No. 3. 17 1910.

Redactia Administratia, Strada Mântuleasa No.

www.dacoromanica.ro No. 28.057.
 No. 3. 17 Octomvrie 1910.

Anul XIV.

DE REDACTIE:
Kalinderu, P. Grbovieeanu, G. Cosbue, G-1 P. V. Nasturel,
Gb. Adaineseu, I. P. V. S. N. Nicolaeseu,
Gr. Teodossiu, C. C.

Abonamentul in an lei 5 Abonam. in pe an lei

pe 6 3 Un numär
leu pubileitate,
manuseriptele se a rd.
Redactiunea rezervá ca, din articolele
ce nu se vor dea numai
extrase sau rezumate.
SUMRRUL:
3p. Pope5cu, Norocul lui Toma: De unde poate
fie in casa lui.
A. Gorovel, Despre
A., Congresul primar.
Ir. Pope5cu, Boalele oilor caprelor : Páduchii.
D. Teleor, Ingrijirea viilor: Filoxera mana
I. M. Datoria de umanitate.
Morti sare ori in miere.
Pr. N. Despre concubinaj
DIN ZIARE REVISTE:
G. Tofan, Miscarea cooperativâ a Românilor din Bucovina.
Dr. Spaimele de noapte ale copiilor. - de mac
ca pentru
SFATURI PRACTICE :
Ca scoti dopul.
CRONICA:
D. Corjan, N. Popovici, Scrisoare câtre Redactie.
ILUSTRATIUNI:
dela Palatul din Potlogi.- Vedere a din Potlogi.
PAGINA :

A. asculti bine este sfatul unei neveste» 2 ilu-

originale de D.
PAGINA COPIILOR:
Jocul de a cälâtorii
SUPLEM :

Buletinul activitätii sociale a anul

17

www.dacoromanica.ro
 lui Toma.

De poate sá fie casa lui.

ulte gospodárii dau - spune

Toma - din pricina neghioabe a
bärbatului. Doamne, multe lucruri mi-
nunate de mai sunt rânduite
lurnea asta!
- De ce-ti rnuierea, mäi nepoate, -
-
eu pe nepotul Ion, däunäzi.
nebätutä,
n'o bat, Tomo
moara neferecatä !
zice
- Nu-i adevárat, nepoate zic - ascultä-rnä pe
mine, eu am väzut mai multe lurnea asta !
sä-1 judec.
Bine, mäi ! Tu, luat muiere
ai luat-o din drum ? N'ai luat-o casä de
gospodar ? Oare al de socru-täu, de-ar fi
tu ai sä-ti bati joc de fata , numai pen-
tru näzärituri pustii, fi dat-o ei
tine, ? Cum mai poti tu da ochi cu al
de socru-täu, ? Viata asta
plinä de greutäti amäräciuni ; apoi, crezi tu
dacä dai piciorul dragostea ajutorul
pe cari necinstesti, le bati
iubirea cu altcevä ? Voiosia pe care
o aduce dragostea nevestei a bárbatului
gospodärie este mai de toate comorile
de pe lume. Tu dai seama atunci
bati muierea, ei
tu singur, sä-si caute mângâiere altä parte. Eu

www.dacoromanica.ro
58 ALBINA

nu glumesc, de-ti spun lucrul acesta : durere,

are nevoe de Ruinea care i-o faci
rei o e mai dureroasä decât chiar lovi-
turile. -Cade
Ce
care
un lemn
mai mare durere
rupe o
cap, ori
- o
zicern.
când
rupi o un picior. ori o coastä ? Durerea asta
o rabzi ti-a adus-o Când tu
muierea, nu-i vorba aici de durerea tru-
ci este o durere mai mare: Este
rerea Este vorba de umilirea pärtei ace-
leia din care Dumnezeu a pus-o
din suflarea sa, chipul asemänarea
Lui. Aici e cel mare! Vezi, ? Nu poti
dragoste se sufletul de col
te urnile0e, f de col ce-ti sufletul
de muierea ta n'o caute
ostoirea durerei suflete§ti parte;
o rabde umilirea dela mine:
Sufletul ei se va de tine, locul
iubirei ura. Ura aduce dânsa
mänia. Iti vine la socoteald casa ta
cu un ? Mantuitorul Hristos porunce0e:
pe aproapele ca pe tine !» Cine
poate fie mai aproape, aici pämânt, decât
muerea ? Vezi tu ce mare faci, te-abati
dela porunca DumnezeeascA ? vrei tu ti
ajute Dumnezeu sä-ti bine,
le§ti suflarea Lui, pusä sufletul muiorei tale? !
Dar nu numai puse
ne opresc dela ne bine, lumea
asta sunt multe lucruri de
de ; numai de-am sä le
nu trecern pe dânsele cu
Ia te uitä, de lurnea paserilor.
Te scoli dimineatA te intâlnesc angáriile
Le-arunci le saturi pornesc pe ici colo.
Paserile, tot cu ce-au cu ce dat
dela Dumnezeu: de scurmat. Se vede au
nevoe ele de bucate mai deosebite
tele noastre, ca gustul. peste

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 59

ori un ori o de
Ai bägat Cucosul nu
hrana peste care când cu
bire cari din toate le
sä hrana de Vezi ?
partea din neamul lui.
Ai tu vre-o ca un la
? bagi de un lucru minu-
nat. De sarA, chiar de
i-ar de foame, decâteori peste
mai deosebitA, chiamä mereu
o Va el tot ce gäseste mai
bun se la o parte.
tu, atunci când bati
Tea, ori o ori spui vorbe de te pui
jos deck angAriile tale? !
Ai vAzut tu ca boul dea cu cornul
? Ai vAzut tu vre-un cal dând
copita partea femeeascd a neamului
tu vre-un luându-se la
partea lui N'ai Ai
de cucosi, de cai de de câni
berbeci, de tauri toate dobitoacele parte
dânsele, fiecare neamul dar
n'ai parte a dobitoacelor luând
la partea femeeascA a Va Toate
dobitoacele tale de partea cinstesc
partea femeeasch a Vezi tu,
nicule, atunci bati ne.vasta, ori ti-o bat-
te pui mai jos decât dobitoacele tale? Nu
tu chiar lumea dobitoacelor se bat
ori numai femeile
tre niciodatA nu-si
voinicia de partea lui ? Te gândesti
tu dobitoacele sunt au mai
purtarea partea feme-
! Pentruce-a Dumnezeu omului darul
cuvântului ? Au a Dumnezeu pe
cu minte cuvänt le-arunce la oparte
dea pornirilor de ?
zic eu de Chiar dânsele

www.dacoromanica.ro
 ALBINA
60

cinstese partea femeeascd a neamului ! Mintea

datä ornului ca judece cu ea pue frâu
pornirilor, cari pun pe mai jos decât pe dobi-
toace. judecata omeneascd, dreaptd,
poate ciocnirile
a femeilor dânsele, mai
tos se cuvine ca aceastä durnnezeeascd
pentru pacea, linistea,
rea la bine a bärbatului nevasta sa
In viata mea am fost cumpAnit
faptd, fatä de nevasta mea. Am umblat eu In
lea a umblat ; fata nevoilor n'am
desnädäjduit ; voiosia ne-au stat
teajutor biruit. Nici o n'am dat
urei intre noi. Se vede numai s'a
Dumnezeu de noi nu
ca la sä
ajutorul
däm 5piridon

din palatul
Comis. mon. istorice).

www.dacoromanica.ro
 LEGILE TÄRII
imprumut.

lui Ion un cal ca sa se slujeasca de el, la

lui, indatorat a-mi da calul Inapoi, la
cutare timp, alte cuvinte ti fac un bine, nu
trebue sa-mi nimic pentru aceasta.
acesta se nume5te comoclat.
Se poate da In comodat lucrurile cat
cele nemi5catoare. De pilda, daca am o casa a mea,
ori tiu una cu pot sa las pe un prieten stea
Intr' o odae, fara sa-mi plateasca nimic pentru aceasta.
Daca bani, s'ar cherna ca s'a format Intre noi
un contract de Inchiriere.
Prin urmare contractul de cornodat este gratuit,
lucrul imprumutat ramane al proprietarului. Cel care
da Imprumut se nume5te comodant; ce
Imprumut se numeste comodator.
Comodantul are Indatorirea sa nu ceara Inapoi lucru
Imprumutat, mai mainte de termenul care s'a
sa plateasca comodatorului cheltuelile pe care acesta
ar faca pentru pastrarea lucrului, pe
care daca nu le-ar fi lucrul ar fi putut
sa se piarda sau sa se strice.
Daca mi-a Imprumutat cineva o fara sa-mi spue
ca are un cusur mare, imi primejduesc viata din
pricina acelui cusur, comodantul are Indatorirea de a
ma desdauna.
care Imprumut (comodatorul) este obligat

www.dacoromanica.ro
62 ALBINA

sa Ingrijeasca lucrul Imprumutat, ca un bun gospodar ;

sa se slujeasca de el numai dupa cum a fost invoeala
sa-1 dea la timpul hotarit. El nu poate sa
dela .proprietar cheltuelite le-a facut, lucrul
Imprumutat, pentru a se de el. Daca-mi
un cal, nu pot cer plateasca mie ce
am cheltuit eu potcovitul, pe timpul cat m'am slujit
de el.
Daca Imprumut lui Ion o kilograme de
ca sa mi-1 peste o luna, se Mtelege ca el
are sa-1 ori are vanda, peste o luna
are sa-mi dea porumb de calitate,
n'am sa pot sa-i cer sa-mi dea pe care
le-a luat dela mine. Ion, in asemenea caz, este proprie-
tarul lucrului Imprumutat, Imprumutul acesta se
meste imprumut de consumare.
Pentru acest fel de se poate lua
banda.
Imprumutatorul imprumutatul au ca
la contractul de comodat.
se dau bani, poate
Imprurnutatul sa plateasca o dobanda, macar ca
Imprumuta cuiva o suma de bani, a-i nici
o dobanda.
pot sa se invoeascä asupra dobanzei cum
sesc de cuviinta. Unii platesc un leu la suta pe luna,
altii mai mult, altii mai putin. Daca, nu au
statornicit procent (dobanda), vin la judecata, atunci
procentul este de cinci la suta pe an In civiler
si sase la comerciale.
sunt acele dintre persoane cari nu sunt
comercianti, comerciale sunt acele dintre
comercianti, sau dintre un comerciant un necomerciant.
In codul comercial vom vedea cine comerciant.

- e care se birue pe sine.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 a lor Bucovina.

Am publicat No. trecut o dare de despre

sarea cooperativä la din Ardeal.
acum raportul d-lui G. To fan, despre din
Bucovina, prezentat la congresul international din Hamburg.
reproducem Economia» din Sibiu :

Bucovina, provincia a austriace Rusia, Ro-

Ungaria. din punct de vedere un
amestec particular de popoare. In locuesc
poporul autohton al ce a apartinut
odinioard Moldovei ; nord amestecati Romanii,
Rutenii ; de mai sunt Germani, Poloni,
Maghiari mai ales orase, foarte Ovrei parte
totale), cari unele orase majoritatea
relativd.
acum vreo 12 ani n'a existat Bucovina nici
umbra unei miscäri cooperative. Intreg comerciul
cum mijlocirea creditului se aflau
nile Ovreilor, cari considerau afacerile ca
a cu ajutorul arora s'au duand totdeodatä po-
poratia la
Ar fi prematur a vorbi depeacum o istorie a
cooperative In Bucovina. Aceasta dateaa depelasfar-
anului 90, nu poate istoriei. In expu-
nerile urmätoare voim schitám numai pe desvoltarea
a cooperative din Bucovina anume numai la
bucovineni, In grija reprezentantilor celorlalte
-
centrale -a centralelor economice
separat rapoartele asupra
Organizatia cooperativä Inceputul la buco-
vineni cu de credit sistem Raiffeisen, a
arora scop principal a fost liberarea poporului din
uzurarilor, In a arora stäpanire a ajuns. Primele casse

