de zr girsi ir elc
un sprijin electoral.
Din motivul inchipuit cE b[ncile poptrlare sunt formatii coopera-
tiste si din ce1 realist c5. ele pot ti un reazim politic, a urmat ci, Stattrl
1e-a luat sub proteclia sa. DeclarAndu-1e cooperative e1 1e-a schirnbat
cu totul caracterul pe care i1 avuseser5 1a inceput. I,imitAncl votul, c1e-
punerile, dobAnda ;i cAstigul, a dat un caracter cooperatist unor insti-
tutii curat capitaliste la inceputul 1or. Urmarea acestei schimb6ri a fost
ci micile economii site;ti au p6rdsit, cu incetul, calea birrcilor popll-
lare si banul public a trebuit, din ce in ce nrai nrult, si, contrib6e la
 6q

finantarea. 1or. AceastS. errolulie s'a des5,vAr;it cu totul in zilele noastre,

cAnd intreaga nriscare cooperatisti a pierdut autonomia ;i leg5tura cu
:iniliativa 1oca16, devenind un aparat bancar si comercial de stat.
i\{otivul electoral a determinat ;i el o evolulie para1e16. odatb. cu
pierderea autonomiei organiza.liilor, conducr,torii 1or au fost, tot mai
rnult, oamenii cluburilor politice, incAt, cu incetul, tot aparatul d.e
conducere a1 cooperaliei a intrat pe mAna unor pseudo-cooperatori, cari
1lu au alte leg6turi cu institulia decAt leafa gi cfutigul care i1 trag
de aco1o.
Astfel miscarea s6.nitoas5, c1e ridicare a nricei burghezii sd,tegti a
fost opritS. ;i inlocuitS, printr'o institulie de stat, iar conduc6torii ei
prirr functionari pnblici, iurnriti dup6 criterii politice. Starea reald, a
coopera.tiei la noi ilustreaz5, adevirul formulei junimiste : ,,formi fird
fond". Falirnentul desdvar;it a1 cooperatiei il constatd,, intr'un volum
gros si expertul danez pe care guvernul l-er adus anul trecut pentru a
studia ttriscarea ttoastrd cooperatistd. Dup5. o cercetzr.re de tr luni 1a
IiltlL 1ocu1ui, expertul rlaucz, constarti cir : ,,avefi1 cooperatori de me-
sreril,, rtar ntr avenl coollcratier".
Acc'astei certtstatttre' sh nrr trrr rnire. ()arnenii crr hun sim! arr spus
tlc rnttltc ot'i c6 ntt putcrn .rvea cooperatie atdta vreme cAt egoismul
priniitiv domneste inc5. 1a sate. Cooperalia cere o virtute sociald nou6:
solidaritatea, virtute care pAni acum nu e prea r5spAnditi. rar oa-
menii de doctrini au addogat : nu se poate na;te cooperalie inainte ca
clisciplina capitalisti sS, fi educat munca ;i impus cinstea comerciald,.
 CAI). X\-II.
TEHI{IGA AGRIGOIA.

Am rr5,zut care erarl mijloacele de rnunc[ ale culturii mari. Alr

vdzttt organizatea 1or. Si vedenr acum care era. tehnica ei agricolE.

Grflul.
Cultura de c6petertie era grAul : cereala cea mai de pret si cea rrrai
cdutatE. ToatE rAnduiala agricoli a nrosic.i era alcd,trritd. pentru cultura
graului. naci se cultiva fasole, dac[ se lb.sa pArloagd pentru oi, dacir
mai tdtzit se cultiva mazdrc, erala sd, facd locuri burre pentru grAu.
naci se dadea invoililor locurile pentru orz si ovd.z, era ca sd, se fac5
dupi ridicarea recoltei, ogoare pentru grAu.
La inceprrtul agriculturii noastre, atunci cAnd in urnra tratatului
dela Adrianopole, exportul cerealelor devenise liber, graul se sem5na
in ,,protie" dup5, cuvAntul grecesc ,,protos" intAiul, adic5 in pdmAnt
nou, in !e1in5. se sprrgeau islazurile gi se semEna grau. rn zo*- 3o ani
mai toate pd;unile au fost sparte cu plugul si senirnate. Cerealele ;i
cu deosebire graul, fiind mereu cerute pentru export, mai tar,:zht a
venit si rAndul pddurilor dela ;es s[ fie scoase ;i schimbate in locuri
de ard,turi.
Dup[ spargerea lelinei, sau scoaterea pEdurei, nu se semd,nadeodatd.
grau. ]elina se spdrgea prirn6.vara, cand pdrnantul, plin de umezeald,,
putea fi arat cu plugurile de 1emn. In anul intAi se serni,na nrei sarl
ovdz; in al doilea, pepeni, ovdz gi chiar porumb. pd,mantul astfel m6-
runlit si mai subt de putere, se sem5nA in a treia brazd6., cu ghirc5.
Se vdzuse c5, graul nr1 mergea bine in loctrrile sparte d.e pd,;uni sau de
 71

tlnde au fost scoase p5,durile, cd,ci, de multe ori, cidea . Orntl e si mai
p16pAnd, ,u-i nlerge bi,e nici in pirloagd. In te1in6 ii pria bine inului,
c5,ci p5,mAntul era gras ;i fd,rE burueni.

Ogorul.
rn prmant nou produclia graului era mare ;i 1a inceput mosierii
senrEnau ciliva ani dearAndul gr6u pe acelas loc. CAnd insd rodnicia
pS,mantului a mai sl6,bit, ei au mai r5rit sem5natul graului gi au in-
ceput rotatia 1ui ctt alte culturi. De atunci griul se searn[nir la trei
ani. Primul an porumb, a1 doilea cereale de primii.var6, fasole sau ma-
zd,re si anul al treilea grau. rn pArloagi, grAul se punea la doi ani. Cei
mai buni agricultori pdstrau o parte din mosie pentru pE;unatul oilor
care 1a inceputul verei era ogoritd pentru grAu. $tiu cd, astdzi unii oa-
meni de ;tiin!5 condamn5, ogorul sterp. Ei spun cE nu d6 un spor mai
nrare de recolti decAt mdzdristea. Dar pe vremea cAnd se practica ogo-
rtrl sterp nu se cultiva mazdre 1a noi, iar atunci cind s'a introdus cu1-
tura ei era 1imitat6. Agricultorii vechi au intrebuinlat ogorul sterp, ob-
servand c5, productia grAului in pArloagh, era mai mare decAt irr ogoa-
rele de miriste. Dumitru Seceleanu, mare agricultor din lalomila, obi-
cinuia sE spunti : ,,1111 se face grau acolo unde uu a cd,lcat piciorul
oiei". Produclia era mai mare, cdci ogorul era mai bun gi fiind facut
mai devreme pimantul era mai dospit, mai odihnit. Aceasta o gtiau
toli agricultorii. Dar mai era o ca1Jz6 pe care pulini o cuno;teau. ogorul
in parloagE, care se incepea pe 1a r5 runie si se sfargea la r5 rulie,
ar1ic5. st' fEcea indata dupi epoca ploioasd dela sfAr;itul prim5verei,
oprea evaporarea apei din p5,mant. rn r8gg, anul de rlare secet6, eu
;i alli plugari 1a fe1, nu am fdcut grau decat in ogoarele de ovEzigte
si orziste fd,cute in prip5. la rs_-zo Iulie ;i in ogorul sterp. Pe atunci
r)r1'-farming-u1 l1u era curroscut 1a noi, dar am inleles cE recolta bu-
uisoard de grAu pe care o fS.cusem pe aceste locuri ogorite repede era
datoritd. inmagazrn5,rei apei din prim6,vara anului 1898, care fusese un
ari ploios. PArloaga mai u;ura facerea ogorului gi scoaterea m5,r5.cini1or.
. DupE ogorul sterp, cele mai bune locuri pentru senr5nat grAu erau
fasolistele gi mizd,rigtile, adic6, p5,mAntul pe care fusese cultivate fa-
sole sau mazdte. Dup5. fasole grAul se punea intr'o singurE ardtttrd., iar
dup6 mazdre in doud.. GrAul se punea si dup5 cereale de primd,vari,.
Atunci el se sern[na totdeauu.a itr douE arituri, ad.ic5 iu ogor. ogorul

&
72

sc. fi.cea cAt nrai devreme, indata cc rccolta se ricticuse. ()gorul de virrii
era aritura cu temei, el se fd,cea 1a 15_--16 cn:.., iar cu plugurile boe-
regti 1a 16-18 cm. Ar5,tura de seminat se ficea in fa!6, se intorcea
numai ogorul f.dr6" ca plugul sd mai scoatd pimAnt tearat. AceastS. prac-
tic5. era generall in toat5. )ara, dar nu corespundea invdlaturii din ma-
nualele agricole str5irre. Mi-aduc aminte de doi olandezi cari venisera
prin 19o6 s5. studieze organizarea exploatS.rilor mari agricole 1a noi,
poate in scop comercial. V5,zuser5. )'Ioldova gi erau foarte in curent de
1'e1u1 curn se f5,cea acolo invoiala. Acum o cercetau in Muntenia. Au

Arlturi cu 6 bor la I,'inte9tr. Folo Ing. A1, Garcflicl

venit si 1a uiinc. I)up6, tnulte explicalii, ce lc-atn dat asrrpra cliinrei ;i

irrvoirlii tlin lVluntenia, ei mi-au pus iutrebarea : ,,De ce dvs. faceli
prinra ar5,turd, ogorul, adAnc, iard" ardtttra zr doua superficial ;i ru fa-
celi invers cum spune stiinla ?" I,e-am rS.spuns c5. la noi toamna este
uscatS. si singtirul tinip cAnd poli pitrunde pdmAntul cu plugul este
1a inceputul verei, atunci cAnd c1 are incd, urnezeal[ diu epoca cca nrai
ploioasS a anului, r funie-r5 lulie. Se pare cd acelas r[spurrs 1e-a
dat gi un mare arenda; din },Ioldova. Pentru ca ogorul de grArr s,i.
fie bun, trebuia ca si arS,tura de prim5,var6, a locului care se ogora, sir
fi" fost adAncE. fn verile uscate, sau cAnd in primEvari pSmAntul se
arase pe rnole;ag, plugul cu boi nu putea intra vara mai adAnc in p5-
mAnt decAt fusese ardtura in prim5,var5..
 73

( )gom1 trebur.: f5.crrt dirr l,rerue si repede. Dac5, se intArzie c11 fa-
cerca 1ui gi vara e secetoasS., nu te mai poli lipi de p5,mAnt. Umbletul
vitelor pe miriste, indeosebi a1 oilor, i1 bate aEa de tare incAt nu-l mai
poli ara, chiar dac5, ai pune Fase boi la plug. Din aceasti pricin6, !6-
ranii cari pun grAul intr'o singurE ardtttrd", in miri;te, trebue se a$-
tepte o ploaie pentru a sem5,na, ceeace le intArzie de multe ori semd,-
natu1.
Cum in trecut ogorul se f5.cea aproape numai cu vitele !6,raniior
trebuia multd grij5, pentru ca s5. fie bun, adicd destul de adAnc gi cu
brazda bine rd,spuns5..
Controlul nu era usor
cind aveai peste o
sutd de pluguri pe
brazdd";i cAnd trebuia
sa lupli ;i cu iscu-
siu!a !5.rani1or care
g[scau fel de fe1 de
nrijloace c1c a u;ura
l)ovara vitelor, po-
trjvind astfel plugul
incAt s5, nu intre prea
mult in p5.mAnt. I.'it-
care plug trebuia cer- ,,Aratu1 cu 6 boi". Dupi Grigores:u.

cetat $i indreptat de
mai multe ori pe zi. Controlul se f5.cea umblAnd pe jos in curmezisul
irrS.turii si cercetAnd ar6,tura f5,crrt5, inainte, cdci brazda noud trasd, cAud
te vedea venind era totdeauna bund, Mersul pe jos peste ar5.tur5. era ce1
urai bunrnijloc de control.Dup[fe1u1cum se afund[ tocul in ar5,tur5, sim-
leai dac5, brazda e destul de adAnci., iar dup5. inf5.1isare, dacd. e bine rds-
puns5.. Acest control nu-l putea face bine dccAt st5.pAnul. Dar ca s6, ajungi
la capdtul ceI1a1t al liniei, a;teptAnd fiecare plug, iti trebuia aproape un
corrac, asa c6. ziraintreagd" abia puteai s5. faci de trei ori, patru ori cotr-
tro1u1 plugurilor, iar mersul prin ardt:ud" era destul de greu. Cine vrea
ins5. si aibE grAu, nu trebuia s[ se gAndeasci la oboseald, cEci de fe1ul
cum era ogorit pimAntul depindea in mare parte produclia viitoare.
Erau agricultori care semS,nau ;i in porumbigte. In regiunea noas-
tr[ gr6.u1 de porumbi;te reu;ea foarte rar, lVli-am dat seama de vreme
de acest lucru ;i nu am mai semenat grAu dup5, porumb.
74

8imfln!a.
Sdmdnla de grau era localnici. se cultiva in cea mai mare parte
a regiunei un grAu cu spicul a1b, numit gr6u bilan sau bdtrAn. Nu
se incercase nici o seleclie temeinici. La $coala de Agriculturd dela
Her[strbu, Sandu Aldea incepuse selectia grAulqi. r,a rgro Nicu Fili-
pescu a infiinlat Societatea Nalionai[ de Agricultura al cirui principal
scop era selectia cerealelor. fn vara anului r9r3 el a adus in !ar[ pe
cunoscutul seleclionar dela Svalov, Niison Eh1e. De atunci s'a inceput,
sub directivele lui, lucrbrile de seleclie de cd.tre societate.
Unii plugari au incercat simAnla adusS din alte regiuni, din Banat
;i din Moldova. rn clima Bbr6ganului ele nu au dat o recolti nrullu-
nritoare. CAliva, Alex. Marghiloman, Lucasievici ;i allii au incercat
gi soiuri striine de grAu. Nu au isbutit. rntr'o iarnd geroasd toate se-
minirturile fScute cu simdnld straini au pierit.
Agricultorii mari curdlau gr6.ul cu machina (vAnturitoarea) gi ciurul
pentru vdnzare Fi cg triorul pentru semdnat. Primele trioare in larh
etau franceze, ale firmei ,,Marot". Pe urnrd se introdusese in numlr
nrai mare trioare de fabricalie german6, marca ,,Mayer". Erau mar
solide, cu mai mare capacitate de producfie gr mai ieftine, degi curdlau
sdmAnla mai pu{in bine ca cele franceze. Inainte de semdnat grAul
se saramurd.La inceput saramura se ficea ctl var ;i cu sare, de unde
numele care se ddd.ea operaliei : ;olare, dela francezul , chauler", a virui.
In anul 1894, un an de mare invazie de m5.1ur5, golatul s'a do-
vedit neindestulitor. GrAnele saramurate cu var au fost gi ele atinse
de m51ur5. Cele ne;olate au fost ;i mai proaste. La treer grdmada de
nrdlur5 era mai mare decAt cea de grAu. De atunci s'a risp6ndit prac-
tica ,,;olatului" cu piatri vAndtd gi var. Se g6sea chiar in comer! un
preparat ficut gata, saramura ,,Florica", care se fabrica 1a Craiova si
de care agricultorii erau foarte mullumifi.
Seminatul grAului se fdcea dupa datina veche intre Sfintele \I5.rii,
adici intre 15 August -- 8 Septembrie, st. v. Semdn[turile timpurii
produceau totdeauna mai bine si rezistau atit 1a ger cAt ;l la rugina
si nrand. Semdnatrrl tdrzitt, dupi r Octombrie st. \r., rerlsea foarte rar.
O zic5toare spune : ,,toamna si semeni in praf, iar primir.ara in roroi",
adicd, seminltura sh fic tirnpurie, totusi mosierii, care puneau grAul
numai in regie, semduurr clc nmlte tiri si <lup[ r Octornbrie.
SemSuiturile tArzii pot da si ele o produclie bunii, daca zdpada
1e acoperi devreure, inainte ca pimAntul s[ inghefe. Atunci grAul ve-
 75

geteaze sub zipada prima\rara, cAnd z[pada s'a topit, e verde. Se

;i
mai intAmpld ca grAul seminat tdrzht s5 dea o producfie bunicic[ ;i
cArrd luna Februarie e c6lduroas[. Atunci el poate s[-;i implineasci
cre;terea pe care nu a putut-o avea ln toamn6.

Musca Hessilor.
Semdnatul timpuriu a1 grAului a intAupinat insi o piedici care
s'a mdrit din ce in ce, incAt va trebui pdr6,sit. Musca Hessilor, --- Cecl-..
domia destructor,-' s'2 ivit ;i 1a r-roi. Am fost cel dintAi care am ob-
servat, in anul rgoo, aceast[ boala noud. Am vizut atunci c5. toate
grAnele semdnate inainte de 5 Septembrie, st. \,., eratt pline de ochiuri,
iu care grAul displruse. Frunzele ing[lbeniser[;i pe alocuri se usca.seli.
Rimisese rrumai rdddcina ;i un pai subtire, in care deasupra nociulrti
ani gisit viermele, primul stadiu al insectei. Am fost la $coala de Agrr-
crrlturd sir m[ informez. Acolo nu. ;tiau nimic. GrAul 1or era sin5.tos.
Anr rners 1a cAmp. Ochiul meu deprins cu deosebirea de faln ;i vi-
goarc a grAului infectat, m'a fdcut sl gdsesc u;or vetrele de grAu bolnav
sr in e1 viermele. De atuncr nu am mai seminat intre Stintele lI[rtt,
ci numaj dup[ SfAnta nlaria mic5" ;i nu am mai avut pierderi.
o-Scoala de Agriculturd nu a dus mai departe descoperirea mea ;i
mr a tras incheeri practice pentru plugdria ldrii, a;a cum eu le trlsesenr
pentru agricultura proprie. Deaceea, in anui 1934, cAnd 1a desprim5-
r,rirat, s'a v[zut c5 grAul pierise in mare parte, toat[ lumea, agricul-
tori practici, agronomi ;i speciali;ti, spuneau ci grAul a degerat. Era
ciudat insd c5" degeratul lovise numai grAnele timpurii, pe cAnd grA-
nele tArzii iesiserd bine din iarni. Aceasta nu era cu putintd, cici toata
experienta agricoh spune cd grAnele timpurii rezisti mai bine la ger
decAt cele tArzii. De fapt grAnele nu suferiseri de inghe!, ci fuseseri
atacate de Cecl,doniie. Intr'o conferin![, pe care am tinut-o atunci la
Societatea Nalional5. de Agriculturi, am aritat punctul meu de vedere.
Am fost crezut pe jumirtate. CurAnd dup[ aceea, f[cAnd excursia anuali
la ,,\Ioara Domneascd." -' mosia societSlii -- am gisit c5, grAul, care
era gata de secerat, fusese atacat de Cecl,domie. Speciali;tii care fle
insoleau au ciutat ;i au gdsit buba. Adevdrul incepea s[ ias5" 1a iveal[.
O experienld organizatl" in toamnd a ardtat, anul urm[tor, flr6 pu-
tin![ de indoral[, c[ grAnele semlnate timpuriu sunt atacate de Cecl'-
domie si cd. inv5.![mAntu1, pe care trebries5,-1 tragem. e cir timpul se-
minatului urnreazi sd fie inti"rziat.
 CAI'. X\']II.
CIUM SE FACEA SEMATIATUL

Seminatul.
Ira inceput nu erau masini de sem5.nat. Sem[natul se flcczr cu
mAna. Doudzeci de oameni aseza\i intr'un sir obhc, unul rlup[ altu],
in spatele ;i in dreapta celui dinainte, la o depirtarc potri-
vit6, cu poala plin[ de griunle, semi-
nau u$or o sut5. de pogoare irrtr'o zi.
$i semdnau btne. Pe lanul de sem[nat.
la distanle anumite, erau saci plini
pentru improspd.tarea proviziei de se-
minle, iar la cap5.tul loculur stau care
incircate.
La 1896, cAnd am inceput plugl-
ria, am sem[nat cu mAna. Pulin mai
tdrzilt au apS.rut maginile de semdnat,
care se invArteau cu mAna gi sv6rleau
s[mAn!a. E1e nu au prins. Au ie;it
apoi semdndtorile prin imprSstiere in
lat, de fabricalie german6, marca ,,IIo-
ffer". Ele ugurau munca ;i controlul.
De aceea intrebuinlarea 1or s'a intrns
F'oio S. Com6.rzan
repede. Semdnatul cu mAna se practic5.
Semilatul cu mAna.
azi nttmai de !6rani.
Dupi semdnat venea boroana ;i dupa ea grapa de mErdcini. Felul
cum se fdcea seminatul atunci, il descrie frumos si precis Alexandri,
plugar el insusi :
 71

,,Semdnitorii harnici, cu sacul subsuoarh

,,Pi;esc in lungu1 brazdei..' spre fund inainteazi''
,,Deacurmezi;u1 brazdei boroanele pornesc
,,$i gr5.pi1e spinoase de-aproape 1e utmeazd,
,,Ingroap[ incet s6mAn!a' ;i cAmpul netezesc'
Organizarea ;i conducerea lucrltorilor pentru sern[trat Pe mrlsiile
rnari sunt descrise magistral de d-l Prot' Bontea:
per-
,,Diferitele lucriri cari precedeaz6, sem[natul Ei ce1e1alte care-l
Lecteazd, se succed. in ordine perfectS, ca intr'o :uzirr6'- Nu voi uita
o astfel de lucrare, pe care am avut ocazia s'o vdd in 1916 pe una
din cele mai bine or-
ganizate mo;ii din
jurul Ia;rlor (Pro-
selnici). Inainte scor-
monitoarele rlsco-
leau brazdele arate
din toamn6; duPd
c'1e grapele grele ; 1a
mic[ distan!6 u r-
m au sem[ndtorile-
ingropdtori, tlv[- t oto iarlton

lu g i i ;i in fine gra- Magini d.e seminat prin imprSgtiere.

pele ugoare incheiau
a"est tren c1e magini unelte, care, intr'un ritm ideal, ca o omidl
;i
uria;5., atacau simultan benzi de lalime egald. Brazclele rlscolite
de prima unea1ta, dupa cAteva minute, fecttndate cu simanta, eratl
neted.e ca mAna" 1).
Pe 1a rgoo apar primele semdnatori practice in randuri, de fabri-
calie german[, marca ,,Rud. Sack". Incetul cu incetul ele inlocuesc
semenetorile prin imprd.gtiere. semlnatul cu maFlna in randuri, marca-
toarele cum le numesc \dranii, a pus cap[t pentru totdeauna unei
controverse agricole. Cum e mai bine s[ semlnim : deasupra, adicd
sd facem intai ar[tura intorcand ogorul ;r pe urmS s[ semlnam
aco-
perind. samanla cu boroana ;i grapa, satl dedesubt, adici siseminlui
j" ogornl neintors gi pe urm6 s6 facem ardttrra, si boro[dm ;r sd gripanr ?
r. Dr. C. Bontea, Conferenliar Uuiversitar, 7asi. ,,In|luenla cond,iliilot, naturale th prod.uelie

o.suPvo. sisternelov ecttnomice t'n agricultura din stepele rorurinegti"'*pag' r48'

7s

Fiecare din aceste dou.l telrrri cle semdnat avea apirZrtori, c[ci pro-
blema rnerita disculie. Pentru grAu, nrai a1es, semdn[ttlra deasupra
era de multe ori periculoasd, clci putea t,eni o ploaie micl de 5- b mP.
care il ,,mintea", f[candu-l sir incolleascd. Nemai venind alta 1:1oaie,
--- ceeace se intAmpli cles in toamnele uscate,-- mare parte din grAul
semenat pierea, prin pierderea puterei germinative. GrAul iesea rar.
Cu semdndtura sub brazdi, grAul riind ingropat la 8-.ro cm. era ferit
de pericolul de a {i ,,mintit" de o ploicici, dar seminltura sub brazdit
avea cusllrul ci lrftdrzia r[sirirea, bobttl fiincl ingropat adAnc. Intre
aceste doui neajunsuri
unri agricultori seminau
jumitate samAn![ Pe
dedesubt ;i jum[tate pe
deasupra, adic[, dadeau
jumdtate de samAnlir
inainte de arituri, fir-
ceatt arAtttra si pe ttrlllri
sernanau ;i pe cea1a1tl1
ingropAnd-o ct1 boroana
;i netezind cu grapa
de mdrdcini.
Foio A. Pane.
)Iagini cle scmiirr:rt ln r6ndrtti la Flifile9ti.
PrimIvara pro-
biema era poate si rnai
arzdtoare. De multe ori semdndturile de }Iartie, f[cute pe deasupra,
a;teptau pAna 1a Pa;ti o ploaie ca s[ rdsar[, cdci seceta ;i vAnturile
uscau stratu,l superticial al ar[turri in'cafe era ingropatd s5olAnla ;i
ea nu putea incolfi. Pentru aceasta, mu1!i din inaintasii nostm pulreatl
toate sem6nltttrile de primivari sub brazd6.
Hla;inile de semlnat in rAnduri au deslegat definitiv contrcit-crsa
scminatulul,,deasupra" sau,,dedesubt".
GrAul ,,mintit" de o ploaie mic[ si care incolfe;te nt1 e ntlnlai decit
prerdut. Dacd collul e mic, cum vine o ploaie el porne;te clin nott 1l
crc-scut ;i nu se stricd. Numai cAnd co19u1 e mare si ridS.cinile s'att
prins de pimAnt, uscdciunea i1 face s6 piara. iVli-aduc aminte, in priuurl
an al plugdriei me1e, semlnasern grAui devreme, in uscdciune. Dttpir
semlnat, pe 1a SfAnta \(aria mic5. vine o ploaie Ei in cAteva zile tot
grAul era incoltit. A urrnat dup[ aceea o secetir cumplit[. Abia in Noeru-
bric a plouat. Aritura se uscase de tot, cleasemenea ;i grAul incol!i't;.
 79

i{ram foarte ingrijat. Am fdcut atunci o probd, am luat cAteva boabc,

din lan, incollite sr 1e-am pus la urnezeal[. Am vizut cu bucurie cir
grAul nu era stricat, c[ci colJul a pclrnit din nou si creasci. Arn f6cut
atunci proba complecti. Am luat mai multe boabe de grAu sr 1e-am
pus s[ incolleasc5. Apoi, in diferite stadii de incoltire, 1e-am uscat
pe sob[. Am constatat atunci c[ sdmAnta incoltith. era vie, adicr. pornea
din nou s5" creasci cand era pusi in umezeald., daci ridicinrle Ei collul
nr1 crescuseri atAt incAt s5. consume toati rezerva de hrand. a bobuiui.
Confirmarea acestei experienle am fdcut-o ;i in 1an. Dupa ploaie semi-
natul a mers inainte, de;i ploaia era neindestuldtoare. CAnd semeni
sute de pogoane, nu poli s5. te opre;ti, mergi si la noroc : poate mai
vine o ploaie. Semdnatul il ficeam sub brazdd, pdmAntul umed d.e1a
suprafala era dar blgat dedesubt. Ap[rat astfel de usclciune e1 a pdstrat
mai mult timp umezeala ploii si grAul semhnat in prima zi drtpd. ploaie,
avAnd umezealr destul5, a rdsdrit. rnverzise. Seceta fiind mare, dup[
citlva vreme el s'a uscat. cand in Noembrie au venit ploile, e1 n'a
mai dat. Se uscase deabinelea. lVlurise.
Pentru a feri graul sd irrcolteascd devreme, intr'un pdmant nepd-
truns bine de ploaie, mo;ierii obisnuiau s6 sernene numai dupa ce mai
intAi uscau ar[tura, adici intorceau ogorul Ei lisau locul arat cAteva
zile si-l ia sodrele ;i sa-l batd vAntul gi dupa ce se usca bine ei se-
mdnau pe deasupra ;i acopereau shmanla cu boroana si grapa de md-
rdcini. rn ardtura uscatd graul ,,sta ca in magazie", el astepta o ploare
ca sd risard.
se intampli cate odat5, ca inainte de semd.nat sr cad6 o ploaie
buni, dar totugi neindestuldtoare ca s[ asigure deplin vegetatia graului,
c6ci de multe ori dupi o ploaie bun[ dela sfArsitul lur August poate
verri o secetS. care sd lie pAn[ t|.rziu,la inceputul iernei. GrAul seminat
in revenealS risare, dar umezeala pamA.ntului, prin faptul intoarcerei
ogorului si din pricina toamnei uscate care urma, se pierde. Atunci
grAul se rdre;te sau chiar piere cu totul. Se mai intAmpla ca ardtura
ficuti intr'un pS,mant umed ;i nebitut de ploi s[ rdmaie pufoasd d.upi
sem[nat si cand, mai tarziu, iarna, prin ciderea. z6pezii, ea se aseazr.,
atunci grAul care risirise cAnd pimAntul era afAnat, rdm6nea cu ri-
ddcinile afar5. si degera.
Azi, cand plugarii cunosc metodele dryfarming-ului, ei nu nrai
. intorc ar5"tura, ci dupa o ploaie bun[, dau cu boroana
sau cu csltirra-
toml ;i seamdnd cu ma;ina in randuri, far6 a intoarce ogorul. :\;a
80

