10.11.

2020

Silaba (recapitulare)
Silaba este formată dintr-o vocală sau dintr-un grup de sunete care conţine o vocală şi care se pronunţă
printr-un singur efort respirator.
Cuvintele pot fi:
 monosilabice- formate dintr-o singură silabă (ceas, timp, roz, fag, pat, crom, var, fragi etc)
 bisilabice- formate din două silabe (ca-să, floa-re, ar-tist)
 plurisilabice- formate din trei sau mai multe silabe (ex-po-zi-ţi-e, res-pec-tu-os, în-fru-mu-se-ţat)

REGULI DE DESPĂRȚIRE A CUVINTELOR ÎN SILABE

1. O CONSOANĂ ÎNTRE DOUĂ VOCALE trece în silaba următoare:

Ex.: ma-să; pă-du-re; u-ti-li-za-re, pâi-ne; stro-pea-lă, a-xă, e-xa-men, e-xer-ci-ţiu, ve-che.

2. DOUĂ CONSOANE ÎNTRE DOUĂ VOCALE la despărţirea în silabe trec prima consoană în silaba
dinainte, iar a doua consoană la silaba următoare:

Ex.: ar-tă; ac-tiv; tic-sit; mun-te; un-ghi-e;

Excepţie:
Dacă în grupul de două consoane a doua este l sau r, iar prima este b, c, d, f, g, h, p, t, v, despărţirea în silabe
se face înaintea întregului grup, adică cele două consoane fac parte din aceeaşi silabă: o-braz: o-blu: co-dru: a-
flu-ent; a-fri-can, a-gra-fa, pe-hli-van, su-ple-ţe, pa-tru, co-vrig, e-vla-vi-e;

3. TREI SAU MAI MULTE CONSOANE ÎNTRE DOUĂ VOCALE, la despărţirea în silabe trec prima la
silaba de dinainte, iar celelalte două la silaba următoare.
Ex.: as-tru; mon-stru; con-struc-tor;
Excepţie:
În cazul grupurilor de consoane lpt, mpt, nct, ncţ, ncş, ndv, rct, rtf, stm, despărţirea se face după a doua
consoană din grup:
sculp-tu-ră; somp-tu-os; linc-şii; punc-taj; func-ţi-e; arc-tic; jert-fa; ast-ma-tic; sand-viş; gang-ster, port-
drapel, trans-planta ;

4. DOUĂ VOCALE alăturate trec în silabe diferite.

a-er; a-le-e; po-e-zi-e;

Nu se despart în rînduri diferite:

 cuvintele compuse din abrevieri literale: IRTA (nu: IR-TA), UNESCO (nu: U-NES-CO);
 abrevierile unor formule curente: a.c., î.e.n., ş.a.m.d.;
 numeralele ordinale notate prin cifre (romane sau arabe) urmate de formantul specific: (al) XVI-lea, a 5-a.
 numele proprii de persoane (ex. Popescu, Abd el–Kader)
Se pot despărţi şi după structură cuvintele compuse şi cele derivate cu prefixe ( drep-tunghi/ drept-unghi,
por-tavion/ port-avion, nes- prijinit/ ne-sprijinit, su-blinia/ sub-linia)
La cuvintele scrise cu cratimă sau cu linie de pauză se admite, atunci când spaţiul nu permite evitarea ei, şi
despărţirea la locul cratimei/ liniei de pauză ( aducere-/ aminte, ex-/ ministru, flash-/ ul, vazându-/ mă)

1
 Accentul reprezintă pronunţarea mai intensă a unei silabe dintr-un cuvânt
Accentul se notează cu semnul ′: cá-să, ma-túr, ve-rí-gă, mă-séa, bol-náv etc.
Accentul poate deosebi înţelesul cuvintelor: vé-se-lă (bucuroasă) şi ve-sé-lă (vase), có-pii (xerox) şi
co-píi (oameni).
În cazul unor cuvinte, DOOM acceptă două variante de accent:
pro-fé-sor / pro-fe-sór
án-tic / an-tíc
pó-nei / po-néi
În limba română accentul nu are loc fix, el putând să stea pe silaba:
- ultimă: ma-ca-ra, to-por, mă-sea;
- penultimă: al-bi-nă, far-fu-ri-e, mor-ma-ne, pre-ve-de-re;
- antepenultima: bu-te-li-e, di-plo-mă, ca-me-ră, mar-gi-ne;
- a patra de la final: ve-ve-ri-ţă, pre-pe-li-ţă, la-po-vi-ţă;
- a cincea de la final: no-uă-spre-ze-ce, (al)un-spre-ze-ce-lea.
OBS ! Nu primesc accent: articolele, formele neaccentuate ale pronumelor personale şi reflexive, verbele auxiliare,
prepoziţiile, interjecţiile şi unele conjuncţii.
OBS ! În cazul omografelor, accentul pus pe silabe diferite, deosebeşte:
 înţelesul cuvintelor: co-pii – co-pii. Am făcut nişte copii după actele de studii. Voi sunteţi copii cuminţi.
co-lo-ni-e – co-lo-ni-e: După bărbierit tata foloseşte apă de colonie. India a fost mult timp colonie britanică.
 forme gramaticale ale aceluiaşi cuvânt: cân-tă (prezent) – cân-tă (perfect simplu).

“În funcţie de uzul literar actual, normele actuale (DOOM 2) recomandă o singură accentuare la cuvintele precum
adică, aripă, avarie, caracter, călugăriţă, doctoriţă, duminică, fenomen, ianuarie, lozincă, miros, regizor, sever, şervet,
unic, tăceţi, bateţi, suntem, sunteţi sau două variante literare: acatist/acatist, anost/anost, antic/antic, gingaş/gingaş,
hatman/hatman, intim/intim, jilav/jilav, profesor/ profesor, trafic/trafic ”.

2
3