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 65

raiffeiseniene, la numgr, se la
vineni In anul 1898, va sä In
vestice miscarea cooperativg mare
o organizatie puternicg. Ele au avut a la
a nu nelncrederea
poporatiei rurale, ci a cercurilor conducgtoare. Nu mai putin
au avut lupte contra-agitatiainscenatg de uzurarii bän-
uzurare, amenintate In existenta Din motivul acesta,
a reclamat multejere a putut numai
pentru care cassele raiffeiseniene n'au putut da rezul-
tate de seams, a fost lipsa capitalului de operatie a
uhei durabile un institut mai mare.
pentru cooperativg din Bucovina a
luat unui institut central al
rativelor române.
Acest institut economice
din Bucovina» s'a In Martie 1903 a Inceput
activitatea la 1 1903. ei este, conform structurei
particulare locale sociale economice a prima linie a
mod unitar economice din comu-
ne rurale a le credit ieftin. Dar nici
nu a la legate de ea, lipsindu-i o
conducere energicg Intreaga a orga-
a purtat-o un singur Grigore Filimon, care,
ne-specialist In materie, s'a dedivat trup suflet organizgrii
cooperative, al lui este prima linie meritul,
cassele raiffeiseniene s'au putut peste tot acele
vremuri agitate din punct de vedere politic. a
put pentru miscarea cooperativg din Bucovina
gerea deputatului din parlamentul central Dr. Florea Lupu
In scaunul prezidial al Centralei, la 28 Mai 1905.
Sub conducerea a acestui - primul specialist la
Centralei institutul a a Prima grije a
nou alesei a fost de a creditul A
initiat de institute mari financiare din Vest,
procurand casselor insemnate
aceasta populare la o
In anul 1908 circulatia s'a K 32.034.428,
care 1909 s'a urcat la K 93.709.131. Centrala insotirilor
nu s'a numai la organizarea raiffeiseniene,
ci regularea creditului cooperativelor, s'a nizuit a imbu-
situatia a poporului Spre scopul acesta
'a in centralei o proprie, a
mentiune principala a fost de a exclude comerciul mijlocitor
a aduce in consumatorii. In
directia aceasta s'a lucrat bun, mai ales urmgtoarele
terene :
1. acum uz
de batjocurg productele, a le fur-
bun la magazinele militare de aprovizionare.

www.dacoromanica.ro
66 INA

Prin aceasta produatorii erau simtitor ajutorul

sectiei agricole a Centralei s'a organizat directá a sin-
guraticelor producte din partea producatorilor la magazinele mi-
litare aprovizionare. dela au rezul-
tate strälucite, turnizarile pentru armatä se
aproape direct din partea
2. Pentru a combate uzura cerealele, a
rat o cu vapor, cu de K pentruca acea-
sta cumpere productele producAtori, sä le macine In
proprie apoi sä cu pret moderat la tärani..
3. Pentru a combate cu vitele parte a
scumpetea aliment elor, Centrala a participat In mod activ la
fondarea centrale pentru vite Viena a coo-
perative speciale, cari se ocupa excluziv transportul
direct In vite. Rezultatele do acum sunt foarte
actiunea se stadiul
totusi un strAlucit.
4. Este lipsa pâmânt Bucovina. Pentru a
mäcar parte, acest räu, s'au cooperative
arendare, cari iau mosii de ale fondului religionar
gr.-or. din Bucovina, dând astfel täranilor posibilitatea de a cul-
tivâ, fie de In
stá In Bucovina 5 astfel de cooperative de arendare românesti,
cari s'au stabilit foarte bine ajuns deplin

5. Dar pentru a mod durabil lipsa de

au trebuit parcelate complexuri mai de pämânt la
Spre scopul acesta Centrala a dat táranilor Intreg sprijinul
parte direct, parte indirect. Indirect, aceea cä la parcela-
rea a mosii a acordat täranilor cassele reiffeiseniene
insemnate. Direct, prin cumparare a mosii
anume 3.400 jugere, pretul de K 1.560.000
315 jug., de K 214.000, acestea
se acum parcelate preturi moderate la
anume parte a pretului de cumpárare,
iar restul In 10 rate interese, parte la cassa
aná parte la Centrall. Aceasta a pentru
baterea uzurei mijloacele alimentare cooperativ&
de cumpärare vänzare. Aceasta dobândesc capitalul de ope-
ratie pe calea casselor raiffeiseniene astfel ele nu
direct centralei noastre, ci prin mijlocirea casselor raif-
feiseniene.
6. Bucovina are foarte extinse, de vreo
450.000 hectare, cari partea cea mai mare formeazá proprietatea
fondului religionar or. din Bucovina, o institutie creeatá
pentru administrarea bunurilor apartinAtoare
stirilor românesti confiscate de impäratul II. Exploata-
rea acestor páduri s'a acum aproape In
particulare - de Evrei, - cari s'au

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 67 .

socoteala religionar a lucrátorilor. La aceste extinse

exploatári de sunt ocupati multe mii de cari
au fost exploatati prea adeseori un plätindu-
se simbria In de bani, de mijloace aIimentare
alte márfuri --de ce'e mai multeori spirtoase alte
asemenea. Pentru delaturarea acestor s'au coope-
rative speciale pentru cari au luat
calea ofertelor ani, cele mai multe ale
religionar -in scop de a le exploatà. Cooperativele aces-
tea s'au bucurat sprijinul Centralei. a
provocat o schimbare a relatiunilor de la mun-
citori. Anume acestia acum o simbrie care
li se In bani gata nu poate mai
schimbare spre bine decat faptul circum-
scriptia unei singure judecatorii procesele provenite din
telegerile patroni lucratori din cauza simbriei s'au
dus an, In 1909, 2.000.
7. Pentru a ajutorul singuraticelor cooperative la oferte
etc. s'a o sectie pentru cautiuni.
8. de cooperativele amintite, a mai
singuratice cooperative speciale, : o cooperativa a cojocarilor,
una pentru industria lemnului etc.
*
Cu 1909 au apartinut eco-
din 158 casse raiffeiseniene 4 casse
sistem Schulze Delitzsch 26.095 membri un magazin cen-
tral de márfuri 1.447 membri. La conducerea cooperativelor
iau parte preot.i,
Pentru propagarea spiritului cooperativ In cercuri mai
In fiecare cursuri speciale asupra coope-
rativelor foloaselor Situatia materiala a Centralei o reo-
glindeaza urmätoarele date : fundamentale K 92.897, rezerve
K 17.002, spre fructificare K 415.813, profit net
1909 K 14.815.