lucrat pirnAntul nu se mai usucd. Mai adaog ch acunt, din pricina temerei
de musca hessilor, Semenatura nemai fScAndu'se a;a der,'reme, Se in-
tflmpla mai pulin ca 916u1 dupd risdrire sd se usuce , in pricina secetei'
Griul i1 semanam d.es, 5-6 d. decalitri la pogon, dupi timp. Gra-
rrele prrse tdrzia se semlnau gi mai des, 7 d. decalitri 1a pogon. Agri-
cultorii au bigat de seami c[ semindtura deasa e mai sigur[ irr clinra
rroastri aspri. frr iernele geroase grAul semdnat des rimAne rnai pulirr
rar prim6, ara,iar coacerea lui este gr[bitd, ceeace il fere;te intrucAtva cle
man[. P. P. carp, cunoscutul om de stat 9i totdeodata ;i mare agri-
cultor, obignuia si spun[ : ,,tra\ii sa-i dai din sac", adicd, se nu a;tepli
ca graul s6 se indeseasca prin infralire, cale de multe ori d6 gre;.
fntr'un timp cAliva mari agricultori, Sdulescu, T,ucasievici si allii,
recomandau, dupe experienle din apus, sSmAn!6 pu!in6, trei c1uble 1a
pogo11. Practica le-a dovedit, in scurt[ vreme, c[ metodele din apus
11u reu;esc intotdeauna in agricultura noastr6'
r,a sem6nat, toamna, se lucra astfel ca s6 se pzistrcze boloviLrasi
i1 arltur[. Nu era bine ca pdmAntul sa fie prea mirunfit' S]c vlzttst
c[ bolovanii mici ;i mijlocii opleau zdpada in timp de visccl ;i se1lrzi-
ldturile erau mai ferite de ger, iar primivara, cAnd, in urma irrghe-
1or acoperea I6c1[-
tului ;i desghelu1ui, bolovanii se f[rama:u, \d.rdna
ciniie grAului, care de multe ori erau d-esgolite din pricina inghelului'
cate odatl, in toamnele uscate, bolovanii sunt prea mari' Mo;ierii
_sem6nau si a;a, dar ayeau grija ca la cea dintai
ploaie s[ boroneze
repede 1ocu1, inainte ca grAul si mi;te'
se intample cAteodat[ ca graul sl degere. E totu;i o intan'plart'
destul de rar[. cat mi-aduc arninte, graul nu a degerat pe suprafele
mari decat in anii r8go, rgz8 ;i tg4o. In acest din urmi an inghe{u1
a fost puternic numai ln partea de r6s6rit a \d,rri si in l\{o1d'ova'
cinrl
in semlnaturile de grau se faceau, d"up6 urma inghelu1ui, ochiuri, e1e se

semanau d.in nou primavara cLt ov6"z,cafe se putea alege

cu ciurul mai
usor d.in grAu, aaCa ain intAmplare, 1a Secetl, s'ar fi amestecat spice'
Peste iarn6 plugarii cercetau de mai multe ori starea sem[n[tu-
ri1or. Ei luau drn locurile de grau bucali de plmant inghelat ;i
le pu-
neau 1a c[1d"ur[. Peste cAteva zile se vedea daci vegetalia
porneste
sau nu.
Semanaturile tdrzii, neinfralite sunt mai pl[pAnde' Deger[
mar
u;or. Daci degeratul total a1 grAului se intAmpll' tar, riritul semirtra-
tririlor cLin pricina gerului e destul d.e d"es. Chiar rar fiind, cind griul
 81

i;i line rAndul" cum se zice, produclia 1ui poate fi bunir dacb. prinui-
vara e ca1d5. si p1oioas6, c[ci atunci eI infr5.!e;te ;i se indeseste.
Celdura din }lartie si ploile din Aprilie ajuti grAului. F'iri ploaie
1a Sfirrtrrl Gheorghe grAul nu dir mu1t, chizrr clac[ pd.nrintul a avut
umezeal[ destuli diu iarnS.. I)ar seceta din prinrlvari nu este asa de
temtlt. GrAul rds5,rit din toamnl si bine ie;it din iarnd., dd totdeaurra
o rccoltl miilocie, o chiki Ia pogon, chiar daci nrr plorra indeajuns pAni
la sccerd.,,()rAul se face flrit ploaie", zic plugarii. IlaLi primejclioas[
e seceta de toamnS ;i de iarnh. CAnd se intAmpla sl. nu ploul" toailrna,
nici s5. cadd, zdpadS, iarna, grAul, chiar ce1 nrai bine lucrat, da o pro-
dtrclie mici. A;a a fost in anul t9gg, cAn{ abia am putut obline sd-
mAnla ; a fost si mai r5.u in rgr8, cAnd seceta a linut din toamni pAnir
in toamnS. Atunci grAul nu a dat decAt jumEtate s[mAn!a.
Gr[patul, sau tIvalugitul, grAului prim5.vara n1r se obicinuia. Plu-
garii se temeau si bage boroana in grAu, credeau cd-1 stric5". Numai
cAtiva au incercat. Ceilalli asteptau ploaia, cAnd venea, care !;5. adune
tdrdnd, pe 1Ang5. firele de grAu desciilate de inghe!, sau s6 bat[ pa-
mAntul umflat de ger. Toli cereau, primdvara dupi desghe!, o ploaie
care ,,si spele grAul".
Prirudvara grAul se plivea de burueni, indeosebi de pil[midd., iar
mai tdrzia se curila de secar6. Lanurile oprite pentru sdmAnlE erau,
dirr acest prrnct de veclete, foarte bine ingrijite.
Seceratul.
Secera incepea dup5. timp, inainte sau dupl Dr6.gaici. Variet[tile
de grAu cultivate atunci
erau dar destul de tirzti.
GrAul de simAn![ se se-
cera ;i mai tdrzir, cAnd
bobul era bine copt-.
GrAul pentru vdnzare
set[ia ,,in pArgi", adicd,
atunci cAnd culoarea
splculul parulul era
il a
galbend, bobul tare, dar
care totu;i se putea tdia
cu unghia. Griul secerat
,,in pArgi" erer ntai greu Foto I. Cirniriqescu

;i nrai ro; ;i din aceastl Seceratul grAului cu nrina la DAlga. u

82

cauze ciutat ;i mai bine platit c1e cunrpZiriitori, cici fZtcea pAinea nrzri
buni. StrAnsul grAului se fdcea cu secera, iar in pertile cu- populalie
mai rari cu coasa si rnai ttuzitt cu ma;ini1e. Agricultorii mali aveau
zecr de ma;ini de se-
cerat, simple satl legir-
toare, cu care t[iau
miile de pogoafle de
grAu, pe care le semd-
nau. Ifasinile erau trase
de boi, dar indeosebi
de cai. Pentru repara-
rea 1or, ei aveau 1ne-
canici ;i atelic're, iar
cuirerii zib'ici erau pe
ea
drum 1a Buctrre;ti pen-
tru aducerea ltieselor
Foto SrceleanL de schinib. Nu trebuia
Secrratul griiului cn rnu;irra la Slo'bozia.
ca lucrul si inceteze nici
nrdcar un conac.
Odata secerat, griul se lega in snopi ;i snopii se puneau in c1ai. O
claie avea doui jumltd\i, fiecare di:n t6--zo de snopi. Claitul trebtria
bine supraveghiat. Snopii c1e seceri sunt fira burueni ;r dacd junrati-
tile erau f[cute strirns,
ca s[ nu 1e doboare
vAntul, ele rezistau bine
1a ploi. Dou5, trei, ploi
de var[repezi;i nu prea
iung;i rrtt stricau ninrlc.
Numai cintl liloaia tinca
nrai nrulte zitre ;r timpul
cra celos umezeala p6-
tnlndea in snopi ;i ju*
urdt6li1e trebuiau, cAncl
venea tinrpul frurnos,
Foto. i. Cimer;sesu
si fie desficute ;i sno- Ficutul cldilor ia Ddlga.
pri pu;i in picioare spre
a Se usca. Era o muncd uepldcuti ;i se pierdea mult grAu prin ilcol-
lire sau scutrtrare. Agricultorii se consolau c[ ploaia care strica grS.ului
 83
ltoiosca portimbttiui. Dc uncle zicltoarea I ,,Cirie rru a triniis grAu uc1 la
Briila, nu face poruub".
Tctugi chiar in anii ploiosr, graul in cl5"i pe camp era niai ferit
de stricS"ciune, decat pus, nu destul d.e uscat, in giri sau treerat umed.
;i ptrs astfel in magazie. ,,Bucatele nu se stricd pe camp', spuneau bii-
trAnii.
rn u,ii ani, destul de rar deaitminterea, p1oi1e sunt atat de dese
incat granele se pot strica ;i in camp. 1n rgor plcile au tinut trei s[p_
timAni ;i umezeala a pdtruns in clai. paiele snopilor c1e jos de dea_
;i
supra erau putrede ;i graul incoltrt. Doui. pnrli din recolta mosiilor
marj drn Ialomita, s'au 1-'ierdut atunci.

Dupd seceri. Foto S. Grmirzan

 CAP. XIX.

TREERUL.
Inainte deintroducereamaEinilortreerulsefsceacucai.TArgul
,,Drigaica", care se linea itrtre
to'-24 ]unie \a Bttzdtt' a fost 1a ince-
cai de- vdrlzare' dar cu dcose-
putul lui un tArg d.e cai, unde se gdseau
- inchiriat bire cai d'e Pen-
tru treer. In acea vreme
erau agricultori mari
care se ind-eletniceau
special cu cre;terea ca-
ilor pentru treer. Plata'
dup[ sptlsa lrri Alex'
Apostolu, era doi sfanli
de liecare ch 1[ mare
de zo barrile. O chil[
ega15 cu 7 hecto si un
sfan! a r4-a Parte din-
Foto Hariton.
tt'un galben d"e aurl).
.Tteer cu calt.
?entrtt treeratul cu
cai trnele nro;ri aveau arir pietruite. Am vdzttt o
asemenea aric pc
pe vremtrri
mogia GherSseni din jttd. Btzda, mo;ie care aparlinuse
unui cAmpineanu. Treerul cu cai se f6cea incet. Deobicei, puse'
agricul-
Bucatele
torilor m.ari le nrai rlnrAnea de treerat ;i in prim6var6'
ingirirezistaudestuld.ebineploilord.etoamn[;ideprimlvari.
Ma;iniledetreeraufostintroduseintreaniir8soii186o.Se
a fost 1'eo
pare cI cel care a aeltls prirna rna;inir tle treer in Nluntenia

r. Pe atunc'i mooeta care c.ircula rnai urult la noi era cea austriaci : gall:tnr-rl siauful ;i criilertrl
 85

doru, tatdl fui Paul Teodoru, fost prefect ;i cteputat, mare agricultor
;i e1. Ficuse stuclii in Anglia si era poreclit dirr aceastir pricinE" ,,rn-
gleztl". ula;rnile cerute erau cele mari de ro sau tz cai. rn Birigan
erau masim gi mai puternice, de 14 cai, sistern .,Nad1er". primele ma-
sini au fost de fabricalie englezi : Ruston 'Iractor ;i Claytcln-Schutle-
worth. ru ultima decadi au apirut ruasirrile M. A. \'. urrgare ;i atc
fabricei germane,,T-rattz".

Ciurari. Foto-Stelian.

f,a inceputul introducerei 1or locomobilele erau coustruite pentru

incdlzrtul cu cirbuni sau lemne. Incdlzitul cu lemne era foarte costi-
sitor ;i greu din cartza depdrt6rei de unde trebuiau cdrate lemnele. El
a fost inlocuit repede prin incdizrtul cu paie. Aceast6 invenlre se da-
toregte unui ligarr, fochist, dela mo;ia Bordeiul-\'erde, pe care o linea
in arendS. Costache Stamu. rntr'o zi cAnd magina sta din lipsa de lemne,
c5.rufele int6rziind s[ vie, fochistul se gAndi s6 ard6 paie. B6gAnd de
seami ci gradul s'a ridicat pulin, a cerut voie si lase cenu;arul 1a pi-
86
mai rnttltc,
mAnt sub cutia cle foc a \'apofl1lui pentru ca' incdpAnd paie
urcat,
focul s[ fie nrai puternic. Paiele au ars mai bine ;i gradul s'a nrai
dar nu destul pentru a porni maqina' E1 ceru voie atunci s6 facl
o

groapS sub cuptorul vaporului' Paiele au ars si mai brne'

vaporul a

Foto Eremie'
'-

tacut grad Ei a putut cluce batoza. Treerul a pornit'gi tlr[. leuutc' Irt-
ti^lrrrJu.rupo"r!1or
de treer cu paie, cu ajutorul groapei, a d[inuit
construite
pAn[ prin inii r89o. Numai de atunci au venit locomobile
p"rrtru arderea cu- paie avand. ,,Feuerbuxu1" foarte larg Ei un aparat
automat de hrdnit focul'

, Ma$ini$tii.
I 'ne1or erau foarte arrevrrruatt'
anevoioase' Ma;i-
' frrtrelirierea ;i repararea ma;1 . '*::::.
ni;ti bunr erau pulini ;i foarte pretenfiosi' cei'nrai mulli erau nenrlr
d.e peste munli. ,,Ei umblatr
;i rrnguri, megtegugari de tot fe1u1, venili
dup6 funr,, Cum se ,icea, in c[utare de lucru pe timpul treerului.
Prea
pricepuli nu erau ;i cind aveai nevoie mare trebuia si chemi
meca-
ora;, si-!i dreagd
nicul-de1a ora;. Ca sd ad"uci insi pe d-1 Richter dela
rna;ina cAnd. se strica in mijlocul treerului, nu ela rrumai o
chestie
de tani. Trebuia diplomalie gi multe rugdminli pentru
ca acest me;ter,
care de multe ori e1 nu efa prea priceput, sd binevoiascd s[
vie' PAna
s6 soseasc[ ins6 mecanicul d"e1a ora;, se incercau toate rrrijloacele
1o-

ea1e, iar 1a inceputul introducerei ma;inrlor,

chiar de acelea cari nrt
 87

prea aveau legitura cu mecanica. A1ex. Apostolu mi-a rstorisit cum

unchird siu Costache Stamu a gdsit odat6 masina stAnd,, oameni adu-
nati pe lAng[ ea ;i un popd. care slujea.La mirarea sa, logofdtul ii
spuse : ,,ce era si fac boerule ? Ma;ina s'a stricat de ied dela amiazi,
,,oamenii stau ;i e mare cheltuialr, masinistrul nostru nu se pricepe
,,si pini sE vie neamtul dela ora;, m'aln gandit sd fac o sfestanie,
,,poate c6 a intrat necuratul in ea".
cu timprrl au invilat ;i ai no;tri nreste;ugul. Acum avem meseria;i
rornani, brrni ;i cu dragoste cle meserie. Maginistul meu, ron, c6nd
s'a intors din mobilizareTa r9r8, s'a dus mai intAi 1a sopronul c1e magini
si a sirutat vaporul, inainte de a merge acasd sd-Ei sdrute copii.
*

Citl<l vcllL'tt t.inrprrl treera.tului sr cur[ta cu sapa in annan 1ocu1

ariei, se f[cea groapa vaporului, c6nd nu era groapd perman entd, zi-
dita ;i se ageza ma;ina. Grija o avea un logol[t. El impirtea uneltele :

lopeli, banife, furci ;i tot e1 avea controlul mnncitorilor. Ape1u1 se

licezr dinrincafa si searar, iar in tinrpul lucrultii se controlau pe la 1o-
curile 1or. Cosarii, lucrdtorii dela paie gi p1eav6 se schimbau la tjecare
conac. Tirau doud schimburi. Ceilalli lucrau toat5. ziua. Munca incepea
la 5 dimineala ;i linea pAna la 7/2 seara cu r'igazuri pentru mAncare
si odihna la prdnz ;i ndmiezi.
Inarnte de a incepe treerul se fdcea proba nra;inei. Cu acest prilej
se putea cunoa;te, cu oarecare aproximafie, care va fi recolta. Se nu-
rnira snopii cu care se fd.cea proba, se mdsura grAu.l treerat ;i crrnr se
;tia numdrul c15i1or 1a pogon, se putea prevedea producfia. Ea se putea
socoti gi dupa num[rul cld.ilor. CAnd gr6.u1e bun, din
Eapte clii c1e secere
sau zece ci[i c1e coasi iese o chila adicE 5oo kgr. In timpul treerului produc-
lia se putea ghici ;i dupa cum curgea graul la masin[. Erau mo;ieri cari
punAnd mAna 1a curgerea grAului puteau preveci.ea destul de exact recolta.
Treerul cu masina mergea repede. cu o masind d,e t2 car, alimen-
tati de invoiti, liceai 3-4 vagoane de gr6u pe n. Snopri de secerd,
erau rnici, iar invoitul care descd.rca carul Ei svArlea snopii in masini
era gr5.bit sd scape mai repede. El a;tepta de un conac 1), poate mai

r. Conacul e o misurd de timp: o zi d.e lucru are trei conace. Coqac se ruai zice lntregu-
9i
lui cuprirrs de clic1iri ale unei mopii, cu toate ci mai obicinuit i se spune,,Curte,,. Mai precis s:ar
putea sp'rns ,,curte" la clS,ilirile de mogie agezate la sat gi ,,colac,, la cele r6slefe gi departe
de
sat, ]d,ranii spuu,,Curte" quroai la cele dintii, celotlaite le spun,,arrnan,,sau dup6 o,,or"1" lo"u_
lit6ii i.
88

r1e rnrrlt, s6-i vie rAndut la ma;ind 9i mai avea cle c[rat de pe cAmp.
Irrcircatul snoltilor itr car era o artd. !6ran'ii ptlneatl cdte rz--r4
c1Ii intr'un car, un pogon de grAu. Carul inclrcat, bine legat cu funii,
era 1111 monument, patru boi abia il trdgeau.
F aptul cd. invoilii, gr[bifi s5 lsprdveascl, alimentau ct1 spor nla;iuzr,
ficea ca fi1ul1ca oametrilor de lAnga rna;ind si n'aib[ prea mult[ nevoie
s[ fie zorttF,. O zorea mersul ma;inei, bine hrdnite cu snopi, incAt cei
d.oi cogari, care se schimbau 1a fiecare conac, abia puteau sa pridi-
cleasc[. Tot a;a ;i cei dela paie, cle1a tAri;uri, dela p1ear,5. sal'. dela
banild. Mai degrab5 se intampla ca ma;ina s[ sc infunde, tie c5 nu
pridirlea ridicarea pa'ielor fie ci veneau prea multe boabe 1a cupe.

'freeratLtl ctr doud rnagini pc liiri.galt.

Atunci se treera ugol cu o maqin[ de tZ cai 3 vagoane pc zi, iar

cAncl grAul era bobos chiar 4 vagoane. Treerul linea o 1un6 jumitate,
cloU[. Te a;ezai pentru treaba 1ung6. I,ogofdtul igi facea coliba pentru
dormit. Sub un mic umbrar inaintea ei era masa de scris pe cale
sta condica de primire a dijmei. Ma;inistul avea ;i e1 coliba lui' iar
lAngd vapor un mic atelier.
Azi treerul line pulin, zece, cincisprezece zile. singurul adapost
e umbra ma;inei sau a unui caf cu snopi. Nlerge ;ifincet. Din pricina
snopilor nrari c1e coasd satl prea mici de leg6toare cAt ;i din faptul c5
 .s9
snopii sunt svarlili pe masi.nd de ziuasi, abia pot si fac, cu aceeagi
rnas,in[. un vagon ;i jumatate pan[ la dou5 vagoane de grau pe zi.
Pe mosiile mari erau mai multe arii si irr fiecare treerau cloua ;i
trei masini. I'[o;ia Slobozia, de z4.ooo de pogoane, era impirfith. in
cinci administratii, fiecare din e1e avAnd" magazii si arman unde se'
treera. Treerul pe mosiile mari finea pAn[ toamna titrzi:u. Uneori
se treera ;i iarna.
Griul f[cut pire se
pastrabine. Am vi.-
zrt \a globozia, pe
care atu"nci o linea
in arendi Dnmitrr-r
St'celearrtr, treera-
tu1 gri.ului iarna. Pe
t1il ger uscat, dupa
ce se curS"tase zdpa-
c1a, treerul se f5"cea
foarte bine. GrAul
avea insd pulin $iri dc griu la Srneeni.
rniros de rnucegai.
In lloldova, trec:ratu1 elin siri primS.r'ara era obicinuit. In il)17,
cind c1upi. prirua parte a risboiului am fost numit consilier agricol al
judeluiui \rasltrJ, murlca
cea mai grabnicd, cA.nd,
timpul se incdlzise, a
fost treeratul grAului.
Se intAmpla cAte
odat6. ca grAul si fie
treerat umed. I11 era
atunci uscat pe arie.
Intins in straturi sub{iri
pe poloage, el era dat
mererl 1a lopati sau in-
tors cu picioarele prin
Irictrtul girci de pac cll luucafrlur, Foto A. Pana carari ficute unele lAngn
a1te1e, pAn[ se usca.
Pentru uscatul grAului treerat umed, unii mosieri aveau 1a ma-
gazii poduri acoperite ctr tablir. ()rAul ud, asterutrt subfire si dat mererl
90
in c61d"ura ndbu;itoare pe o^0" *:"'l:-1
1a lopata se tlsca repede "1t:
ti;uldetabla.CAndgrAuleratrscatised.acleadrtrmtrljosirrnlagazle
a1tu1 umed ii lua lotul' Ind'eosebi
pentru uscatul ri#;::|:#;
;i
pe timP Ploios, Po-
<lurile acoPerite cu
tabld sunt de rlare
{o1os.
Paiele se f Zr-
c:eat1 ;ir6. 1,a in-
ceput cu furcile ;i
pe urmi ct1 ,,maca-
raua":osArmS de
olel groasi, trasi de
8--ro boi, care a1u-
necd de o roat[ ase-
Foto A' Pane'
zat6.la sPatele;irei
la Fr[!iieqti'
JLicrrtrur n'recanicii. pcrrtru iicut giri pe u11 stilP inalt ;i
maipeurmepein'sir;i;irad'epaie'rid'icAnd'tr-seodat6cuea;i
carelacapitulcellaltavead.oullanlrrriCare.apucapaieleadusede
tArA;;iletrdgeapAriainl,S.rfrrl;irei'$irelef[cuteCumacarauaefau
mari, inalte, bine
ind,esate ;i Paiele
se pistrau bine in
e1e. \Iai tdtzttt w
atelier mecanic d-e1a
Craior,'a a inventat
nn disPozitiv Prin
care ,,macaraua"
era pusi in miscare
de vaPor.
Paiele flu a-
veau atunci mu1t6
valoare. Se dddeau Foto Ing Al

1a invoili , iar cele Incircatul paelor clate itvoifilor le' Srneeni'

pe care ldranii nu lu-
insetra' 1i se clidea foc' Aria se
rroiau s5, 1e ridice, se ardeau. CAnd se
mina ca ziua 1i 1a lumina paielor care
ardeau rnuncitorii incingearr
 9l
jocuri care lineau pAnir noaptea tltrzi:u. Pe tot intinsul cAmpului pAn[
la mari depirtS.ri se vedeau asemenea lumini: erau armanele mo;iilor
unde se treera.
CAnd paiele au inceput si se caute, nu 1i se mai didea foc, dar
obiceiul de a da paie invoililor 1'anr pdstrat. Fiecare invoit avea dreptul
sd ridice gratis un car cu paie incdrcat at6ft cAft putea s6-1 duc[ cu
doi boi. ![ranii incdrcau a;a de bine carul incAt doi boi abia puteau
si-l scoatd pe poart6. Pentru a-1 duce in sat insl trebuia s[ puie patru,
dar ;i ace;tia trigeau din gretr.

Foto Hariton

Seceratul gtirrlui
 cAI'. XX
MORARITUL.
Morlritul.
rntroducerea masinilor 1a noi a schirnbat nu rrumai fala agricul-
turii, dar si a micinatului bucatelor. Inainte de a fi mori cu aburi,
mh.cinatul se ficea 1a morile de api, sau, acolo unde nu eia ape, la mo-
rile de vAnt. Fiecare sat avea atunci'cAteva rnori c1e vAnt pentru tre-
buinlele macinatului local. LTnele mai mergeau chiar dup6 introdu-
cerea morilor cu aburi. I,e-am apucat in copilirie. Moriie c1e r.Ant nrr-
cinau insd. foarte incet si frceau un milai mare. ]iranir mergeau mai
degrabS. s5. macine 1a morile de apr, chiar daci e1e erau 1a d.eplrtdrr
mari. E1e rnicinau mai repede si ficeau un m[1ai mai bun.
Pe riul ralomita erau mori vestrte 1a care \reneau, pentru mirci-
nis, liranii diri tot judelul ;i din judefele vecine. una din ele, cea dela
n'fircule;ti, mai e pi azi. L,a aceste mori veneau cr1 cdrulele pline, oa-
meni a;a de mu1!i, incat ei trebuiau sh a;tepte zile intregi p6nn s[
le vie randul 1a m5.cinat. Randurala era clesrvar;it5" si randul la ma-
cinis se fdcca fdr5. nici o pS.rtinire in ordinea venirei la moar6 si in-
scrttrii in condici. I)e aci vine zicitoarea: ,,1a rAnd ca 1a moard.".
Mori1e cu aburi au desfiinlat repede morile d"e vant si au mic-
sorat mult deverul morilor de api, de;i mdlaiul f6cut de e1e e mai
pultn gustos. La morile de apd, prin faptul c[ porumbul vine c6.te pulrn
la piatrS. ;i piatra sc invirteste incet, m[1aiu1 curge rece. r,a morile
cu abur e1 iese cald si din aceasta pricini i;i pierde din gust. Dar ce
iuleala la mS.cinat ! o piatr6, rr.dttatd" cu aburi face intr'un ceas, cAt o
piatra" de apd irr 4-5 ceasu.ri De aceea, omul abia sosit 1a moar5. putea
sr si macine, CAt ar fi fost gloata de mare et nu era neyoit sa a;teptc
 9:l

mai mult de cAteva ceasuri. Plata mlcinattrlui atAt Ia morile de api

cAt gi la cele cu abur se fdcea prin ,,oium", adic[, plata din produse.
Oiumul era, din zece una pentftl morar.
T,,a inceputul irrtroducerei 1or, morile cu abur erau rare. l)in aceasti
pricini oamenii se inclesau 1a mdcinat si unele mori umblau ;i noaptea
pentru a termina micinatul. CAEtigul era mare. O moari cu vad bun
f[cea mai mult decAt o mogie.
Mosierii, care aveall pulina
prlcepere Ia me;teEugul acesta,
au ficuri averi cu m[cinatul.
\{ai tArziu morile s'au inmultit
;i azi fiecare sat are moara lui.
Cfutigul s'a mic;orat ;i in cele
mai multe per{i morile de
m[1ai nu sunt rentabile decAt
pentru mesertasi.
Tat61 meu infiinlase la
Pogoane, o mo;ie pe care
-
o avea in arendS, -- o moari
cu patru pietre. Doui loco-
mobile mergeau zi ;i noapte
;i abia puteau si pridideasc[
mircinatul. Din pricina calit[lei
Folo S. Clmaizaf,.
apei ;i a sfor![rei prea mari, lloari de lAnt.
locomobilele trebuiau mereu
reparate, c6ci, dupi cAtdva vreme, levile ;i cazawl curgea11. Era o
mare greutate, cici de multe ori, din aceastd pricini, moara trebuia
s[ stea. El se hotdri atunci si le inlocuiascd cu o mapini stabrl[ mai
puternicS, uJ cazatr tubular, fdri !er.'i, care totu;i sd ard[ cu paie. Pe
cea vreme, cump[rarea de masini nt1 era o treabd u;oard. Negustori
erau pulint ;i fbr[ multi pricepere.
In anul 1886, ma;ina stabilS sosi. Transportul ei, indeosebi al
cazanului, era din caLrza gretit[lii o probleml. Podele1e de lemn pe
gArlele Ca1m5luiului nu prea erau solide. De aceea tatirl meu se hotiri
s[ a;tepte iarna. Atunci, pe pimAntul ;i gArlele inghefate, cazanul va-
porului. lung de lo metri, a;ezat pe un car specia-1 tras de zece perechi
dc boi, a fost u;or adus clela gara 1a mo;ie ;i in primdvar5. iustalat.
Oelati pornit el a scipat de necazuri : levile nu mai curgeatl. I"itr atni-
q.1

1rr1nt, carc arati ct1rl sc ficea pe aturrci rregolul dc tttttsitti : tluntcicr

fabricei, in relief pe postarnentul de tuci al vaporului, era ;ters. Li-
terile fusese bitute cu ciocanul. Din lipsn de 1egi, care s[ 1e Proteagl
negofnl, vitnzdtotii de ma;ini i;i ap[rau in acest chip rePrezentanta
exclusiv[ a fabricei. i

\raporul stabil ducea cu atata u;urinfa cele patru pietre de m[1ai,

I

incit tat[l meu se hotari s5.-i adaoge ;i o moari de f5ind. De un an

convenlia vamali cu Austro-Ungaria fusese denunfatir. Fdina, care ina-
inte ne venea dela Budapesta, incepea s[ fie prodtlsZr in larir. Tat[l
meu a fost printre cei dintai care au infiinlat in regiune fabricd" de
feine cu va1!uri. I\Iai era una la Brc.r;teni, a 1ui Zappa, mare agricultor
gi e1. Deverul morii din Pogoane era mare, c[ci alimenta cu fiin[ ora-
;e1e Buz6u, Ramnic ;i Foc;ani
. zece care inhimate cu cate patru cai
ie""uo regulat .lrumui la Buziu ;i la Cilibia, pentru a duce feine. CA;-
tigul era insemnat.
 ('AIr. XXr.

PRODUCTTA
I,a inccputul pluglriei, atunci cAnd grAul se semina irr pdmAntnou,
productia era foarte urare. In tinipul din urm5, productia grAulur in
cultura mare se socotea la r.zoo kgr. la hectar, chila ;r simAnta, cum
se zicea. Pe mo;rile unde pdmAntul se lu.cra bine ;r se pS"stra o regulir
bunS de rotalie a culturilor, mijlociq produclier ajungea pAnd. la r.4oo
kgr. 1a hectar.
Mo;ierir cunosteau cd recolta e bund, atuncr cAnd grAul avea spicul
mare ;i umflat, cAnd era des de nu puteai vedea prin e1 pdmAntul,
n'avea burueni ;i suprafata lanului era retezatd drept. Pentru ca griul
s5. fie astfel, e1 trebue s5" infriteasci din toamn6. Primdvara si fie caldS

;i umedl pentru ca sd creasci mare, a;a incAt Ia SfAntul Gheorghe

,,cioara s5. se ascund.[ in e1". Pe urm5, spre \rard, nu trebuiau
ploi prea multe, cdci, grAul se face mai bine pe secet6, spuneau
batrAnii.
Cu tot asolanientul potrivit ;i buna lucrare a p6mAntului, acci-
dentele de vegetalie mic;orau de multe orr productia grdului. Recolte
mari puteau fi nimicite in cAteva zi1e. ,,A venit o .mani ;i mi I'a Ttat
din nrAn5" zicealT mosierri. Prin man5. ei inlelegeau toate accidentele,
care se intArnpla inainte de seceri;. De pe urlna 1or bobul, in loc s5.
creasc[, rdmAne mic ;i sbArcit, iar grAul recoltat e u;or. Din aceast6.
pricina. produclia ptttea sd scadd pAnd 1a jurn[tate, iar caTitatea era
totdeauna proast5. l\{ana provenea, dupd parerea 1or, dintr'o negur6,
in urma unei plor sdrate, cu soare, sau a unui vAnt cald care bdtuse
atunci cAnd bobul era ir 1apte. Mana se cunogtea din vreme. CAnd
1a coacere, inainte de a ingilbenl, grAul arrea o culoare verde murclar,
I

e6

in loc de verde cleschis, albicios iar spicul in 1oc s6 fie ,,ranjit", e'Iit
neted, grAul era minat.
CAnd anul era ploios grAul crescut rnafe se intAnrpla sl cadi.
Daci era numai aplecat, polognit ctlm se zice, paguba nu era il1are.
Tot astfel cAnd grAul cddea clupi ce bobul se forrnase. Atunci clclerea
era chiar un semn bun. ,,cand cade graul se ridicl stbpanul", spune o
zic6toare. CAnd insi cdderea se intAmpli inainte de formarea bobultti,
grAul rirmAne u;or, cu bobul mic ;i sbArcit, iar productia mic;orati.
GrAul treerat era dat 1a machinl lvantur[toare) ;i pe urm[ 1a
ciur. O mach;ni ;i trei ciura.ri lineau o ma;ind. Ciurarrr erau lucrdtori
calificafi, indeob;te figani. Ei i;i treceau rneseria din tat[ in fiu. Azi,
de cAnd ma;inile de treer au perfeclionat curilirea mecanicl, ace;ti
meseria;i aproape au disPirut.
pan[ s[ fie pus in saci graul sta in grlmada pe arie. ^\Iogierii
aveau obiceiul, d.e cateori veneau la ma;in6, s6 bage niana in gr[-
mada de grAu din fala ciurelor. Gestul ficut la inceput pentru a ccf-
ceta starea graulut, ajunsese, la to!i, automat. odat6 l'enind 1a arte,
fac gestul obicinuit, bag mAna in grdmad5. GrAul era tras, adici ptlin
umed. Ad"ministratorul me11, t1n foarte bun agronom, nu observase,
c[ci la Hohenheim, unde inv[fase plugdria, gestul nu se obicinuta.
 CAP. XXII.
GARATUT $t vAr{zAREA.

odatd curdtat, graul se punea in saci ;i se trimetea la gard.Ilxpe_

dierea se fd.cea. Duminica ;i s5rbdtorile. chiria, adicd, transportul la
gard', ntt era socotiti ca munc6.
Jrranii fd.ceau bucuros ,,gtrapoarte' ,
in zilele de sbrb5"toare, iar pe de alt5 parte nici rnogierii nu pr". ,rr"og
s6. strice o zi de lucru pentru dusul la gard".
c5.16toria la garra se fd.cea in cete de cate d,oudzeci, treizeci d.e c6.ru!e.
E1e plecau odat6. Fiecare ceatd a\rea o listi cu numele carulagilcr
gi
numirul sacilor pe care ii incErcase fiecare. Transportul era irrsolit
de un isprdvnicel, iar la gard,, primitorul controla numirul sacrlor gi
fd.cea din c5.nd in cand, aiarul, adici, mdsura calrva saci.
cu tot acest
control de murte or iegia iipsd. Trecerea prin sat mai ales prin fata
;i
carciurnei ademenea chrrigii. ca s6-;i faca de alddma;, de multe ori
ei deslegau sacii gr luau din fiecare cate un pumn, cloi d"e grau pe care
ii dideau carciumarului in schimbul bduturii. operalia putea fi execu_
tat6 destul de discret, cdci pentru a fi seara inapoi, avand.
c5.rulele incircate diri aju,, porneau la garb, i,ainie d.e"tirigii, rdsdritul soa_
relui, aproape pe intuneric.
Transportul cerealelor pe cd.ile {erate se fdcea numai in sacr. rn
vrac, foarte rar. De aceea era nevoe de un enorm numdr d.e saci. Mo-
gierir aveau saci, dar rreindestuldtori pentru toatE producfia 1or. Ei luau
saci cu chirie. rn fiecare orag sau t6.rg se gaseau negustori care in-
chiriau saci. o mare societate de inchiriat saci a cdrei, centrald era
C. Oarollid - Agricultura veche.
98

inFranla,,,SaintFrdres"'aveaprdvdliiintoateora;ele;iporturile
!6rei
1)'
' de vagoane sau A^
de dI ales din 1ips6 de
Din 1ips6 !3to!"' i:t
gramada mare pe arie. Acoperit
cu mu;a-
saci, graul se f6cea cale odat6
gremeiii' qt9'9 putea s6 a;tepte
male;i peste
"1";;;; t'"f-*.iu'o1pi't'* in grdmezi' Un
fird sd se strice' Orzril' 9i ovlzul t" -lit :1""
maremogierdinRAmnicul-SSrat,curroscutprinsgArcenialuipastra
o.ploaie se f6cea o scoar!5'
DacS' ve:ea
ovdztfl'in gr6mad6 neacoperit['
i" oo lat te mAni care apdra restul grdmezrt.a;teptau in arman pentru
Miile d,e saci treerali ir, "or.o1 s6pt6manii
duEi la gar6. sacii eralt a;ez.a;i
in stive ;i acoperili cu paie' La
a fi
gardaTt6',Et"ptur".Zecidemiid.esacierauingr6m6d.rlisub;oproane,
darceimaimu$isubceru1riu",.\[un!idesaciclediliinstived"e
c?fte7_.|rAnduriumpleaucurteagdrilorina;teptareavagoanelorcare
intirrzierii transportului se intamplau
s6-i duc6 in porturi. bio pricina
ploioase'
muri pi"ra"ri io anii cu toamne
Crnenuavbztttactivitateaf6r6misurlagdrilordin.regiunile
1i Dun5'rei' nu ;1-o
agricole in timpul d'e1a r.August 1"".? -ii1|;1"t
poateinchipui.Toategirileerauticsitecusaciiplini,carea;teptau
zi la Bfiila' dat
fie \i' 7'ect d'e trenuri fo"t"uo in fiecare
sl transporta
plini luau 1ocu1 celor plecalt'
pe mdsuia ce g6ri1e se goleau, utli^.u"i .--
I atunci Brdila era ce1 mai mare tArg de cereale
In Braila n"
ingusta a "misitiilor"' strad[ unde
activitatea "'u ii toj' Pe strada "vdnzdtortlor cump[ratorilor for-
numSrul -L"r"
treisprezece lipse;te, lumea ;i
ca 1a ta;;. r""t birourile mrsifilor, in care se fac toate
fotea rnat), sunt probele de
vatnzdrlle. pe g1 pe ,"rtori, in strlchini
mese
grAne.A16turi",,Ub,u,,.2).Cumpar5toriicercetauprobele,lecintareau,
l-'-ar,*"ultorilntrebuinlauzecidemiidesacipe6l.{Jlii,caGh.Gd.itarr,aveaup6nd
recoltei'
d""u"*"o.i,Lir"i"r"rr" sute ile mii de saci l11 timpul
go.ooo de saci. Marii aegustori, c69tig' Pe lingd firrna amintita'
c6utare rt-t"*trr.r"r 1o, ,do""u
1a
De aceea r""ri rr.rrii"rrtJmultd.
SaintFrdres,"ut"""ceamaimaregi""'"^*fabricipropriidesacigi-m.,gtm'lt'maierau:!Io1-
cloveanu'iBoro'*.,o-irioodesacipentrulrrchiriatgiroo'ooopentruv6nzare;AndreiManos,
rralii Varerial?,ii"lI'i;6o-68
baoi bucata' :on',"1-'-1: '!:::
cu r-r,zo
l""l:::t11"";:";',X"*'*
r"i p" ,i, iar poloagele ut o1-^'p'
cu 50-60 de baui pe zi'
tele cle 4g -. p. io-"i1riau Cea mai bun6 o avea,,Irr-
'"
Sfoara de Maaila se aclucea
up,o,p" o,-.i dio-Statele Unite.
sforii era de 8o*9o bani kgr.
terqational H,,,",t", Co. Prelul Jtir-***rt"" specilice a cerealelor' Ea ar6l-a'
ln livre
mic cu care
z. Libraeste un cintar "" un cAntar
engleze, greutatea pe bushel'
* t'.-l:.1,,1'-1-rr-'-nra]t't'"a lost inlocuiti cu "samovarul"'
t..te greutatea in kgr'' pe hectolltru'
"uI"
 99

1e miroseau;i ofereau preful. cu dou5 vorbe ,,salva vizita" qi ,,sta

i bene" se incherau afaceri de milioane. Sute de vagoane de bucate tre-
i
E
ceau intr'o zi dintr'o mAnd intr'alta. Tofi negustorii lucrau in-
t frigurali in a;teptarea telegramelor burselor str6ine. Averi se fdceau
t
;i se desf6ceau intr'o dimineald. Toa.td aceast[ marf6 vandutd de mai
I multe ori, ajungea la vapoarele mari care stiteau la chei, gata s,o in-
I carce. IncErcarea se fdcea cu oameni. Orgatizarea mecanici a incirca-
tului s'a infaptuit mult mai tdrzilt. Cdrule cu un cal aduceau sacii
II plini dela magazii, sacul era deslegat gi echipe de muncitori, cu sacul

IncErcatul bucatelor la Briila. Foto Marco Klein.

in spinare, urcau puntea ingust5 d.e scand.uri care lega vaporul

reped,e
de cheiu. Puntea srlta sub pasul 1or greu. Ajungi ra vapor., cu o mig-
care din umir, ei aplecau sacul in jos ldsau granele s6 curg5
;i induntru.
Azi aceastE activitate nu se urai vede. Ea a incetat odatd. cu sc5derea
productiei agrrcole care o suslinea 1).
r ' Echipele de muncitori care ad.uceau graul dela magaziira vapoare se chemau
: ,,pogtd,,. s,a pus
po$ti la partida de gr6u dio,magazia cutare, se ziceaatuncicAncl se incepeaincircatul
vaporflui.
100

Agricultorii, a1e ciror mogii elau pe lAnga Dundre, igi a,luceau recolta
la Brdila cu glepuri gi mai de mult in ,,caice" vase cu pdr,ze. Cele mai
multe caice erau turcegti. Deobiceiu cipitanul era gi proprietarul cai-
cuiui. E1 rispund"ea direct de cantitatea incircati.
GrAul trimis 1a Brii1a era vAndut la burs[. Vdnzarea se fbcea din
vagon sau grAul ela pus la magazie in aqteptarea unui pre! mai bun.
cei mai mu1!i agricultori vindeau curand dup6 reco1t6. ,,vinde 9i te
c[egte" e o vorb5. Vorb6 inleleapt[, care indemna pe agricultori s6 se
fereascd de speculalie. A1!ii insd lineau grAul multd vreme. Nu le venea
s5 se despartd aEa repede de produsul muncei 1or de un an.
Ydnzarea se fdcea prin mijlocirea caselor de comision. Ele ingri-
jeau de primirea mirfei, inmagazinarea gi condilionarea ei 1), dac6 era
nevoie ;i aveau grija vdnzdriila timpul potrivit. Mai tArziu filialele bin-
cilor au inceput si lucreze direct cu agricultorii. Banii se imprumutau
cu indatorirea ca vdnzarea cerealelor sd se fac5. prin fi1ia1ele 1or. Inr-
prumutul se fdcea mai ales in rnisura suprafelei seminate cu grAu.
De aceea toamta, dupi sembnat, unii mo;ieri, cAnd veneau 1a orag,
se 16udau cam mult cu numdrul pogoanelor semlnate. Ilra un mijloc
de a-Ei atdta vrednicia, dar, poate, de a-;: miri ;i creditul.
orgatiza\ia vdtzdrii in comision avea ;i parli bune Ei parli rele.
Trebuia s6 ;tii s6 te aperi, s6-!i urrnEre;ti bine marfa ;r s5. vinzi slngur.
Mi-ad.uc aminte de pIlania unui vecin. Intr'un an bituse porumbul
in August pentru a face 1oc porumbuiui nou 9i i1 trimisese la Briila
in conrision pentru a fi pus la magazie. Vrea si aqtepte crJ vdtzarea,
c6ci prelul era in urcare. In Septembrie, prime;te o telegram[ care
il anunla c[ porumbul s'a incdlzit;i trebue vandutnumai d.ecat. Porumb
b6tut in August ;i inc61zit, asta nu se putea. A plecat in grabi 1a Br6ila
gi a restabilit lucrurile, impiedecAnd vdnzarea pripitn ce se pusese 1a
cale in paguba lui. Agricultorii se mai plangeau c5 ,,lop5tatul "apdrea
prea des in conturi.
Unii agricultori mari aveau. magazii proprii la Brdila in care i;r
ad.unau recoltele d.e1a mogii. A1!ii aveau chiar birouri de vdnzate.Iancu
Nlarghiloman instalase pe fiul s6u mai mic Mi;u, fratele 1ui Alexandru,
fost prim-ministru, la conducerea brroului pe care-1 infiinlase la
Briila pentru a-;i vind.e recolta 1ui ;i a1e altor agricultori. Br6i1a era
pe atunci nu numai ce1 mai mare port al \drn, dar ;i un orag cu mare
r. odati la ciur, a gtAului pufiu
Cond,ifionarea ir:.semoa ilatul la lopatd, 1a machini 9i c6te
umed sau murdar. Operalii foarte costisitoare cAnd erau licute la Briila unde munca era scump6.
 101

activitate monden[. Balurile ;r petrecerile se lineau lan!. E1e atrS.geau

mu1!i tineri. Cond.uc6torul biroului nu a putut rezista multi vreme
ispitei gi biroul a trebuit in scurtd vreme sd fie lichidat.

Predarea grAului gi a tuturor cerealelor se fEcea cu banila ;i mai

tdrzitt cu dubla. La Brd:]ra erau pentru aceasta incdrcdtori specrali;ti.
Ei se numeau ,,chiligii" gi erau ajutali la mdsurdtoare de ,,biniceri"
care rIdeau banifa, ;i de ,,rrdicdtori" care o virsau in sac. Chiligii
aveaumutte indemAnare
la umplerea dublei, o
umpleau repede, ,rc[
vAnt", o puneau iute in
picioare ;i binicerii o
rddeau cu rigla astfel
ca grAul s5. rS.mAie nein-
desat. Prin acest mijloc
ie;ea un spor. Difercnla
faln de incS"rcarea dela
mogie era cam la t-zo/u.
Ea acoperea comisronul tsoto t{. u. f,remte.
gi parte din cheltuieli. Incdrcatul bucatelor 1a Briila.
Prelul cerealelor se
fixa dupd cursul burselor din ora;ele lirilor importatoare, ind,eosebi
I-.,iverpool gi Anvers. Prin acest din urmd port se scurgea aproape in-
treaga cantitate de grAu pe care o exportam in Germarria, principalul
nostru client. In aceea;i m5.sur5. erau cercetate ;i bursele !6ri1or pro-
duc[toare de peste ocean : Statele-Unite, Canada, Argentina. PAn[ 1a
r89o, grAul se negocia cu chila mare de zo de banife, mai tdrzht cu
sacul de un hectolitru Ei numai in ultimii zece ani inainte de expro-
priere s'a generalizat vdnzarea pe greutate.
De;i mai toatd recolta piioaselor se vindea toamila, preturile nu
scideau drn pricina ofertei mari. Negoltrl era b;ne organizat Er vAn-
zarea pe termen, ,,4 livrer", echilibra prelurile.
Primele probe d"e grAu nou apirea la Brdila la inceputul lunei
Iu1ie. De;i in partea de apus a ldrii, treerul incepea mai devreme ca
in rds5.rit, totugi, fiind,cd grAnele de acolo se expediau cu ;lepurile, e1e
ajungeau mai tdrziu 1a Brdila decAt grAnele produse in regiunea apro-

q
102

piati de port. Deaceea mai totdeauna primul grAu negociat la Brdila

era griul de pe ,,Domeno", cum se chema in jargonul misifilor, Do-
rneniul Brdilei, mo$ie de roo.ooo pogoane de ariturd, apatlinitnd Sta-
tului ;i arendatd.
fn dtima decadS inainte de expropriere, comerlul de export, da-
torit anilor buni, era foarte activ. De pe urma 1ui intra in lari un
mare numdr de devize. Din aceastd pricini de multe orr cursul 1eu1ui
dep6;ea cu cAteva centime paritatea.
In timpul anului devizele erau absorbite de importatori gi de Banca
Na!iona16. Iarna, insd, cAnd comerlul de import era mai redus, Banca
Nalional6, rdmdrrea'singurul cumpirdtor. D-l Prof. Brancovici, fost in
vremuri mare exportator, istorise;te cum atunci, intr'un an de export
intens, Banca Nalionald, d,e team[ de a strAnge prea multe devize,
a tefiizat s[ 1e mai cumpere.
Pentru ca exportul s6 mearg[ trebuia ins6 ca devizele sd fie schim-
bate in 1ei cu care exportatorii pl[teau marfa. Ce era de ficut ? Ex-
portul nu putea fi oprit, cdci vdrzdri mari erau incheiate in striindtate
vapoare erau arvunite pe dou6 gi trei luni inainte, iar agricultorii, ca':e
vAndusers, recolta 1or, aveau ;i ei nevoie de lei. In lips[ d'e lei, exporta-
torii se hotdrisc atunci si primeasc[ ca pre! a1 cerealelor vindute in
str6in[tate, aur cu care s[ pld,teascd cumpdrdrile de grAne pe care 1e
fdceau h lard". In curAnd monede d.e aur de tot fe1ul au inceput si
circule in tArguri gi oboare. Plugarii 1e primeau bucuros. Situalia a
linut un an gi ceva, pAn6 cAnd. Banca Nafionald" a reluat cumplrarea
mai activ6 a devizelor. Ce d.eosebire cu vremea de azi I
i.

tI
&

{I CAP. XXIII.
CULTIVATORII DE GRAU.

Cultura grAului era temeiul agriculturii mari. Ea nu a putut si se

intindi in judelele dinspre rds6rit decAt numai dupd introducerea ma-
;inilor de secerat. Atunci s'a intins repede. In judelele Ialomifa, Br5ila,
sud-Buzbu ;i R.-Sdrat erau proprietari ;i arendasi care semdnau ro.ooo
pAnS 1a 5o.ooo de pogoane de grAu.
Agricultorii mari cuno;teau bine cultura grAului, foarte pufini din
cdrfi, dar toli din practici. Observaliile ficute de multe generalii de
plugari stabilise un fe1 de cod aI culturii grAului, care s'a dovedit ra-
fional, atunci cAnd ;tiinfa a pus in experien!6 datele agriculturii em-
pirice.
In timpul din urm6 numdrul agricultorilor cu carte se niirjse.
Mu1!i citeau c6r!i de specialitate qi unii erau chiar abonali la reviste
str6ine. De cAte ori se intAlneau, ace;tia nu pregetau si impdrtdEeasci
gi celorlalti cunogtinlele 1or. Cu deosebire, I,unea dimineafa, in trenul
de Constanfa, plin de plugarri care mergeau la mo;ii, discutiile erau
nesfAr;ite.
Dintre plugarii citili, erau unii care se f61eau cam mult cu cele
lnvSfate. I;i dddeau ifose de speciali;ti. Unuia dintre ace;tia, mai vor-
bire! gi mai pis61og, tovari;ii d.e drum, plictrsili de prea multi descdlie,
ii scorniserS" o g1um6. fntr'o toamnS, ziceat ei, cAnd ardtua era plind
d.e bolovani, un arendas nedumerit intreab6 specialistul : Ce trebue si
faci ? Cum si semene grAul in bolovani ? ,,Scoate bolovanii 1a capul
locului gi pe urm5. seam6n6", fu rispunsul. Peste iarnl., arendagul vede
ci sem6nitura lui, cardlatd de bolovani, nu era acoperiti cu zdpad6,.
VAntul o spulberase. GrAul putea sd degere. Pe moqia vecinului, care
104

in bolovani, sem[nlturile erau ins[acoperite' Ingrijat e1 se

semanase
duce din nou 1a specialist s6-i cear6 sfatul.
Ii spune ;i ce vdzuse 1a
1a loc", r[spunse
vecinul care semdnlase in bolovani. ,,Pune bolovanii
e1 flr6 ;ov[rre.
cu tot spiritul critic si rutina agricultorilor nogtri, invlllturi1e
cele mai multe' erau
tehnicei strline intrau irr practica agricol[. Une1e,
dulce, rru se potri-
bune, a1te1e insl, experiJrentate inir'o c1iml mai
de saman!6 1a roqol
veau la noi. A;a a fost bun6oar6 cu cantitatea
rar al graului :
Intr,o vreme agronomii francezi pov[fuiau semSnatul
treidublelapogon,inlocde6--Tcdtsesem[naittBdrdgan.Cei
cari citeao ,"vi-.ie ftanceze au incercat sem6natul rar
sfdtuind pe ;i
au avut o
.tfii =a fac6 1a fel. I\[u1!i, din cei care urmaserd indemnul,
prod.ucliemic6;il'aup1risrtrepede'A(iisgArcili;imaicred"uli'1'auani
astfel caliva
continuat. IJn mare ar-"rrdas djn- Ialomi\a, a semanat
d.earAnd.ulsimAn!6pulindde;iproducliacareurmaeratotdeauna
de cAte ori administratorul
s1abi. E1 se bucura ir**[ s5 fac[ economie 9i
de s6man!1' e1
1ui, care era la parte, incerca s5 sporeasc[ cantjtatea
ii spunea: ,,56 facem culn a' 'ls1o"rul din tren' s[ semanim
trei
dublelapogon.,' PAn6 cAnd' intr,o ziacesta,plictisit,
ii r[spunse : ,,Ascu1t6
,,cucoane. s6-1 dai d-racului pe
boerul d'in tren' c6ci cu inv6!6tura lui
,,noi rdmAnefit s6raci"'
La inceputul plugariei noastre se cultiva in regiunea de seaml
de rasdrit
bdgat
mai mult grAu de priiravrta: ghirca. Unii mo'ieri au
ins[ c5. grAul de primiv ard ate o produclie mai mici decAt ce1 de
de apus a \drid-
toamnd, care pe atunci se semana numai in partea
Au cultivat gi ei grAul de toamn[ care in scurti vreme s'a
rdspAndit
peste tot in Bbrdgan.
r,,au r[spandit ;i in per{ile unde nu se cultivase nici odat6
grau.
Pogoanele' nu a
CAnd tat61 meu, prio anut ia7o, a rnttat in mo;ia
c6 graul
g6sit semSnaturi de grau. se punea numai secar[ sub cuvant
nu se face. E1 u ..Leout totqi grAu ;i a isbutit, ajungAnd
repede

s6semenel.5oopogoanedegrAud.etoamn6'Ceeacepentruvremea
aceea era mu1t. Avea insa roo de pluguri cu
cate patru boi, iar pentru
secerat ad,ucea d.oud sate de ligani din Arge9. Pentru
a 1e da de lucru
in primS.v ar6" pdt6"1a vremea secerei, el semana suprafele mari
d'e fasole'
lns[
cultivatori de grau cafl semlnau zeci de mii de pogane, erau
Pentru
pulini. cei mai *r[; senianau intre r.ooo ;i z.ooo de pogoane.
a fi in randui oamenilor, ad.ic6 pentru a fi socotit mare cultivator'
 105

trebuia si semeni ce1 pulin 5oo pogoane d.e grau" Cei care sem[nau
mai pufin erau socotrli ca mici agricultori, aproape ldrani.
Mogierii se fdleau cu produclia 1or. cand, pe timpul treeratulur,
se intalneau Duniinica Ia ora;, prima vorb6 era : cat faci la pogon ?
Fire;te, fiecare fdcea mar bine ca vecinul ;r de aceea 1a secerE num5rul
pogoanelor de grAu era totdeauna mai mic decAt il ar5taserd toamna
la sem5.nat.
Plugarii mari semdnau deobicei o trejme din suprafala moEiei cu
grau. cate odat5. ei treceau peste treime acolo unde, pimantul fiind
bun, se putea pune grau dupd grau, sau pe mosiile und.e se lineau oi,
cEci pd;unatul pe parloagE da putinla unui asolament de dor ani. ln
partea de apus a ldrei si indeosebi in oltenia, graul se semina la doi
ani, dup5 porumb.
Pe langi o productie bund, marii cultivatori de grau urmireau
si calitatea. Nu numai cd grAnele 1or erau curate, f5r6 corpuri str6ine
dar cei care cultivau suprafele mari ajunseser[ sd selectioneze un tip
de grau in raport cu feiul p5mantului ;i condiliile climaterice ale re-
giunei'). Ei isbutiserS. sd creeze adevdrate standarde, destul de con-
stante ;i atAt de caracteristice lncAt marii importatori strdini, obici-
nuili ai graului romanesc, le cunosteau ;i le d"esemnau dupi numele
regiunei unde se cultivau si, dese ori, chiar dupd numele producitorului.
,,Nu odati mi s'a cerut, in preajma recoltei, de c6tre firme im-
portatoare din str5.inEtate, sd le rezerv grAul cut1rui cultivator sau
d,e pe cutare nrogie", spune d-1 Prof. E. Brancovici.
Aceste grAne seleclionate aveau caractere aga de constante incat
misilii pricepuli le identificau dupd. probe, tot astfel cum gustdtorii
specialigti francezi fac cu vinul. D-l Prof. E. Brancovicr istorise;te cum
prin anul r9o8, era la Brdila un misit de cereale cu reputalia de a
cunoa;te principalele tipuri de grane de calitate din !ar6 ;i de a le
putea identifica. Pentru a-l pune la incercare, o datd. la vremea re-

r. ,,Puritatea gi curilenia cerealelor noastre, aj,,rnsese, inainte de risbci, exenrplar6. GrA-

nele [oast:e, lu meiliu, avcau 2-3 o/o .rorpuri :trdiue qi cele sub r /o tu erau rare. Tot astfel greu-
tatea hectoliiricd, altidati 1e griu de exernplir varia int:e 76-8o k:.la hecto., oarzele peste 6o
kg., ov6zurile 48-.5o kg.
,,Acum avem griul cu cotpuri ,tr;iiu: variin.-i iutie ro-zook, dreori Si mai mult chiar. CAt
d'tspre greutatea hectolitricS, ea a scizut ia grdu, afard d.e pufine excep!iilrli,7a
7z gi chiar la 7o
kg.-ba, ce e mai trist, ia urdi ani gi in majuitatea regiunilor s'au recoltat gr6ne s*b 7o kg,,
chiar pini la rro kg. 1a hecto".
Prof. E. Brancovici. Pioblema c:iealeloi: iu Rominia. Analele economice 9i statistice r934.
No. 4-6 pag. 38.
106

coltei,iiafitd'oproblcareproveneadintr,unSacpecafeilprimise
ouS[ intr'o stra-
atunci' P';;; ;" g'Au' foarte irumoasa' era i1
tocmai
Misitul irt"rr"" grAul ln t-'oate chipurile'
chin6 fir6 nici o indicalie.
ealJitf ii soune : e
grAul cu-
examineazb bine
cAtva
;i^;G ti*;;;
-ioturJ.
Controlan'd eticheta sacului
tdroi mar" "rrtiJutJr-ii- :odetul
pus exact'
."-oar" cb diagnosticul fusese ' Toati povara b['
Cultura g'a"foi "'* temeiul 'g'i""it"tei 3af
Prod'uctia 1ui trebuia si
neasci a exploataliei cdde' si rimAie
-*'p"'*ta"f"i
cheltuiala-*3iii'
-
astfel ca
plateasci ,r"oau-ii semdnat,
,porumbul
cu grAu asigura qi
cAqtig. Atuncr .;;i ;; bun' Intind"'"'
creditul. De ;;;
"ot'o'*
grAului :t'
-1lt:3:-f:#t:"Jr##^g:
il dideau in dijmb si ceva semana
n"t"J"f-care
mo;ierii."*aouonumaigrau.rnregiunrl^","opopu1alied'eas6'aco1o
cultivau lur'la1
unde porumbor ." p'i"a
ldtiva p" i'p'ufele 1a1i' eipentru ca1' n1a1
;i putil oua' i^'" 1e trebuia
grAu Ei po**u' Ciiar
cultive'
iegraba-i1 cumpirau decAt s6l
GrAuleracerealaceam'i"aotut6'Cumincepeatreerul'misilii
-""i in clutarea
Einegustoriiporneauincercetareaariilord.etreer.Cutr6suridebirj6,
patru irua* a\i la rand", ei colindau iudelu1
trase d.e
erau cei mai des cercetali' Nu
trecea
de patLizid" g';;' pi'g"'li mari aduceau
care
trdsurilor
o zi, dottb, irr rrr"*", trJerului sa nu-luzi clopotele
feluri: misili care lucrau
g'ao doua
mu;terii. Co-pa'atorii de ";o-ie fl1 cum-
marilor negustori sau exportatori din Br6i1a qi care
pe seama
partizitari gi o.g,r;-;;ii mai mici din oraE, care adunau
p6rau decAt
grAnepentrua_lerevind.einpartizimariexportatorilordinBr6ila.Ei
speculauasupra_mirfei9ita""*a"mu1te&i,f,"",ibune,cud.eose-
bire cei "" ";;; dela plugarii mai m6run!i'
Aspeculau,op,ugrAneloreraomeserierentabild;itit1ulde,,Spe-
culant,,eraatunciocinstepecafemiciinegustorid'ecerealeoreven-
urici negustori
Intr'un act vechi de botez, martorii'
dicau cu mani.rie.
d.ecerealedinsat'd'ec1ar6'tarasiiata'profesiunealorde"specularrti"'
Seintimplains6"at"oauta,dinprincioaseceteiSauaploilor
s6 fie mic6. Moqierii nu-ii
pierdeau
prea mult", "I^proaoclia gradJ ei i;i incordau atunci toate pu-
pentru u"""'tJ i"-. patof' ai*pot'i"a'
terilepentruu,"*.eouintoamndointind.eremaitnare,nld.6jduind,
prinaceasta,caanulurmltorsi-;ipoatd-acoperipaguba.Socoteala
prod,uclia graului s6 fie doi
aui
era bun6, c6ci rare ori se irta*plr;i
dearAndul slabi'
 107

Atunci agricultorii puteau sd mireascd intinderea sem5nat5, cbci

grAul era cerut. Piala primea orice cantitate. Bursele strdine nu se in-
fluenlau d.ac5. suprafala seminat5 cu grau cre;tea in RomAnia sau
aiurea. Azi insd releta plugdriei mari din trecut nu se mai poate aplica.
Produclia graului ln lume intrece consumalia gi sporirea culturilor,
ori unde s'ar face, atrage sciderea prelului peste tot.
cultura graului, inainte de e*propriere, era aFa de intins6, incat,
in unele locuri se intAmpla cd prin potrivirea asolamentului a mai multor
mo;ii, s5" pari exclusivr.. rn r9r3 Societatea Naliona16 de Agricultur5
aduce in lard" pe specialistul in selecfie, Nilson Ehle, dela svalov. El
a fost plimbat pe mogiile din nord.ur judelului Brdila gi sudul judelului
R.-Sdrat, cdldtzit de Nicu Filipescu ;i George Lucasievici, pregedin_
tele ;i vice-pre;edintele societEfei. Recolta se ardta foarte fiumoasi.
GrAul era mare cAt omu1. Trdsurile inaintau incet pe drurnurile strAm-
tate prin aplecarea graului ingreuiat de spic. cat ved"eai cu ochii nu
era decat grau, o mare de spice care se legd.nau in valuri sub bdtaia
vantului u;or gi ca1d. Nilson Ehle rid.icat in picioare, in tr6sur6, in-
mdrnrurit h fala imensitdtei lanurilor de gr6u, repeta mereu: ,,Tout
ga c'est du b16, tout ga c'est du b16,,.
 CAP. XXI\T.

