1

FONETICA
Notiuni de fonetica
- se afirma,in sens general,ca fonetica studiaza sunetele vorbirii din punct de vedere fizic
- cea mai mica unitate sonora din care sunt formate cuvintele se numeste fonem
- in manualele scolare,notiunile de sunet si fonetica sunt folosite cu sensul de fonem si
fonologie
- dupa modul si locul de articulare,sunetele se clasifica in :
vocale
semivocale
consoane
I.VOCALE,SEMIVOCALE,CONSOANE
1.Sunetele
- sistemul fonetic este alcatuit din 33 de
sunete
- sunetele se clasifica in :
vocale (7 V)
semivocale (4 Sv)
consoane (22 C)
- acestea nu trebuie confundate cu cele
31 de litere
2.Vocalele
- sunt sunetele la a caror articulare aerul
iese liber,fara sa intampine nici un
obstacol
- acestea se produc prin vibratia corzilor
vocale
- vocalele sunt sunete care se rostesc fara
ajutorul altor sunete si pot forma singure
silabe
- a, , () sunt numai vocale (pline sau plenisone)
VOCALE SEMIVOCALE CONSOANE
a surde sonore

() p b
e t d
i k g
o f v
u s z
j
(ce,ci) (ge,gi)
k` (che,chi) g` (ghe,ghi)
h m
n
l
r
2


3.Semivocalele
- au acelasi simbol grafic ca si vocalele,rostindu-se si ele fara ajutorul altor sunete,dar nu pot
alcatui singure silabe
- pot construi o silaba doar grupandu-se impreuna cu o vocala sau cu o vocala si o alta
semivocala
- semivocalele intra in alcatuirea diftongilor si a triftongilor
- e,i,o,u pot fi vocale pline sau semivocale (, , , )
- vocalele se transforma in semivocale atunci cand indeplinesc conditiile tabelului de mai jos :
VOCALE SEMIVOCALE REGULI
a e sta inainte sau dupa a si o
i sta inainte sau dupa a, , ,,e,o si u
() o sta inainte de a
e u sta inainte si dupa a, , ,,e si o
i
o
u
- pentru a face diferenta intre vocala si semivocala,cuvantul trebuie despartit obligatoriu in
silabe
- ca si exemplu de vocale si semivocale putem lua tabelul de mai jos :


VOCALE SEMIVOCALE EXEMPLU
e 1.bere 5.deal 1.be-re (e-V;e-V) 5.deal (e-Sv;a-V)
i 2.copil 6.rai 2.co-pil (o-V) 6.rai (a-V;i-Sv)
o 3.somn 7.soare 3.somn (o-V) 7.soa-re (o-Sv;a-V;e-V)
u 4.metru 8.metrou 4.me-tru (e-V;u-V) 8.me-trou (e-V;o-V;u-Sv)

3.Consoanele
3

- sunt sunete care se rostesc cu ajutorul altor sunete,neputand forma singure silaba decat cu
ajutorul unei vocale
- vocalele sunt :
b,c/ (ce,ci),k` (che,chi)/,d,f,g/ (ge,gi),g` (ghe,ghi)/,h,j,k,l,m,n,p,q,r,s,,t,,v,w,x,z
II.DIFTONG,TRIFTONG,HIAT
1.Diftongul
- este grupul de sunete alcatuit dintr-o vocala si o semivocala,rostite in cadrul aceleiasi silabe
- diftongul se poate alcatui si din doua sunete alaturate apartinand unor cuvinte diferite dar
pronuntate intr-o silaba (mi-a spus,ti-a scris etc)
diftongul se poate realiza si din rostirea impreuna a doua cuvinte :
Ti-ar placea asta ? ti-ar -> tiar (i-Sv;a-V) In structura ti-ar apare diftongul *ia+
- ca si exemple de diftongi,putem lua :
mai -> ai (a-V;i-Sv)
mei -> ei (e-V;i-Sv)
floare -> floa-re (o-Sv;a-V)
- se clasifica astfel :
a.diftongi ascendenti (sau urcatori)
b.diftongi descendenti (sau coboratori)
A.Diftongii ascendenti
- au semivocala pe primul loc si vocala pe locul al doilea (Sv + V)
- drept exemplu de diftongi ascendenti,avem :
iarna -> iar-na (i-Sv;a-V)
moara -> moa-ra (o-Sv;a-V)
B.Diftongii descendenti
- au vocala pe primul loc si semivocala pe locul al doilea (V + Sv)
- drept exemplu de diftongi descendenti,avem :
crai -> ai (a-V;i-Sv)
4

