Cum s-a schimbat gramatica limbii române

Consultati DEX online

DEX online este o copie online a DEX, ediția 1998 și a altor dicționare

Ghid
http://dexonline.ro/ghid-exprimare

“forma de plural „succesuri” este atestată în Dictionarul de neologisme (DN) din 1986 ( și ediția
DN din 1978 ) – sunt corecte ambele forme de plural ( -se, -suri ).
http://dexonline.ro/definitie/succesul/paradigma

În 1993 Academia Română a decis printr-un vot revenirea la grafia cu litera ǎ în loc de î în anumite
poziții ale cuvintelor și la scrierea formelor sunt, suntem, sunteți în loc de sînt, sîntem, sînteți

În octombrie 2005, Academia Română impune să se scrie într-un singur cuvânt niciunul, niciuna,
niciun, nicio, după modelul vreunul etc. Excepție se face atunci când nici are valoare de adverb
sau conjuncție .

Tot atunci se mai schimbă următoarele:

Despărțirea la capăt de rând se poate face fie pe bază de pronunțare (ex: i-ne-gal, de-zo-biș-nu-it,
a-nor-ga-nic), fie pe baza structurii cuvintelor, ținând seamă de elementele constitutive, în special
prefixe (ex: in-e-gal, dez-o-biș-nu-it, an-or-ga-nic);

Adaptări: bodyguard/ bodigard, cocktail/ cocteil;

Forme noi de plural: anacoluturi, algoritmuri, aragaze, jobene, pandișpane, arboreturi, betoane,
canale, feşe, fundaluri, gradene, habitacluri, infanticide, jobene, lipoame, luntri, monologuri,
pandişpane, paradoxuri, pardesie, paricide, recamiere, recensăminte, regicide, remarci,
zbucuimuri, intermezzouri…

Forme verbale noi: (eu) continui;

Adverbul odată se va scrie legat: “Odată ce am stabilit aceste reguli, le vom respecta”.

Sunt corecte ambele forme: anteturi/antete, căpșune/căpșuni, cireșe/cireși, ferăstrău/fierăstrău,

ligheane/lighene, tumoare/tumoră;
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ortografia_limbii_române

Se folosește î, nu â, la începutul cuvântului,

la sfârșitul cuvântului
și în cuvintele formate cu prefix dacă î este prima literă din rădăcină.
Participiul și gerunziul verbelor nu fac excepție: dacă participiul se formează cu -ât sau dacă
gerunziul se formează cu -ând, folosim â.

In cuvintele formate dintr-un prefix şi un alt cuvânt care începe cu î, litera î de la începutul
cuvântului se menţine. de exemplu:
- preîntâmpinare e corect (primul î s-a menţinut, iar al doilea s-a transformat în â), în opoziţie cu
preântâmpinare (incorect).
- neîntrebat (corect) - neântrebat (incorect).

Pentru substantivele colective acordul se face la singular

ex: majoritatea a votat.
- cand aceste substantive colective sunt urmate de atribute substantivale (genitivale) , in care
substantivul este la plural, se admite acordul prin atractie la plural
ex: majoritatea parlamentarilor au votat