GEREALELE DE PRIMAVARA.

Cerealele de primlv are, atz, ovdz, meiu' erau cultivate mai mult
de invoili. Ei semlnau cu mana intr'o singtrr[
ar6tur[ ;i treerau cu caii'
e1 locurile de grau,
GrAu nu puneau, fiind,cS arenda;u1 pastra pentru
era mai
dar ;i tiinaca graul cerea o culturl mai mig5"1oas[, s6mdn)a
scumpaEinuseputeatreerabinecucaii.orzoaiclnusesem[na'
fabricile
Cei care au incercai oo uo izbttit sl producS. calitatea cerutS d'e
de bere.
Meiul se cultiva in vremea trecutd foarte mult in Birdgan'
Chiar
in timpul d.in urm6, cum treceai de Pogoane inainte spre r[slrit,
intal-
celor de
neai seman[turi multe de mei. E1e erau ins6 numai r6m5;i!a
odinioarS. Atunci ureiul era cea mai de seamd cultura
a 10cuitori10r
din step[, c6ci 1e dldea lntata cea de toate zlle7e'
fost repede
Produclia 1ui era ins6 nesigura Ei d.in aceasta pricina a
inlocuit de porumb, care, de;i cere munca mai mu1t6' e rnai
spornic'
Meiul ne-a 15sat ca amintire, ins6, cuvantul m[1ai. Aceasta
d"ove-

degte strbvechea 1ui intrebuinlare ca hran[ in step[. S'ar

p[rea cd

Moldovenii nu1'au cunoscut, c6ci ei zicinloc de mi1ai,

f[in6 de papugoi'
o cultura de primS.vari nou6 s'a introdus in plugaria noastrd pnn
anul rgoo : mazelea. Ad.ucerea ei se d.atore;te unui negustor neam!:
Ilildebrand. E1 ficea contracte cu mo;ierii, ddndu-1e s[mAn!a'
Cum
prelul era bun gi cultura u;oar6, mazdtea s'a intins repede pi a de-
venit, in scurt[ vreme, obicinuitd in asolamentul moqiilor mari. Mo;ierii
producea mai bine'
observasera gi faptul cE grAul semdnat dup6 mazhte
Prin introducerea in culturi a mazdrei Hildebrand a f6cut p1u-
gSriei uoastre un d.ar Prefios'
 109

cerealele de primEvar6 se semdnau in porumbi;te. Mulli mogien

semS.nau pe ,,piele", adicd. pe pdmantul nearat
;i in urm6 acopereau
sSman{a cu plugul. }iranii semdnau pe pdmantul arat
;i acopereau
cu grapa. semin6turile f5.cute in acest chip, rEsdreaa tdrziu
;i ram6-
neau rare cAnd primdvara era secetoasi.
Cerealele de primivar5 se cultivau gi in d.ijmb. Dijmuitul se ficea
in c16i gi dijmagul trebuia s6 care 1a maginE partea d,e dijm6 a mogiei.
Dijma se lua, fie din tot 1anu1 o clae da, o clae nu, fie dela un cap
sau mijlocul locului. Pentru aflarea numdrului de snol;i pe care invoitul
trebuia s6-i dea, logof5tul dintr'o fugd. r1e cal ii numira c16i1e ;i in-
mullind numirul 1or cu un coeficient variabil dup6 proporlia dijmei.
afla num6rul snopilor d.atorati. rnvoitul primea un bilet in care se
ardta numd.rul total al snopilor pe care trebuia s5-r aduc5 la masin5.
Acolo e1 numS"ra tare snopii pe m[suri ce ii svarlea pe ma;in6. Doi
logofeti, cAte unul d,e fiecare parte a masrnei, controlau num5r6toarea.
un a1tu1, 1a colib5., tinea condica;i cand. invoitul termina dedescarcat
carul, ii trecea in bilet numirul snopilor adugi. operatia se repeta
pAn[ cAnd invortul isprdvea de adus toatd" dijma datorat6,. CAnd cbli-
galia de dijmi era indeplinitd, invoitul arEtdnd biletul de pred.are 1o-
gofltului la cAmp, putea ridica partea 1ui.
Am fEcut, in copilErie, amandouir aceste treburi. cand veneam in
vacan!5 stam zira 1a masini si primeam dijma. Mai tdrzir, cAnd, m6
fS.cusem mai rnare, tatdl meu rnd trimetea s6 dijmuesc. rmi pld.cea.
Cand la dijmuit, c61are pe un cal vanit, alergam in trap intins peste
miriEti, lumea era a mea.

i
j
$
cl

iI
$
fl
x
I
il,
T
ra
t
fr
*
It
 CAP. XXV.

PORUMBUL.

A doua planti dupd gr6u, ca insemndtate agricold, era porumbul.

Se semina un porumb corcit, destul de greu, dar nu prea productiv,
cunoscut sub numele d.e ,,porumb romAnesc". Dela r9o4 s'a seminat
porumbul ,,dinte de cal", mai u;or, dar mai productiv ;i foarte gustos
la mAncare. Nu se fScea ogor pentru porumb, numai cAte odat6 1a
porumbul cultivat in regie. Porumbul in dijme se punea in miri;te
si se semina cu nrdna, in rAndurl, pe urma plugului. Seminatul, in
regiunea mea, se fdcea in Aprilie. Semdnatul mai timpuriu, din pricina
rlcelei, fdcea sdmAnla s[ ,,c1oceasc6", adic5. s5. se strice, se nu mai in-
co1!easc6. Din observalii1e mele semdnatul fdcut dupi 5 Aprilie, st. v.
era sigur, sdmAnla nu mai era in primejdie si cloceasc[, chrar dacd
timpul era neprielnic.
Dupi semdnat trebuia neapdrat ruptd scoarla care se f6cea in
urma ploilor repezi care bat pdmAntul. Dac6 nu se trigea indat6 cu
boroana de fier, scoarla se intdrea ;i porumbul e;ia rar. Indat[ ce
porumbul se semdna, e1 trebuia pdzit de ciori. Ciorile folosesc agricul-
turii, cici se hrinesc pe 1Ang5 grdunfe cu insecte ;i omizi, dar cdnd
sunt prea multe atunci sunt o pacoste. fn apropiere de ap[, pe malu1
C61mn!uiu1ui, trS.esc nenumirate cArduri de ciori. La timpul semdna-
tu1ui, indeosebi a1 porumbului, e1e se a;eazi in stoluri de mii pe ar6-
tur[ ;i aduni s6mAn!a. Porumbul pus cu ma;ina suferi mai mu1t,
fiind mai in fafd. Tot astfel cAnd porumbul r[sare. Atunci il culeg dup[
brazd6,.
Striciciuriile f6cute de ciori erau mai simlite in vremea cAnd se-
m6niturile erau mai restrAnse. Dela inceputul plugS.riei administralia
 111

altat dese<;ri mSsuri pentru st6rpirea 1or. M6surile nu au fost totdeauna

cele mai potrivite. Se dddeau premii pentru ciorile omorate, numai
ci administratiile judelelor nu se infelegeau totd.eauna asupra felului
cum trebuiau aplicate. Astfel, se spunea , mai mult in gluma d.e sigur,
c5. intr'un an cand se pornise starpirea ciorilor, prefeciura unui jude!
cerea picioarele cioarei, ca dovadd pentru plata premiului, pe -cand
intr'un jude! vecin se cerea capul. Din aceasti deosebire, un- comerf
intens de picioare ;i capete de ciori se stabilise la hotarul judelelor.
Pentru a pE"zi se-
mdndturile de ciori se
a;eazd. pe 1an sperie-
tori ;i se pun copii cari,
prin diferite mijloace,
fac sgomot pentru a
le goni. Paza impo-
triva cioritror o fdcea
administratia rno;iei,
care, pentru'despdgu-
birea cheltuielilor fi-
cute, 1ua la dijmuit Porumbare. Foto S. Comirzan"

o bani16 de ;tiuleli invoit. Aceast5" dare se cherna ,,c1otdr)L,,.

ce fiecare
Pentru ca porumbul sd dea o produclie bund. trebuia, in sistemul
d"e munc6 de atunci, ca primdvara sd fie ploioasd. ori cat6 ap5. s,ar
fi adunat in pimant in toamnd gi ori catr. zdpad6" ar ti cdzat iarra,
produclia porumbului era mic6 dacd primdvara era secetoasi.
,,Dacd.
nu ploud in Maiu, nu-i nd.dejde de mdrai", spune zicdtoarea. Astdzi
cu sistemul nou de culturi, seceta d.e primd.vard chiar de vard este
;i
invinsd. Porumbul poate da, ca gr6u1, o produclie mijlocie numai cu
:umezeala stransS. in pdmant toamna
;i iarna, chiar dac6 primivara ;i
vara e secetd.
i
t
j
tjl Gultura porumbului.
l Cea mai mare grijn a culturri porumbului era prdgitul. El tre _
IIf buia f[cut din vreme astfel ca buruenile sE nu ii ia inain,,e.
$
n Porumbul neprd;it 1a timp, stricat din sapd, ing5lbenea gi nu mai
$
putea de o produclie buni chiar dac6 l'ar fi plouat ,,cu lapte,,, cum
*
$
se zicea.
$
{

fl
r
l
I
i|
g
*
t

i
{
112
dijm6' I\'Io;ierul da s5'mAn!a
in schimb'
?orumbul se cultiva in celor mai frumo;i gtiuleli
S[mAnla ." tl"g"nl ie vAriul ii "oto"'r
'a'
boabel" ai" itltoc' Trebuia multi stdruinla ca
si se sema"u "oiui btazde intre rAnduri ;i 5o
cm'
a" t'"i
invoilii .a '"=p""f"*i"pa't"tu o produclie de boabe'
cu iotul ftntru lune
pe rAnd. Departare "t"t"'u
*"rri*tat simanla, porumbul ,,dinte1e
cu deosebir" ,aJJ-";;;^ra wiguroasd ;i mai mare decat a porum-
mai
ca1u1ui,, avind. o cregtere cu toate c6 ei cunoEteau zrca-
1a coceni.
bului romanesc. T;;;ii lineau ;;p1e caru1"' trebuia multd grij6
umple fesul' Tot aqa 91 cu
toarea ,,destr1 'i"-1
fit1tti-, s[ se iaca cum trebuie'
qf
pentru
"u '"*a""i"ise intrebuinia i*rt" mult rarifa' l\{ulte porumburi
pra;ila. ru io""pot sau chiar "oTli
t,rdneqti ""o *'*e cu rarilu Ei"o ''"pe 'a;d'
'p-" sE scot rarila din
sap[' A trebuit multd casni
cu rarila ta'a u:'i"' de cu sapa
;; ; s6 introduc o a doua prapilA supravegheatd ca
"
91 catrd
porumbului in diim6 era
T,:*tb,munca
fost intotdeauna o prod'uclie mai bunl.
ar fi fost in regie 9i o,*u,"u.a piatili
r,*,,ii" ral pdzite. Pinclarii erau
CAnd po,o*bo1i,
r, copt, in-
mo;iei, p.*ro "
a".pagubire 1ua dela fiecare
de administralia "rr. ^i"J
fiec'rui invoit era cercetat
voitobani!6deEtiulelid.epogon.Aceastld.aresenumea,,pAnd[rit,,.
Dup6 #.;;;, "",.,"r",. neculeqi. Pentru aceasta
1o-
"o1",. Jr"a ,.o uo
spre a ." ,r"d.",
,a*u] #;4t dela un cap6t 1a
paoau'it;"'*; n:\u'
'rAmagi,
gof6tu1, i,p'a";;;Jei -'n iar invoitorii adunau
ce11a1t ut to"or.ri i* "uorrrea
gtiuleli1or
peceisc6palif'"of"''setaunutotd"aunaobani!1'dou[lapogon'
Inaniicutoamndploioasipo,umbuteracercetatinPorum!ar'.'E1
stricali, cafe ar fi putut
erarlv6;it,,'prefirat"'cum'"-'i""inO1tenra'dedou6'tre1oflpe molipsi
iarnl pentru ,'J =""*"
ar,,
"L;,irr"rii
gipeceibuni.luregiunenuera.obiceiuls6sepun6fasoleprinporumb.
pulini'
Se punea
<1Jr''1eci ;i aceia - atul
cu seman
"t*ti facea'dupa ce se sfArgea
Dijmuitul;il;;1ui.se
diimuia p"*;d;1' La dl,muit se f6cea ;i rd'fuiala'
grAulur;iut*"iicAndtoliinvoiliieriu'gata"'serlijmuiamai-intAi
cocenii, pe urm[ incepea 1a r octombrie
se
c6 de;i Pentru curllat
Aceasta insemna "or"roi"1i;b'1"i
sa io""'!a";;"t' ':
st. v' dijma nu putea """l*ie'
in
pe douS .ro *u1te rand'uri, colibe de coceni'
Eiimp[rfitp"**uulsefaceaitabere'Pe3oo--4oometrilungime,
Iri
invoilii cladeau
toli ai i"*iot ii*poi ctriesului' rn fala fiecSrei
care st,teau cr1
"u."i 5: ;fu"i',cu foi. oamenii luau din ea
mare
colibe efa o gramadzr
 113
porumLul, stiulete cu stiulete, il curdlau de foi apoi il
intr'o grimadi noud. de porumb curat. ;i svarleau

curat,l porumbului se fdcea ziua de copii, iar seara dupi apusul

soarelui, 1a lunrina focurilor c1e cocen,,, ae top ai casei,
parri noaptea
tdrziu. Porumb,l curilat era imp[rtit in gri,rezi, 11na,
c1our., trei,
cinci, dup[ cum era dijma. rmplrlea1a trebuia sr" fie egale.
r)e,.trrr
aceasta, cand f[ceau grdnrezile, invoifii puneau
cate o barild, i1 fiecare
grdmadS, 1a rand, pan[ terrninar. odate por.r,,,b,l
impdrfit, grdrne-
zile se acopereall }-rine ctt cocerri si tabdra rrmAnea in
seama pAnclarilor
si a cAtorva invoiti intdrziati. ceilalfi plecau si nu velleau decirt
1a
dijnruit.
Pentru a fi dijmuit, irn oitul trebuia sd. arate biletul de rdfuial5".
Cei care rimAneau datori si nu se invoiau pentru
rrrunci pe anul viitor,
pliteau datoria cr1 porumb. Dijmuitul se fdcea pe rdnd. ri1
incepea
c1e1a un cap a1 taberei
;i toli invoitii veneau "ir"l" spre a ajuta pe
cei care ser clijmuiau in "u
ziua aceea. Trebuia ca
toat5" dijma datorata
de invoilii czrre se dij-
muiau sd. se ridice deo-
dati ;i sI nu rdmAie in
tabdrd" dinaintea colibei
fiecdruia decAt partea lui
de porumb. In acest fe1
nu seputea dijmui decAt
ro-r5 invoili pe zi, de
aceea dijnruitul tinea
trei pAna 1a patru sdp- Folc Danabassi
Bitutul porumbului la D6lga-I. C6m6rdgescu.
timAni. E1 se fdcea mai
ales in ;-r-lele cu inghe!, cdci atunci c'ratul 1a curte,
sau la sat, se
putea face Lrsor, cu tleosebire cand locurile erau departe,
ceeace este
aproape reguia in cAmpie. Cdrutele incircate c1 dijmi porneau
convoi insotite c1e un logofat gi de pAndari.
i,
Azi, cand sdtenii sunt stap6ni, ei nu rnai zdbovesc Ia carnp pe.tru
a crlra porumbtrl. 11 duc eu foi acasd. rn acest chip ei ispraveic
mai
repede cules,l, dar cu cati casnd de multe
ori. r, toarnnele ploioase
pima,tul se desfundi ;i de bietele vite, ,er.oite si trag[ carerc
incdrcate, pe drumurr in 'ai care rotire se i.fir,di dc o parmr r pe rle
C. (i!rofli.t - Agricultrrrl ver.lre
114

grab[ de a culege, face ci, de multe ori, ei duC

a1t6 parte, aceasth
acas[ porumbul nu destul de copt, din care pricin[ se strici peste
iarnd..
In anul rg33, anul rece ;i ploios, polumbul ru era ,copt 1a sfAr;itu1
lunei Octombrie. Autoritalile hotdriseri amAnarea culesului. laranii
ins[ nu ascultau. A trebuit ca pretorul sd meargd prin sate pentru
a-i face si infeleagI. In unele parli a isbutit, in a1tele nu. Mi-aduc
aminte cAnd, intr'o comuni vecinS, sub-prefectul le explica pericolul
gi pierd.erea pentru ei daci strAng porumbul necopt. !6ranii tdceau.
I,e-am spus $i eu cateva vorbe. ln zadar. Taculi ;i incruntafi, ii sim-
leam hotdrili s[ nu asculte povelile noastre. fn adevir, a doua
zi at
ie;it cu tolii la cules. A urmat ce se previzuse : in primbvard tot
porumbul era stricat, se fdcuse tizic. ][ranii insi nu p[reau, sau mai
bine zis, nu voiau s6-gi recunoasce greqeala. Ca ;i cAnd faptul era
normal, ei imi povesteau cunr le sti porumbul. I9i fdceau chiar o laudi :
,,s6-1 vezi pe a1 metl", zicea unul, ca ;i cAnd ar fi anunlat cine ;tic
ce ispravi, ,,trebuie s6-1 tai cu sapa".

Foto Haritcn.

Cirrrar.
i

clA.P. xx\-r.
RAPt TA.
Alte culturi nu se ficearr pe suprafetc mari.
Am incercat intr,un timp
s5. cultivsfeclh" de zahirr. Am reriunlat reped.e.
cum predarea se frcea
atunci 1a fabricd si cum vagoanele veneau
tl'tziu,;.umatate din greutatea
irriliala a sfeclei scoasd din pdma,t se pierr1""
pri,evaporarea a.pei.
Rapifa se cultiva multi in jucleleie de
raserit. cult,ra ei a fost
, clerscrisr' magistral c1e d-1 nosetii
r BEldnesc, in ,,Rear,te d,Agricwrture
Pratique" si nu voi reveni, cu deosebire cd ir.
,"gi.rr"a mea se cultirra
prea putin. o conclilie esenfiali pentru
reusitd miristea in care
se semdna rapila sr fie bine arsd. rVlai sigur "ru "o
pirea unor agricultori
clin ralomifa semdnatul in porumbi;t", 1" .Ipa
n doou. cocenii stra,o
zapada pe 1oc gi rapila de ger. fn acelag ti_;,
_apari
npila din porumbiste era mai crt4ata de ";;;.;;il;
"i"r*r.-
crltivatorii mari de rapila erau indeosebi mosierii din tsiriigarr si
cei din campia Dunirei. cult,ra rapilei
ntrrr..i mai degrab[ o 1o-
terie. cei mai mulfi o semd,a, intr'o doar[. "r"Dac6 se
fr.cea, Li,e; dac[
nr, o intorceau si puneau porumb. Di,pricina nesiguranlei
recolteic,l_
tura rapilei nu prea cra" raspA,clitd. proprietarii
,* o i,beau. procopie cassotti, om socotit pr,dent, !i arenclagii mijlocii
;i
a,dh. c1e ea. r,i1 n'a cultivat rapila nici odati.
nici n* vrea sd.
Allii
i,draznefi ;i mai jucitori, serni.nau intincleri mari,
dimpotrir,i, rnai
rnii c1e pogoane. cite
odata nemereau. cand recolta sci.pa de ger
;i de ga,daci ei a'earr
,rari clstiguri. unul di, acestitr, pe o mo-tie c1i. r{oma,ati, semr.r*lsc
do'i mii de pogoane de rapifi, aproape jumrtate mo;ia.
recolta a scS.pat de r.'iermi, de pe urma A avut rloroc,
;i ei s'a inbogalrt. ne zrtu,ci
a rimas acestui mo;ier nofocos rrurnt,lc c1e,,Gi,c1ac,,,
rr11r1le pe care
1':r purtat toatd viala.
 CAP. XX\III.
OOI{TABILITATEA,

Care era contabilitatea exploatdrilor agricote ?

Registrele obligatorii, Ire care orice intreprinzdtor agricol trebuia
s[ ie tie, erau:
r.Registrul de partizi al invoililor in care se treceau rlebitul si i
j

creditul 1or, adic5, p5"mAntul luat in bani pentru ar5tur[ sau p[sune, :
banii dali in cursul anului, seminte, porumb pentrrr hranei., etc., iar 1a i
credit muncile fS"cute ; i
t
z. Registrul de partizr al personalului statornic in care se trecea *
*
la partida fiecS.ruia condrtiile angajamentului, banii luati ;i tainul; T

t
I
3. Registrul de munci si cie chirii in care se treceau pe nume ;i
pe linii diferitele rnunci f5cute de invoili. I,a socotealS se putea astfel I

lesne g5si si controla munca executatfl. Pentru muncile flcute, inr.oilii I

primeau o adeverinld dintr'un carnet cu cotor. Cu aceste bilete ei se f
E

descurcau la rdfuiali; l
*
4. Registrul de magazie; *
5. Nlarile exploatdri lineau un registru de casi si unele avearl col1- II
tabilitate in partidS" dubl[, cu bilan! anual. r
Socoteala invoililor se fdcea la dijma porumbului. ',Iinea aproape
o 1un5. Socoteala era simpld. Se totaliza debitul si se scldea din credit.
Fiecare invoit avea in debitrrl lui arenda islazului, banii primi{i in cursul
anului si muncile datorate pentru pdmAnt. fn creditul lui munca fa-
cutd : ogor, ardtur5., semdnat, secer5, cdrat la gard., etc. Cei mai multi
i;i echilibrau conturile, cAliva mai harriici Avea, sd ia bani si pulini
r5.mAneau datori pentru anul urm6tor.

&
 117
Rentabilitatea.

Care era rentabilitatea nrarilor exploatiri

?
r'a1896, cand am inceput plugaiia, arenda
pdmantului d,e prima
calitate in regiunea mea era de
io--s, rei ha., iui i, tgt4 ea se ridica
7a p--42 7ei ha. venit curat. rn Braila
;i
ruica cu aproape jumitate. su,t unii economi;ti
ra.ronrifa arenda era mai
care suslin ci agri_
crrltrrra nu renteazE ;i cd prin rnunca industri"ia
,rr,. lucritor produce
dc cirrci ori mai rnult decit lucr5torul agricol.
Acegti economisti uitd
dou[ lucrrrri' i,tai cd nu se poate industrie fd.rd
consumatori gi cd cei
nrai nunrerogi consumatori ai industriei sunt
agricultorii, iar al doilea,
cir de o sutl de ani agricultura european[
e in crizd..
Pe vremea Iui illaltus, aclicr 1a sfar;itul secolrrlui
ar rg_lea gi in_
ceputul celui al r9-1ea, agricultura uvea aceeasi
rentabilitate ca ;i in_
dustria' rgi pldtea tot atdt <1e bine.lucritorii producea
crr indnstria. Graul se vindea atunci cu 2o---2s;i
valori egale
l"i n.r, hectolitrul, sau
r'lo-- r-(o 1er a,r chila rnare. pretul era bun,
.l.nur""" procluclia agri_
cold acoperea cu sgarcenie consrirnalia. Atunci
noul continent nu cur_
tiva grAu pentru export. rn jurul anului r83o s'a ivit
prinra criz6 euro-
pean5. Transportul ieftin al cor5brilor cu
,bo, u aclus graul amerrcan
in Bulsps. Scdderea prelurilor a fost generald. T,a noi
grAul intre anii
r87o ;i r8go valora 70--75 rei de 7 hecto, ad,ic[ jumdtate
cAt pretul di,ainte. A doua crizd., "r, datoritd.
"hil" tot
supra-productiei ame_
ricane, s'a ivit dupr anui rggr
189-5, cA,d preful cercalelor a fost
;i a atins punctur culminant in anul
ce1 urai rnic. Aceasta ,oud crizi
se datoreste iuventiei nrasinei de secerat-legat,
care a clat putirita noului
continent si rndreascd. foarte mult s,prafefele
serninate
noi aceastir a dota crizd nu a fost deocamdata simliti.cu gr6.tr. La
atu,ci un agi. care ascu,dea scd.derea pretului mondiar Ireul avea
Dar cand in 1894, p. p. carp fdcu refor,ra monetar[, al gr6ului.
i,troducand
etalonul de aur, prelurile au scezut deociatd : graul
ajunse 1a mai pulin
de r.ooo 1ei r.agonur. Criza agricoid, mdritd si prirr
recolta proastd din
acel an, a silit pe r,.urfi arenda;i sd pdrdseasci
mogiile. rn anul rggg
ea devine rnai putin acut5, caci prelurile incep
s6 creasci 1).
r. Reprod.uc dupi d.J I. C. Bdicoianu, Studii Economice,
pag. eoz, doud statistici de pre-
furi, h Anglia 9i la noi.
Din cetirea lor se ved.e clar. cdcletea prelului gr6ului
ra epocire ar6tate de mine. Dl Bfiico-
ianu publicd statislicile IirI s6 le cotuenteze.
Insemndrile sunt ale mele.

il
118

I,asAnd la o parte varialia lltare a prelurilor datorit5. crizei nlou-

diale ;i judecAnd pe preturi stabile ;i nujlocii, intreprinderile rnari agri-
cole aveau atunci o rentabilitate bund. LIn arendaE socotea 1a cinci
arii un an prost de secetd, unul bun ;i trei mijlocii. I,a gr6u se calcula
pe o producfie de r.zoo kgr. 1a hectar, ,,chila ;i sirnAnfa', cum se
zicea;1a porumb cam tot atdta. Cu aceastd produclie un arendas putea
sd cA;tige in mijlociu 3o-5oli, din vaioarea arenzii pe care o pl[tea.
La mo;iile mari cfutigul era mai mare, cbci e1e erau mai ieftine, ca-
pitalul fiind rar gi deci amatori pentru e1e rnai pulini.

0reditul.

Capitalul cril scutlrp. IlobArda curerrtii pentru afaceri sigure erer

de r8--e4o/r, pe au. Scontul Rdncii Nationale redusese pe.ntru negustori
dobAnda, da,r- agricultorii plateau incd" tot nrult. Prin anul rgoo dobAnda
imprrrnruturik;r agricole scade repede. Se putea gisi bani pentru afa-
ceii sigure cr1 rz--r4o/o. AceastS" ieftenire a capitalului se datora b[n-
cilor noi infiinlate cu capital geruan. fn anul 1899, cunoscut an de
recolti proastl ;i de lrlare crizir financiari, n'am putut realiza decAt
cu fr.rarte mare greutate un nric irnprurrut pe lombard la Banca Nalio-
na1[, dar am gdsit bani cu r3o,/o 1a Banca ,,Jesheck" din Briila. Arn

iu Auglia pe tone gi urirci.

.Pritttl. sta,tisticd. Preful grdului
r8r6-rE:o: lI. 3rr.1
r8:r--r83o : z6o ,, prirrra crizi aglicoli europeraud;
rti3o -r.975 : zio lI
1876--1118o : zo6 ,, inceputul celei clc a cloua crizl agricoli,

r8Er --rSBs : r8o \f,

r88tr -r89o : r42 ,,
rSqr- .r395: r:8 ., punctul culruiuart al crizei aqricole.
-'\ doua slatistici, l'reful griului la Rrdila ln iei pe suta dc kilograrue.
r tiS: --r 9, :8 r E88-r4,5o
r 8E3*-r 8,75 r889-r 6,oo
r E84-r 5,:5 r89o-r 6, oo
r 8E5-r 5,3o r39r-::o,oo
r 886-r 5,oo r894- 8,oo
r 887-r 6,oo r E96-roroo
Din comp.rafia acestor doui sta:istici se vede l5,ruurit ci a cloua crizi, agricoli carc iuccpc
in Occident in aaul r88o, nu are la noi uici o repercufie asupra prclului grdului, degi noi ii vit-
cleatn acolo. Ilxplicalia acestui paraclox e agiul. Ciucl i 1 dispare prin reforma lui P. P. Carp, prefui
grAului scadc 1c juruiitate. Prelul rr ai urcat al grduiui in anul r89r, c un lapt 1ocal. El e datorit
degerirei grAului ;i degi miegcritei proclucfici, ..
 . :,, ,:: inF!:-

ltq
putut astfel face serndndturiie ;i .duce cheltuiala mo;iilor pAnd. la re-
colta noud.
In ultirrra
decadir creclitul in agriculturd era foarte lesnicios. Numai
cu contractul de arendi in mAnd, arendasii puteau gdsi la banci banii
cu care s5 facd serndniturile de toamnd. In cursul anului se md.rea
in m[sura suprafelei semd.nate, cu deosebire a grAu1ui.
Nu nurnai marii agricultori, dar gi laranii gdseau cu usurinli credit
1a mici comisionari din oragele de provincie. ,,Mai ales cei imbrdcali
,,cu sube blanite, cdci arirtau a fi chiaburi. nin aceastb pricind. guba
,,bldnit5" incepu sii aiba cdutare ;i sr circule. o irnbrdcau d.e ocazie,
,,cu cevd cinstealzi;i cei care nunlai chiaburi nr1 erau", spune d.-1 Bran-
covici,

E
 CAP. XX\TIII.

BILATITUL AGRICULTURII MARI.