5cri5oare redactie.

Redactie,
-Albina este cititä multä de poporul din comunn
Mihoveni (Bucovina).
Cuprinsul ei bogat de diferite etc., e supt
sete. Dumnezeu aceastá revistä sä se sustie iar
ani, spre binele progresul tuturor Românilor.
Ne subsemnäm cu deosebitä :

Dimitrie Corjan, Popovici, paroh.

www.dacoromanica.ro
Congresul primar.

In August trecut, s'a la Paris un congres international

al primar.
de deschidere a fost prezidata de un inspector gene-
ral al delegat de Ministrul Instructiunii.
La adunarea aceastá au parte membri ai corpului didac-
tic primar din cele mai multe ale Europei. Organizarea con-
gresului se datoreste biuroului international al
primare. Liége (Belgia) are
Acest biurou s'a constituit anul
de scop ajute a se federatiunile din diferite
documentele relative la primar vederea
metodelor de a programelor a legisla-
Biuroul propune propage ideia
universale, iubirea respectul popoarelor ele.
federatiune cuprinde 363.000 de din
diferitele federatiuni din Germania, Anglia, Belgia, Boemia,
gai ia, Danemarca, Franta, Luxemburg, Olanda, Suedia Elvetia.
Biuroul interntional s'a adunat in 1906 la Münich, in 1907 la
Paris 1908 Londra, in 1909 la Praga. s'a
rea congres de care vorbim in acest articol.
Chestiunile ce au format programul de discutie al con greslui au
urmätoarele : de ve-
1) Situatia diferite din
dere al rezultatelor obtinute.
Necesitatea ei. Cauzele pentru cari nu
2)
reuseste pe deplin unde este mod legal.
3) Scopul obiectul
4) profesionalä a membrilor corpului didactic
a personalului dministrativ. Rolul puterilor
5) Educatiunea postscolará diferite
publice. Rolul institutorului. Rolul initiativei private.
reprezentatä la acest
Pentru prima a fost tara
congres. D-nul Ministru al Instructiei a delegat pe : Saxu,
institutor din Bucuresti, I. institutor jud.
Petre Institutor din judetul Arges, reprezinte
la adunare Acesti au
cut comunicari situatia primar Ro-

din concluziunile votate de

a) Clasele nu aibá mai mult de 50 elevi.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 69

b) Obligativitatea se lege, unde e se

rigoare.
se starea localurilor de
d) se lege obligatia la 14
e) se clasele de-o jumätate de zi primare.
f) se materialul necesar pentru studiul
telor se fonduri pentru excursiuni
colarii.
A.

Am intrat XIV-lea an. prletenii

stärue a face noi abonati, pe eel ce ar
se aboneze, primi trimite odat
cererea de abonament abonamentului de 5 lei an.
Reamintim abonatilor ne face
putin cinci abonati, din pentrn anul curent,
numele dreptul la un abonament gratuit,
pentru biblioteca parohie, literar, etc.
In al 14-lea in anul trecut,
nostri ca premiu 4 tablouri colorate,
din striiinktate sau din cum alte
despre in viitoare.
Pentra de licee, normale
etc., se putin cinci aceeasl le
acordam abonament lei 4,20 pe in de
5 lei.
de primare din rurale,
ducem abonamentul la patru (4) lei an, se abo-
unul o de mai insi la un abo-
nament. Cererea de abonament acest caz prin
dirigintele sau preot.
In tot cererea de abonament
nu se va satisface. Abonamentele se
numai un an
Regularitatea care 14 bogatul material
ce am publicat in acest timp mare de ilustra-
in sunt o garantie este
solide se de sprijinul increderea
tuturor.
ADMINISTRATIA.

www.dacoromanica.ro
 CAPRELOR

paduchilor la oi capre
este neapärat molipsirea. Odatä päduchii
luati de o oaie dela o alta päduchioasä, ei
se präsesc, dacä, bine sunt läsati
pace, prin Ingrijiri de
le slabe, putere mai ales acelea cari au
miel la uger, sufer mai des de päduchi.
träesc la rädäcina lânei se
nesc cu sucul lânei, cu cu sfärämäturi de
Oaea bolnavä are atârnat de de
puri lucitoare ca ni§te mici de
Aceste mici corpuri, nu sunt sau lindini, ca
la omului bunioar6, ci o deosebitä
a páduchelui.
Resfirându-se mitele de gAsim la rädäcina
apropiere de la oile cari
ei sunt numero§i, este incurcatä, pe
paduchilor, produc grozave mâncä-
rimi, cari silesc pe oi a se scArpinä,
de lucrurile tari din apropiere, râcâindu-se cu
cioarele dindärät, cu gura. Ei se
tâlnesc peste tot corpul ; când lâna e
tunsä, atunci pentru a de dintii se
mädesc cap, apropierea urechilor
nelor.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 71

In contra paduchilor se zeama de

tutun, 30-50 de grame,
ai luä foi de tutun, oca de
se se store apoi foile
Zeama aceasta se pune bine
dop de o de gâsch,
chip, cât din deck putin,
prin de panh. Ciobanul prinde oaea cu
duchi, o tine strângändu-i capul picioare,
apoi ciuruind din
de tutun, pe unde sunt
Popescu
Medic veterinar.

colt al Palatului
mon.

www.dacoromanica.ro
 Iftgrijirea Viilor
mana.
Filoxera este un mic care se vede ochiul
liber. Ea are picioare, la cap, ochi un
lung cu care vitei suge mâzga.
care ne-a devastat aproape trei din tärii,
se foarte repede. Pe rädäcina vitei se face nor
de insecté d'astea o präpädesc. Vita de ea nu
mai are cu ce se hräneascd se piere.
Vita an nu se decât cea când
este bine se luptä cu boala 3-5 ani se cu-
noaete de departe este mai
se mai de vreme, scurti foile
mici. Parte din goange de ajung in al
doilea an de cam prin luna lui se
musculitä care iese deasupra, se sus find
de vânt se poate duce peste ape dealuri in alte
podgorii. Dar ea se duce : de
de oameni, haine, orce; se respândeete ea din
vie vie, din Ea a fost din America
pe vitä, Franta, apoi a ajuns la noi.

