FONETICA

1.ALFABETUL LIMBII ROMANE SI SUNETELE

Sunetele limbii romane literare sunt:
- sunete vocalice: a, , , , e, i, o, u (8 ca litere si 7 ca sunete), care se
pronunta fara ajutorul altor sunete.
- sunt intotdeauna vocale: a, , , .
- sunt vocale sau semivocale: e, i, o, u.
- sunt vocale cand formeaza singure o silaba: se-r, o-blic, bi-rou, u-man.
- sunt semivocale cand formeaza silaba cu alta vocala: sa-r, ar-n, ca.
2.LITERE CU VALORI FONETICE MULTIPLE

- poate fi: 1. vocala: e-lev, se-r;

2. semivocala: sa-r, so-sa;
3. e cu valoarea lui i: ea, aceea, accentueaz;
4. e cu valoarea diftongului e: el, este, era, eram, erai, erau;

E este litera ajutatoare (fara valoare fonetica) atunci cand se afla dupa c, g, ch,
gh, iar in silaba respective este o alta vocala (a sau o): cea-r, ce-o (face), gea-n,
mer-ge-o (fata), Geor-ge, ghea-r.

Cand
se afla dupa dupa c, g, ch, gh, iar in silaba respective nu este o alta
vocala, atunci este si vocala si litera ajutatoare: ce-re, ge-me, chem, ghem.

poate fi: 1. vocala: i-nel, f-i-n;

2. semivocala: ar, ca, o-nes-cu;
3. i scurt cand se afla la sfarsitul cuvantului, are in fata o
consoana (in afara de c, g, ch, gh,) sau nu este vocala: duzi, pomi, gemi, acelasi;
Nu este i scurt in cuvinte ca: rogi, ochi, unghi (unde este litera ajutatoare) sau: codri, mem-bri, mais-tri, mi-nis-tri (unde este vocala).

este litera ajutatoare (fara valoare fonetica), cand se afla c, g, ch, gh, iar in
silaba respective este o alta vocala (o sau u): cio-can, chior, ghioz-dan, rogi, deci,
ochi, etc.

Cand
se afla dupa c, g, ch, gh, iar in silaba respective nu este alta vocala, atunci
este si vocala, si litera ajutatoare: circ, chin, ghid.

poate fi: 1. vocala: om, ochi, o-ral.

2. semivocala: ta-te, sa-re, ca-se.
3. o cu valoare de u: aste, al, ameni, az, serias,
afectuas.

poate fi: 1. vocala: aud, aur, unu, sus.

2. semivocala: vi, plo,, sa, do.

este litera ajutatoare in grupurile: che, chi, ghe, ghi si substantivul propriu
Theodor; in restul situatiilor, este consoana.

are intodeauna valoarea a doua consoane: cs in cuvinte ca: xerox, fix, text,
expatria;
gz in cuvinte ca: exact,
examen, exemplu;

poate fi: 1. vocala: y-triu, Ba-con-sky

2. semivocala: yankeu, New-York

poate fi: 1. consoana: numai in watt, westfalian, wolfram;

2. semivocala: Waterloo, Washingon;

N.B.

se scriu cu cs: ticsit, cocs, lincs, rucsac, vacs;

- se scriu cu cz: eczema;
- se scrie cu gz: Bogza;

3.TRANSCRIEREA FONETICA
Pentru a afla cate litere si cate sunete are un cuvant, se desparte cuvantul
in silabe cu atentie la silabele ce contin grupurile de sunete: ce, ci, ge, gi, che, chi,
ghe, ghi, sau x, se transcrie fonetic cuvantul respective si in final se Numara
literele din cuvantul despartit in silabe, iar sunetele din cuvantul transcris fonetic.
Daca dupa grupurile de sunete ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi, este o
consoana, e si i sunt si vocale, si litere ajutatoare.Daca este o vocala, atunci e si i
sunt numai litere ajutatoare.
, , , , noteaza semivocale;
noteaza sunetele ce, ci;
cea-r/ ar = 5 litere si 4 sunete, din care 2 vocale (sunt 2 silabe) + 2 consoane +
1 litera ajutatoare;
cio-rap/orap = 6 litere si 5 sunete, din care 2 vocale + 3 consoane + 1 litera
ajutatoare;
cer/er = 3 litere si 3 sunete, din care 1 vocala + 2 consoane + 1 litera ajutatoare
( este si vocala si litera ajutatoare);
circ/irc = 4 litere si 4 sunete, din care 1 vocala + 3 consoane + 1 litera ajutatoare
( este si vocala si litera ajutatoare);
noteaza sunetele ge, gi;
gean-t/ant = 6 litere si 5 sunete, din care
ajutatoare;
giul-giu/ulu = 7 litere si 5 sunete, din care
ajutatoare;
gem/em = 3 litere si 3 sunete, din care 1
ajutatoare;
gi-ne-re/inere = 6 litere si 6 sunete, din care
ajutatoare;
k noteaza sunetele che, chi;