,Si acurn un bilan!. Producfia agricoll a culturii mari era, inainte

de exproprierc, superioarS. prodttcliei rnicei proprietdfi, de;i nruncile se
fdceau atunci tot cu \iarani si in cea mai rnare parte cu inventarul 1or.
Astdzi produclia agricoll a improprietdri]i1or e urai rnic5. decAt accca
pe care ei o oblineau ca invoili pe mo;iile boere;ti. De ce ? 1)
Inventarul era atunci rnai bun. ldranii aveau boi, pe cAnd azi
au cai nrici ;i nevoiagi. Organiza\ia muncii era alta : llranii harnici
erau preferali. Cultura 1or era indrunratir. Nu se pierdea nici o zi de
lucru. Muncile erau f[cute 1a timp ;i bine. Mo;ierii spuneau : ,,dac[
vrea Dumrrezert, se face", dar nu adS"ogau ca lSranii : ,,se face ;i in
drum". SdmAnla, indeosebi a grAului, era curatd ;i mai bund. Perso-
na1ul d"e execulie, linut de scurt, i;i fdcea datoria.
In timpul din urm6, un ministru, care vrea s[ indrepte plugiria
ldrlneasci prin 1egi, era mereu cu gAndul la cei 4o.ooo de ,,logofeli
boeregti", agenlii de execulie ai culturii mari. Vrea sd-if,reinfiitrteze
ac11n1 sub o a1t5" form5. pentru ca sd indrepte plugiria !6rdneasci. NIi- t
nistrul nu;tia ins6 ci,,logofefii boere;ti" isi f[ceau datoria bine pentru
ch 1a rAndul 1or, erau controlali sever, control care niciodatd nu va fi {
f
f6cut de un funclionar altui funcfionar. Dar, daci ,,1ogofe!ii boere;ti" i
ri

ii
r. I'roducflr a.g.-iccli, rnijlocie iltrc attii r9o9 gi r9r3 a lost, dupd statistica oficiald: s
*
m1r:: ia proprietatea rnic6: fr
ll-t-':t',.ffie1 x
;
Gr6ul r3,7 chiutale rz,o chintale :'
Porumbul r5,3 72,5
*
Orzul r 1,5 9,7
.:

{
s
*
$
I'
5
 121
erau ascultali de firani, cra cE" stip6.nii pd.maltului
aveau la i,d,emArri:r
o sancliune puternici pentru inrplinirea ordilelor :
fd.ceau datoria, nu rrai
fd*atii, care rru-si
prirriili in *o;i", fo"t;-;;; ;;;;"J;
"rnu
execute o astfel de sancfiune ? Sanctiunea exista. Eu am pus_o in legea
agrari de la tgzt, dar nimeni nu s'a incurnetat
sd. o aplic e pdnd azi.

.ed

Foic StFrlian
0i la lrutte,

t
 CAP. XXIX.

vlA.
Plugdrra mare nu m[ mulfumea. Aveam, din pricina anilor dcr
secetd., multd grije. In x1o4, cAnd seceta fusese mar asprd, m'anl gAndit
s[ plantez o vie, care si md ajute cAnd plugiria dd gre;. Pe atunci
filoxera nimicise viile Ei se incepea pe ici, pe co1o, replantarea 1or cu
vile altoite. Era o problem5. nou5., am studiat-o gi cAnd am ajuns sl
o ?nte1eg, m'am hotS.rit sd plantez.
Am cSutat un loc potrivit mai intdi in deal. Nu am g6sit, cdci
obi;nuit cu proporliile plugariei me1e, vream o suprafali mare astfel
ca via sd fie, in viitor, o treabi serioasi, t.ot atdt de serioasd ca ;i
mo$ia. NI'am gAndit atunci si plantez la cAmp. Aveam de ales pe trei
mo;ii. La BolAridu, in jud. Putna, unde fusese vie, la *Smeeni gi x.in-
te;ti in jud. Buzdu. Bo!Ar15u1 l-anr d"at de 1a inceput la o parte, caci
cc'rcetAnd observaliile meteorologice am vd,zttt c6 in regiune brumele
t\rzii de toamni ;i cele timpurii de primS"vari sunt mai dese decAt
in Buz[u. A rdmas dar sE aleg intre mo;iile .Smeeni si 1,'inte;ti.
La Smeeni aveam locuinla ;i acolo era gi centrul administrafiei.
Illogia linte;ti era departe $i avea o importanli mai mici. Din aceste
motive a;i fi fost indemnat s5. plantez via pe mo;ia Smeeni. Observasem
insd cd 1a Jinte;ti, copacii cresc incet si porumbul nu se face bine
mai nici odati, c[ pdmAntul se usuci repede ;i 1a sfAr;itul prrmaverei
se intire;te ca fierul, astfel incAt pi;unele se pArlesc vara chiar in anii
ploio;i. lVli-am zis atunci : aici e plmAnt de vie, tare ;i uscat ca ;i cAnd
ar fi pietros.
I\{'am hotdrit dar s5. purr vie pe urosia linte;ti ;i in rgro am in-
ceput plantatul. Anul a1 treilea dupa plautare, cAnd vila dA un micr

a
 123

roc1, asteptam cu neribdare s5. vE.c1 c1ac5" socoteala nrea frrsese

btrn[.
r a cu1es, niustul a pornit sE fiarb5" cu atata putere incat vasele se
clittinati pe c5.p5tAie Ei spuma ie;ea afard. pe vrana. ,,Acesta nu-i r.irr
prost" imi spuse aturici rrieml. constatarea 1ui a fost ad"evirat[, cEci,
in t924, atunci cAnd am irceput desfacerea cu amdnuntul a vinului,
anr cucerit repede pia)a ;i am isbutit in scurt5" vreme s6-mi d.esfac
toatd productia viei.
Cred c5. pdnrAnttrl regiunei f inte;ti are insusiri deosebite care i1
fac prielnic pentru prcducerea virruhii de calitate. Dup6 pdrerea mea
f.ctoiul principal care determini caiitatea vinului e prmantul, in a1
doilea rAnd vine vila ;i numai in al treilea expozilia. oficialitatea nu
irnpdrt[;este acest pu.ct de vedere. pentru cei mai nrulli dintre spe-
ciali;tii nostri expozitia pimeazd. Ilumai la deal, in regiunea ae pod_
gorii, ser face vin d.e calitate, zic ei, cici nurnai acolo, din faptul incli-
nlrii solului e c5ldur[ si lunrind c1csttr15, pentrn ca strugurii sI" se coacir
l-'inr-' "?i apa ploiior sh. se -scurgi repede astfel ca pdmantul sE nu tie
prea multi umezeald.
rn partea de sucl a \i'rii, pretrrtindeni in campie, e cd1d.uri. si 1u-
mind destuli pentru ca strugurii sh se coaci bine. I\Iai multd chiar
decat iir dea1. r,a. via din liir;te;ti incep intotdeauna cu1c.su1 c1 dour.
siptamani inaintea viei Shrata pe care o am in <1ealintr'o foartc buui
regiune expus5. la strd. Pe dealrrrile rnai inalte, strugurii se coc nrai
titrziu ;i de nrulte ori rEnran acri. Nu e c1e mirare. rn podgor-ie, a1
;i
clrei nume slav inscamnh. sub n:unte, ,,podgore", soarele apune cr1
dotri ceasuri mai devreme, clecat 1a camp. umbra muntilor r[peste
astfel viilor din podgorie ertat <1in cdldurd. cat din lumini.lnrlifniea
;i
deasemenea micsoreazd cdldtra. I,a rroi nr1 s,a cercetat conditiile atmo_
sferice prielnice prodticerei vinulur c1e calitate. Speciatistii, ca
;i viticul-
toriipractici, au prejudecata dea1u1ui. Corisurnatorii asisderea. CAricl beau
ttrr, r'in bur:, ei spt111, c1e regulr in senrri c1e lauch :
,,Acea,sta trebue si fie
dirrtr'un vdrf." i De cele mai multe ori ins5" r.6rfui produce un vir acru.
\/ii1e s'au plantat 1a deal, nu at5t pentru cdidur[, cat de teanraL
br*mei si inghefului. r,a dear nu cacle bruma si viile nu degerd riecat
foarte rar, astfel cb. in muite pnrli vilele nu se ingroapd, ci numai se
musuroesc. Pe de alt5 parte umezeala nrai micE" in dr:a1, datorit5 scur_
gerei mai repede a ploilor ustiteazS" a.plrarea irr;potriva bo1ilor. Acestea
adtlc nurltai o ieftenire :r cheltriitlilor dr: r:trltrrrii, ilar nr1 .r1r uici o ur-
fluenti asupra calitalii vinului.
124

Impotrivaviilorclinafarapodgorieisemaiadtrceqiargurrrerltul
social: dea1u1 nu-i bun decAt
p""tiu vie' acolo cultura ei e singurul
nu e peste tot adevlrat[' P1-
mijloc de trai uf p"fofufiei' Afirmalia
pentru p*l'Tbl iar in p6r!i1e rele
e b"'
mAntul bun de t'i"'i'i deal' ;i
tio*t prost nu su"t totcleauna un mijloc
prroduclia mica f i'S"li
cAmp care prlduce u11 vin de
calitate
satisf6cdto, a" t"i' O vie de social real' I'a via
cu pre! bo"' poite fi un factor
;i care se desface
a" munca pe;
an 1irt.;ti intreb tiot"'' z8'ooo 'i" i;i"ti# il
Muscel. Ei nu gdsesc
muncd in Podgoriile din
apropiere sau cAnd gir-
sesc sunt P1ltili Pre'r
pulin.
NIai tin ;i un Per"
sonal Perfllanent rtu-
ilreros: aclruinistrator'
rriticultor, trei logofeli
pentru cultura viei, Piv-
rricer cu Patru- trjutoare'
pentru ineriiitul r'inului'
Foto Ing. Al' Garoflid' -contabil,
ntagaziter ;i
llasa oatuenilor 1a via lirrteqti' boi'
oantetri 1a cai ;i 1a
itrsernrrat'
Drsfacerea rri,rl,i 1a Rucu.re;ti necesiti iara;i ,.1r.}'"tto'al
]\iaisuntgialteviilacAn-tp,binecultivate;iar,Arrddesfacerea nur11i
orgarizat6". r.r" .ofli un
factor .""i^t, "a"i intrebuiriteazb'1tlcr[tori
gi'"r^i bine platili rlecAt in satul
1or'

P[mAntbunpentruvienuepestetotinregitrnead-ealuri1or.Do- podgorii
vad6 vinurile slabe, acre si
fara gust p" """ 1e procltlc multe
L''"Ampie insa PeTa"t' 01'l U" :::
cu toat[ buna expozitie a solului' cAteva vu
fo*'t""u'' In afara de Segarcea' Ilurfatlar qi
se glseEte
I3arlgan nu *"o=" alte regiu'i Ju'" s[ produc. :'.t Ot: ?:11
clin structurrt
nrulte vii planta; ; vile nobi16 1a camp, dar d-in pricina
fiziceaplmAntuluicarelinepreabineunrezealaploilor,vinullore
uEor;itdr6"ldrie.PdnrAnttrlreav6n,excelentpentruagricultura,nu
e ul1 plrnAnt foarte bun pentrtr
priegte viei. La Smeeni' bundoard'
porumb' dar nu e bun pentru vtn'
plugdrie ;i cu d'eosebire pentru po-
plantarea viei f" 1io1";ii' plantasem Ei 1a Smeeni doud
Odat[ cu
 125
goane cu struguri de nrasd. Cum pepinieri;tii de pe
nu-;i prea cunosteau meseria, ei nri_au dat vife pentru vin,vrenruri
in 1oc
de vife pentru struguri. A;a ca intr,un an anr flcut
vin. Vinul era
insd acru si slab.
via dela lintesti e intr'c regiune de stepd, de ante-stepd mai
zic. cade nunrai 45o mm. plclaie i, *rijloci, p" an.
bi,e
E o regiune uscati"
si uscdciunea e incd. m6rit6 din pricina cdldurei mari,
a varituriror dese
qi a structurii fizice a pimAntuliri. Astfel ci in
a.ii de secetr pierea,.
Dupi cAliva ani dela plantare observasem cE via se rd.rea asa d.e
mult,
incAt intr'un tirr,p nu prea depdrtat arfi pierit aproape
crr totul. I|anr
gAndit atunci si o ud. Binuiam cd in
adAncimea pb.mAntului din regiune e ap5
mu1t6. Am pus doud sonde- care 7a zo
metri adAncime mi-au dat un debit de
3o
litri pe secundd, ceeace mi-a permis sE uc1
toat[ via. Iriga]ia o fac in 1unile iuiie
August cAnd vara e secetoasd Si mai de_
;i
vreme in anii cAntl seceta se aratl din
toamnd. I)e cAnd am inceput sE ud via,
vila cre;te viguroasd si nu mai piere. Aru
isbutit astfel s5, o scap.
Produclia nu este irrsi. prea nrare. Cu
toat1" iriga\ia, gunoitul
;i buna tngrijire
rru ajung, niciodatl, produclia viilor din
regiunea Odobe;ti sau panciu. Ea nu trece
de 2So decalitri in mijlociu la pogon.
Calitatea vinului, buchetul ;i tiria 1ui
alcoolicE sunt insd superioare. Strugurii
se coc devreme si de aceea vinul are grad Foto InS. Al. Garo{lid.

bun chiar in arrji reci. In 1933, cAnd cele Irigafia viei ]integti.

nrai bune vii din podgorie au d,at un vin care avea

abia 9 sau ro
grade, ti.ria vinului meu a fost in ntijlociu
de rr !; grade.
Am observat atunci cd strugurii cu .r, ir""i.it de putrezire
au
dat, 1a analizd', un must cu o t6rie alcooiici. de u,
cu o aciditate de un grad rnai micd" decat cei snnato;i. *r^a r1rr.J;r;r"'r,
coacere; .;r;
gurilor a fost si mai grabiti, c1e cand, la ingrigarea
viei, amintrebui,tat,
pe lAng5' gunoi ;i superfosfat. Calitatea vinului meu
poate s6 tie si
1a faptul ci mai intotcleauna si chiar in
anii secetosi cittre sfer;itrrl
1'.26

culesrrini, strugurii sunt atjnsi de putreziciunea nobrli. Ilmezeala aerrrlui

diir cAm1,ie, sau proveniti din bti11t1e care sunt in apropiere, favori-
zeazi desvoltarea ciupercii. Iiin aceasti pricin[ pe lAngn foloase pot

Toamna 1a cu1cs. Reparatul vasclor.

al.ea ?ns.l s.i nepllceri. Culesril trebue inceprit 1a timp

;i dus crr nrultri
repezealir pr ntru ca in toanrnele 1_,ioioase rccclta sir nrr lie conr.lrrorrrislr
tiin pricina m.uccgaiului.
 cAP. XXX.

PTUGARIA MARE.
Plugdria ntare a inceput la r83o, anul care a
urrnat tratatul,i
dela Adrianopole gi- s'a terminat Ia rgrg cand
.*propri"rea i-a pus
capit. rn tot acest timp agricultura a fost inclustria
noastrd de cdpe_
tenie. Progresul economic, social si cultural ar
pe ea. rnlocuirea bordeelor prin case ridicate, )irriis,a rezemat numai
desvoltareu oro;"1or,
otganizarea moderni a Statului, armata,
rdspAndirea invdfdmantului,
ridicarea burgheziei, progresul comerlului
;i chiar infiinlarea industriei
nu s'au putu infdptui decat cu ajutorul bogbliilor pe care
ranilor, organizatd. ;i indrumati de spiritul inlr"prirra* munca td._
mari, 1e-au scos din pi.niAnt.
rr'ri."*ri.,

ca si" fii agricultor nu e usor. plugiria e o meserie grea,

cdci nu
merge dupd tipic ca industria. r,ucrdrile ei sunt
felurite si nu s,nt
acelea;i in cursul unui an, nici anii nu sunt
toli ra fel. rn plugirie e
ca la rdsboi, trebue si urm6resti mereu acliunea
inanricului. rnarnic,l
e vremea. rn fiecare zi e;ti silit sd potrivegti treburile
plugire;ti dupe
schimb[rile timpului, fdrd, sd te bizui prea mult pe
trecut. Pentru adaptarea continu6 1a impreiurdr^i m"reu a fost anul
ceea ce
schimbate ai
lrevoe de o intuilie pe care nu o poli capata
decat prin multi practica.
rn clima atat de schimbdtoare a stepei aceasti insusire
e neapdrat
necesari' Nici un plugar clin regiunile ploioase
Bdrdgan. To!i, care au incercat, ar pierdut.
nu poate isbuti in
Acolo, u,de ploud la sdp_
tirntAnd., plugarul poate si facd munca
dupd. calend.ar, sd. lucreze mai
iucet. poate chiar s6 facd gre;eli. ploaia calre
vir" neapdrat drege tot.
l2E

Irr Barhgan nu Poti sa sPtri, cAnd AL irtdrzi,at.u ogorui, cu seminatul

sau cAnd ai bolovani Prea mari 1n arlturl : lasd c[ vine o Ploaie ;i
indreptez. Trebue si lucrez-i iute S1 bine, ca ;i cAnd" n'ar mai Ploua
nici odat6.
Din aceasta sforlare a nrinfei, pentru a ghici imprejur[rile schim-
bltoa.re a1e vremei, se trage poate voiciunea spiritului 9i darul de ob-
servatie a1 plugarului din stepi. De aci poate vine ;i resemnarea 1or.
Clima neinduplecati ii face fatali;ti'
Plugdria e o meserie riscatl. Averea strans[ incet ;i cu trudi,
roc1u1 nritrrcei plugaruiui, stau intinse pe cAmp. Gerul,
seceta sau ploaia,
piatra;i bo1i1e pandesc munca si agoniseala pe care e1 o bag[ in fie-
^"rr"
un in pdmAnt. Riscul e asa de mare ;i salttrrile recoltei sunt atAt
d.e dese incat de multe ori !i se pare cd
joci la noroc. odat[, _- ela
dupi seceta mare d"in rgog - , prietenii ml indemnau, in noaptea a-
,.rtri nori, si-nli incerc, cum e d.atina, norocul 1a c[r!i. Pe atunci, in
provincie, jocul de c5,rfi era in toi',,\Iai joc de noroc ce e plugiria"'
i" ,p.r, ".,. ,,Am semlnat clouil nrii de pogoane de grAu' Joc pe utt
,irrgu, tablou. Anul trecut ani flcut bac, abia tni-am scos sdnralifa'
Acu* n* incloit miza pi nadijduesc ca anul viitor, 1a reco1t6, s[ trag
m[car opt, ca sd-mi scot paguba ;i chiar s[ cA;tig"' Ntl era
o vorbi <le;artir. Cu pluglria intinsa de atunci, un an bun te punc'a
in piciozlre.

Seceta.
Plugirria e o muncS truditi c6ci pluganrl e vesnic in luptir cu
firea. cand griul a scapat de ger ;i seman[ttlrile au inceput sd
creascd,

toat5. nidejdea plugarilor st6 in mersul recoltei. La fiecare

trei, patru
zile ei cerceteazS. camprrt. Graul e frumos neglu-verde, e infra.lit, e
111are, i1 bate vAntul, ian d.impotriv6, a ie;it
rar din iatnd, e mic ;i
g[lbui. Ce bund ar fi o ploaie I Plugarii se framanth. Acum e vren"Iea
p6r6se;te pan6
cand se hot6r5;te recolta, acunr incepe ;i grija care nu-i
toamna : seceta. La Pa;ti, cand se intalnesc in ora;, cea dintai
vorbi
e: te-a plouat? cand ploaia irftdtzie ei iscoclesc mereu cerul, doar ori
vedea venind. norii care s[ 1e aduc[ ploaia mAntuitoare.
seceta e ce1 mai mare du;man a1 plugarilor. cat de frumos
s[
ias6 grAul din iarn[, cAt de bine si fi ris[rit semandturile de prinrir-
var[, <1.ac5. in Aprilie ;i Nlaiu nu ploui, recolta e proastit'
 129
Seceta se arati din vrernr
noase, v,nturoase, cdldura
gi rar' Bucatele de primdv
,lrrtrrl::jl":: l"ffi;.:1. ;ffi ffi;
aa inrarzr"."o ,e.erir"J, io"at, dupd semanat,
abia ici, colo, pe p6m6ntu1
negru, se vdd fire pipernicite
cu cat merg-i spre vard, ratarrr" de orz salrovdz.
se simte tot mai mu1t. Graul
.qt" fipru proii indestul,toare
suferd. rr'ti-puilata,rr"i
foile pe langi el i;i strange
verdele piacut aI c,mpului devine
Dacd p10aia intdrzie, :i l:i atunci
." oihie;te. petece uscate, arse, apar van,t.
"1
curile mai grase, acolo unde vege pe 10_
taria era mai frumoasd. porumbul
simte gi el usc,ciunea. r se rd.sucesc
' argila se intefe;te, firul tui
ioile, gi cana, pe la mijrocul zilei,
n.oi";i! ," .nlr"; ; mu;uroi.
pierdut. Numai noaptea se mai
inviorlazd. vL.i
E aproape
vard sunt rare si mici. Si_araturile de primd._
Pe pd.;unile pariite de secetd
vitele sbiard.. Nrulte mor din pricina
pimantului pe care I'au- inghilit
spre a-;i potoli foamea. cdldura
bu;itoare, pe drum praful a" o palml e ind_
gi
cum i"se zice, il ridica"e*;i "a'd ;i
uscat dinspre
TiTit;,,sdrdci1d,, ir, _rart"lori care intuneca
uneori cerul se acoperS, de norl,
ai zice cd pl0aia st,. s5. cad,', dar
vAntu1, care bate necontenit, ii risipe;t"
fost numai o am3sire.. Ar'ifa e acum
,"p"a...-i"rrr"t" de ploaie au
din ce in ce mai mare; nici roud
nu mai cade. LTsciciunea pdtrunde.adanc
i;i mai lin via)a;i inima -plugarului se ," n#urt, bucatere abia
strange tot mai mult. chiar
dacd atunci vine pioaia, recoltf
e proastd.
Cand seceta incepe din toamnd primejdia
e pierdutd, gi de_multe ori pdmdntuinu e qi mai mare. Recolta
ai pus-o' rn anul r8gg, abiz am putut aa ,i"i'*d"u, sdmanta care
obfine s,.manta ,a grda, iar
oviz si porumb fdcut prea pufin. Anul rgr3 a
plit an de secetd.am fost cel mai
t-'u* upu" at. L^ Smeeni anr recoltat cum_
^p" "1* grdu
jumdtate din sdmAnld, numai
I,a linte;ti nu am cules-Ia ;i' doi, trei saci d" porr*b la pogon.
"i*1", nici mdcar ,, li, de pai. Tot a
fost ars' cand, dupa rdsboi, *iu- intors ,"r.a, am gasit pdmantul
negru, f6r5 un fir de iarbd, iar
vira abia crescutu a" o, metru.
de mare fusese seceta. Atat
Plugarii se tem de secetd. tr-ici
mdcar cuvantul nu vor s5_1 aud'.
odatd, intr'un an, cand ploaia mult
cu caliva vecini
doritd irriJi^ sr vie, discutam
plugare;ti. Era vrem"u-
l"lTt
se prdseste mai bine pe secet6", frai,.rlui. ,,porumbul
zic eu. constataiea era adevdratd,
C, Oarofild insd
-Agricultura veche.
130

exprimarea depdEise ideia. Trebuia si zic, pe usc[ciune. f.,a cuvAntul

secet6, fetele se intunecari Ei toli au t6cut.
Chiar dacd anul e bun Ei cAmpul se vede inc[rcat de recoltd, plu-
garului nu-i vine s6-1 admire. Ii e parcd fricd sd se bucure de prive-
li;tea pe care i-o infSfi;eaz6.recolta frumoasd. Se teme si nu fie anrigit,
cici ;tie cd bruma, furtunile sau piatra pot si-i zdddrniceasci repede
bucuria.
De aceea ca s[ fii agricultor mai ttebue, pe lAng[ imboldul cA;-
tigului, s[-!i placi meseria. s[ o iube;ti. In plugE.rie nu po!i, ca intr'o
s1ujb6, sd lucrezi numai cAteva ore de birou si sd crezi ca !i-ai ficut
datoria. Trebue s6 i te dai cu totul. Zitta ;i noaptea sa fii cu gAndul
1a treburile ei. Numai a;a isbute;ti. Dragostea meseriei, dorinla cA;-
tigului, mu1lumirea care !i-o de conducetea nu sunt insl indeajuns
ca si te faci plugar. Trebue s6-!i placa tara. Sd iube;ti natura ;i si
nu-!i fie teamd de singurdtate. Trebue si ai ;i respectul muncii. S5"
o faci bine gi cu grije. Re1e1e care ili vin dela Dumnezeu 1e ind,uri, te
resemnezi, cele ins5. pe cari !i ie faci singur, din lene sau nepricepere,
si !i 1e aduci aminte mereu, chiar dac5. te supdr6, pentru ca si nu
1e mai repefi.

Dar cu toate necazurile pe care !i 1e d.a, meseria de agricultor te

prinde repede, cdci priveligtea mereu schimbatd a cAmpului ;i inlan-
tuirea continui a muncilor te face si le ui!i.
CAnd, dupi lunile de zdpad6. si ger, soarele incepe s[ incSJzeasci
si austrul sbice;te p[mAntu1, a verrit timpul semdnatului. ldranii ies
la arat. CAt vezi cu ochii cAmpul e plin de oameni ;i vite. Sute de
pluguri taie brazde noi in phrnAntul umed, intorcAnd scoarla aspr5"
-si uscat5. a pS.mAntului bdtut de zdpadi sau prE"fuit de ger. CAmpia
risuni d.e strig5tele, cu care plugarii i;i indeamni vitele, in aer se
simte mirosul pimAntului proaspS.t arat, lanurile se inegresc si in scurtS.
vreme cAmpul e numai \drinit af.dnat6" ;i reav6n5" care a;teapt[ sa-
mdn)a.
Peste tot, oamenii ;i vitele, ie;ili din amotleala iernii, muncesc
dtn zor. Unii ar5., allii svArli simAnla pe care o acoper5. iute ceicare
vin in urma 1or cu gr[pile. Privelistea e incAntS"toare. O bucurie ne-
lamurit5. te cuprinde, te simli mulfimut. Parc[ ;i omu1, odat5" cu pri-
mivara, incepe o via!5 noud.
 t3l
CAnd vine vremea nr-ociloi ..
oamenice*e'il"'";;:lJ1*L;":T?r",ffiT1"[,"Tj::#r],1:
meilor impestrile azd. verdele inchis
galbend a gr,ului copt. campul
ui poro.rb.rioi ;i rup monotonia
trae;te. oi" in noapte
oamenii muncesc cu incordarJ, ^ri ;i panasecer.torilor
p"ste tot aazi frnc.nitul
;i al sapelor' rn cateva z,e privelistea e schimbata. Te
s'a putut, in aga scurtd vreme, minunezi cunr
culca r, purri"i cladi in jumatali
lanurile nesfar;ite de grau gi curd"fa ;i
de brirueni intinderi tot atat
mari de porumb. satele in Bir,gan de
sunt rare, ascunse in vdi gi c61d_
torii care , str5bat cu trenul, nu 1e
vdd, de *"iu-"i se intreabd mirati
de unde au ie;it oarnenii care
au putut s'v^rgi atat de repede
asa de mare. Ei ,u o -o#
;tiu cd mo;ierii au adus ;";,;; munca hotdritoare
a anului sate intregi
_ din munti ,1 au pus in miscare multe
scule. i_ s. ;i iscusite
campul, dupd secerd., acoperit cujumdtEti
asezate in randuri drepte
;i deopotriv,. depirtate unele^de altele, pur"'i-iracat.
nAnduiala pusd
de mAna omului i1 face mai atrd"gdtor,
dar c6nd dupd treer s,a golit
de c16i ;i pe mirigtea uscatd" nu se
pare pustiu ;i trist. campul fdri"
v6. decat turme rislefe de oi, e1
recoitd, sau fdrd, viara care i_o da
munca, e mort.
Treerul e o muncd plicticoasr,
totdeauna aceeasi, fdrd frumusete
si numai de socoteli. r;arie, maginile cu mullimeJ-il;r;r#;i;
jurul 1or, umpleau v[_zduhul de
sgomot, strigdte
aceastS" larmd rrsbea din cand ;i praf ; iar drn toatd.
in clnd vocea iogofatului care isi indemna
co;arii : ,,bagi rnd,,.
vuetul l--,rJ;ozei te scu1d. de dimineat5".
ili lua grija care te urmdrea mereu :
rn timpul zilei anzur rui
merge batoza? cand se intampla
ca masina si se^ strice, multimea oamenil0r
mancare, carele inc.rcate care asteptau,
care trebuiau fi,ufi pe
vremea pierdutd. si muncile
mo;iei incurcate, insemnau o mare paguba.
dupi alte treburi, trdgeai mereu cu ureche De i""a, cand mergeai
cAnd it auzeai' te lini;1eai. ntaqina
a sd, auzi vuetur batozei.
mergea. vuetul batozer e cantecui
pldcut pe care plugarul il asculti.
cu bucirie gi aor"gt" si nu mai ince_
teze, cd.ci ii arutd" bel;ugul recoltei.
cand treerul se isprdvea, armanul
oamenilor gi a carel0r, fd,rd" sgomotul ;i curtea lipsite de forfoteara
ma;inrl0r pd.reau pustii. N,aveai
ins,' vreme sd. !i se urascd cd.ci odatd.
tr""ri,i,- irr""pr." si ogorul.
campr-rl drn nou era plin de pruguri "u
care innegrea, p6ma,tur. r, ,r_
132

mina mai dulce a sfAr;itul verei priveligtea e minunatS. Pe tot intinsul

gesulur se vedeau petele albe ale boilor gi risunau strigS.tele cu care
plugarii ii indemnau s[ tragb.: ,,hop, hop, hop, hop. Cea bolocan !" Din
cAnd in cAnd scArlArtul umri plug neuns, di o noti asculiti in acest
concert plugdresc. r'&
Venea apoi seminatul, rnunca cea mai p16cut5, c6ci se fflcea firi
zdil:d gi fara praf, dar gi fdrn grije. Dimpotrivi, cu bucurie, cdci semd-
natul grAului e o munci totdeauna p1in5. de nSdejde. Chiar daci anul
fusese riu, dacd erai nec6jit, cum venea vremea seminatulur uitai
tot. Nddejdea recoltei viitoare te am5.gea. Atunci e gi timpul cel mai
frumos a1 anului.
IJrma apoi culesul porumbului ;i dijmuitul. Vremea se sbArlea.
larna incepea si-;i arate collii. Ploi mdrunte;i reci, zdpada sau gerul
uscat inlocuiau cildura dulce a toamnei. Plugarii erau insi acum mul-
fumili cici sufletul lor era acum imp5.cat. Sbuciumul care ii muncise
tot anul se sfAr;ise. I;i ved.eau visul cu ochti, bucatele etau strAnse.
Nu se mai temeau de vre'o amigire. I-,ini;tea 1or sufleteasc6 linea
pAni in prim5"var6, cAnd grija recoltei incepea din nou.
Plugarii iubeau viala 1or plini de necazuri gi griji, c[ci dragostea
meseriei, pld.cerea de a conduce gi mullumirea de a stdpAni ii ficeau
s6le uite. MAnalr de dorinla aprigi de a-;i mdri puterea Ei spori averea,
ei i;i impuneau privalii pe care insd nu 1e simleau, c6ci mAngAindu-;i
mereu himera 1or: stdpAnirea de pimAnt, de cAt mai mult pimint,
igi trliau viala ca intr'un vis.