Mana ea este un mucegai sau o

care se vede bine cu ochianul. ce se vede? Niete fire
care foii,ei care sunt cuibul ciupercii; din
aceste firieoare altele, care ies afará, pelita
desubt a poartä vârful sämânta, care este pra-
ful ce se vede când iei deget. praful acesta sunt
mii mii de seminte care la cea mai adiere de vânt
se duc cad pe fata deasupra altor foi, unde stau,
vremea este când cad ploile,

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 73

mai seamá
rädäcinile foaie foaia se
tot mai
Din pricina manei ca bâtute de brumg, strugurii
jar lästarii par parte cu ochii Când
mana o vie, uscarea merge mult mai repede.

cum vedem, cu vita noasträ isprävit ! Numai

altolnd-o pe vita americaná putem sä facem vii din
e cá rädäcinele de nu mor din
pricina filoxerei.
Pentru a face ca mana nu mai putere asupra
trebue stropim vitele cu
Pentru a face de se ia o
se pune ea putin In apa din putiná
se apoi un sau un co cu vânätä. Apa
din trebue mäsuratá pentru aceasta este des-
tul sä putina. zicem 30 decalitri, adicá
litri. Piatra o punem tot cu mäsura, anume:
kgr. câte kgr. la suta de litri
de apä. ce s'a topit bine piatra vânätä, când
n'a rämas de sau coa, apa capätä o
culoare cam verzuie. In aceastä de punem
var stins, dintr'un vas deosebi de lângä putiná. In cazul
de trebue 3 kgr. var stins câte 1 kgr. pentru
kgr. piaträ vânätä.
Varul acesta e din care se stinge ca de obiceiu. Se
bine cu pânä se face un fel de lapte, se
se se putina
de având grije sä tot mereu.
Varul se pune apa de vânätä ca s'o mai lege,
cáci pusä pe foi, le arde.
o de ceas de odihnä zeama este
putem via cu ea.
Stropitul se face o pulverizator. Pulve-
rizatorul numit astfel numele inventatorului,
este foarte bun cam 40 lei.
Zeama de nu o vie bolnavä, ci
nurnai boala o Prin urmare tre-
hue ca foile sä fie totdeauna cu piaträ pe ele,
stropite.
Intâia stropiturd se de inflorire,
20-25 Maiu cu având kgr. vânätä
la suta de litri a doua se la 2
inflorit, cam pa la -15 cu mai tare,
cu kgr. piatrá la suta de litri de
var nestins. De regulá trebue mai
Tulle tot cu tare. In anii' stropim de 4 ori

www.dacoromanica.ro
74 ALBINA

chiar de multe ori, ploaia pia tra

de pe foi.
Nu numai vita cu rod trebue stropitg, ci cea tândr,
altoii verde, altoii uscat
mult, toomai pe ei mana mai
pede au deci mai mare nevoie de aparare
stropit.

Aceste povete foarte folositoare, trebue sä

spun, le-am rezumat de pe o carte de d-1 Dobre
dulescu, un specialist materie de la Dome-
niul Coroanei Sadova.
D. Teleor.

Datoria de umanitate.
I.

Petre Verusi, ce terminase studiile gimnaziul

plecase se verfectioneze picturd..
la Modena, ne mai bani de ekeltueald,.
pe un tocilar la
oarneni de se cade.
din locuinfa sa. apoi
de dar
Cu astea, toeilarul nu se
pi-1 bolnav, Mode.
nesul se mai de se mai
mai
care scrisese familiei despre starea care se Tocilaru
pe timpul indelungatei sale boale.
de la erusi primi din o
la' tocilar ca Nu, domnule,
generosul ; eo
care ai s'o d-ta onest ce
vei nenorocire ; eu dator
facere, de ea. Nu faci
astfel ce se va ocaziunea.
Buc. 1909).

www.dacoromanica.ro
 de
Spaimele de noapte ale copiilor accese repezi de
ce surprind copilul timpul somnului. Ele se
atât la de la copiii mai
de - 10 ani. Sunt mai la copii timpul
la mari, accesele nu revin de sau de
ori pe la cei de revin
fiecare noapte. Aceste turburdri se ivesc
somnului, cam pe la miezul noptei. Copilul se
prada unei spaime grozave, cu deschisi,.
plânge. In timpul accese, copilul
nu recunoaste pe cei din jurul lui, nimic nu-1 poate
nimic poate - adoarme
aminteste nirnic din ceeace s'a petrecut.
Adouazi
Spaimele de noapte de : 1. Sunt copii

drora le e frid in plâng sä nu se

lumina cari nu pot când camera e luminatd.
Asemenea copii trebue obisnuiti intuneric,.,
dar nu trebue aceasta mod brusc.
2. de o adeváratá se
la 2 ani. ce copilul a la mas
a vin, s'a miez de
sosuri, zakaricale, fructe crude indigeste,
se adoarme agitat,
se svdrcoleste in pat, cuvinte sau gerne,.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA

se tresarind, se pat,
vede animale, cari vin muste sau oameni
cari vin sä-1 Micul bolnav prada vedeniilor,