2 vocale + 3 consoane + 1 litera

2 vocale + 3 consoane + 2 litere
vocala + 2 consoane + 1 litera
3 vocale + 3 consoane + 1 litera

chea-m/kam = 6 litere si 4 sunete, din care 2 vocale + 2 consoane + 2 litere

ajutatoare (h si e);
chia-bur/kabur = 7 litere si 5 sunete, din care 2 vocale + 3 consoane + 2 litere
ajutatoare (h si i);
chem/kem = 4 litere si 3 sunete, din care 1 vocala + 2 consoane + 2 litere
ajutatoare;
chin/kin = 4 litere si 3 sunete, din care 1 vocala + 2 consoane + 2 litere ajutatoare;
g noteaza sunete ghe, ghi
ghea-r/gar = 6 litere si 4 sunete, din care 2 vocale + 2 consoane + 2 litere
ajutatoare;
ghioz-dan/gozdan = 8 litere si 6 sunete, din care 2 vocale + 4 consoane + 2 litere
ajutatoare;
ghem/gem = 4 litere si 3 sunete din care 1 vocala + 2 consoane + 2 litere
ajutatoare;
ghid/gid = 4 litere si 3 sunete din care 1 vocala + 2 consoane + 2 litere ajutatoare;
DIFTONGI, TRIFTONGI, HIAT
DIFTONGUL este grupul de sunete vocalice format dintr-o vocala si o
semivocala, care se pronunta in aceeasi silaba.
- diftongi ascendenti = semivocala + vocala: ia, ie, ii, io, iu, oa, ua, u, u,
ea;
*i este semivocalic inainte de a, e, o, u si dupa toate vocalele;
- diftongi descendenti = vocala + semivocala: ai, au, i, u, i, u, ei, ii, iu,
oi, ou, ui;
* in cuvintele ca ea, ace-ea, a-te-nu-ea-za, diftongul ea este format din
semivocala i si vocala a.
* pronumele personale el, ele si formele de prezent sau de imperfect ale verbului a
f au de la inceput diftongul ie: este (ieste), eram (ieram) etc.
- diftongi cu cratima = ai (a-i da), eo (le-o dau), ii (mi-i frig), ui (nu-i), i (s-i
dau), ei (ce-re-i) etc.
* cratima leaga cuvinte (sau parti de cuvinte) care se pronunta in aceeasi silaba.
TRIFTONGUL este grupul de sunete vocalice format dintr-o vocala si
doua semivocale, care se pronunta in aceeasi silaba.
- triftongi ascendenti = semivocala + semivocala + vocala: ioa, eoa, etc;
- triftongi centrati = semivocala + vocala + semivocala: eai, eau, iai, iau,
oai, etc;
* in cuvintele eu, ei sunt triftongi: ieu, iei.
- triftongi cu cratima: iau (i-au dat), iai (i-ai dat), ioi (i-oi da), eoi (le-oi da) etc;
* in cuvinte ca: geamgiu, iaurgiu, zarzavagiu, hangiu, barcagiu, intrucat
accentul cade pe i, acesta este si vocala si litera ajutatoare, iar impreuna cu
semivocala u, formeaza diftongul iu.
Nu acelasi lucru se intampla in cuvinte ca: solfegiu, cortegiu, unde i este litera
aujutatoare: solfeg, corteg.