Priveli;tea mereu schimbati a treburrlor plugiregti te fdcea s[ uili

scurgerea zilelor ;i munca nu-!i dadea rdgaz si !i se urascd. Fiecare
zi adtcea o preocupare noui. Numai duminicile ;i sdrbitorile, cAnd
munca inceta, simleai lungimea timpului.
CAnd venea ins[ iarna ;i pamAntul inghefa, zilele, de;i scurte,
treceau incet. Plugarii simleau greutatea 1or. Gospodiritul curlii ;i
ingrijirea vitelor nu 1e era deajuns. Potneau atunci pe 1a vecini. Saniile
trase de cai cu zrrgdldi ii duceau repede dela o mo;ie 7a alta. Pe pArtia
lucioas[ ;i netedi ca in palma e1e lunecau u;or ;i in linigtea tdcut6
a cAmpiei inzdpezite nu se alrzea decAt sunetul iimpede ai clopoleilor
gi vocea vizitiului care i;i indemna caii. VAntul rece gi tdios ili ardea
obrajii, gerul te pitrundea ;i cAnd rebegit de frig soseai 1a conacul
 133

vecinului, casa bine incdTzitd, !i se pdrea un rai. Vorbele ce 1e schimbai

acolo ili ajungea o sdpt5mAnd.
Iarna trecea. Taifasuri cu gospodarii saturur, bote:zr:rri sau cununii
ili umplea timpul. Mai era gi cititul. Tehnica agricol5" am invdtat-o
in serile lungi de iarnd, cand, stand 1a gura sobei, citeam cu patimd
cdrli franceze de agriculturd.
Dealtminteri 1a conacele mo;iilor erau totdeauna mosafiri. In vremea
de atunci viligiatura era necunoscutd. ord;enii petreceau pe 1a mogiile
neamurrlor sau prietenilor. Cei din generalia mea i;i aduc aminte cu p1E-
'cere de timpul copileriei 1or trdite la tard., cand, impreun5 cu multi
tovari;i de joc, ei invdlau arta cdldriei pe deselate si me;te;ugul mana-
tului cailor.

Cidi de gr6u.
 <
-l--.

CAP. XXXI.
AREt{DASIA.
- - -, -- -
Nlo;iile erau mari. Unele din ele cAt un principat. Nlogia .IIaco-
veiu din Brzdtt avea 35.ooo de pogoane. In Ialomila ;i Brdila erau
mo;ri ;i mai mari : Domeniul Br[i1ei, Jig61ia, Vizirul, Cocargea, etc.
O mogie de cinci, ;ase mii de pogoane se chema o sfoar5. de mo;ie.
I\to;ii mari erau insa puline. Cele mai multe aveau intre z.ooo ;i 5.ooo
de pogoane. Plugirla mare nu o ficeau proprietarii, cdci, cu puline ex-
ceplii, mosiile mari se arendau. Arenda;ii insi nu se mullumeau numai
cu o mosie. Ei luau in arend5. tot ce puteau gdsi imprejur. ,,Aci poli
sd te intinzi", imi 15.uda odat[ o mosie misitul care mi-o propunea.
Cei indrdzneli ;i cu mijloace luau mo;ii ;i in alte judefe. Aveau oameri
de incred.ere pe care ii puncau 1a parte. Erau arendasi care cultivau
cinci zeci pimd 1a o suti d,e mii de poloane. Recoltau mii de vagoane
de cereale. Bxploat[rile lor erau adevlrate fabrici de grAu. Unul din
ei, care tinea in arendS. mo;ia Bord.eiul-\rerde din BrdiTa, pentru a-gi
duce mai repede recolta la gard", construise o cale de fier ingustS, lungi
de zo km. A1!ii aveau 1a mo;ii magazii mari de lemn ;i unii chiar si-
toz:u.ti d-e beton, cum fdcuse Cincu, mare proprietar, in Tecuci.
I\,Io;iile se arendau de regul[ pe cinci ani. Intrarea in mogie se
fdcea primdvara, 1a SfAntul Gheorghe. Arendasul nou avea insi dreptul
de a semS.na grAul de toamnd, pe locurile libere. Aceastd nepotrivire
intre sem[natul grAului ;i inceperea contractului pricinuia de multe ori
neajunsuri arenda;ului care ittra in mosie. Nepotrivirea provenea din
faptul ci inceperea perioadei de arend5. se stabilise in trecut, atunci
cAnd pe mo;ii se cre;teau numai vite. Cu inceperea pigunatului incepea
si contractul de arend6.
 135

Mai tdrzju, cand plugdria a inlocuit cresterea vitelor, semrnatul

fS.candu-se numai primd.r,ara
;i campu.l fiind atunci gol, arendasul nou
putea sd lucreze nestinghelit. Astfel s'a inrdddcinat obiceigl ca aren-
darea mo;iilor sd inceap5. 1a sfantul Gheorghe. obicei care s,a mentinut
gi atunci cAnd a inceput cultura grAului d,e toamna cAnd practica
ogoarelor s'a rdspAndit.
;i
Arendarea mosiilor se fdcea prin licitatie pentru mo;iile Statului
;i Eforiei ;i prin intermediari pentru mo;ii1e particulare. rn fiecare
a1e
ora; erau misili de mo;ii. Ei cunosteau toate mo;iile din jude! ju-
;i
delele vecine, ;tiau suprafa)a 1or, data expirirei contractelor de arendi
gi iscodeau arenda;ii, ademenincLu-i s6-gi mdreasci afacerile. concen_
trarea cultivS.rei rnoEiilor prin arendare era atunci un fenomen general.
rn scrierile mele atn ardtat, dupd ciate statistice, cd mijlocia exploa-
t5rilor agricole mari era mai ridicati decat a proprietb,ilcr. Aceasta
insemna cd nu mlrimea proprietalilor a creeat exploatarea arend6seascd
mare, ci inrrers, putinla acestei exploatari a menlinut latifundiile.
rn vremea din urm5 se organizaseri adevd.rate trusturi de aren-
da;i. oamem indrd,znefi acaparau mosiile din jude! ;i din judeteie in-
vecinate. Trustul arenddsesc al fralilor Fischer stipanea o treime din
mo;iile lVloldovei. rn lVluntenia ;i oltenia erau trusturi la fe1.
Fenomenul nu era sbndtos. plug5"rie buni nu se putea face pe
suprafete atAt de mari, controlul deasemenea era greu. De aceea cele
mai multe trusturi arend6gesti nu au isbutit. Ele au ingreuiat ins6
condiliile de munc5" ale tdranilor prin monopolul de fapt pe care il
aveau asupra p5.mAntului. Atunci printr'o lege s'a limitat intinderea
care putea fi luata cu arendi.

Desvoltarea arend[gitului a fost mult ajutatd de ieftenirea capita-

lului. rn deceniul dinaintea exproprierei bdncile imprumutau cu usu-
rinle bani pentru exploatarea mosiilor. CAnd capitalul era scump aren-
da;ii formau o clas5 restransi, cu pretenlii de boerie. Cu ieftenirea
banilor, ei s'au inmulfit. oameni noi au ie;it 1a iveala. L'r.rmarea a
fost scumpirea mosiilor. rnainte, pentru arendarea unei mosii, abia se
gdseau doi, trei amatori. CAnd era vorba de o mosie nlare sau o mosie
de cump5,tat, eraLL ;i mai pufini. pentru mogiile mari rar se gdseau
cunrpS.rd.tori in localitate. Numai cAliva oameni bogali din Bucuregti
sau craiova le puteau cump6ra. De multe ori ei erau ruga{i sd. cumpere
gi cind se hotirau, pdreau sb facd. un hatAr.
136

Cu ieftenirea banului ;i inmullirea creditului prelui mosiilor s'a

urcat, d.eoarece concurenla arenda;ilor a mdrit arenda. Mirirea aren-
znor a avut un efect social rdu, cdci ea rut rezttTta dintr'un pre! mai
bun al cerealelor, nici nu era indrepffi\itd printr'o produclie mai mare.
Sporul arerlzilor era datorit numai ridicirei invoielilor. {renda pe care
arenda;u1 o dddea mai mult proprietarultii, eI o scotea dela !6ranii
invoili pe mosie. Cu chipul acesta ;i pe m6sur5. ce populalia se indesea,
prestaliile pe care sitenii 1e fdceau in schimbul pdmAntului pe care i1
oblineau dela arenda;, erau din an in an mai nur,nercase. Int oielile
agricole deveniserE" astfel, in multe per\i ale tirii, foarte grele,F c5.ci
resfeturile care se ad[ogau dijmei ficeau ca partea ldranului de pro-
d.uclie s5. fie de multe ori numai o treime. Deasemenea plata pentru
ierbiritul vitelor se rndrise.
fntr'un timp situalia ajunsese de nesuferit, cu deosebire in jude-
!e1e cu populatie deas6. \tuanii erau turburali ;i incepuserd si se agite.
In primd.vara anului tgoT rdscoala a inceput. Mai intAi in nordul Mol-
dovei, pe mo;ia F1lmAnzi, exploatatS. de trustul Fischer $i pe urmA
s'a intins in toati lara. Ea a fost mai violenti in vestul },Iunteniej
;i in Oltenia, unde a fost nevoie d"e misuri energice pentru a o pctoli.
De pe urma acestor turburiri se creiase atunci la ora;e un curent
d.e opinie potrivnic proprietarilor de mogii ;i cu deosebire arendagilor.
Tot ce plugarii mari fdcuseri in trecut pentru economia lirii, se
uitase. Nu se vedeau acum decAt neajunsurile regimului. Pentru a curma
starea incordatS dintre proprietari, arenda;i si muncitori, fon I. C. Bra-
tianu, a intocmit in rgo8 o lege a invoielilor agricole prin care se re-
glementa raportul dintre mo;ieri gi farani. Legea stabilea maximul in-
geduit de arendi ;i dijma, precum ;i prelul minimal a1 muncji. Legea
ins6, dacd a produs*in multe perli o ugurare a invoielilor, nu a dat
peste tot roadele a;teptate. In regiunile cu populalie deas[ nevoia de
pdmAnt era a$a de mare incAt \dranir primeau condilii de invoiald ri-
dicate, fera s6 cear6 aplicarea 1egii.
Aceste legiuiri n'au mullumit insi pe nimeni. Lumea, indeosebi
1a orage, era tot ag\tatd,. Problema agrard" se discuta mereu $i totdeauna
cu aprindere. Din aceste fr[mAntdri a pornit ideia exproprierei. Reforma
era necesar[. Am fost poate ce1 dintAi care am ardtat, in scrierile mele
din r9o8, ci desfiinlarea latifundiilor e singura solulie a problemei.
Nu mi-am inchipuit ins5. c5. exproprierea mo;iilor se putea face cu atdta
ugurinfi, fdrd, a line seami de latura economici a problemei. utl it
 137
occident via)a muncitorilor a avut scr.deri. rnsd. ,ici un om politic
nu s'a gandit, acolo, sd. impartd fabricile sau minele. Toli
seama cd aceasta ar insemna desfiinlarea industriei.
;i-au dat
Soarta iucritori-
1or a putut fi imbunE t14ite prin alte mijloace.
La noi, exproprierea
radicale a mogiilor trebuia fdcutd. intr'o proporlie care s[
cru]e pro_
prietatea mare a c6rei culturd este necesard economiei ji n.o_
gresului agricol ; iar pdm?rntul expropriat nu trebuia impirlit1[rei
numai decat
tdraniTor, ci arendat pe un timp d.estul de lung pentru ca
cei vrednici
s5. se poat5. alege.

Gregterea vitelor.

Plugiria niare din trecut nu insemna numai culturd d"e cereale.

cresterea vitelor interesa deopotrivd pe mogieri. Fiecare din ei
aveau
cirezi de vite, indeosebi cei care posedau pa;uni de balt5. chiar her_
gheliile de cai se mai vedeau inca pe unele mo;ii.
cregterea cea mai raspandita in partea de rdsirit a
a oilor. Toli mo;ierii aveau c6te o turmd., iar plugarii marildrei era, ins5.,
din Braila
;i ralomila aveau mai multe. Erau, pri,tre ei, unii care aveau ro.ooo--
2o.ooo d,e oi, ca fralii -Seceleanu , pand", petcu, Eremia, fralii
Apostolu
Ei alfii. Pentru pd;unatul de vard, viratul oilor cum se zice, ei arendau
sau avea in std"panire munli unde isi duceau oile in runie,
dup6 tun_
soarea lanei gi le tineau pand 1a inceputul toamnei, la
sfanta Maria
micd, cAnd le porneau 1a vale spre mo;ii. I.a cAmp ei nu
lineau pe
var5. decAt o parte di, mdnzd,ri, adicd, numai oile care dddeaulaptele
pentru fdcutul branzei ce trebuia pentru consumatia mosiilor.
Ducerea si scoborarea dela rnunte a oilor se ficea deobicei
pe jos.
Pe drumul dela ploe;ti la Brtzdrt intalneai, primd.vara
toamna, car-
d-uri numeroase de oi, care se d.uceau 1a munte sau Ei se intorceau 1a
baltd, insolite de ciobani, caini ;i m6ghru;i care purtau pe
ei calaba-
lAcul stAnei gi aI ciobanilor. Pentru trecerea mai lesnicioasE
a turmelor
prin Ploe;ti, era 1a marginea orasului un drum zis,
,
ocolea orasul si scurta calea. pe acest d.rum au trecut
,pl oilor,,, care
veacuri d.earandul
turmele de oi care se duceau sau scoborau din munfi 1a campie.
Drumul
oilor a rdmas. Acum ins5 e stradd pavati gi poate poartd. un nume
mai simandicos. Oile mai trec pe el azi, a",
;i
Turmele de oi ale crescitoriror mari erau-oi
puline.
aga d.e numeroase si
ciobanii care 1e ingrijeau atat de mui1i, incat stapanii
";-i;;";-;_
13S

noatte pe toti. Ciobanii ;i ei, triind singuratici, vara 1a munte, toamna

la baltl, ;i iarna pe lAngd armanele depdrtate, nu-si prea cunosteatl
nici ei stipAnul. Nae Seceleanu, mare crescltor de oi, iEi ducea deobicei
oile pe munlii din jurul Sinaiei. Odat5, in Sinaia, el vede un cioban c61are
pe mdgdru;. ,,Asta trebue sb fie dela mine", i;i zice e1, ;i cum avea
o vorbd de trimis 1a stAnl, iI chiam6 : ,,Ai si spui baciului a;a ;i a;a..',
eu sunt Seceleanu". ,,8a. Aia-i vorb[", ii rdspunse ciobanul ;i intor-
cAndu-i spatele i;i vdzu mai d"eparte de drum. A1t5 datd, intr'un oraq
de peste munfi, un cioban e intrebat cine ii e stipAnul : ,,$tiar d-racu",
rispunse el scurt in graiul iui ardelenesc. E1 nu cuno;tea decAt scutarul,
din mAna ciruia i;i 1ua simbria.
Tflrgul Drigaicei.
Vitele pe care plugarii le cre;teau erau aduse spre vdnzare la tAr-
guri. Cel mai mare ;i mai cercetat in regiunea de rdsdrft a \drei era,
pe acea vreme, ,,TArgu1 Drigaicei". El se line ;i acum 1a marginea
oragului Bttzdtt, 1Ang5 baricra Ploe;tilor. Incepe 1a ro Iunie si se sfAr-
;e;te la 24, 7a zira Drdgaicei, s6rb[toare pe care laranii o lin cu sfin-
lenie, de;i nu e trecut[ in calendar. De zita aceea ei sunt toli la tArg,
ori care ar fi atunci treaba cAmpului.
TArgul incepe mai intAi cu vitele, indeosebi boi gi cai ;i line o
siptdmAnd. Pe urm[ vine tArgul de mdrfuri insolit de jocurile $i pe-
trecerile obicinuite de bAlci.
TArgul DrS.gaicei era vestit in toatl. )ara, CAnd l'am apucat, e1
igi mai p[strase incl din faima 1ui trecut6, de atunci cAnd aprovi-
ziona cu mirfuri, pentru ufl an intreg, tot linutul gi era 1ocul de des-
facere a vitelor din judelele apropiate. Am apucat in copilflrie vremea
cAnd, marii negustori din Bucure;ti, Brdila Ei Ploegti, aduceau toate
felurile d,e mlrfuri in tArgui Drigaicei. Ei 1e vindeau in prlv51ii, un
fe1 d,e barace de scAnduri acoperite cu tabld,, asezate pe doud rAnduri
d.ealungul sfidzli principale a tArgului. Gdseai atunci in tArg, tot ce
a'reai nevoe, pAna gi jucirii. Prima mea jucirie mecanicS, un tren care
mergea singur pe pine, mi-a cumpdrat-o tata din Dr[gaic[.
TArgul de mdrfuriascd"zrtt insd din an in an pAnd ce s'a desfiinlat
aproape cu totul. Ce1 de vite a rimas. n'Iai se tine Si acum, dar e mai
pulin cercetat ca alt6. dat5.
In trecut, in timpul tArgului, gesul care se intinde 1a marginea din-
spre miazd"-zi a ora;ului era plin de boi, vaci ;i cu deosebire de cai.
 13q
Boii adqi spre vanzare, c[niti cu ro;u in frunte, erau in ocoale,
iar caii stdteau in saivane sau afar6, legali la conov6!.finu{i
odatd cu caii veneau gi stdpanii 1or. Ei se ad.iposteau in c6rute
cu coviltir, iar unii mai simandicosi isi fEceau coljbe acoperite
poir,
si asternute cu fan peste care puneau, pentru dormit, pdturi sau "r,
sa1-
te1e. cAliva ani dearandul am vdznt pe un catargiu,
mare proprietar

In t6rg de vite, Foto stelian,

si crescS.tor in judelul Tecuci, venind cu caii spre a-i vinde in Drd-

gaic6. El sta, pe tot timpul targului, ca gi ceilalfi negustori, in colibi.
rn zilele de targ tot sesul din apropierea ora;ului era plin cle caii
pe care giamba;ii- ii imperecheau si ii incercau : unii celaie,
in c5.rute manand in picioare caii inhamali cate doi. rncotroiar al\ii
te in_
torceai vedeai numai cai fugincl in trap intins trdgand cdrutele
;i
hodorogeau de-!r l.oa a.ozrl. Muqterii priveau cursele
care
care se c1[d,eau in
cinstea 1or ;i cei mai pricepuli ," .ri"o chiar in cdrute
guri. rnsd, cu toatd. priceperea 1or, erau c1e multe ori ;ip5cdlili, sin-
manau
cici
 140

vinzarea se f[cea d.eobicei prin geamba;i. Ace;tia erau me;teri in

f6-
cusuf. Intr'un an cum-
tuirea cailor ;i lecuirea vremelnici a celor cu
p6r6seam d,in Dragaica o pereche de cai vineli, bine legali ;i iu!i,
1a

*"r.. Ii incercar"rn do", in targ. Dar dupS ce i-am adus acas6 9i am

vrut peste douS zile s6 plec 1a mo;ie, ei nu porneau din loc. R6m5.-
,"r.re ,r"*i;ca!i cu tot tndenrnul vizitiului. Aveau o meteahnd cuno-

Foto Stelian.
C6utatul cailor.

scut[, pe care ins6 megte;ugul giamba;esc o ascullsese in targ. Nu. am i

putut iace treabd cu ei decAt imperechindu-i cu allii' ;

i
{
TArgul Drdgaicei da mu1t5 animalie ora;ului. Lume str[ina for- {
I
fotea in toate plr!i1e. Birji, cSrule ;i bri;ci, iar in anii din urm[ tram- x
I
care, duceau ;i aduceau vizitatorii 1a targ. seara, pe rlcoare, lumea II
I
bun6 in trasuri de casl, venea sl vad6 targul, s5 petreacl ;i sa guste I
inghelata sau prajituri care 1i se pareau mai gustoase in sgomotul,
praful gi mirosul din bAlci.

I
I I
{
r

I
 CAP. XXXII.
GRE$TEREA VITELOR rrr TREGUT.

Cresc1torirle pe care le-am apucat nu erau decat umbra celor dina-

inte. Atunci, pela inceputul secolului trecut, cand plugd.ritul nu se in-
tinsese inc5., cre;terea vitelor era aproape singurul mijloc de exploa-
tare a1 moqiilor mari. Agricultur5. se fdcea pulinb;i numai prin inv-oie1i
cu fdranii. Dijma era din zece, una, iar grdunlele paiele recoltate
erau intrebuinlate mai mult pentru hrana vitelor. "si
Calatorii strdini care ne-r.r.u vizitat pe vremuri sunt mirali d.e starea
inapoiatS. a plugr.rii. rn schimb ei admiri cresterea vitelor.La t}zo
scrie wilkinson ,,numai a ;asea parte din vastele si minoasele campii
a1e larii e cultivatd.". rntr'un timp mai apropiat,rar8sg,Neugebauer
spune c5. abia a noua parte din pamAnt se cultiva, restul fiind intre-
buinlat 1a pdgunatul vitelor. ,,Aci se poate cildtori mai multe ceasuri,
,,fere a da de alceva decat de stepe pustii, acoperite cu pdgunile cele
,lnai bogate, pe care se v6d turmele cele mai frumoase care stau pEs-
,,cAnd in iarba pAnE la burtd.. I,a vederea omului ele i;i ridicd capJele
,,impodobite cu coarne frumoase asemenea cerbilor si o iau la fugi,
,,dac5. nu ndvilesc asupra lui".
Mogiile se exploatau pe specialitdli de crestere. unele pentru oi,
altele pentru vite cornute sau cai. CAIE insemndtate avea in trecut
cregterea vitelor, precum gi grija cu care se administrau, se vede din
insemnS.rile lui Constantin vod6 Brancoveanu. Domnul mergea de
Pa;ti la mo;ia sa obilegti din hotarul Bir6ganului, si privigheze singur rd-
v6;ea1a oilor, adicd numdr[toarea gi rAnduiala cArdurilor pentru p6gunat.
un c6ldtor striin, Meleghi, observa in rBzB : ,,cel mai mare comer!
,,a1 Moldovei il constitue vitele. Boerii cari administreazd singuri mo-

{
142
{oarte mult d'e creqterea vitelor'
,,giile, precum ;i arend'aqii se ocupau
d'e cai' de oi' Se exporta in Germania
,,Fiecare are tutme mari d'e boi,
,,;iAustriaunmarenumdrdevitecornute'Miidecaisecumpira
se vAnd' in Turcia' lAna Ei
,,pentru atmata acestot doua !6ri' Oile
,L
,,pieiled.emieiseexportdpentrufabriciledinAustriaEiGermartfa,,.
cu privire 1a ex'portul de vite wilkinson spune : ,,rn
fiecare an

,,se trimit 1a Consta-ntlrropol 25o'coo

berbeci;i 3'ooo de cai' iar in
d"e un mare num6r din aceste doud
,,provinciile din apropiere, in afara
,,rp""ii ;i boi caie sunt vAnd"uli cu mari
cAstiguri'"'

Oile.
Crescltoriiled.eoieraucelemainumeroase.oileeratrbinein-
grijite.PelAngafAnelegipaguniintinse,crescdtoriimaisem1nau;i
hr[nite erau mai
mei care se d[d.ea primavara, netreerat. oile astfel
mari ca cele de ^ri ;, dddeau 1an6 rnai mult[ .
rarra era atunci ce1
transporta u;or' Ea
mai de seam[ produs clci avea pre! ;i se putea
se cumP[ra de fa-
bricile de Postav din
impdri$ia vecin[ Prin
reprezentanlii 1or din
)ar6,. Ace;tia arvu-
neau lAna inc[ dela
Criciun.
Dup[ 1An[ venea
1apte1e. Din eI se fi-
cea ca;cava1, iar cu
gr6simea care rezulta
din fierberea ca;Ca-
valului se fdcea unt
plecarea oilor 1a munte. Fcro dg oaie' Atet caFca-
seceleanu.
va1u1 cAt Ei untul de
oaie se exportau la Constantinopole. Tot acolo se desficeau 9i batalii'
Oile b[trAne Ei betege se tiiau la zalhata. Din ele se f[cea pastramS"
care se rrindea in Turcia.
Toate vitele se t[iau \a zalha.na. Fiecare ora; a\rea zaThanatalui, a;e-
mai
zatb"pelAngn o apd curgdtoare ;i inconjuratd cu z\d. Pttnd deunazi se
.,edeau Ia Colentina, ruinele zidului care incon j:rra zalhanaua ora;ttltli'
 143

Cei maimulli dintre crescS.torii de oi erau ardeleni din regiunile

Sibiului si Brasovului ,,]u!uenii" si ,,nlocanii,, cum 1i se spune. Ei
tineau oile vara pe pd;unile de munte, iar toamna scoborau la campie
gi iernau pe mqiile mari unde giseau paie gi coceni sau in baltd. unde
oile p6;teau, pe zdpadd,, ierburile inaite sau erau hrdnite cu muguri
dela ramurile de salcie pe care ciobanii ie apleacd ca si 1e poati ,oud".
Primd.vara, pirr1. la plecarea la munte, oile 1or pdsteau pe parloage
sau pe locurile pe care se punea mai tdrzia porumb. Mulli ain araelenii
care au venit cu oile in Br5.iia, Ialomila gi Dobrogea au r6mas acolo
;i au pus in culturd mo;iile care pand atunci erau numai pdguni.
o dovadd de mullimea turmelor de oi in aceste pdrli, chiar in
timpuri mai apropiate, sunt rampeie pentru urcat animalele mici in
vagoanele cu cat, care se v[d 1a toate gdrile pe linia B:uzdtt-Brdila.

Caii.
Dupi oi, cea mai rentabilb. intreprindere a plugdriei trecute era
cresterea cailor. caii erau cdutali pentru trebuin{ele militare ale tim-
pului si pentru transport.
Pentru cregterea 1or, era flevoie, ca ;i pentru oi, de mari supra-
fe{e. Se zicea cE pentru
o herghelietrebuia atdta
intindere incAt caii sE
poati alerga in voe timp
de o zi intreag[. Caii
nu se cre;teau la grajd,
ci in iibertate. Ei sti-
teau afar5" ziu,a;i noap-
tea, vara si iarna. Nu-
mai pe vreme de viscol
era:u addposti{i in saiele Tlerghelr'a D. Ha-riton-S5lcijle.

sau perdele 1). Ei se fineau tot timpul la pd;une se hrdneau

;i cu ier-
burile crescute pe e1e. pirul era. iarba cea rnai cdutatd de cai si de oi.
CAnd zdpada, nu prea mare, acoperea pdmdntril caii erau
scosi si
atunci la cAmp. Ei curitau cu copita stratul subfire de zdpadb,
Ei
r' Saielele sunt gtajduri lungi, deschise la un capit, facute din lemn gi
acoperite cu stuf
sau p:iie' Perdelele sunt add.posturi semicirculare ficute rlin
stu{ inalt gi agezate cu partea lnchisr
ia bitaia crivS.fului 9i cu d.eschizdtura spre sud.

ry
 144

mancau iarba uscate care fusese cfulate, in acest scop, de p[scut' Pe

vreme rea 1i se dddea in saiele, fAn 9i paie d'e orz'
Fe1u1 cum se administrau pe atunci hergheliile de cai ni 1'a po-
vestit A1ex. Apostolu, care a apucat, in copillrie, crescdtoria de cai
a tat[1ui siu, Teod.or Apostolu, mare plopdetal 9i arend.aq in judelu1
R.-sarat. E1 avea prin anii r87o patru herghelii de cate 3oo--4oo de
cai fiecare. Hergheliile erau deosebite, dupS plr: herghelia sur6, murg[,
neagle ;i roib6. Ca reproducStori aducea armlsari arabi si turcomani'
Fiecare herghelie era in seama unui vStaf hergheligiu cu trei ajutoare.
Mo;ia era imperlita in atattea p6r!i cate herghelii erau, cdci nu era
voie sb se amestece la pd;une o herghelie cu alta'
Fiecare crescdtor avea semnul 1ui cu care i;i infiera caii. ,,Dan-
ga1Ja" cum Se numea Semnul, era o literi Sau o figuri geometricS'
fi-
cutd din fier pe care o inro;ea in foc ;i o aplica a$a pe pulpa ca1u1ui.
Pirul ;i pielea se pArleau ;i ca1u1 era astfel marcat cu pecetea stipA-
nului pentru toatd. via)a. ,,Dangaua" pusd in chip d.e dovadS a pro-
priet6lei, nu impiedeca, insd, prea mult furtul de cai'
Venitul hergheliei il dddea cu d,eosebire inchirierea cailor 1a pro-
prietari gi arendasi pentru treer. In acest scop se alegea mai intAi fruntea
ilergheliei, cai de mdsur6 mare, sd.nitogi ;i fdrd cusururi. Ei erau
v6nduli pentru export. Dupd aceea fiecare herghelie se impdrlea in trei
sau patru herghelii mai mici, d.e cAte Bo-roo de cai care se inchiriau
astfel pentru treerat.
Din herghelii se mai alegeau de dou[, trei ori pe an caii d-e 4-5
ani care, dugi 1a targurile din Bnzdtt, ci16ra;i, RAmnic Ei Foc;ani,
erau vAnd.uli intrepr\nzdtoilot po;tei. Ydtzarea se ficea cu ridicata,
f6r6 alegere. Prelu1 se p16tea in galbeni de aur. Dup6 targuiall van- l

zdtord lua desaga cu bani ;i herghelia pleca 1a po;ta ardtatb' de cum-

piritor.
Caii se prind.ea din herghelie cu arcanul. Cei pentru trisur[ se
invilau 1u 1om cu cai mai bdtr|tni, deprin;i. Erau pu;i mai intai 1a
caruge gre1e, inclrcate, pentru a-i deprind,e cu hamul ;i cu trasul. De
multe ori ca sd tragi mai greu elau bdgali prin ardttxd. CAnd se cu-
mi,nleau erau pu;i 1a lucru mai u;or, la trdsur[ sau poqtalion'
Cresc[tori de cai erau muIli. Fiecare avea o preferin![' Costache
stamu, mare arendag in Briila, avea o herghelie de cai ,,Izabe7i" gal-
beni, cu coad"a, coama ;i spinarea alb6.. Alecu \[areg, f5cuse o her-
ghelie de cai bal!a!i. Hergheliile 1ui Hagi Nlosco dela cocargea, a lui

I ,t
i
I
 i+s
i{ecuiai Sandu Popa din raiomifa, a Cepitanului pana dela Scarl5-
te;ti, a lrri Petre Pani ;i Eremia din Brdila, erau vestite.
Crescitoria \ristieruiui ron Hagi-lrosco era renumit6 nu nurnai in
!5ri1e vecine, dar, chiar mai departe. Friederic cel Nlare, astfel dupi
cum ne spune d-I Gene-
ral Stavrescu in Hipolo-
gia sa, cumpdra cai pen-
tru regimentul siu de
Ulani de Gardd din her-
ghelia lui Hagi NIosco.
AceastS. crescdtorie re-
numiti a fost dusd mai
cleparte de Caminarul
$tefan Hagi Nlosco si de
fiul 1ui Nicu Hagi Nlosco.
Cu prilejnl venirei in
lara a unui prin! din Ilerghelie 1a pdscut. Foto S. Comirzan.

famjlia Bonaparte, po-

;ta1ionu1 1ui Nicu Mosco 1'a adus dela Giurgiu 1a Bucu.resti. Caii ;i
postalionul a stArnit admiralia prinlu1ui.
CrescS.toriile mari de cai au dispirut odat[ cu introrhlcerea maEi-
nilor de treer si a rlrnmulni de fier.

Pogta.
Posta era in vremea trecutd singuml mijlocui de a ch.litori atAt
pentru particulari, cAt mai ales pentru admirristralia Statulu.i. Cirula
de post5, o1acu1 cum i se spunea, era mici, stramtd. ;i toati din lernn.
Caii inhanrali cAte patru sau mai mulfi, erau mAnali deacilare. Cu
chiote ;i pocnituri de bici, surugii duceau olacul in goana mare, pe
nerisuflate, dela o po;ti la a1ta. Acolo caii erau schimbali cu altii
odihnili ;i apoi repede, ffud, intdrziere, cu acelas alai o porneau inainte.
Cdrucioara de po;t5" nu avea arcuri gi nici md.car leagin 1). Sdrun-
cinul era a;a de tare incAt cal[torii, nu irrciipean decAt c1oi, erru lega]i
spre a nu fi svArtiti in timpul mersului.

r. lreagin se uumcgte o banci, cu strltea t1e piele pusi in cur-mezi6u1 cirulei gi 1egat6 cu
doui curelc c1e o parte gi de alta a clric.rrlui,
t0
146

faticum clescrie c[rucioara Ce pogti prinlul Anatol l)emidof, care

in anul 1837 a ficut o c61[torie prin !ar6 venind d.e1a Paris ;i mergand
1a Odesa:
,,Olace1e se alcZttuesc dintt'un fe1 de tiluc mic de scAnduri
de lemn
,,a;ezat pe patru roate, mai mult sau
,,nai pulin rotturde ;i din doui osii din
,,acelag material, f"Fttd' ufl cui, fera o
,.singurd bucalici de fier. Aceasti ladi,
,,umpluti din bel;ug cu fAn, aProaPe
,,totdeauna mucegdit, Poate sd Pri-
,,meascd un singur cil5tor, arareori doi.
,,Bietul de el, a;ezat Pe vine, nefiin<l
,,rezerrat pe nimic, despica spaliu1 ag[-
,,lAndu-se de marginilegrosolanei cirule
,,ca Fi un c51[refneinvifat care se line
,,de coama calului infuriat".
Olacele au fost PAnd 1a incePutul
secolului trecut singurul mijloc de tran-
sport public. Dar el era rezervatDomniei
;i boierilor mari. Oamenii de rAnd erau
nevoili si cilitoreasc[ cu mijloacele 1or
Surugiu <lin l\{untenia la r86o.
proprii. Alexandru Ipsilante organizeazd',
Gravuri pe 1emn, <1uP[ D. Lancelot.
(Colecfia Adrian Corlnr) pentru prima oar[, pogtele romAne pell-
tru public.
Intreprinderea pogtei era un monopol care se arenda. Intreplitr-
zdtornl era obligat s5, aibit intotdeauna cai de schimb petrtru urersrrl
po;tei. El trebuia sh
tin[ in buni stare clru-
!e1e precum gi conacele
d.e po;td, unde se ad[-
posteau cbl5.torii, care
poposeau noaPtea sau
cari trebuiau s[ aqtePte
caii de schimb. A;tep-
tare de multe ori 1ung5,
cici trimigii Domniei ,,Po;tir" in \Innteaia la t84'i.
sau ai )arigradului a-
r.eau totrleatlna precddere 1a schinrlrul cailor. Conacele 1;o;tci cratt its('-
 j
F

'l'rdsuro priutului Deruicloff, trecAud tsuziul la r7 Irrlie t837.

Intoarcere deia t0rgul Drigaica-Buziu, Preziosi.

-
 1,47

zate canr 7a zo Knr. u,u1 de altul. Numrrea le vine dela unitatea

<1e
lungime de atunci : po;ta 1). conacele de po;ti precuru
caii
administrau de cipitanul de po;td. plata calatoiiei era;it1e zece
1or se
bani
r1e ceas ;i de ca1 intrebuinlat.
ce erau drumurile ;i cunr se fdcea c[litoria pe \rremc]a rliligen]ei
rrc-o spune printul Demidof in memoriile sale :
,,Nenuirginita
care se intinde intre Giurgiu "arrrpl"
;i Bucurcsti, este arlesea intretiiata de
ponoare destul de adanci, cari, cand. ploud, se fac niste bh.ltrace
foarte primejdioase pentru calatori. De multe ori eram aproape
sd
rdrnanem inamolili in smarcurile pline de noroi, peste care
drumrl
nu se sprijinS" decat pe cateva crdci de arbori aruncate deacurme-
zis,l". ,Si r,ai departe : ,,cr1 greu puteam sti incotro eram dusi
tot ce puteam spune e cd ne indreptam spre nord", dar rrici o aiur
:

indicatie nu putea sd ne arate drumul ce duce spre capitala. Dru_

murile prin aceste pustiuri sunt tot atat de nesigure ca si oamenii
care le str6.bat. Spaliul e iarg, smarc,ri din behug
dupi plac intre pimantul gor ;i cel acoperit peste tot;i cu !6ranu1 alege
iarbd. N,
numai odatd didurd.m prin gropi in care
;i carutele grele dupi. ei". "rii ." infundau trdgarrd
};{.ai $nzll 1a r84r, ron Ghica descrie astfel inceputul
unei cdld_
torii dela Bucuresti la Ia;i i ,,L,a barierE se isprivrse caldarAmul o
'luim pe fleau cu roatele in noroj pale la buccea, caii 1a pas surugii ;i
croindu-le cu bicele 1a dungi besicate pe spinare. Dupa patru or" ;i
d"
ricnite ;i injuraturi, cruci ;i rdscruci, sfinfi ;i evanghelii, pe 1a opt
seara intrdm in curtea po;tei dela sind"rilita : picioaret" p*_
,eau de cate ori ie;eau din noroiul gros, cleios ad6nc. Fecuseni "uito,
;i
kilometri". Si mai departe : ,,pestc noapte inceprrse u. vant rece
z.;
si
rroroiul se inr''artosea strangindu-se de friS;, incatlncet, incet se f6cuse
tarc ca fierul, forma.d o cale sdruncinati. : roatele sdreau clin hop
i[ hop, aruncandu-rnil. la fiecare pas al cailor clirrtr'un colt intr,altul
a1 trrsurei. PAnh" la jumdtatea po;tei Marginenii, am
mers crlm afil
mers, dar acolo dand intr'un fdga; adanc, inghetat, m,arr pome-
,it c11 tri.sura intr'un peF. se rrlpsese .sia ;i r6m[sese i, trei
roatc".

t . ( ) lrrr;ti itvea o.oor, de stin jerri.

.r
148

Tamasl0curile.

Cre;terea vitelor cornute era deasernenea r[spAnditn pe rnqiilt

mari. fn. toatl cAmpia c1e rirsSrit, tlnde p1ugu1 nt1 a pdtruns clecAt
tdrzit, se cre;teau cirezi llumert)ase de vite. Apropierea birllei ajtttrt
rrrult cresc6.toriile.
Vacile se lineau mai rnult pentru vifei, de aceea e1e s. nrulgeatt
numai odati Pe zi, dimi-
neafa gi de cele mai
multe ori nu se mulgeau
de loc. Vileii umblau
toatl zita cu mamele
1or. Bine hr6ni!i, ei cres-
teau legali gi inalli 1).
I-,a patra ani implinili
se alegeau juncarii cei
mai frurno;i care se vin-
deau, ceila1li se opreatl
pentru improsp[tarea,
in fiecare an, a boilor
Tamaslic. de jug. Boii ;i vacile
Foto S€celeanu.

bdtrAne, precum ;i tine-

retgl care nu avea forma cerut[ se desficeau la cdsdpii. Din laptele dc
'u,aci Se ficea un cascaval, mai pulirl gros ;i gt'tstos ca ce1 cle oaie, dar
care totugi se cdutape piala Constantinopolului. \Iitelc cornute se cref-
teau mai mult afarl. Vacile fit[toare, mai plapAnde, se lineau in sai-
vane $ili se didea o hran[ mai bun5. \'acile sterpe ;i boii iernatt
numai la acl5postul perdelelor. O cireada r1e zoo de vaci mulg[toare !

era socotit[ ca o exploatalie mijlocie r).

linerea vitelor afard", care atunci era regula, se practici si azi iu w
lj
unele p6r!i a1e l\{oldovei. I.a un adirpost uatural, deal sau p[dure, &
vitele ietneazl, afar'a, cu oarecari riscuri iusa, de aceea adesea ori prirr .t
:1

r.Neugebauer scrie la 1859. ,,Aci vilelui tAnir lnr.ali si-ii gS.seasci :rlituri de lnanl.t sa
hraua cee mai pllcutd gi deoarece laptele uu c luat prirr ruulgere, el cregte irr prirnrrl ari aq:r tlc i&
mare gi de gras ca qi cAnd ar Ii de trei ani, Pril aceastd lrrani i;i capit6 puterea cle a sta pe
viitor sub cerul liber in orice timp al anulu.i". di11 L C. Rdicoianu, Stuclii llconooice, pag. zor.
z. Datele privitoare la cregterea vitelor in trecut le delin dela A1. Apcstolu, uarc agricul-
tor. EI mo teuise impreuni cu {ratele slrr }[iticd :trogir. Grtteueli in jud. R6rnnic. Pe u.rrni' ei hra-
seri in arend6 mogii mari ln Ialomila: Jigdlia, Ildrculeqti, ctc. AtnAndoi erart plugari 9i crescitori
ilesdvArgifi.
 119

cirezilc rloldovene;ti, se vdd boi cu coadd scurtate de pe urma dege-

ratului iarna.
Crescitoriile mari de vite au fost treptat desfiinlate pe nrdsurir cc

Tamasl6c ; Risuceni-Vlagca. Fotc Iaco./eci,e A. lici:i.

agricultura se desvolta. A contribuit la aceastr. schimbare ;i picrclerea

debugeuiui de export in Lnpirdlia Austro-ungard. De und.e in anii
r87I-Ig se exporta in
mijlociu 44.rzr capete
de vite mari r?3.984,
oi-;i t64.z86 porci, acest
export scade in anri
r883--85 la 4.65o capete
de vite mari,59.9or oi ;r
84.526 porci. lVlai mult
inc5., in anii r88g--9r
exportul porcilor era nu-
mai de 8.o16 capete.,,LTn
dezastru mai nrare nici
Crescitorie de porci iu baltri.
ci se putea", spune FotoSeceleanu'

d-l I. C. Biicoianu, din lucrarea ciruia am luat cifrele de mai sus 1).

r. I. C. Biicoianu, Studii Dconomice, pag. rz6"

 CAI'. XXXIII.

II{DRUMATORI I AGRICULTUREI.

Acum citeva cuvirrte despre indrumitorii agriculturii mari din

secolul trecut, acei cdrora le datorim tot progresul economic pe care
al\ii, cei mai muili,
)ara l'a tealizat in acel timp. Unii erau proprietari,
arendagi. Dou6 mii de pogoane proprietate era unitatea minimi pentru
a intra in protipendadd, adici sple a fi socotit mare agricultor' O moqie
de r.ooo pogoalle .se chema o mo;ioar6. LIn mafe.arendag de pe vre-
1ir"o rnai multe nlo;ii mari, ntlmea o proprietate de 5oo
nturi, ha'
""r"
pe care o avea in judelul Bttzdt: ,,rnogie de om slrac". A fi proprietar
d.e mogi" ela pe atunci o mafe cinste. Agricultorii mari se bucurau
de
o stime deosebit[. lirau privili cu aceia;i consideralie care se dSdea
in occident marilor irrdustria;i ;i bancheri.

Proprietarii.

Agricultori mai de seamb care au contribuit la progtesul agricol

au fosi mulli. Printre proplietari amrntesc pe Iancu l'rlarghiloman, cel
mai mare plugar al vremei de atunci, pe Su!u, pe Playno, Gh' Bagdat
;i Gradigteanu, toli cu mogii mari in Ramnicul-S[rat. In Br[ila erau:
prinlul Gh. stirbey la Berte;ti, Nicu Filipescu la Filipe;ti, Gh. Petcu
i, Ciorr", fralii Cavadia la Zdvoaia, Gh. Eremie 1a Stdncula, Gh. r,u-
casievici la Urleasca, etc.. In Ialomila : Petre PanS la Pdne;ti, Costake
Chiriacescu 1a Perieli, Sava $omdnescu 1a Ciulnifa, A. Sighireanu, Cd-
mdr[;escu, Perlea ;i aIfii. Amintesc deaserncnea pe D. Hariton 1a Snlcii
in Prahova, pe c. Robescu cu moFii in Buzau, Ramnic ;i Putna, pe
Niculae Filitis in Ilfo\.. Pe Procopie cassoti, de care am mai vorbit,
 l5l
clal crr cleosc'bire trebuc s[ anrintesc pe Gheorghe Gr. Cantacuzino,
fost prim-ministm ;i ce1 rnai mare proprietar rural de atuncr. El sta-
pAnea 8z.q8t de ha. Toate mo;iile lui, cultivate in regie, erau un model
pentru vecini. rn judelele rlfov, Prahova gi ralomila el avea moEir
care se tineau 1an! pe ma1u1 stAng al rAului pAn5. la Dunire. De aceea,
fiul sau Grigore, fost ministru, imi putea spune cu mult[ simplicitate
in Februarie r9r9, ci a rners 1a JAndirei, o mo;ie pe care o avea pe
malu1 ralomilei, 1ang5. Dundre. rn vremea aceea, dup[ r6sboi, ciilc
ferate erau c11 totul desorganizate. Trenuri erau putine si ticsite. lln
drum pAna Ia Ploe;ti nr1 se putea face, pentru cine nu avea pumni
sdraveni, decAt cu vafJonul de dormit. Dar pentru aceasta trebuia sa
te inscrii din vreme ;i s[ a;tepli doua spdtimAni pAni s[-!i vie rAnrlul.
Dealtminteri pe linia ]anddrei, nu circulau vagoane cu paturi ;i rru
qtiu dac[ atunci circulau chiar trenuri. A merge 1a ',I'And6rei, 1a r5o
l<m. depdrtare de Bucuresti, mi se p5"rea ceva de necrezut. r,a nedu-
rnerirea mea el imi rispunse foarte natural : ,,Anl nlers cu trdsura din
nro;ie in rnosie".
rln proprietar mare care trebue cu deosebire amintit e Datcu-
lescn. ril f[cea pe urosia sa Galbenul din Jud. R.-SErat agriculturd
rafionali. Avea ;coa16 de pomi, cultir.a flori, creEtea pdsdri alese, vaci
de Schlvilera ;i cai de ras5., acurr 5o de ani, intr'o vreme cAncl mo-
;ierii nrari nrr se gAndeau decAt 1a grAu ;i porumb. pentru de;tep-
tarea plugarilor, e1 scotea, pe cheltuiala sa, o revistb: ,,Gazeta Si*
teanului", pe care o rispandise in toatd !ara. A fost rrn precursor
;i un pdtima; al p1ug5.riei, cireia i-a dat viala;i averea, c6ci a murit
s[rac de pe urma incercirilor si propagandei sale agricole. N'a avut
nici mAngAerea sd fie inteles de contimporanii sdi. Iiste ;i azi necu-
noscut, c5.ci njmeni in orasul siu natal nu s'a gAndit s6-i perpetueze
amintirea.
Alexandru Marghiloman, omul de stat cunoscnt, era un plugar
desdvAr;it. E1 infiinlase la Btzdtt cea mai frumoas5 crescdtorie de cai
de sange : ,,rrerghelia Albatros". Pentru conducerea ei si antrenarea
cailor e1 adusese speciali;ti dirr Anglia, de aceea caii lui erau cei nrai
vestili ;i ca;tigau cele mai multe prernii la alergdrile dela B6neasa.
El insugi era foarte priceput, dar nu admitea decAt cai ,,pur sAnge".
rn Moldova in r9r8, in trecere pe 1a Baia, mqia lui Alexandru can-
tacuzino-Pa;canu1, vi.zusem crescitoria lui d"e ,,perseroni", cai de munci.
CAnd trn'am dns 1a l,Iarghiloman, atunci prim-ministru. s[-i fac, ca mi-
152

nistnr al agriculturii, raportul, i-ar.n ar[tat ;i achniralia nrca pentrrt

frumoasa infdptuire a lui Pa;canu. Marghiloman m'a ascultat ;i cAncl
amterminat, imi spune :
,,5stia nu sunt cai, sunt
boi". N'avea dreptate.
Atat,,pergeronii", cAt
gi caii ,,pur sAnge" sunt
frumosi, fiecare ln fe-
1u1 1or.
Printre marile ex-
ploatalii care au co11-
tribuit la progresul agri-
culturii, Domeniiie Co-
roanei stau in frunte.
Sub conducerea 1ui I(a-
,,Zori de zi", arm5sar..proprictatea: A. Marghiloman.
linderu, fost prim-pre-
;edinte al Curlii de Casatie ;i administrate de speciali;ti, e1e au in-
trodus metod,ele agriculturii rationale ;i au fdcut inceputul indus-
trializdrii gi comercializdrii agriculturii 1a noi.
Pe atunci, un proprietar socotea o injosire sd-;i desfacS. produsele
cu amdnuntul. Aceasta
cra treaba negustorilor,
o clasi. inferioari 1or.
Boerfu nu puteau vinde
decAt cu ridicata. Ad-
ministralia Domeniilor
Coroaneia f5.cut ore-
volulie cAnd a deschis
privdlie in Bucure;ti
pentru a vind,e brdnzl",
unt, fructe ;i vin. Toli
bArfeau, dar in scurt[ Foto Daimbeck,
vreme, Brdtianu, Gh. Grup de miuzi; Herghelia Albatros.
Cantacuzino, Bagclat
primul pre;edinte al Curlii de Casalie ;i a1!ii au urmat exemplui clcs-
chizAnd pr[valii pentru vdnzarea produselor 1or, indeosebi vin. 'Iot
I)omeniilor Coroanei se datore;te gi rbspAndirea stilului nalional in
construclia conacelor de larir.
 t53

Mu1!i diutre proprietarii vechi iubeau patitra; pdmAntul. Din pri-

ciua acestei dragoste, mai mult decAt pentru cAgtig, ei jertfeau pentru
imbunS.tS.tirea mosiei lor toate celelalte pl6.ceri a1e viefei. odat6, 1a
Buftea, prinlui Barbu $tirbey, pe care i1 felicitam pentru insemnatele
investiri agricole Ei industriale pe care le fdcuse, mi-a rdspuns cu sim-
plicitate : ,,le-am fdcut ca sd-mi infrumusetez mosia".
Toli ace;ti proprietari se num6rau printre cei mai mari cuitivatori
de grAu. F'iceau cultur5
ra\ionald., aveau pluguri -
cu aburi, mai tdrzitt trac-
toare, cAte ro-l2 gar-
nituri de treer, mai multe
dtzini de secerdtoare-leg5-
toare, ateliere de fier5rie,
de strug[rie ;i de 1emn6rie.
Gheorghe Gr. Cantacuzino
Fotc Seceleanu.
avea la Cdzinegti chiar o Plug cu aburi.
turnd.torie de fontd. Aveau
herghelii de cai : ,,de Don" ca fralii seceleanu, ,,ang1o-arabi,, ca fralii
Apostolu, ,,per;eroni" ca pa;canu. lineau in balt5 tamaslacuri mari d.e
vite gi aveau oi cu zecile de mii, pentru vrratul cdrora arend.au sau
posedau riunti in judelele prahova gi Buzdu. Erau in fruntea pro-
gresului agricol ;i nu crulau nici o jertfd pentru aceasta. Fralii S"""-
leanu, 1a mosia 1or }I5rcule;ti din ralornifa, au fdcut cea mai siste-
matic[ irigalie din tara veche. Aproape 5oo ha. sunt udate prin doua
turbine purtate de apa ra'iomilei. Acum se face acolo *oi i,tinsa
culturi de orez din !ara, dupi Banloc. ""o

Arendagi.

Arenda;ii nrari erau indeosebi pe morsiile Statului. statul posccla,

dupa secularizarea mo;iiior mandstire;ti de cdtre vodd.-cuza, un lnare
d.omeniu. rmpreund. cu mosiile Eforiei Spitalelor, acest d.omeniu in-
semna aproape o p[trime din pdmantul farii. Statul i1 administra,
arendandu-l. Arendarea se fEcea prin licitalie publica. Timpul iicita-
liei era un eveniment agricol gi financiar care punea in fierbere mosierii,
oamenii de afaceri ;i bancherii. De atunci, din cauza acestei faime,
Ministerul Agriculturii a rimas cu titulatura de Minister a1 Domeniilor
15,1

1-tinit" azi, d"e;i statul nu mai are clomeniu agricol. Arcnda pe carc lii-
,-,ist"rt,I o incasa d.e1a arenda;ii sai insemna o sum5. mare in buget'
Ace;tia, megulili de importanla care 1i se dddea din acest motiv, spu-
neau cu o mAndrie desigur exagerata : ,,Itoi platim impozitele".
Roiul economic de cSpetenie pe care arenda;ii il aveau in agri-
cultura ![rii, le crease o situalie sociali ridicat[. In provincie, ei erau
in societate egalii urma;ilor vechei clase boere;ti ;i Ieg[turile de familic
intre aceste. clase sociale erau foarte dese, ceeace nu se intAmpla cu
[egustorii, cari, oricat de bogali, nu erau primili in societate. Dealt-
miiteri mu$i dintre arenda;i erau boerina9i, avAnd cAte o mo$ioare
care nu le satisfacea ambilia, al\i, fii de boerina;i prea mulli in casa.
fancu Nlarghiloman, cel mai mare arend,a; al vremei, tatal lui Alexandrtt
N[arghiloman, culloscutul om de stat, era dintr'o familie de boeri mici,
proprietari in comuna \.erne;ti, jud. Bluzdlu'
Arenda;ii, mai mult ca proprietarii, au fost pionierii agriculturii
noastre. Ei locuiau 7a )ard,iarna ;i vara ;i nu aveau alt[ distraclie decAt
petrecerile printre vecini 9i in tinerele po;talionul cu patru cai inain-
ia;i ;i surugiu. Inv[fdtura agricolS ;i-o flceau lucrAnd ca ucenici Ei
pe urm6 ca tovar[$i pe mo;ia tatdlui, a unui frate mai mare sau a
ir.rrui unchi. StrAngAnd ban lAnga ban, ei porneatl la arendd;ie pe soco-
teal[ proprie atunci cAnd ar.,eau capitalul necesar. ]Iuncitori 9i economi,
manali de patima de a stapAni p[mAnt, ei ajungeau de multe ori si
cumpere -o;iu pe care o cultivau. Nu reu;eau tofi. Cei care se in-
tind.eau peste puterile 1or, cei care nu lineau de scurt treaba, se mutau
1a oras prea curAnd, sau acei pe care ii arnigea 1uxu1 sau
jocul c1e cirli,
intrau in datorii, slrSceau ;i erau repede ruinali. Practica pittglriei 1a
noi din caLtza producliei atat de schimbltoare, cerea pentru a isbuti
o cumpanire in r.,ia!d, care nu se poate dobandi decat printr'o mare
st[pAnire de sine.
Jocul de clrli a fost o boa15. cale cup(insese pe vremuri
toati
societatea. E1 a mdcinat multe averi. In deprinderi de 1ux ;i joc de

cirli mu1!i boeri ;i-au pierdut mo;iile. Arenda;ii, cu toate ci ;tiau greu-
tatea cu care se ca;tiga banii, cadeau 9i ei in ispita. Poate c5 prac-
tica riscati a meseriei lor ii f[cea s5, alunece mai u;or la jocuri de noroc'
In c1ubul d.in oras se juca toatd" iarna cu mii ;i zeci de mii de 1ei-
Ifulfi i;i pierdeau cumpitrrl ;i dldeau patimei toata agoniseala anului
;i cAte odati mai mult. Dar chiar ca jucitori ei nu-;i pierdeau deprin-
derile gospodire;ti. Eqili dela c1ub, unde svArliseri banii flr[ socoteaiir,
 1 5r5

ti dcvetrcau iara;i ccotrotni si chiar sgircili atunci cAncl cra vor[1 c1t,
afaceri. Ilrr mare arendas, care a ldsat o avere frurroasd, era juciitor
pirtimas, dar cand dimineafa, esind dela c1ub, se oprea in pialn sd tAr-
guiasc5., e1 se tocnrea pentru un gologan.
Pe 1a mijlocul secolului trecut, mu1!i arenda;i erau originari clin
Grecia, indeosebi din n,Iacedonia. Am cunoscut in copilirie pe until
din ei, Tonciu, macedonean de origind, care tinea in arend.6 toate mo-
siile de pe malu1 stAng al Ialomifei, intre Urziceni ;i Slobozia. Cunoscutii
ii spuneau ,,arhonda", adicd prinful. r.a curtea 1ui din Grinda;i se
inti.lneau toti agricultorii mari din Ialomila ;i Buziu. linea cash. cle-
schi-.i. Din aceasti splendoare nu a mai rrmas insi nimic, cici la bir-
trinefe, siricit, e1 traia in Bucure;ti din mila prietenilor.
r{ai tarziu, indeosebi in judelele din r[siritul lerii ;i in Dobrogea,
au venit ardelenii, ,,mocanii" cum li se ziceatr. ScoborAli cu turmele
la vale ei r[maneau aci si deveneau agricultori, f6r6 insh. sd.-;i p[r[-
seascd cu totul me seria ancestrali : oeritul.
Printre arendasii mari erau : fralii Seceleanu, Apostolu ;i panas ;

Toma Petcu, A1ex. Seulescu, Co1. So1aco1u, Aloman, pan6., popeea.

Anton Enescu, Panait Panas, Gditan, Gologan, cicei, Danabassi, care
a incercat cultura btmbacului prin anul r87o, perlea ;i alfii.
Toli acegti arendasi lineau mai multe mosii cu suprafete de cu1-
tur[ de peste zece mii de pogoane. cu toati greutatea ;i grija pe care
1e-o da p1ug5.ria, unii din ei nu se mullumeau cu intreprinderile 1or
agricole. rncercau ;i alte1e. Fralii Seceleanu, bundoari, de;i erau pro-
prietarii unei mosii de r2.ooo pogoane, ,,\I[rcu1egti", de;i lineau in
arendi peste o sut1 de mii de pogoane, aveau 3o-4o.ooo de oi, her-
ghelii de cai, cateva mii de vaci si porci in balt5, nu erau satisf[cuti.
Firi de intreprinzrtori in stil american, ei s'au bdgat in exploata{ii de
petrol, aveau schele 1a CAmpina si Bustenari ;i au incercat si alte ne-
gustorii.
Arenda;i,i mari nu se codeau -"5" cheltuiasc5 pentru imbun5ti.tirea
mosiilor pe care le stS.pAneau vremelnic. Construiau magazii, pdtule,
chiar case de locuit. l-nu1 dintre ace;tia, ron r. Popeea, care a tinut
in arendd dela r9o3 1a rgr3 mosia r,uciu-Giurgeni a Eforiei Spitalelor
Civile, a construit in 19o6 un dig puternic, care apdra de inundalia
apelor Dunrrei o suprafati de 8.ooo de pogoane. Aceasth. lucrare a
ficut-o pe cheltuiala sa, I,)foria prelungindu-i nurnai contractul de arendi.
Digul fi"cut de Popeea pe mo;ia }iforiei e ;i azi, in buna stare si con-

_,,-d
 l5b

tinu[ s[ inc6 de inec cele B.ooo de pogoane. Glitan, care facusc

apere
calea feratd ingustd d.e1a mosia Bordeiul-\Ierde,
pe Care o linea irr a_
rencla, pAni 1a Gara Ianc a, avea pentru transportul
bucatelor 4 loco-
motive ;i Bo d"e vagoane de cAte 5'ooo kgr'
Pentru unor intreprinderi atAt de mari era nevoie de
"orrducJr"a pricepuli g6seau,
mult capital. Arenda;ii nu-1 aveau pe tot. cei harnici ;i
1a b[nci 9i capitali;ti, toli banii de care aveau nevoie..
p,entru
insi,
intreprinderile 1or. f i-pi.t*uta, devenise pentru unii o
necesitate su-
fleteascd. ,,Nu m5 simt bine cAnd nu sunt dator, Spunea
odati unul
din ei". ,,Cea mai mare placere e si-!i p1ate;ti datoriile'
ca pe urm[
s[ poli face a1te1e", il complecta un a1tu1' Desigur p1d'cerea pedecare
o m6rturiseau nu era datoriia banilor lmprumutali, ci
sporului ac-
pe carc-'
tivitate a1 gospod"driei 1or sau infiinldrei unor intreprinderi noi
1e puteau realiza prin acest mijloc'
Oamenii u.";iiu nu erau faculi s6 se odihneasc[. Abia ispriveatl
o treaba gi incepeau alta. Placerea de a infiinla, otganiza ;i
conduce
1or atit
era atdt de mare ;i patima pe cafe ei o puneau in
treburile
de puternic[, incat ,ri.i tu bdtranele nu-;i d6deau. thgaz.
l\tintea 1or
*"r"o in fierbere pentru a iscod'i afaceri noi'
".*

,Lr
I
I
 CAP. XXXI\i.
PROGRESUL TEGHNIG.