gutui -> gu-tui (u-V;i-Sv)
2.Triftongul
- este gtupul de sunete alcatuit dintr-o vocala si doua semivocale,rostite in cadrul aceleiasi
silabe
- triftongul se poate alcatui si din trei sunete alaturate apartinand unor cuvinte diferite dar
pronuntate intr-o silaba (mi-au zis)
triftongul se poate realiza si din rostirea impreuna a mai multor cuvinte :
Mi-ai adus cartea ? mi-ai -> miai (i-Sv;a-V;i-Sv) In structura mi-ai apare triftongul *iai+
- ca si exemple de triftongi,putem lua :
leoaica -> le-oai-ca (o-Sv;a-V;i-Sv)
traiai -> tra-iai (i-Sv;a-V;i-Sv)
inimioara -> i-ni-mioa-ra (i-Sv;o-Sv;a-V)
- se clasifica astfel :
a.triftongi centrati
b.triftongi progresivi
A.Triftongii centrati
- au vocala intre semivocale (Sv + V + Sv)
- drept exemplu,avem :
vreau -> eau (e-Sv;a-V;u-Sv)
B.Triftongii progresivi
- au vocala dupa semivocale (Sv + Sv + V)
- drept exemplu,avem :
creioane -> cre-ioa-ne (i-Sv;o-Sv;a-V)
In cuvintele care contin consoanele (ce,ci), (ge,gi),k` (che,chi),g` (ghe,ghi) nu exista
diftongi sau triftongi care sa inceapa cu literele e sau i.
diftong : ceata -> cea-ta = c`a-ta (nu are diftong)
geam -> geam = g`am (nu are diftong)
triftong : ziceau -> zi-ceau = zi-c`au (nu are triftong)
5

vegheau -> ve-gheau = ve-g`au (nu are triftong).
3.Hiatul
- este format din doua vocale alaturate aflate in silabe diferite
- ca si exemplu,putem lua :
aur -> a-ur (a-V;u-V)
teatru -> te-a-tru (e-V;a-V)
biolog -> bi-o-log (i-V;o-V)
- vocalele care se gasesc in hiat pot fi :
de acelasi fel :
/a-a/ : contraatac -> con-tra-a-tac (a-V;a-V)
/e-e/ : idee -> i-de-e (e-V;e-V)
/i-i/ : fiinta -> fi-in-ta (-//-)
/o-o/ : alcool -> al-co-ol (-//-)
/u-u/ : asiduu -> a-si-du-u (-//-)
diferite :
/a-e/ : aer -> a-er (a-v;e-V)
/a-i/ : tain -> ta-in (a-V;i-V)
/a-o/ : aorta -> a-or-ta (-//-)
/a-u/ : cauteriza -> ca-u-te-ri-za (-//-)
/-i/ : fin -> f-i-n (-//-)
/a-u/ : paun -> pa-un (-//-)
/e-a/ : ideal -> i-de-al (-//-)
/e-i/ : peisaj -> pe-i-saj (-//-)
/e-o/ : teologie -> te-o-lo-gi-e (-//-)
/e-u/ : muzeul -> mu-ze-ul (-//-)
Atentie la literele care nu redau vocale,ci semivocale !
ziu -> zi-u (i-V;u-Sv;-V) In cuvantul ziu exista diftongul *u],nu exista hiat !
6


III.CORESPONDENTA DINTRE SUNETE SI LITERE
1.Corespondenta dintre sunete si litere
- de regula,exista o corespondenta intre sunetele si literele aceluiasi cuvant,ele fiind egale :
cuvant litere sunete cuvant litere sunete
ou 2 2 pagina 6 6
lac 3 3 calator 7 7
elev 4 4 veverita 8 8
munte 5 5 doctorita 9 9
- uneori aceasta corespondenta nu se respecta
- literele e,i,o,u,noteaza atat vocale cat si semivocale corespunzatoare :
erou,vrea,iar,os,oase,bun,cadou
- o litera poare reprezenta simultan doua sunete :