Abrevieri
Cuvinte simple:
bd.(bulevard), d./dl.(domnul), dna.(doamna), dra.(domnişoara), dlui.(domnului), dnei.(doamnei),
drei. (domnişoarei)
Cuvinte compuse:
d-ta(dumneata), d-voastră/dv./dvs.(dumneavoastră), d-lui(dumnealui)
Denumirile teritorial-administrative
 Formele nominativ-acuzativ se scriu cu cratimă:
Alba-Iulia, Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Cluj-Napoca, Drobeta-Turnu-Severin
 Formele nominativ-genitiv, cu prepoziţie, cu adjectiv se scriu fără cratimă:
Gura Teghii, Prundul Bârgăului, Vatra Dornei, Bolintinul din Deal, Curtea de Argeş, Filipeştii de
Pădure, Baia Mare, Copşa Mică, Piatra Arsă, Valea Seacă.
Diferenţieri semantice
 extensie(med. şi tehn.)/extensiune(lingv.)
 ocluzie(med. şi tehn.)/ocluziune(închidere a unui orificiu)
 posesie(deţinere)/posesiune(teritoriu)
 prospecţie(cercetare ec.)/prospecţiune(cercetare geol.)
 radioemisie(producere de unde electromagnetice)/ radioemisiune(emisiune radio)
 reconversie(profesională)/reconversiune(ec sau tehn.)
 variaţie(modificare, diversificare)/variaţiune(piesă muz.)
 vise(imagini în somn)/visuri(aspiraţii)
 înseamnă(constituie)/însemnează(notează)
 frecţie(masaj)/fricţiune(frecare)
 pate(de ficat)/pateu(produs de patiserie)
Intrări noi,
brand, broker, dealer, fitness, font, hard, link, market, master, printare, pictorial, rating, scanare,
site, topless, trend, anticoncepţional, contracepţie, folk, fotomodel, fezabilitate, fiabilitate, internet,
lobby, malpraxis, maxi-taxi, paparazzi, telenovelă, teletext, termopan, transfrontalier, TVA,
supervedetă…
Adaptări
 Prin circularea unor dublete:
bodyguard/bodigard, cocktail/cocteil, derby/derbi, penalty/penalti, pocher/poker, pizza/pizză,
rugbi/rugby, sandvici/sendviş, me-nigi-ment/ma-nagi-ment…
Odată… şi în locuţiuni
Adverbul va intra astfel în locuţiuni ca:
 Odată ce ne-am înţeles, rămâne stabilit.
 Odată cu trecerea timpului, se schimbă omul.
Dar substantivul dată se articulează în mod obişnuit:
  1 Decembrie este o dată cu semnificaţie istorică.
Variante literare libere
 Statutul de variante libere le conferă unor substantive – cu formă tip unică până acum –
dreptul de a circula şi de a fi corecte în dublă formă:
Ex: anteturi/antete, amanete/amaneturi, căpşune/căpşuni, cireşe/cireşi (fructe), cearşaf/ cearceaf,
coperte/coperţi, corigent/corijent, filosof/filozof, ferăstrău/fierăstrău, ligheane/ lighene,
luminescenţă/luminiscenţă, muschetar/ muşchetar, niveluri/nivele, pântec/pântece,
percheziţie/perchiziţie, pieptăn/pieptene, sandvici/ sendviş, tobogan/topogan, tumoare/tumoră etc.
Alte variante substantivale libere
 Pentru cuvintele-titlu:
acont/aconto, bulgăr/bulgăre, cartilaj/ cartilagiu, chestiune/chestie, clovn/claun, halo/ halou,
lăcaş/locaş, piuneză/pioneză, poliloghie/ polologhie, tract/tractus, zi/ziuă.
 Pentru formele de plural:
cicatrice/cicatrici, debuşee/debuşeuri, evuri/evi, jersee/jerseuri, poncifuri/poncife,
regaluri/regale, sloganuri/slogane, torenţi/torente, vopsele/vopseluri etc.
 Pentru formele de genitiv-dativ:
îmbrăcămintei/îmbrăcăminţii, savoarei/savorii etc.
Variante verbale libere
 Pentru infinitiv:
cementa/cimenta (dinţii), datora/datori, decofeiniza/ decafeiniza, frecţiona/fricţiona,
incarna/încarna, încorpora/incorpora, pricopsi/procopsi, rabata/rabate, zbârli/ zbârli
 Pentru indicativ:
anticipează/anticipă, biciuieşte/biciuie, biruieşte/ biruie, cheltuieşte/ cheltuie, chinuieşte/chinuie,
demarchează/ demarcă, se destăinuie/se destăinuieşte, inventează/ inventă, se îngâmfează/se
îngâmfă, înveşmântează/ înveşmântă, învolburează/învolbură, învie/înviază, mântuieşte/mântuie,
reanimă/ reanimează, se străduieşte/ se străduie, şchioapătă/şchiopătează…

Scrierea
* Se scriu cu literă mare toate cuvintele, substantive proprii, cu excepţia instrumentelor gramaticale
(prepoziţii, conjuncţii, articole), care denumesc: mari epoci istorice (Antichitatea, Evul Mediu,
Iluminismul); războaie importante (Războiul de Independenţă, Războiul de Secesiune, Războiul
celor Două Roze, Războiul de Treizeci de Ani, Războiul de 100 de ani, Primul Război Mondial, al
Doilea Război Mondial); state, inclusiv cele din epoci trecute (Imperiul Roman, Imperiul Austro-
Ungar); instituţii, chiar folosite eliptic (admiterea la Politehnică, student la Drept, secretar la
Externe); formule de politeţe, devenite locuţiuni pronominale de politeţe (Alteţa Sa Regală,
Majestăţile Lor Imperiale, Excelenţa Voastră, Sfinţia Sa).
* Se scrie cu literă mare numai primul cuvânt din substantivele compuse care denumesc
compartimente din instituţii sau organe de conducere (Sectorul de limbi romanice, Catedra de
Chimie, Adunarea generală a Academiei, Direcţia, Secretariatul).
Scrierea cuvintelor compuse
Se scriu cu cratimă: toate adjectivele compuse provenite din adverb+participiu (bine-crescut cu
sensul "cuviincios", bine-venit cu sensul de "oportun, agreat", rău-platnic; substantive compuse ca
"bună-credinţă" (onestitate), bună-cuviinţă (politeţe), bun-rămas (adio); toate substantivele
compuse cu "prim-": prim-balerin(ă), prim-solist(ă), prim-procuror/procuroare; compusele din 2
substantive dintre care al doilea este apoziţie (bas-bariton, cuvânt-titlu, maşină-capcană); toate
substantivele compuse nume de specii de plante sau de animale; unele tipuri izolate (cuvânt-
înainte, mai-mult-ca perfect).
Se scriu într-un cuvânt: pronumele negative "niciunul, niciuna, niciunii, niciunele", precum şi
adjectivele corespunzătoare "niciun, nicio", dat fiind că reprezintă un singur cuvânt compus, spre
deosebire de grupurile de cuvinte formate din conjuncţia "nici"+numeral (nici una, nici două), din
conjuncţia "nici"+pronume nehotărât (nici una, nici alta) sau din adverbul "nici" şi articol nehotărât
("Nu e prost şi nu e nici băiat incult").
Schimbări la numele proprii străine
La nume proprii străine s-a schimbat scrierea şi pronunţarea unora ca "Bahus" (nu Bacus),
"Damocles" (nu Damocle), "Menelaos" (nu Menelau), "Oedip" (nu Edip), "Procust" - cu accent pe
"o" (nu cu accent pe "u"), iar genitiv-dativul numelui "Artemis" este "lui Artemis" (nu Artemidei).
Despărţirea în silabe
În ceea ce priveşte despărţirea cuvintelor în silabe şi, în scris, la capăt de rând, despărţirea
"fonetică" (după pronunţare) este preferată şi la cuvintele formate analizabile în limba română
contemporană, acestea putând fi despărţite şi conform structurii. De aceea, la acestea sunt
indicate două modalităţi de despărţire: a-na-e-rob/an-a-e-rob, al-tun-de-va/alt-un-de-va, sa-van-
tlâc/sa-vant-lâc. O singură despărţire se indică şi la cuvintele compuse şi derivate care conţin
grupuri de consoane şi anume despărţirea după structura morfologică, de exemplu la derivate cu
prefixe ca "post-fa-ţă", "trans-bor-da", la compuse ca "alt-fel", "ast-fel", "feld-ma-re-şal", "port-mo-
neu" sau la derivate cu sufixe ca "pust-nic", "stâlp-nic".
Modificări morfologice
• S-au admis unele forme noi de singular, care circulau frecvent în limba vorbită: sanda (şi nu
sandală) - cu plural sandale; bretea şi cu sensul "derivaţie rutieră" (şi nu bretelă) - cu pluralul
bretele; foarfecă (şi nu foarfece) - cu pluralul foarfece, cârnat (şi nu etimologicul cârnaţ) - cu
pluralul cârnaţi.
• S-au admis unele forme noi de plural în -i la substantivele feminine cu pluralul în -e: ţărănci,
ţigănci, remarci, gagici şi nu ţărance...., iar la unele, numai sub formă de variantă: cireşi/cireşe,
căpşuni/căpşune, coarde/corzi, coperte/coperţi, găluşte/găluşti, cicatrice/cicatrici.
• S-a recomandat scrierea conform pronunţării la cuvintele: congresmen, recordmen, tenismen,
deoarece sensul de "bărbat" al segmentului final "-man" nu a fost perceput în limba română,
dovadă femininele recordmenă, tenismenă.
• În paradigmele unor verbe s-au făcut modificări punctuale: la "a trebui" s-au admis şi forme de
persoana a III-a plural: trebuiau, au trebuit, vor trebui; la "a continua", persoana I singular a devenit
omonimă cu persoana a II-a singular: eu/tu continui; la "a absolvi" se recomandă forma "absolv" şi
pentru sensul "termin un ciclu şcolar", iar "a decerna" se conjugă cu -ez, deci decernez.
• S-a renunţat la calificarea drept "neutru plural invariabil" a cuvântului "mass-media". Aşadar, se
poate spune: mass-media actuală, nu mass-media actuale. "Mass-media este"... nu "mass-media
sunt".