Proprietarii ;i arenda;ii au fost iriliatorii ;i indrumatorii progre-

sului agricol. Marea schimbare tehnicd prin inlocuirea plugurilor de
lemn cu pluguri de fier, intrcducerea bo::oanelor si a secetdtoarelor s'a
facut din indemnul ;i cu sprijinul 1or. \ oEierii inlesneau !5"rani1or c1e
pe mo;iile 1or cumpdrarea uneltelor de culturI. Fralii Panas, care ti-
neau in arend[ intinderi mari in Ialomila, at garantat firmei \[I. Staa-
decker, pe invoilii 1or, pentru ca ace;tia sd-;i cumpere, cu plati in trei
ani, secer6toare-legdtoare. Mi-aduc aminte din copilSrie, pela rBB5,
cum vagoane intregi incircate cu pluguri ,,Sack" se aduceau la curte
pentru a fi vAnd.ute invoifi1or. Desigur, mo;ierii erau mAnati in aceastl
acliune de interesul 1or, dar mijloacele perfeclionate de culturd, in-
1t'snite de ei, foloseau deopotrivi ;i !6rani1or.
Pe atunci nu se pomenea de ,,ofensivd agricole". Iniliativa agri-
co16 era toatd in seama arendagilor ;i proprietarilor de mo;ii. Ei ;i-au
indeplinit cu prisosinld indatorirea : au introdus instrumentele tehnicei
moderne in agricultura fdrii, au seleclionat mecanic seminfele, au rds-
pAndit cultura grAului de toamnE., inla.cuind grAul de primivard ne-
sigur. Au introdus ogorul sterp, ardtua de dou[ ori pentru grdt, ogorul
de toamn[ pentru semdnlturile de primdvarl, saramuratul grAului, au
rdspAndit cultura legunrinoaselor, indeosebi a mazdrei ca bun[ pre-
rnergdtoare pentru grAu. Au inlocuit in B6rdgan lanurile nesfAr;ite de
mei prin cultura mai spornicS" a porumbului.
Marii agricultori au fost pionierii plugiriei noastre. Ei au intins
cultura, indeosebi a grAului, pe tot intinsul larii spargAnd islazurile,
scolAnd pidurile ;i m[rdciniqurile. In perioada dela r83o pAni 1a r89o
158

ei au fost, in regiunezr c1e rr.srrit, factorul pri,cipal agricol. populatia

fiind rari si !5.ranii neegili incr. din pistorie, nrarii agricuitori ,o irriap-
tuit aproape singuri tot progresul agricol a1 lerii. rn aceast5 perioadd
eroici ei lucrau cu inventarul lor si cu muncitori strd.ini, caci taranii
se mullumeau si creasci vite gi s6 are pulin p[mant pentru porurnlr
si orz. Atunci graul se putea cultiva numai cu inventar boeresc.
Se va zice : astrzi asistenta Statului a inlocuit-o pe a mo;ierilor
;i e nrai ieftin5". Dar care ofensivd agricol5. a Statului nu costi ni1pic
pe !6ran ? Daci instrumentele i se vand cu un spor mic peste prelul
de cost, de c6tre cooperative, cAt cost5 in schimb aparatul numeros
care supravegheaza aceasti. distribulie ;i cine il plate;te ? Nu tot punga
tS.ranului ? Deosebirea e numai c5, atunci, pe vremea culturii mari, e1
piatea prin muncd, iar acum prin impozite directe sarl inclirecte, aclica
prin bani.

Grajduri.
Foto Ing. Al. Garofiid.
 cAP. XXX\'.

MARII AGRIGUTTORII.
Nlarii agricultori din trecut nu trebue judecali dup[ mlsura fer-
mierilor din apus, nici mlcar a celor de peste munli. Un prieten care,
de;i mare proprietar, nu-i iube;te, imi spunea odatd cAnd vream si-i
explic insemnitatea pe care ei au avut-o in economia lnrii : ,,dstia
nr1 era11 plugari, nu a\reatl mdcar o vaci cu lapte".
Ii arlr-r'iirat. Lr vremea din urmi, c5.tre sfAr;itul plugarie;, mari.
urrii rlirrtrc arrttrlasi. indeosebi in Oltenia, nu tineau r-ite Ei nici nlr cres,
tearr 1-riis:iri. I'li Ir11 aveau de multe ori, drept inr-entr,.r, decit o irri-.cir
cu tkri cai. Toatii trrrl;ia o lucrau cu firanii. Insa plugarii mari ai r-renrri
trecutr. atat cci care i;i lucrau mo;iile cu inventarul 1or, cit ;i cti
('art h lttcrau l.rritr irrr,r-,ieli cu tiranii, aveau tolr spirit de intreprindcr.,
rlr' organizarc ,{i d.e conctucere. Altfel nu puteau isbuti. oameni aspri
pcntrrr ci, pentru siuiira;ii si nruncitorii 1or, ei aveau simlul da-
torici si cralr z-iua;i utxrlrtea er"r griia rrrr-rsiei. Cuno;teau treburile p1u-
gairc.sli, nrai bine ca nrrriti sptcialisti rlirr ziua de azi;i sub conducerea
lor agrictrltrrra I{onranici tuici cxporta -l(io.ooo vagoane de cereale de
o calitate rccunosctlta, ciirr carr rir),ooo numai grAu.
Plugarii mari din trectlt trebue asemuili mai degrabi cu unii dintre
rnarii intreprinzitori agricoli din Stateie-Unite, astfel cum ii descrie
d-1 A. Pan6, dup[ calatoria sa in America. Acolo marii fermieri nu lin
vite ;i nu cresc pdshri, se hranesc in mare parte cu conserve, iar pentru
lucrarea p6mAntului ei au numai ma;ini. Ei stau 1a mo;ie numai pe
timpul seminatului ;i recoltei.
Intreprinz[torir nostti agricoli aveau puline masini. Instrumentnl
tr'ltrtic c1e prodttclirrne a1 prlugririei mari clin trecut a fost in vrctretr
16r)

din u.rmi ;i mai cu searne in regiunile cu popuialie deasd : vitele ;i

murca fdranului. Dar nu marii intreprinzdtori au creiat aceast[ orga-
niza\ie, ci au gesit-o facuti ;i au folosit-o.
Alcituirea noastri agrafe trJ e produsul unei evolulii naturale,
ea a fost ulmarea unor legiuiri. I,egile aglare nu au fdcut insir ![rani
c1e sine stdtitori. Din pricina micimei lotului, improprieterilii
nu puteatr
si trdiasc[ numai cu ce 1e prod.ucea pamantul dat de stat. Peiltru
intrelinerea 1or ;i a vitelor, ei erau nevoili sd mai caute pSmAnt aiurea'
pdmAnt ;i nu 1ucru, cici 1otul pe cafe 1i'1 d.[duse legea, de;i mic, ii
obliga totu;i sn lie vite de munca, s6 aib6 plug ;i car, s6 fie plugar.
f,otut ti mai lega ;i de sat, cici nu-1 puteau vinde decAt cu multc
greutdli ;i numai ![ranitror muncitori lipsili de p1mAnt'
Iatd'cum legile d.e improprietirire au creiat instrumentul tehnic
d-e procluclie al piugiriei mari : \drani cu petece de
pdmAnt neindestu-
lirto^are, care, ins6, prin aceasta ei erau obligali sa lini vite,
plug ;i
caf, devenind astfel invoilii obligali ai mo;ierilor. Aceast[ structurir
agrare a kftatrziat cultura in regie a mo;iilor ;i a impins Ia pastrarea
c6 1e f[cea rentabile prin pu-
;i chiar 1a sporirea latifundiilor, pentru mari dep[rtari cu ajutorul in-
tinla cultivarii ieftine a pamantului 1a
r.entatului ldrdnesc.
clasa arendd;eas cd,, atdt de folositoare ld.rii ;i care a avut un ro1
atat d.e insemnat in desvoltarea plugiriei noastre, a fost mult ;i pe
nedrept hulite, atunci cAnd politica gi literatura a inceput s5. agite
chestia !6rdneasc[. Arenda;ii au fost ispa;itorii tuturor suferinle1or
t[-
r[nimei, suferinle in mare parte datorite ins6 ie;irei prea repezi a !e-
ranilor din regimul patriarhal ;i, din aceastd. caazd", nepreg[tili pentru
a se adapta noului iegim fiscal ;i de schimb. Poate c5" in ultimul de-
ceniu, inainte de expropriere, clasa arend[geasci a plugarilor de rne-
serie incepuse s6 fie impestti)atd. d.e speculatori, care nu aveau alt6
legaturl cu pdmAntul decat cA;tigu1. Acest fapt nu- indreptalea insi'
hula care s'a intins asupra intregei bresle'

Impotriva relelor urmiri a regirnului arendi;esc, ![ranii glsisera

1eacu1 Prin ob;tiile de arendare ei inlocuiau, cu incetul, arend'a;ii'
Aceastl evolulie normala nu a fost pe p1acul oamenilor politici' Ei
voiau o reforma rac1ica16 ;i repede. De aceea, in 1ocu1 arend6;iei, carc
 lol
putea fi o ;coaia ;i tnijlocul unei seleclii pentru lirratri, ei au preferat
exproprierea ;i improprietirirea dupl formula cunoscuti : pimAnt celor
ce n'au. CAnd in t9r8, la Iagi, am voit prin legea arend[rii obligatorii
s[ revin ]a arend6;ie, calea normali a ridicirei ![riniuei, nt1 am is-
lrutit. I,egea a fost abrogatd inainte si fie aplicati.
Desfiinlarea agriculturii mari, prin trecerea prea repede ;i fira
alcgere a pdmAntului marei proprieteli in mAini nepreg[tite inc[ s[-1
prirneasci, a sguduit din temelie economia na\ionala. Sciderea produc-
liei agricole, determinati de aceast[ operalie pripiti, a avut urmiri,
care, nici azi, dttpd doudzeci de ani, nu s'au 9ters1). Exproprierea mo-
;ii1or a sdruncinat gi alcituirea noastri politici ;i socialir, clci a des-
fiinlat clasa care era regulatorul moralei publice ;i din sinul cirreia
se recrutau cea rnai mare parte a conduc'itorilor Statulrri.

r. Dnpi statistica Ministerului t1e Agricultur5, rnijlocia protlucfici la hcctnr pe irrtrergrr trLri,
tirrrp e1cprtrusprezece errri, a fost:

in anii rgoo-r9r4; ial in anii r9z4-rg3S;

gr6u r r, i-, chiutale 1a ha, 9,2 chintale la lra.
otz 12, T 9,I ,,
porurrb 7 5,4 8,o
In tceste cifre se oglirtrle;te trtgedia ecotrotrticii care c rlrrrtat cxlrrolrrit'rci.
f:. (irrr'tlirl--Agrit-rrllrrrr vcrhe.
 CAP. XXX\TI.

oRGAr{ rzATrA PROFEST ONALA.

;\gricultorii mari, proprietari ;iarenda;i, sub conducerea cirora

sr^ irii;:lririirr 1r:rrft'ir cea mai insemnatd a productiei noastre economice,
;rr ii tri,lrrtii ";i riilrr:r ;i iri irr,litic'a at'ciasi irttAietate pe care ettt atttt-o
;-. ....-,..-,,i.. r.,,ii

\tr liti iivll ,r. I,'irea lor irrrliviil,rr:r1.1 1\:r-ilirri irl('ir sl.ritrsii ctl file-
\r.1-iri, 1)oilti: si ltasivitatea 1or fata rir'1rt tt iLir r'r.ii lirlitittt'perso1la1i,
i-ri irrrliii'rlti'l:t sh. fie un factor hotaritoi :ii i.,r.,iitiii't. Liti;tr 1)t vrenlea
lr,'1i:{ii1or rr:sl rirrsi', ei au urtnat, mai totdt-ALi1iri. )rl1l1(t:ii iLctili si itr-
rlr:i;rnr,ti cari,r:orr{li1('eA11 partidele politice. Nici politieLi L.e(.',11()1uitri. eiirt'
ii rrtirqt'ir irr i'ost-uri1t 1or gospodire;ti, nu au ;tiut sa o itrclrurn.-zt'.
.\stit.'1 :rr.:t,ril nrart' ri1 drllurtzirii convenliei cu Austro-Ungaria a prttttt
ti irrielrtlril iu],,rtrir':r. 1,,t. intr'o vreme cAnd exista ttn colegiu electoral
iu ,.'rr1-t l)i-{.'})riut.t.f ii rilir-kratL elrr(.)ape jumatate din ale;ii parlamentului.
'l'ot astfel ;i exproprierea. Aceasta s'a f5,cut, desigur, cu consinrli-
rriintul ior, dar fdrE o acliune sustinutu pentru a face ca inf[ptuirea
r.i sir lie socoteale Ei de latura economicA a problemei.
1.'r,rprietarii mari, cei care ficeau politic5, nu au fost nici ei prea
lit.lt apiratorii intereselor plug5.re;ti. Destul de avufi, _- grAul se
vindea binr ei erau mullumili, dac[ nt1 pleteau prea multe fon-
cirrri. I'rc,hleme1e economice nu-i interesau prea mult. Politica 1e aca-
para tr,rati activitatea. Chiar cei care cuno;teau chestiunite economice
;i partir:ipau la tle-sbaterea 1or in parlament, nu aveatl tenacitatea ;i
i,'ontinuitatcit ri('r'csar[ pentru a impune adversarilor cont ingerea 1or.
lrrau rnai nnrlt <iilctarrli ai politicei plugire;ti.
'\ii-arhrt' rrnrinte rlc rt-'\.izuirea tarifului vamal din r9o4. Era
1a

t':ir-rrrr l1rrr'.'rrrrrl lilrcrul ;i I,,mi1 Costinescu sttslinea proectul modifi-

 163

('ator care iufiinla mS"suri noi c1e apirare a itrdustrir:i, prir. ridicarea
tarifului. Urmarea acestor m[suri lnsemna scumpirea rn5.rfurilor in-
dustriale ai ciror cumpdritori eriu in majoritate agricultori.
Nicu F'ilipescu, mare agricultor ;i frunta; a1 partidului conservator,
r.orbe$tc impotriva proectului de lege. fntr'o cuvAtrtarc documentati
;i amluunlitn ei aratl" neajunsurile ridicarei tarifului varnal ;i scum-
pirea vielei care va urma de aci pentru to!i. Discursul lui a impresionat
adunarea si cAnd s'a scoborit dela tribun[, insusi primul rninistru D.
A. Sturz.a, i-a ie;it inairrte ca s1-1 felicite.
Discursul lui Nicu Fiiipescu a fost ius[ rrunrai o rnanifestare li-
terari de politicd agrar6., c[ci el nu a stdruit in lupta pentru amendarea
proectului <1e 1ege.
Nlo;ierilor 1e p16cea prera mult si rneseria. Bfuruesc c5. Petre Carp,
ce1 mai de seam[ om politic pe care 1'a avut !ara, era bucuros cind
trebuia s5" plece dela guvern, cdci aceasta insemna pentru el intoar-
cerea la plug5.rie. I,a fel au simfit qi alfii.
Individualismul exagerat, patima meseriei si pentru mu1li hpsa
t1e inlelegere a intereselor colective, a impiedecat pe plugarii vremilor
trecute s[ aibi o conducere hotdrit[ in politica economicZt a ldrei.
I-a impiedecat chiar mult timp s5" infS.ptuiasci si organuzalii1e de breasl[
care i-ar fi putut ajuta atAt de mu1t.
Prima manifestare in aceasti direclie a proprietariior mari este
o diplomd de membru al unei ,,Societ[!i de Agricult:ud. a I{omAniei"
liberati paharnicului fon Lahovary in anul 1835 gi semnatd ca pre-
;edinte de }Iihai Ghica, fratele Domnitorului. Activitatea acestei aso-
cialii nu trebue si fi fost prea insemnatd, clci nu a rimas nici o
urnri. Abia in anul r88g ia fiinla prima organiza\ie profesional6 a
plugarilor : Societatea Centrali Agricold, avAnd ca obiect rispAndirea
metodelor culturii ralionale prin disculii, publicafii, cAmpuri de ex-
perien!5, expozifii, concursuri Ei premii. Ea ;i-a ind.eplinit in nare
parte menirea, cheltuind, in publicafii, premii ;i expozilii sume insem-
nate. Primul presedinte al Societilei a fost Ilie Niculescu-Dorobanlu,
dela r8B9 pAni la t$g6, iar ce1 de azi e fit:J 1ui, Ilie f. Niculescu Do-
robanlu1. O continuitate destul de rari 1a noi.
Se vede ci sosise timpul ca plugarii sd se destepte, cici anul urmltor
ia fiinla ,,Societatea .Lgrard", iar peste doi ani ,,Sindicatele agricole".
Societatea agrar6" a marilor proprietari a fost infiinlat[ in r9oo.
Priurul ei pre;edinte a fost $tefan D. Grecearu, care pe lAnga agricul-
'161

tttri, s'a manifestat ;i in politici ca 11n distins specialist in cliestiunile

financiare. Activitatea societilei a fost destul de insemnat[. Prin in-
grijirea ei s'a infiinlat ziarta.l ,,Agrarul", orgau de apirare alintere-
selor plugire;ti ;i s'au linut rnai multe congrese agricole irr care s'an
discrrtat problemele carc interesau agricultura : conventii cornerciale,
tarif vamal, etc.
Scopul principal al societ[fei a fost crearea unei doctrine agrare
si sprijinirea unei politici economice care s5, lie seami de interesele
agriculturii. 0 marrifestare de ordin practic a Societilei Agrare a fost
expozilia agricoli din rqo,+, patronatir de Regele Carol I ;i care a
avut rtn frtrmos sttcces. Toli agricultorii nrari au contribuit 1a izbAnda
ei. Ilnii, ca f)omerriilc Coroanei, Gh. Gr. Cantacuzino, Fralii Sece-
leanu ;i alfii, aveatl pavilioane proprii in care isi expuneau produsele 1or.
In sAnul Societilei Agrare s'a discutat si problerna organizdrei
economice a plugarilor, in primul rAnd prin infiinlarea sindicatelor
agricole. Astfel in congresul din t9o2 s'a propus un ante-proect de lege
in acest sens, raportor fiirrd P. Buescu ; iar Stolojan, llinistrrrl Agri-
culturii de atunci, intocmise si e1 un proect de lege. Totu;i, numai
dupa zece ani, sindicatele agricole si Iluiunea 1or au fost infiirrtate
prin legea dit zz Martie, rgrz, mirristru al agriculturei fiind Iorr T,a-
hovary si secretar general Gh. Lucasierrici.
Sindicatele agricole au fost infiinlate din indemnul marilor agri-
cultori : D. ;i N. Seceleanu dela M[rcule;ti, Gh. I,ucasievici dela l,r-
leasca, G. Iliescu-Mdciucd, Emil Briescu dela Scurta, I,ld. Burbure
dela Dersca, D. Greceanu, P. Protopopescu, C. Pariano din Dobrogea.
I,)i au constituit gi primul comitet a1 Llniunei Sindicatelor Agricole.
Activitatea llniunei s'a manifestat mai intAi prin publicarea unui
buletirr siptdmAnal, in care se discutau probleme tetrnice ;i chestiuni
economice agricole. ,,Buietinul Uniunei Sindicatelor Agricole" era r6s-
pAndit gratuit in toatd !ara. Impreund cu Sindicatele agricole, Uniunea
a organizat r8 expozilii ;i concursuri agricole imparlind numeroase
premii. Ea a luptat pe terenul politicei economice apirAnd irrteresele
profesionale a1e agricultorilor. Dup5. r5.sboi, in situalia noui creat[
agriculturii prin politica de ocrotire a industriei ;i de suslinere a cla-
selor origenegti, Uniunea Sindicateior agricole a dus o lupti ddrzd"
pentru apdrarea agriculturei intr'o vreme cAnd, pentru echilibrarea bu-
getului ;i pentru ieftenirea viefei, se pr1fl.ear1 taxe de export carc aphsar.r
considerabil producfia agricold.
 I (i5

Din inifiativa Ilniunei s'a ajuns la sindicalizarca cultivatorilor <1e

sfcc16 ;i 1a organtzarea valorificdrei 1Anei, acliunii cu un rezultat eco-
nomic si social mullumitor pentru plugari. Tot dela ea a pornit
introducerea in tafi. a culturei'soiei qi seminfei de sfecld. de zahdr,
promovarea grAului de calitate, imbunitS.lirea rasei bovine de step6,
rispAndirea culturilor de orez, etc.
rn tot timpul Lrniunea ;i sindicatele agricole s'au nranifestat ;i
pe tirAmul practic aprovizionAnd agricultorii cu: sfoari de legat, sulfat
de cupru, saci, masini, seminfe, etc.;i iniesnind d.esfacerea produselor 1or.
Pentru sustinerea intereselor economice ale plugarilor, din iniliativa
I'nitrnei, s'a infiinlat in anul'tgz7 ,,I,iga Agrari", organ politic care
urma s5" strAngS pe toli agricultorii, fdri considerare a pirerilor 1or
politice, intr'o orugniz.atie care s6. activiteze pe langa partide ;i gu-
vefile in scopul de a rezolva cu bine chestiunile care priveau agri-
cultura ;i cdrora politica nu le didea toat6. intelegerea.
Pre;edinfii uniunii sindicatelor agricole au fost dela infiinlare ;i
pdnl' azi : D. seceleanu, P. Teodoru, Principele c. Basarab-Branco-
veanu ;i C. Garoflid,).
Tot in antT rgtz i-a fiin!6 o societate tehnic5 a plugarilor mari :
,,Societatea Nationali de Agricultur[". Ea a fost intemeiat[ de N.
F'ilipescu, omul de stat cunoscut ;i mare agricultor. Societatea avea
ca scop promovarea intereselor plugiriei ;i in deosebi selecliunea ce-
realelor- Pentru aceasta in anul r9r3 a fost adus in )ard cunoscutul
seleclionar Nilson trh1e de 1a Svalof din Suedia. Dupi directivele 1ui
s'a inceput selectiunea metodicE a cerealelor 1a noi, In anii din urm5.
actiunea de seleclionare a cerealelor fiind intreprinsd. in stil mare de
Stat, prin Institutul de Cercetlri Agronomice, activitatea societilci
s'a mS.rginit la organizarea unor serii de conferinle de ordin econonric
si technic, urmate de disculii adesea ori foarte interesante. Din aceast[
practic5. a isvorit ideea transformirii Societilei Nalionale de Agricul-
turi in ,,Academia de Agricultur5" 2).

r) DupE irrcetarea din v.iafi. a lui Garoflid, pregcdirrte ril lluiunci a fost ales I)1. Jng.
N. ][aret (nota editorului).
:) Azi societatea este desliinfntd, infiinllirrdu
se in loc A,carlemia de Agriculturd din I{o-
tnAnia. I)rimul pregeclinteal -'\cademiei a fost C. Garoflid, iar dupi incetarea rlirr viaf6 a 1ui
C. Garoflid a fost ales I)J A. l,an5. (nota cditorului).
I tr6

Dcla irriiin{are ;i pArra azi pre;cdirrJii socictalii arr lost: N. Iri-

lipescu, Gh. f,ucasievici ;i C. Garofild.

Cu toat[ activitatea conducitorilor, asocialii1e profesionale agri-

cole nu au reugit s6-;i indeplineascd scopul decAt in parte. fn iupta
cu diferitele guverne pentru suslinerea intereselor plugire;ti, punctnl
1or de vedere n'a biruit intotdeauna. De multe ori interese potrir.,nice
agriculturii au zid[rnicit actiunea 1or.
Cattza principalS. a neisbutirei tLnei politici agrare, intr'o !arr1 de
agricultori, se datore;te faptului ci numai o minoritate de piugari,
cei care nu ficeau politice, se grupau in jurul asocialii1or. Cei1alli, cei
mai mul1i ;i cei mai activi, intrati in partidele politice, pierdeau liber-
tatea d.e gAndire ;i adoptau in problemele agricole pdrerea partidttlui
din care fS.ceau parte, chiar dacd, uneori, ea era in contradiclie cu
interesele reale ale agriculturii.
() caaz6. de slabiciune a fost ;i lipsa d.e disciplina a plugarilor.
I\{Ana!i de un individualism prea pronuntat ei se incadrarl greu in ac-
liunea colectivd. Cei mai rasdrili lucrau de unul singur, fari a line so-
coteald de directivele organizatiiTor profesionale. \-orba ca 1a noi e o
!ard. de sefi se adevereste pe deplin in plugarie. Fiecare avea pireri
proprii in chestiunile agricole 1a ordinea zi7ei. Ei le r[spAndearl cu t1;11-
rint5. in partidele din care fdcearr parte si de multe ori conclucltorii
politici se serveall de aceste informatii l[turaluice pentru a lovi in poiitica
intransigentl. a organiza\iilor plug[re;ti.
IIai era o categorie de agricultori, poate cei mai buni, cari, retrasi
1a mo;iile 1or, se desinteresau complect de problenrele politicei agricole,
de;i, d,e1a buna resolvire a 1or d.epindea si sporul activitalei 1or profe-
sionale.
Toate acestea explica de ce agricultorii nu au putut impune gu-
vernelc,r o politic[ de suslinere rea16 ;i continu[ a intereselor plug[-
reiti. Lipsa aceasta s'a arS.tat ;i mai mult atunci cAnd prin votul uni-
versal elita agricola a larii nu a mai insemnat aproape nimic din punctrrl
de vedere electoral. Atunci, intr'o !ard, in care plugarii erau in majo-
ritate, s'a putut duce o politica de apisare a preturilor agricole, fir[
alti opozilie decAt a unui mic numir de mari plugari, conducatori ai
organizaliilor de l:reas1ir. !5.ranii n'au inle1es decit prea pulin care
 tb't
crau adevaralii lor pricteni. 1,) drept cd ;efii politici avuseser5, grijc
s[ inscrie ,,Primatul agriculturii" in fruntea programelor, pe care le
r[spindeau mullimei inaintea alegerilor.

Am terminat povestea agriculturii care a fost. Poate am sc[pat

multe din vedere. A$ii mi vor complecta. CAnd mi uit inapoi, timpul
agriculturei trecute mi se pare atAt de depSrtat, incAt dacd. nu a;i
vedeau urmele lui, agi crede c5. nu a fost, atAt de mult imprejurarile
agricole noi se deosebesc de cele vechi. De aceea mullumesc d-1ui
Prof. Corn5.feanu care mi-a dat prilejul s[ triresc iarS;i vremea cAnd,
indragostit de plugarie, nu credearn sa fie o alt6 meserie mai frumoasi..
 TABLA DE MATERII
Peg:

CuvAnt inainte
5
cnp. I. Situafia mogiilor
- Stepa
9
9
Viala in stepi I2
Pidurea I3
SalcAmul r4
c*P. II, * Pim0ntul t6
cap. III. Istoricul mosiilor
- Vqlgarea mogiilor
r9
20
Hotarele mogiilor OT
}\fogiile Statului oo
Satele noui oo
I\,IovileIe oa
Drumurile 24
Hanurile gi holii de car 26
c"p' IV. _ Administrarea mo$iilor
c"p. v.- Organizarea tehnici a culturii marl
28
3r
Inveutarul
3r
Po;talionul
32
Oile
34
Ciobanii
36
Porneala oilor
3B
c"p. VI. Ecaretele
39
cup. VII. Organizarea muneii agricole
45
c"p. VIII. Invoiala agricoli
47
Cum si fdcea iuvoiala pentru p5mAnt
47
crp. Ix. Implrteala pimflntutui
c"p. x.-- Conducerea exploata{iei
49
52
Munca cAmpului 52
c.p. xr. Punctul de vedere social 5+
cup. XII. firanii plugari 57
cup. XIII. Civilizafia 6o
c"p. XIV. Sufletul tiranilor 6z
170

!re:
xv.
cop.
- Muncitorii
Cultura iu regie
65
66
crp. XVI. Cooperafia. 6B
c"p. XVII, - Tehnica agricoli
- GrAul
7o
7o
Ogorul. 7r
SdmAnla : ., ., 74
Musca Hessiloi 75
C"p. XVIII. Cum se flcea semlnatul
- Semdnatul . .'
76
76
Seceratul Br
crp. XIx. _- Treerul B4
Ilagini;tii . . 86
Crp. XX. Morilritul
C"p. -
XXI. Froductia
92

XXII. -
95
Cop. C6ratul qi vflnzarea
XXIII. -
97
Cap. Cultivatorii de grflu I o3
C.p. XXI\I: - Cerealele de primivarl I o8
Cup. .XXV. - . i.. rro
-Porumbul
Cultura porumbului III
Crp. XXVI. Rapi$a
- Contabilitatea rr5
C"p. . XXVIL 116
- Reritabilitatea ar7
Creditul rrB
Cup. XXVIII. Bilan[ul agriculturii noari . T20
Cup. XXIX. - Via . 122
C"p. XXX- - Plugiria mare . i r27
- Seceta lizB
Cup. XXXI. Arendigia
- r34
Cregterea vitelor 437
TArgul Dr5gaicei I3B
Cup. XXXII. Cregterea vitelor in trecut 14r
- Oile r42
Caii . r43
Pogta a45
TamaslAcurile I48
Cap. XXXIII. Indrumitorii agrieulturii r50
- Proprietarii r50
Arendapii r53
Crp. XXXIV. Progresul tehnic 157
Cup. XXXV. - Marii agricultori r5g
Crp. XXXVL - Organizalia profesionali t6z
-
 TIP.{RITIN ATELIERELE S.A.R.
, cARTEA RouaNE ascA" ott t
BUCUREITI B-DUL REGELE
CAROL I, Nr. 3. REG. CO-
TTERTULUI Nf. 311/e31 SOC.
ILFOV, IN tUNe OCT. 1943
I
 a-

50398-9{il PnETUI lEl 600.-