2.Litera ()
- sunetul este redat prin din i la inceput si la sfarsit de cuvant,cat si in interiorul cuvintelor
compuse sudate,in care,al doilea cuvant incepe cu dar si a cuvintelor derivate cu prefixe de la
un cuvant care incepe cu (nceput,cobor,binenteles,nentrecut etc)
cuvant x=cs x=gz cuvant x=cs x=gz
axa /acsa/ - exaspera - /egzaspera/
exemplu - /egzemplu/ excavator /ecscavator/ -
excursie /ecscursie/ - exact - /egzact/
examen - /egzamen/ existent - /egzistent/
exercitiu - /egzercitiu/ exorcita /ecsorcita/ -
exploziv /ecsploziv/ - exemplar - /egzemplar/
expansiv /ecspansiv/ - sufix /sufics/ -
exclude /ecsclude/ - executiv - /egzecutiv/
excursie /ecscursie/ - prefix /prefics/ -
exersa - /egzersa/ afix /afics/ -
7

- iar prin () din a in celelalte cuvinte (cntec,cnd,cobornd etc)
3.Litera x
- se scrie x :
in neologisme,nume proprii,cuvinte uzuale (neologisme cu o oarecare vechime in limba
si incluse in vocabularul uzual al vorbitorilor instruiti) : ax,box,excursie,exemple,mixer,
pix,Alexandru,Alexandrescu etc
intre vocale : exact,examen,examina; pronuntate corect [egzact,egzamen,egzamina]
- se scrie cs :
in vechi imprumuturi din greaca,germana,slava sau in creatii pe teren romanesc :
cocs,imbacsit,imbacsire,imbacseala,micsandra,ticsi,ticsit,ticsire,lincs,rucsac,vacs,vacsuri,
vacsuit,vacsuire,vacsuiala
- se scrie gz :
in cuvantul zigzag (un compus sudat)
- litera x transcrie :
a.sunetul dublu [ks] (cs) :
la inceput de cuvant,inainte de o vocala : xilofon
la sfarsit de cuvant : ax,box,fax
la pozitie intervocalica (intre vocale) : axa,boxa,noxe
urmat de consoane : extemporal,extern,extraordinar
b.sunetul dublu [gz] :
de obicei,in pozitie intervocalica (intre vocale) : exemplu (egzemplu),examen
(egzamen),auxiliar (augziliar)
4.Grupurile de doua litere (ce,ci,ge,gi)
- transcriu :
a.un singur sunet (c sau g) :
cand sunt urmate de o vocala :
ceara -> cea-ra = c`a-ra (5l,4s)
ciolan -> cio-lan = c`o-lan (6l,5s)
geam -> geam = g`am (4l,3s)
8


cand se afla la sfarsitul cuvantului,fara sa formeze silaba :
baci -> baci = bac` (4l,3s)
fagi -> fagi = fag` (4l,3s)
in aceasta situatie,e si i nu reprezinta sunete,motiv pentru care nu apar in transcrierea
fonetica a cuvintelor respective
ele au numai rol de litere ajutatoare
b.doua sunete (ce,ci sau ge,gi) :
cand sunt urmate de o consoana :
central -> cen-tral (7l,7s)
circuit -> cir-cu-it (7l,7s)
cercetare -> cer-ce-ta-re (9l,9s)
cand formeaza singure silaba :
ce (pronume relativ interogativ) -> ce (2l,2s)
ci (conjunctie) ci (2l,2s)
cetatean -> ce-ta-tean (8l,8s)
girofar -> gi-ro-far (7l,7s)
zece -> ze-ce (4l,4s)
in aceste situatii,literele e si i au dublu rol :
reprezinta sunete de sine statatoare (vocale plenisone,silabice),si de aceea apar in
transcrierea fonetica a cuvintelor respective
in acelasi timp ele sunt si litere ajutatoare (necesare realizarii consoanelor c si g)

existenta lor in cuvinte implica unele precizari cu caracter ortografic :
se scrie ce,ge inainte lui a : ceafa,ceara,geam,geanta
se scrie ci,gi inaintea lui o sau u : cioc,ciur,gioarsa,giuvaer
5.Grupurile de trei litere (che,chi,ghe,ghi)
- transcriu :
a.un singur sunet (k` sau g`) :
inainte de o vocala :
9

cheama -> chea-ma = k`a-ma (6l,4s)
cand se afla la sfarsitul cuvantului,fara sa formeze silaba :
perechi -> pe-rechi = pe-rek` (7l,5s)
unghi -> unghi = ung` (5l,3s)
in aceste grupuri,atat h cat si e,i sunt litere ajutatoare (contribuie la formarea
consoanelor k` si g`),neavand valoare fonetica a cuvintelor respective
b.doua sunete (k`e,k`i,g`e,g`i) :
inainte de o consoana :
chem -> chem = k`em (4l,3s)
chip -> chip = k`ip (4l,3s)
ghem -> ghem = g`em (4l,3s)
ghinda -> ghin-da = g`in-da (6l,5s)
cand formeaza singure silaba (oriunde in cuvant) :
chelie -> che-li-e = k`e-li-e (6l,5s)
chiciura -> chi-ciu-ra = k`i-c`u-ra (8l,6s)
pereche -> pe-re-che = pe-re-k`e (7l,5s)
ghetus -> ghe-tus = g`e-tus (6l,5s)
ghiocel -> ghi-o-cel = g`i-o-cel (7l,6s)
veghe -> ve-ghe = ve-g`e (6l,4s)
ghionoaie -> ghi-o-noa-ie = g`i-o-noa-ie (9l,8s)
in aceste grupuri,h este numai litera ajutatoare,lipsita de valoare fonetica,motiv pentru
care nu este marcata in transcrierea fonetica
in schimb,e si i reprezinta vocale silabice

h este mereu litera ajutatoare la grupurile de trei litere (che,chi,ghe,ghi)

e si i sunt vocale silabice sau litere ajutatoare in grupurile de doua litere (ce,ci,ge,gi)
sau trei litere (che,chi,ghe,ghi)

10

6.Literele duble
- noteaza,de regula,o realitate fonetica,fie ca este vorba de vocale,fie de consoane
- cele doua vocale identice si alaturate se pronunta distinct,in silabe diferite :
contra-animal,lice-e,fi-ind,zo-ologie,perpetu-u
- la consoane este vorba :
a.fie de repetarea aceleiasi consoane in cuvintele compuse : kilogram-metru si in derivate cu
prefixe : in-nora,inter-regn,post-traumatic,trans-siberian
b.fie de consoane diferite notate prin aceeasi litera : ac-celera /ak-celera/,ac-cent /ak-cent/,
vac-cina /vak-cina/
7.Alternantele fonetice
- sunt modificarile suferite de sunete (vocale,semivocale,consoane) in diferite forme ale
aceluiasi cuvant sau prefix : poarta-porti,greseala-greseli,asez-aseaza
- alternantele pot fi :
a.vocalice (apofonia) cand se modifica o vocala :
vocala vocala
a/ sare/saruri,mare/maret,taie/taiem
a/e fata/fete,fata/fete,pata/pete,sa vada/sa vezi
/e mar/meri/tanar/tineri,vad/vezi
/i cuvant/cuvinte,tanar/tineri/tinerel,vand/vinzi
o/u sora/surori,mort/muritor,port/purtam
semivocala/semivocala
/i bou/boi,meu/mei,dau/dai
diftong/diftong
a/a ferastrau/ferastraie
a/ e iarba/ierburi
iu/ii solstitiu/solstitii,portocaliu/portocalii
vocala/diftong
e/a istet/isteata,trece/treaca
11

