Sunetele limbii române

(precizări teoretice)

❖ Fonetica este ştiinţa care studiază sunetele unei limbi.

❖ Sunetele limbii române sunt: vocalele, semivocalele, consoanele.
✓ Vocalele sunt sunetele care se pot rosti fără ajutorul altor sunete şi pot alcătui şi singure silabe.
Ex: a – (întotdeauna vocală), ă, â, (î), e ,i ,o ,u

✓ Semivocalele sunt sunete care se aseamănă cu vocalele, dar nu pot alcătui singure silabe şi se
pronunţă la jumătatea intensităţii unei vocale. Ele intră în alcătuirea diftongilor şi triftongilor.
Ex: e,i,o,u pot fi - vocale: iritabil, orar, umăr;
- semivocale: seară, iar, soare

✓ Consoanele sunt sunete care se rostesc cu ajutorul altor sunete (cu ajutorul unor vocale) şi nu pot
alcătui singure silabe.

Ex: b, c, d, f, g, h, j, k, l, m, n, p, r, s, ş, t, ţ, v, w, x, y ,z

Corespondenţa dintre litere şi sunete

In general, există corespondenţă între literă şi sunet, în sensul că o literă reprezintă un sunet:
carte ( 5 litere, 5 sunete), masă ( 4 litere, 4 sunete).
I. Aceeaşi literă poate nota sunete diferite. Literele c şi g , când NU sunt urmate de h, e, i, reprezintă
sunete care se rostesc ca în cuvintele: car, carte, acum, lac , gard, rog.
Când literele c şi g sunt urmate de e, i aceleaşi litere redau sunete care se rostesc ca în cuvintele:
cer, centru, cine, cireş, gen, ger, girafă,fiind transcrise în lucrările de fonetică cu /č / , /ğ/ . În aceste
exemple, e şi i au valoare de sine stătătoare (notează un sunet – o vocală)
Ex. girafă = 6 litere, 6 sunete ( g-i-r-a-f-ă)

II. O literă poate reprezenta simultan două sunete. Astfel, litera x reprezintă:

• sunetele cs: complex, sufix, prefix, excepţie, excursie, etc.

• sunetele gz: examen, exemplu, exerciţiu, etc.

III. Prin două sau trei litere alăturate poate fi redat un singur sunet. Astfel, grupurile ch, gh, înainte de e
sau i, notează câte un singur sunet /k’/ şi /g’/ şi se rostesc ca în cuvintele: chenar, chitanţă, gheţar,
ghimpe etc. In aceste exemple , e şi i au valoare de sine stătătoare (vocale), iar h este literă ajutătoare.
Ex: chenar = 6 litere, 5 sunete (ch- e -n-a-r)

1
❖ Diftongii sunt grupuri de sunete formate dintr-o vocală şi o semivocală rostite într-o silabă.
Diftongul poate fi:
- ascendent, atunci când este alcătuit din semivocală+vocală: iar-nă, broas-că, soa-re
- descendent, atunci când este alcătuit din vocală +semivocală: mai, grâu, ca-dou, vrei, câi-ne

Diftongul se poate constitui din două sunete alăturate aparţinând unor cuvinte diferite, dar care se
pronunţă într-o silabă, Intre elementele componente ale acestor silabe apare cratima

Ex: mi-a amintit , să-i dau, mi-i dor.

❖ Triftongii sunt grupuri de sunete alcătuite dintr-o vocală şi două semivocale pronunţate în aceeaşi
silabă.

Triftongii sunt de două feluri :

- progresivi, atunci când semivocalele preced vocala: ari-pioa-ră, cre-ioa-ne, i-ni-mioa-ră;
- centraţi, atunci când semivocalele încadrează vocala: le-oai-că, do-reau, so-seau

Triftongul se poate constitui din trei sunete alăturate, aparţinând unor cuvinte diferite, dar pronunţate
împreună, în aceeaşi silabă. Intre elementele componente ale acestor silabe apare cratima.

Ex: şi-au spus, mi-ai dat, ne-au adus.

❖ Hiatul este rostirea consecutivă a două vocale alăturate care aparţin unor silabe diferite.

Vocalele în hiat: a-e, e-e, i-i, o-e, o-o, u-a, u-e, u-o, u-u

1. a-e = aer, aerogară, aeroport, aeronavă;

2. e-e = licee, muzee, alee, idee, needucat, reexaminat, epopee;
3. i-i = fiinţă, ştiínţă, viitor, academiile, deceniile, spaţiile, geniile;
4. o-e = coechipier, coeficient, poem, poezíe, coerent, poet;
5. o-o = acool, coopera, coordona;
6. u-a = accentua, diminua, efectua, eşua, evacua, evalua;
7. u-e = duel, siluetă, duet, afluent, suedez;
8. u-o = afectuos, aspectuos, respectuos, maiestuos, tumultuos;
9. u-u = contínuu, ambíguu, discontinuu.