Regula de construcție este acordul „în cruce”: al / a / ai / ale se acordă cu obiectul (cartea /
cărțile), iar cărui / cărei / căror se acordă cu posesorul (băiatul / fata etc).
Băiatul a cărui carte Băiatul al cărui câine
Fata a cărei carte Fata al cărei câine
Băiatul ale cărui cărți Băiatul ai cărui câini
Fata ale cărei cărți Fata ai cărei câini
Băieții a căror carte Băieții al căror câine
Fetele a căror carte Fetele al căror câine
Băieții ale căror cărți Băieții ai căror câini
Fetele ale căror cărți Fetele ai căror câini

Cateva greseli frecvente si forma corecta:

corect: alta data
gresit: altadata

corect: mi-ar placea

gresit: mi-ar place

corect este „a crea”

a creea – este o formula gresita
Pentru ușurință, conjugați-l ca și pe a lucra, înlocuind lucr- cu cre-

corect: un membru-doi membri

gresit: doi membrii

corect: nou nascuti

gresit: noi nascuti

corect: nu-ti face iluzii!

gresit: nu-ti fa iluzii!

corect: saptezeci si trei

gresit: saptezecisitrei

corect: ostatic
gresit: ostatec

corect: s-a facut ora douasprezece

gresit: s-a facut ora doisprezece

corect: repaus
gresit: repaos

corect: "sa nu fii suparat!"

gresit: "sa nu fi suparat!"

corect: fiica Anei

gresit: fiica lui Ana

corect: delincvent
gresit: delicvent

corect: un zmeu de hartie, doua zmeie de hartie

gresit: un zmeu, doua zmee (sau doi zmei...)

corect: eu enumar, tu enumeri, el enumera, noi enumeram, voi enumerati, ei enumera.

gresit: enumerez, enumerezi, enumereaza...sau eu enumer.

corect: mersi pentru carte!

gresit: merci pentru carte! (e vorba de lb. romana)

Accentul
 Rămân cu o singură accentuare:
anatemă, aripă, calcar, cobalt, infim, prier, simpozion
 Se introduc dublete ca:
 antic/antic, asfixie/asfixie, candid/candid, firav/firav, gingaş/gingaş, precaut/precaut,
puber/puber, manager/manager, mijloc/mijloc(talie), penurie/penurie, trafic/trafic