o/a cot/coate,frumos/frumoasa,pot/poate
cand intr-o silaba avem doi i (ii),primul i este vocala (intotdeauna) iar al doilea i este
semivocala (intotdeauna)
exemplu : portocalii -> por (123)-to(45)-ca(67)-lii(890)
123 -> p-c,o-v,r-c
45 -> t-c,o-v
67 -> c-c,o-v
890 -> b-c,i-v,i-sv
la cuvintele gen copii si portocalii :
scriem cu doi i (ii) :
copii frumosi
i(1) v,i(2) sv por-to-ca-lii,co-pii
pereti portocalii
scriem cu trei i (iii) :
Copiii au plecat.
i(1) v,i(2) sv,i(3) articol (v) co-pi-ii,por-to-ca-li-ii
Portocaliii pereti au cazut.
la cuvintele cu literele repetate,fiecare litera transcrie un sunet :
copii (5l,5s),copiii(6l,6s),licee(5l,5s),acnee(5l,5s),portocaliii(11l,11s)
b.consonatice :
consoana/consoana
d/z brad/brazi
d/j oglinda/oglinjoara,vested/vesteji
s/ bas/basi,gras/grasi
t/ frate/frati,lat/lati
z/j manz/manji,viteaz/viteji
c/ sac/saci,duc/duci
g/ fag/fagi,drag/dragi
12

c/k` - bloca/blochez
g/g` - larg/larghete
IV.SILABA,DESPARTIREA IN SILABE
1.Silaba
- o vocala sau o grupare de sunete care are o vocala,pronuntata cu un singur efort
respirator,formeaza o silaba
fiecare silaba are obligatoriu o vocala
- silaba poate fi formata :
dintr-un sunet (o vocala) :
idee -> i-de-e
poezie -> po-e-zi-e
apa -> a-pa
din mai multe sunete ale aceluiasi cuvant :
flacaiandru -> fla-ca-ian-dru
scoala -> scoa-la
din doua cuvinte intregi rostite impreuna :
Nu-i acasa.
Ne-am dus la rau.
dintr-un cuvant intreg impreuna cu inceputul sau sfarsitul altui cuvant :
El mi-arata cum sa rezolv tema.
Arunca-mi mingea !
din sfarsitul unui cuvant cu inceputul altui cuvant :
Vino-aici.
- silabele pot fi de doua feluri :
silabe inchise (se terrmina intr-o vocala)
lumina -> lu-mi-na
silabe deschise (se termina intr-o consoana)
13

dornic -> dor-nic
- raportat la numarul de silabe din care sunt compuse,cuvintele pot fi :
monosilabice (alcatuite dintr-o singura silaba) : tac,mac,bac,cal,sac
plurisilabice (alcatuite din doua sau mai multe silabe) : casa->ca-sa,scolarita-> sco-la-ri-
ta,canalizare->ca-na-li-za-re
in fiecare silaba exista o vocala si numai una.
Numarul de silabe intr-un cuvant este egal cu numarul de vocale :
poet -> po-et = [p-c,o-v,e-v,t-c] (4l,4s,2 silabe)
caiet -> ca-iet = [c-c,a-v,i-sv,e-v,t-c] (5l,5s,2 silabe)
2.Despartirea cuvintelor in silabe
a.regula vocalelor
- doua vocale intregi (plenisone) alaturate se afla in hiat,adica formeaza doua silabe diferite :
aude -> a-u-de
real -> re-al
fiinta -> fi-in-ta
zoologie -> zo-o-lo-gi-e
licee -> li-ce-e
V + V = V V
- regula ramane valabila chiar si in gruparile in care intre cele doua vocale se rosteste in mod
clar o semivocala,neredata insa grafic :
aer -> a-[i]-er
poet -> po-[i]-et
vie -> vi-[i]e
lua -> lu-[u]a
nu formeaza silaba separata i scurt (i) situat dupa consoane :
oa-meni,lupi,pomi,dormi
i final formeaza vocala intreaga,deci silaba,atunci cand :
se afla dupa o consoana urmata de l sau r : co-dri,as-tri,sim-pli,a-fli
reprezinta marca (sufixul) infinitivului verbelor de conjugarea a IV-a : a fu-gi,a pri-be-gi, a
ve-ni
14

b.regula diftongilor si triftongilor
- o semivocala aflata intre doua vocale,formeaza diftong cu vocala a doua,ceea ce inseamna ca
este inclusa in silaba urmatoare :
caiet -> ca-iet (o-v,i-sv,e-v)
roia -> ro-ia (o-v,i-sv,a-v)
doua -> do-ua (o-v,u-sv,a-v)
V + Sv + V = V Sv,V
- acelasi lucru se intampla si cu semivocala aflata intre o vocala si un diftong descendent (Sv-V);
se alatura vocalei intregi din diftong,formand triftong,respectiv,silaba separata cu acesta :
croiai -> cro-iai (o-v,i-sv,a-v,i-sv)
(o-v,iai-triftong)
suiau -> su-iau (u-v,i-sv,a-v,u-sv)
(u-v,iau-triftong)
V + TRIFTONG = V Sv,V,sV
semivocala aflata la sfarsitul cuvantului dupa o vocala,formeaza evident diftong sau
triftong si,implicit,silaba cu acesta
c.regulile consoanelor
- o consoana aflata intr doua vocale,formeaza silaba cu vocala a doua
V + C + V = V C,V
apa -> a-pa (a-v,p-c,a-v)
masa -> ma-sa (m-c,a-v,s-c,a-v)
pana -> pa-na (p-c,a-v,n-c,a-v)
- regula ramane valabila si cand in locul uneia dintre vocale se gaseste un diftong sau triftong :
carau -> ca-rau (c-c,a-v,r-c,a-v,u-s)
haina -> hai-na (h-c,a-v,i-sv,n-c,a-v)
coate -> coa-te (c-c,o-sv,a-v,t-c,e-v)
- reprezentand sunetele [cs] sau [gz],ca si atunci cand grupurile ch si gh noteaza o singura
consoana :
a-xa,ta-xi,e-xem-plu
15

u-re-chea,pe-re-che,ve-ghe
- in aceste cazuri silabele ortografice marcheaza modul real de silabisire,adica silabele fonice
(ac-sa,tac-si,eg-za-men,u-re-k`a)
- doua consoane aflate intre doua vocale sau grupuri silabice formeaza silabe diferite,fiecare
consoana alaturandu-se vocalei (grupului vocalic) de langa ea
- altfel spus,despartirea se face intre cele doua consoane
V + C + C + V = V,C C,V
carte -> car-te (c-c,a-v,r-c,t-c,e-v)
pasta -> pas-ta (p-c,a-v,s-c,t-c,a-v)
banca -> ban-ca (b-c,a-v,n-c,c-c,a-v)
- fac exceptie de la aceasta regula grupurile consonatice formate din b,c,d,f,g,h,p,t,v + l sau r
- in cazul acestor grupuri (bl,br,cl,cr etc) despartirea se face inaintea celor doua consoane :
tabla -> (t-c,a-v,b-c,l-c,a-v) ta-bla
cuprins -> (c-c,u-v,p-c,r-c,i-v,n-c,s-c) cu-prins
atlas -> (a-v,t-c,l-c,a-v,s-c) a-tlas
- trei sau mai multe consoane aflate intre doua vocale sau grupuri vocalice se despart dupa
prima consoana :
grupuri de trei consoane :
maistru -> (m-c,a-v,i-sv,s-c,t-c,r-c,u-v) mais-tru
cinste -> (c-c,i-v,n-c,s-c,t-c,e-v) cin-ste
grupuri de patru consoane :
construi -> (c-c,o-v,n-c,s-c,t-c,r-c,u-v,i-sv) con-stru-i
- fac exceptie de la aceasta regula urmatoarele grupuri formate din trei consoane (!!!) :
lpt,mpt,ncs,nct,ncv,ndv,rct,rtf,stm
- in cazul acestora,despartirea se face dupa a doua consoana :
delincvent -> (d-c,e-v,l-c,i-v,n-c,v-c,e-v,n-c,t-c) de-linc-vent
astmatic -> (a-v,s-c,t-c,m-c,a-v,t-c,i-v,c-c) ast-ma-tic

16

3.Despartirea dupa structura
- se pot desparti si dupa structura cuvintele (semi) analaizabile (formate in limba romana) sau
imprumutate :
compuse :
dreptunghi -> drept-unghi = drept-unghi
dinapoi -> din-apoi = di-na-poi
derivate cu prefixe :
analfabet -> an-alfacet = an-al-fa-bet
postuniversitar -> post-universitar = post-u-ni-ver-si-tar
subordona -> sub-ordona = sub-or-do-na
derivate cu sufixe (numai atunci cand radacina cuvantului se termina cu o consoana,iar
sufixul incepe tot cu o consoana) :
pustnic -> pust-nic
varstnic -> varst-nic
V.ACCENTUL,CACOFONIA
1.Accentul
- este rostirea mai intensa a unei silabe
- in mod obijnuit,acesta nu se marcheaza in scris
- accentul,cade cel mai adesea,pe ultima si penultima silaba
- se clasifica astfel :
a.accent oxiton (pe ultima silaba)
actor -> ac-tor (o)
terminat -> ter-mi-nat (a)
b.accent paroxiton (pe penultima silaba)
casa -> ca-sa (a)
masina -> ma-si-na (i)
c.accent proparoxiton (pe antepenultima silaba)
repede -> re-pe-de (e)
17

pivnita -> piv-ni-ta (i)
d.pe a patra sau a cincea silaba (de la sfarsit spre inceput)
veverita -> ve-ve-ri-ta (e)
nouasprezece -> no-ua-spre-ze-ce (o)
cele mai multe cuvinte au accent proxiton sau oxiton
- fiind liber,accentul poate avea,in unele situatii,rolul de a deosebi intre ele doua cuvinte ori
doua forme gramaticale ale aceluiasi cuvant;astfel de cuvinte si forme gramaticale care se scriu
la fel dar se pronunta diferit,se numesc omografe :
a.Ioana este vesela(1),pentru ca a primit vesela(2) noua.
1.vesela (adjectiv-bucuroasa)
2.vesela (substantiv-vase de bucatarie)
b.Aduna(1) jucariile !Ii spune mama copilului.;Acesta isi aduna(2) jucariile,apoi merse la culcare.
1.aduna (imperativ)
2.aduna (perfect simplu)
omografele nu trebuie confundate cu acele cuvinte care pot avea o dubla
accentuare;dintre acestea,la unele,ambele variante de accentuare sunt considerate
literare (antic/antic,profesor/profesor,trafic/trafic) la altele,doar una din variante este
acceptata de normele ortoepice ale romanei literare (caracter nu caracter,simbol nu
simbol,sever nu sever)
exista si nume proprii care se pot accentua in doua feluri
(Stefan,Stefan,Miron/Miron,Lugoj/Lugoj)
pentru o simplificare a gasirii accentului,cuvintele se despart in silabe,se cauta acea
silaba care se aude mai tare,iar din acea silaba se alege vocala,deoarece accentul pica pe
vocala
2.Cacofonia
- este sonoritatea suparatoare a unor silabe alaturate,de multe ori cu tenta vulgara
- utilizarea virgulei intre cele doua nu este eificienta,asadar nu este recomandabila,pentru ca
sunetele respective raman alaturate in continuare
- evitarea cacofoniei se face prin intermediul catorva parti de vorbire,cum ar fi :
decat,drept,faptul ca,asemenea,intrucat (in loc de pentru ca),articole prolitice ori pur si simplu
reformuland enuntul
18

- cele mai frecvente cacofonii sunt : la/la,sa/sa,ca/ca,ca/ce (ci),ca/ca,cu/co,ca/co,ca/cu,ca/cand,
cii/ru,pul/a
- drept exemplu,putem lua urmatoarele propozitii :
Astazi facem ora de chimie la laborator.
Astazi facem ora de chimie in laborator.

Aceasta este o politica care enerveaza electoratul.
Aceasta politica enerveaza electoratul.

Regret ca colegii mei nu sunt de acord.
Regret ca nu sunt de acord colegii mei.
antonimul pentru cuvantul cacofonie este eufonie,care inseamna succesiune
armonioasa de sunete,efect auditiv placut
norma literara,condamna folosirea lui ca si (sau a lui ca,virgula) in loc de ca pentru
evitarea cacofoniilor (si cu atat mai mult cand acest pericol nu exista),in constructii de
tipul ca si consilier/ ca,virgula,consilier care po fi inlocuite prin constructii directe
precum a fost numit consilier sau l-a luat drept consilier ori in calitate de consilier