cari
- ochii deschisi
zadar - sä-1
nu recu-
noaste
minute, spairna risipeste sermanul adoar-
me iaräsi.
Cauzele spaimelor de noapte sunt: a) Predispozitiunile ere-
ditare. Mai copiii cari de aceastä
nervoasä, sunt copii viitori epileptici, histerici,
din nervosi, epileptici, histerici ; b) La acea-
predispozitiune ereditara intervin
digestive, dispeptice, turburári gastro-intestinale
de dese la copii, .greseli de sau de regim, into-
alimentare prin prea abondenta
prea grea, abuzde prea tari prea excitante,
alcool, ciai, cafea dispepsii
gastro-enterite la de stoinac
catiunea cu unele
prea mare sau malt timp continuate. c) In
copiii au spairne de noapte reflexe cauzaté
(viermusi - oxiuri vermiculari, lirnbrici,
la sau intestin.
Infine la copil care de spaime noapte, tre-
bue se observe starea organicä nervoasa.
In adevär, spaimele acestea sunt uneori un simptom
precoce (ce apare de timpuriu) histeriei, epilepsiei neura-
steniei, meningitei tubereuloase, sifilisului meningelor (mem-
branelor ce invelesc creerul).
Profilaxia. Pentru a prevent spaimele de noapte nu se
dea .copiilor nici o alcoolicä (vin, bere, etc.),
o excitantä cafea), se cantitatea
(apa, lapte), ce copilul bea fiecare cáci
copiii cari beau mult, fie-chiar numai adesea supusi
la terori nocturne. Cantitatea alimentelor ce se copiilor
fie fie date sub o lesne asimilabila
de puree). vor feriti de tot ce poate

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 77

märl sensibilitatea sistemului nervos; se vor de vreme,

nu li se va permite sä unde se gäsesc tablo-
sau descrieri de scene nu se va
prezenta copiilor fapte ce i-ar impresiond. In fine
copiii vor fi a face zilnic exercitii fizice moderate,
preumbläri la aer liber.
La un copil care pätime§te de spaime de noapte trebue s
se observe nu e care caz se va
combate constipatiunea, copilului 2 lingurite de
uleiu de ricin. In caz de viermu§i la sau de viermi
intestin trebue se medic.
cAldicele prelungite, fäcute a culcárii, au
bune rezultate.
DOCTOR

Morti pästrati ori miere.

vechime fie
fie miere. In sare puneau animale ciudate, de
vitei capete, sau gemeni ei.
Animalelor mari le fâceau aceeasi cinste. la
curtea se puteau hipopotami din
Egipt saramurá. Lui Constantin Mare
i-au trimis din India un Orang-utan pAstrat sa-
ramurg. L-au putut privi multä
Roma-nouä.
Regele Cleomenes al Lacedemonenilor
miere capul prietenului säu toate
nurile. Nu doar prietenul le dar Cleome-
nes prietenului
toate planurile se de cuvânt.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA

Pagina
Ca bine e5te

ANTON PANN.
originale de D. Stoica.

se nu i
cam adesca ce

aceluia
'n sat o poposind un drumel,
mari miei alerg,
Care de care mai
Socoa mai jos a nu se
ce lucru nevasta sa.
ea, zmochine-i
nu-i
Disputându-se ei la minut de ceas,
zmochine nevasta lui l-a
din cele mai coapte zmochine el
la eu
bufon,

Dar zmochine, zise, aduci plocon?»

sa'n genuchi eu ca ce supus,

www.dacoromanica.ro
 ALBINA

pe slujbasii sai a pus,

acele fiecare pe
cap cu ele una dâncl.
lui Nastratin slujitorii o

El la lovitura, bodaproste le
ce toate zmochinele
zise de jos,
spune de ce (voi eu),
«La ce loviturd tu ai mereu?»
Nastratin Hogea : spui ; - ea un
nici o putere vreun plocon mai bun fac,
cu nevasta niste
«Ea zmochine, eu
cele de pe de gura ei m'am supus,
adus.
«De capu mi moi simtiam
«De sfdtuirea multumirile
de
fie vai de acest cap al !
«De aceea este bine s'asculti
o de a femeii din patruzeci
eu, prin ce mi-a
aceste moi zmochine:scdpai capul nespart».
Nastratin

www.dacoromanica.ro
 eum jucám ?

-- Sa ne jucam de-a zice Georgicá.

- Ne adunamcarecativa face pe
Cum?
sorti nurnele
aici tragem
Indata
cel iesit pleaca noi alegem numele unui unde

trebue sä se Cand e gata, El trebue

sa ghiceasca Ca sa ghiceasca, ne pune mai
multe : In ce tara este? E langa mare? E
langa fluviu? E munti? a.
Daca ghiceste, se pe scaun tragem la sorti
altul dintre noi. Daca nu ghiceste, un bagaj (un
o carte a.) ca sa le tie pana o
Daca spune 4 orase tot nu ghiceste, spunem noi
dam pana alegem alt nume mai
departe.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 81

De5pre Concubinaj.
N. ne trimete un despre chestie a con-
S.
cubinajulut (traiul cununie). Reproducem pasagii.

Care-s cauzele intinderei lui apoi care-s rnijloacele

?
La prima Intrebare :

In primul negresit, putina de moralitate

care o unii locuitori, mai ales din ora§e, care nu
mai de obiceiurile civile
cesti, ci pecât posibil se dela ele.
In al doilea Joe, e nestinta, ignoranta care se
porul din de vedere al legilor civile
Nestiind aceste legi, nu in timp nici binefacerile,
nici relele urmäri ce decurg din conformarea
marea cu ele in multi träesc nelegiuire o
o viatá dea sama de relele la
la cari se expun ei cât
Ceeace face ca acest e multiplici-
tatea formalitätilor, ce 'se cer pentru desfacerea primei
sdtorii unei nuoi
anii in nelegiuire din nu se pot desface
decât foarte cu greu de prima casätorie.
cari anii la cari trebue se cheltuiasca sute
de lei, vdzând pierde atâta timp
cheltueste atâtia bani, dela o se
concubinaj decât se mai ocupe do divort.
In parohia mea am multe cazuri de acestea. o
multi cari sunt liberi de-a
cdsätorie totusi nu o fac. De forrnalitátile
se sunt cam multe cheltuelile prea mari. Se zice
aceste form s'au mai cheltuelile s'au
mic§orat. Se poate, dar aceasta s'a fácut mai mult pentru
porul pentru ins, putin tot sau mai
FormalitAtile destul de mari taxele
mijloacele pentru combaterea räului,
simplificarea peat e posibil a formalitätilor de
precum scutirea de nu de cea a timbrului,
putin de cea (verbose pentru lipsiti de mijloace)..
Apoi explicarea de in a urmdrilor rele la
cari sunt expusi concubinaj, precum
ma§ii rolul mai mare au
Pr. N.
Biserica sCuvioasa Paraschivas, Tirgu-Frumos..

www.dacoromanica.ro
 ALBINA

PRACTICE
Ca dopul.
Cateodata dopul unei sticle este de tare prins
daca vrci sa-1 tragi putere, spargi gatul sti-
.clei. Ca sa nu ti se aceasta, pune sticla pe
o de gat, dreapta mica
la dreapta la stanga.
nu merge, pune o de untdelemn
prejurul dopului sau gatul sticlei In apa cäldicica.
In caz, nu te nu cä
-e mai bunä.

de ca nutret
Multora nu va fi cunoscut, de mac este un nu-
trot f oarte bun pentru hoarele outoare, multe
din materile, din care sunt compuse ouäle. Sämänta o us-
bine, o putinä fdinä; facem turte
jimblelor, cari le coacem cuptor. Turtole
acestea le sdrumicdm le nutretului.
(Economia).

- Se spre ziva de 4 Noemvrie 1910

oferte in localul
-orele 10 de dimineatá se va tine licitatiune
pepinierei Petrosa din judetul pentru vânzarea sculelor obiec
telor scoase din uz dela acea pepinierä anume: 5 sape de fier, 2 coase,
'2 perechi foarfeci mari, 8 foarfeci mici, 3 cazmale, 3 greble de fier, 11
bricege de altoit, 2 lämpi, 3 gäleti de fier, stropitoare de tablä, 2
pätele de piele, 2 de piele, furtun de cauciuc 2 de
Concurentii pentru a fi la licitatie trebue o
garantie de din pretul oferit numerar sau in efecte publice garan-
tate de stat sä se comformeze art. 72-83 din legea contabilitätei g-le
a statului, al coprins textual vor in sala de licita-

- In ziva de 18 Noemvrie 1910, ora 101/, a. m. se va tine la Eforie, B-dul

Elisabeta, licitatie publicä cu oferte pentru darea
-dere a de construirea unei case de locuit pentru grädinarul
Eforiei la Sinaia.
Devizul in sumä de lei 4.417.
Supra oferte oferte conditionale nu se primesc.
Conditiunile, planurile devizele se pot vedeä la Eforie, Ser Dome-
zilele de lucru, orele a. m.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 83

Societatea pentru
in tipdrirea
de publicatii morale,
de practic, pentru
,rea, prin toate mijloacele legiuite; a de
publicatii irnorale, sau tendint.e statului ideii na-
române.
In acest scop public o din care au
chrticele a 20 de bani :
No. 1. Din Tara Basarabilor, de G. Cosbuc - un al
colonizarea Dacilor la pentru
din 1877-78.
No. 2. Foloasele de P. descriere a de azi a
Atenilor nostri asemänare a celor din Wile apusene mijloacele
indreptare.
No. 3. Minunea cheia lumii, de D. Sperantia-o povestire
moralä
No. 4. de legume, de loan Hasegann-tratat de
No. 5. Medicul poporului, partea I, de I. Felix -- povete practice
No. 6. Avem ce ne mânclrim, de T. - spicuiri din
istoria Literature indemnuri pentru säteni la
No. 7. Medicul poporului, partea II, de Dr. I. Felix - povete
No. 8. .Biserica de Victor
explicatiuni asupra slujbei bisericesti a picturilor murale din
No. 9. de Alex. - povestire a
de Domn al Moldovei.
No. 10. se dela drum lung, de Dr. I.
povestiri Insotite de exemple din viata sätenilor din spre
losi ca
No. 11. Comoara Dorobanfului, de Mihail Sadoveanu-pildh despre un
närävit stricat din pricina betiei, care, in urma unor
indreptat pe bun* devenind un gospodar de frunte satul
No. 12. La de I. Slavici-povestire
bue se poarte omul societate cum Dumnezeu.
No. 13. Domnul Tudor din de N.
despre Tudor Vladimirescu.
No. 14. Tara de Aldem-o
a
No. 15. Românii de peste Carpafi, de I. Russu statistio.
No. 16. Romanii Dacii, de Dr. Lupas-povestire popular* despre
luptele dintre Romani Daci despre poporului ro-
No. 17. Grivifa, de -povete despre agriculture
gospodária
No. ne put em feri de de Doctoral
sfaturi folositoare trebuitoare tuturor pentru buna
jire si pästrare a sänätätii. -

No. 19. ale poporului nostru, de George

No. 20. Ivireanul, de N. Dobrescu-sehiti despre
care a fost din cei mai insemnati, de cari am avut parte In
Societatea a tablouri in culori, artistic pa
cromo:

www.dacoromanica.ro
 ALBINA

Portretul M. S. Rominiei
Reginei Romfiniei . 0.50.
S. R. Principelui Ferdinand . 0.50.
Pincipesei Maria . 0.50.
eel Mare, Domnul Moldovei. .

publicaliunilor este la C. Sfetea,Bucuresti, piata

Sf. Gheorghe, pentru inscriere ca membri, a se d-lui
Bucuresti, str. Verde.
Cotizatia este de putin doi lei pe an, iar pentru
preoti rurali säteni, de putin un pe an. Fie-care mem-
bru este indatorat ea, an dupä primirea sa, facá
a se primi in Soeietate putin alti doi membri noi.
In schirnb primeste un din sau
tablourlle publicate de societate anual.
Comitetal : Ion Kalinderu, Membru al Academiei Ro-
Vice-prefedinte, mare proprietar, fost senator.-
Administrator casier, Spira C. Haret, Ministru, profesor
sitar - Secretar, Coast. profesor secundar, fost inspector
- Membrii Petre Gärboviceanu, Administrator al C'asei Sf.
Biserici Autocefale Ortodoxe profesor la Seminarul Central
Director al Normale a pentru poporului
Dimitrescu Procople, senator, Primar al Capitalei;
, fost Ministru, profesor universitar; S. Negoesca,
ministra tor al Casei $coalelor, profesor secundar ;
fesor universitar.- Censori. Const. inginer de mine; Preotul
econom profesor secundar ; Alexandrescu, institutor.
Membril (urmare).
Dumitru (Pkcu), leu; Smarandache I. leu;
Dobre (Vii), 2 lei; Ciobanu (Vii), leu;
loan Georgescu (Vii), Ion G. Avram
Petre (Vii), leu; Ion leu;
M. Albu (Vii), leu; Manafu Oprea 1 leu;
Marin (Vii), 1 leu; Pavel Stan Gaiceanu leu;
Stan Cojocaru ), 1 leu; Vasile
Tudor N. leu; I. Barbu leu;
Ion M. Preda (Vii), leu; Gheorghe Piscopu leu;
Marin M. (Vii), leu; Marin I. . 1 leu;
Filig (Vii), Florea 1 leu;
Durnitru Atanasiu (Damianu), 2 lei; Stan (Damianu), leu;
Ion Flores (Damianu), ; Alexandra Cristescu (Piscu), 2 lei;
Alexandru (Piscu). 2 lei; Ion (Piscu), leu; Ion Caramatin
(Piscu), leu; David (Piscu), 1 Filiman Climent (Piscu),
Gheorghe Sptarn leu; Ion Fl Mitricoasa (Piscu), leu;
Gheorghe leu; Dumitru Hagia leu;
Andrei (Piscu), leu; Nieolae Afranie (Piscu), leu;
sapu leu; Nicolae (Coclitu), 2 lei; Popescu
(Coclitu), 2 lei; Matei Dobrotescu (Coclitu), 2 lei; Dumitru Stoenescu
(Coclitu), 2 lei; Gheorghe Nicolaescu (Coclitu), leu; Ion I. (Coclitu)
leu; I. (Coclitu), leu; Ion Neagu (Coclitu), leu;
P. (Coclitu), leu; Ion (Coclitu), leu; Filip M.
(Coclitu), 1 leu; Grigorie Ghitulan (Caclitu), (Co-
leu; Alexandru Danciu (Coclitu), leu; Ion St. Päun (Coclitu),
leu; Ion R Nica (Coclitu), 1 leu; Gheorghe T. (Coclitu), leu;
Stoian Iovanovici (Coclitu), leu; Gheorghe Popeseu (Odaia), 2 lei;
Marca (Odaia), leu; Ion Georgescu (Odaia), leu;
(Va urma).

www.dacoromanica.ro
 Depozit pentru Romania de
&
Bucure.sti, str. mo-
renumitele Fabrici:

M. Pari5,
esta
fabrica
Ei5enwerk, Soc. anon.

Se gäsesc in perm in depozit :

Separatoare Alfa-Laval, putinele de unt,
inasini scânduri frámäntat untul,
recitoare de lapte, bi-
, aparate pentru controlul analiza
laptelui, forme de unt, pergament etc.
Unelte pentru cresterea trocare,
sonde, foarfeci de tuns, märci de urechi
pentru vitele, speciale, etc.,
aparate pentru clocirea artificialä
päsärilor.
masinile necesare pentru instalatiuni de Láptárii aburl.
Masinile Alfa-Separator sunt singurele adoptate de toate
Dorneniilor Coroanei, de cbtre cooperative sätesti, de
de toate läptärille mai mari din
La cerere se trimite gratuit catalogul. (2-26).

de medici toatä pentru

RENUME singurul con-
adulti copii de De o eficacitate absolut
Plácut la gust, nu produce
tra constipafiunei, congestiunei migrenei.
colici n'are efecte rele asupra
Cel mai economic, 25 purgative Lei 1.50
a se refuza inscriptie, cáci
stilele cari nu e, vtämätoare
produc colici.
vor aveä.

splendide, de un efect grandios, importate dela o

renumitá din Miglia.

foarte
LAMPICANE
durabile in diferite colori forme.

Ghirlande, Confetti, 5erpentine,

de
toate articolele pentru
de
=
FILIP LINDENBERG
1 ugust, Str. 15).
www.dacoromanica.ro
 CREMA, PUDRA FLGRA"
nu se embalagiul original aci (un sfert din md-
rimea
Crema lei 1.50-Pudrä lei 2-Säpun lei 1.25
dar interesul D-v. ca vi s'ar oferi aceste
preparate mai
sau
embalagiul original

Pr
LO

Crema se pot de
timp, acest fapt e stabilit oficial de institutul de Chimie al Statului care
a constatat la Septernbrie sub No.
nu sau de acele cari printr'o
delungatd pot Pomada de neintre-
pentru ingrijirea rationala. higienica a ; Borcan mare lei 2.50,
mic lei 1.75-Capilogen de par), curata
Sticla mare lei lei
mire restitue pentru oricare din aceste preparate.

It

reconstituante ale corpului

Fectosin 3teanu reste greutatea corpului pofta de
suveran pentru a
tusea cea mai bate anemia, lipsa clorosa,
e mai debilitatea generald, dispepsia,
rational pentru a co Leucorea alba la femei)
succes acute Histeria, Neurastenia,
tuse con birea memoriei, Limfatismul, etc. He-
), este autorizat de Onor.
etc. Sticl a lei Consiliul Sanitar Superior recomandat
La Droguerii macii. de eminentii nostrii medici Prof. dr. Bui.
Prof. dr. Prof. dr.
si altii, dupa experientele
Pretul lei
La Droguerii
- farmacii.

cele mai ile

,

matismului acut, articular lumbago, durerile de dinti cele

mai tari, mai ales nevralgice, precum ori-ce cureri
provenite din t combatute cu deplin succes
prin trebuintarea
Pastilelor Nevralgine Jurist
Consiliul Sanitar Superior. Pretul unui
!lacon Lei o dosa bani. La Droguerii Farmacii,
Inst. de Arte L St.
www.dacoromanica.ro