* in cuvinte ca: cercei, ghiocei, chei, crustaceu, liceu, e fiind accentuat, este si
vocala si litera ajutatoare si impreuna cu semivocala i sau u formeaza diftong
descendent.
HIATUL este grupul de sunete format din doua vocale alaturate care
fac parte din silabe diferite.
- hiat in cuvinte: l-u-dat, ce-re-a-le;
*dubletele formeaza vocale in hiat: ii fi-in-, fi-ind-ca;
Exceptie: cuvantul fic se desparte: fi-c; este singurul cuvant in care cei doi ii
formeaza diftong, nu hiat, in interiorul cuvantului.
* substantivele si adjectivele care se termina in doi i la N. - Ac. formeaza diftong
descendent ii: co-pi, mun-i, -nal-i (muni), ma-ri (oameni);
* verbele de conjugarea a IV-a in i se termina intotdeauna la infinitiv prezent intr-un
singur i (a fugi, a veni), iar la unele dintre ele fac perfectul simplu in doi i: eu veni, eu fu-gi. unde primul i este vocala, iar al doilea semivocala, formand diftong
descendent (ii).
* substantivele care la G. D. se termina in doi i formeaza un diftong ascendent
(deci semivocala + vocala): (rochia) femei, (lna) oi, (gaura)chei, etc;
* * * substantivele si adjectivele care se termina in 3 i au vocala, semivocala,
vocala, ultimii doi i formand diftong ascendent: co-pi-i, pro-pri-i (copii).
- hiat intre cuvinte (hiat in fonetica sintactica) cand un cuvant se termina in
vocala, iar al doilea cuvant incepe cu vocala: asa elev.
* nu exista hiat intre vocala si diftong sau triftong care incep cu semivocala: tre-bue, cre-oa-ne;
SILABA. REGULI FONETICE DE DESPARTIRE A CUVINTELOR IN SILABE
REGULA 1: o consoana intre doua vocale sau intre vocala si diftong, triftong, trece
la silaba urmatoare.
* ch, gh, notand o singura consoana, trece la silaba urmatoare:ve-neau;
* litera x desi noteaza doua consoane, este considerata o unitate: e-xa-men;
REGULA 2: doua consoane alaturate, asezate intre doua vocale sau intre vocala si
diftong, triftong;
* daca a doua consoana este l sau r, ambele consoane trec in silaba urmatoare.
REGULA 3: trei sau mai multe consoane asezate intre doua vocale se despart dupa
prima consoana.
* in grupurile lpt, mpt, nct, nc, nc, ndv, rct, rtf, stm despartirea se face intre a
doua si a treia consoana: con-junc-i-e, arc-tic etc.
CUVINTE OMOGRAFE se scriu identic si se pronunta diferit in functie de
accent: copi cpii;
CUVINTE OMOFONE se pronunta identic si se scriu diferit: ea ia i-a
(dat), sau s-au;

PARTICULARITATI ORTOGRAFICE
1.Dupa literele i j, in radacina se scrie a: aaz, inal etc.
2.Dupa literele i j, la sfarsitul radacinii se scrie ea: greeal, clujean etc.
3.nainte de literele l, m, n se scrie s in cuvintele: csnicie, smntn, etc.
4.nainte de literele b, d, g, l, m, n, v se scrie z: dezbate, deznoda, rzgandi etc.
5.nainte de literele b i p se scrie m: mbrcat, mpdurit.n neologismele
compuse nu se aplica: avanpost, avanpremier;
6.naintea literei z, prefixele des, rs, isi pastreaza pe s: rszice, deszpezi;
SCRIEREA CU MAI MULTI i
- imperativul negativ al verbului a f se scrie cu un singur i: Nu f trist!, dar
imperativul pozitiv se scrie cu ii: Fii serios!;
NU SE PUNE VIRGULA:
- intre subiect si predicat;
- intre verbul coplativ si numele predicativ;
- intre substantiv si atribut;
- intre verb si complement direct si indirect;
- intre interjectia ia si urmatorul verb;Cand punem virgula, sunt doua
propozitii.
- conjunctiile deci, totusi, insa in interiorul propozitiei nu se despart prin
virgula;