Logica este stiinta ce se ocupa cu analiza formelor logice.

Prin forma logica se intelege structura, schema de organizare a continutului

gandirii.
Formele logice fundamentale sunt: notiunea (cuv), propozitia, rationamentul sau
inferenta.
Logica este acel domeniu ce analizeaza diferentele dintre o argumentare corecta si una
incorecta.
Argumentarea este procesul logic de justificare a unei idei pe baza unor dovezi sau argumente.
Argumentarea este formata din: - teza (ideea sustinuta); - temeiuri (dovezi, motive, argumente
pt sustinerea tezei). Ea poate fi definita ca relatia stabilita intre : locutor (cel care
argumenteaza) si interlocutor (cel pt care se argumenteaza).
Argumentarea presupune urmatoarele aspecte: continutul argumentarii: teza si temeiuri; tehnici
de argumentare, finalitatea argumentarii: demonstrarea caracterului adevarat sau fals al tezei
sustinute. Tehnicile de argumentare sunt: demonstratia : cunostinte, obiective; combaterea –
convingerea (persuasiunea.)
Formele (ramurile ) logicii
Filosoful grec Aristotel este cel care fundamenteaza (pune bazele) statutul de stiinta pt
logica. In lucrarea sa “Organon” (instrument de cercetare) el formuleaza principiile logicii
traditionale, inteleasa ca studiu al legilor gandirii.
Cele mai cunoscute forme ale logicii sunt:
1. Logica clasica/generala/traditionala – intemeiata de Aristotel; are ca obiect de studiu formele
logice fundamentale (notiunea, prop, rationamentul) si principiile logice ale gandirii.
2. Logica moderna (matematica) ce studiaza operatorii logici (conjunctia, disjunctia,
echivalenta, implicatia, etc) – apare in sec XIX.
3. Logica contemporana – ce are ca obiect de studiu argumentarea; introduce mai multe criterii
in stabilirea corectitudinii logice a unui argument; apare in sec XX.

Obiectul de studiu al logicii

Logica studiază doar propoziţiile cognitive, adică acelea care transmit cunoştinţe,
informaţii.
Exemple de propoziţii cognitive : „Afară plouă.”, „Pătratul are patru laturi.”,
„Pământul se învârte în jurul Soarelui.”, „Cuvântul „Mihai” este un substantiv comun.”

Logica nu studiază enunţurile care exprimă dorinţe („Aş vrea să merg la mare.”),
enunţuri de valoare(„Colega mea este foarte bună.”), întrebări („De ce semaforul este oprit?”),
porunci („Mergi cu mine la teatru!”), îndemnuri („Hai să jucăm şah!”), rugăminţi („Te rog,
vino mai repede!”).
De asemenea, se recomandă prudenţă în folosirea propoziţiilor subiective, a căror
valoare de adevăr depinde de cel care le rosteşte (şi care conţin termeni vagi, nu pot fi
precizaţi exact).
Exemple de propoziţii subiective : „Acest tablou este interesant.”, „Floarea este
frumoasă.”, „Colegul meu este docil.”, „Strada este largă.”
 !Logica studiază formele logice : termen, propoziţie, raţionament (argument,
inferenţă).
În orice propoziţie simplă avem 2 termeni, subiectul logic (cel despre care se enunţă o
însuşire) şi predicatul logic (ceea ce se spune despre subiectul logic).
Exemplu : în propoziţia „Cercul are 360˚” termenul „cerc” este subiectul logic (S) iar
„360˚” este predicatul logic (P).
Ceea ce uneşte S cu P este relaţia de predicaţie prin care se afirmă sau se neagă acea
proprietate despre acel lucru.
Propoziţiile pot lua următoarele valori de adevăr : „adevărat” („Pământul se învârte
în jurul Soarelui.”), „fals” („Plantele nu sunt niciodată verzi.”) şi, într-o logică numită
polivalentă, pot lua şi valoarea de adevăr „incert”. Incertul înseamnă – propoziţia poate fi
adevărată sau falsă în egală măsură, dar nu se poate verifica, nu se poate decide cum este.
Exemple de propoziţii incerte : „Numărul stelelor din galaxia noastră este un număr
par.”, „În 27 martie 2010, la ora 9, va ploua.”

!Ce este argumentul

Argumentul (inferenţa, raţionamentul) reprezintă un demers de gândire prin care o
propoziţie numită concluzie (teză) este întemeiată, justificată de una sau mai multe propoziţii
numite premise.
Pentru a susţine o idee, pentru a convinge pe cineva în legătură cu ea, trebuie să o
argumentăm.
Exemplu de argument : „Pentru că a fi informat înseamnă a fi puternic şi cunoştinţele
pe care le învăţ la şcoală înseamnă să fiu informat, atunci cunoştinţele pe care le învăţ la
şcoală mă fac puternic.”

!Tema: precizati 3 competente (capacitati) formate sau dezvoltate prin studiul logicii:


