Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui.  Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură.

  (Romani 12:7) 

STUDIEREA ŞI APROFUNDAREA DIVERSELOR ASPECTE ŞI PROBLEME ALE NOŢIUNILOR DE FONETICĂ A LIMBII ROMÂNE Lecţii recapitulative pentru elevii din clasele V - XII

1

Prof. IOAN HAPCA

DEFINIŢIA FONETICII
FONETICA este o ramură a lingvisticii care studiază producerea, transmiterea, audiţia şi evoluţia sunetelor limbajului articulat. LINGVISTICA este ştiinţa care studiază limba şi legile ei de dezvoltare.

2

DENUMIREA NOŢIUNILOR DE FONETICĂ
s i l a b a, a c c e n t u l ş i i n t o n a ţ i a  v o c a l a, h i a t u l ş i d u b l e t u l  s e m i v o c a l a, d i f t o n g u l ş i t r i f t o n g u l  c o n s o a n a, ,, i ” s c u r t ş i a l f a b e t u l  a l t e r n a n ţ a f o n e t i c ă,  transcrierea fonetică  şi pronunţarea ortoepică  a s i m i l a r e a, d i s i m i l a r e a ş i s i n c o p a  c u v i n t e p r o b l e m a t i c e în e x p r i m a r e

3

ALCĂTUIREA SILABEI
CONŢINE OBLIGATORIU O VOCALĂ   O VOCALĂ CU SAU FĂRĂ ALTE SUNETE DINTR-UN CUVÂNT : inimioară = i -ni - mioa - ră ;   DOUĂ CUVINTE SCURTE ROSTITE ÎMPREUNĂ : nu-mi dă, mi-l dă, ţi-o duc, să-ţi duc, dămi, fă-ţi ;   UN CUVÂNT SCURT + UN FRAGMENT INIŢIAL : mi-arată, ne-aduce, m-alintă, ţi-apucă, şi-apoi ;   UN FRAGMENT FINAL + UN CUVÂNT SCURT :  a dus-o, ducă-mi, într-o, dintr-o, printr-un, dintr-un ;   UN FRAGMENT FINAL + UN FRAGMENT 4INIŢIAL : într-adevăr, floare-albastră, spune-acum ;

verb auxiliar) . aţi pregăti // a-ţi pregăti . Acest fenomen favorizează comiterea celor mai frecvente greşeli de ortografie. a-ţi = (prepoziţia infinitivului + pronume) // aţi = (verb auxiliar) . . alegeţi (voi) // alege-ţi (tu) . interjecţie. substantiv. demers (substantiv) // de mers (verb la supin) oştire.           5 altădată (adverb = odinioară) // altă dată (adjectiv + substantiv) . nai (substantiv) // n-ai (adverb + verb) . otavă (substantiv) // o ştire. care pot fi prevenite numai prin însuşirea temeinică a cunoştinţelor de gramatică. o tavă (articol + substantiv) .ALCĂTUIREA SILABEI ŞI OMOFONIA Omofonia este un fenomen fonetic care constă în rostirea identică a două structuri grafice diferite. oarecare // oare care ? . altfel (adverb = altminteri) // alt fel (adjectiv + substantiv) . ai da // a-i da . a-i = (prepoziţie + pronume personal) ai = (articol. oarecând // oare când ? . a-şi = (prepoziţie + pronume reflexiv) // aşi = (substantiv) . oarecum // oare cum ? . ca şters // c-a şters etc. a-l = (prepoziţie + pronume personal) // al = (articol posesiv) .

mâine. ă. mei.  Cea mai „instabilă" dintre acestea este „i” care îşi pierde calitatea de vocală. ia. i. o. ăi. indiferent de poziţia faţă de ele: ai. oi. ui. şi chiar în combinaţie cu ea însăşi. iar. este mai greu de sesizat şi de aceea este omis în scris. iod. io. î. situaţie care creează dificultăţi în ortografiere deoarece al doilea i. doi. îi. ca în cuvintele: rai.  (continuare în pagina următoare) 6 . iu. dintre care ultimele patru pot deveni semivocale dacă sunt rostite împreună cu o altă vocală. ca în cuvântul vii. când este combinată cu oricare dintre celelalte vocale.VOCALE ŞI SEMIVOCALE  Vocalele (emise prin vibraţia clară a coardelor vocale): a. cui. iute. devenind semivocală. (â). e. ied. măi. fiind semivocală şi rostindu-se asemănător cu primul. u. ei. ie.

o. u mai întâi singure. poate apărea în destul de multe combinaţii: ua. i. în calitate de semivocală. iar vocala „o” îşi pierde această calitate numai când este antepusă vocalei „a”: oa. uă. ca în cuvântul: doar. molâu. ca în cuvintele: rea şi vreo. iu. seu. dau. 7  (continuare .  Pentru sesizarea deosebirii dintre vocale şi semivocale. cel mai simplu este să se compare rostirea fiecăreia dintre vocalele: e. ştiu. rouă. ou. eu. îu.  Vocala „e” devine semivocală numai în combinaţie cu „a” şi „o” şi numai antepusă acestora: ea. ca în cuvintele: ziua. ău. nou. apoi împreună cu vocala „a”. zău.VOCALE ŞI SEMIVOCALE din pagina precedentă)  Urmează „u” care. eo. au.

u . a . mâi . { V — C(r.zi . for . a . { S — CV } : doi .tru .e .ÎN SILABE (reguli şi exemple) V = vocală . { V — S } : plo .e . 2) NOTĂ 8 . { VCC — CV } : jert .na .tor .fă . 1) NOTĂ { VC — CCV } : pen .flă .ia .ste .e .me . sculp . S = semivocală . { V — V } : po .uă .te . jo .tă .ne . { VC — CV } : şap . sea .ri . C = consoană         { V — CV }: toa .l)V } : ne .ra .gre . cin .

v. e-xa-men [eg-za-men] .tă . ndv. rtf.” 3) Litera .clă . tex-til [tek-stil] .le .plas . ncţ.glin .di .vru . cataplasmă = ca ta .În funcţie de punctaj.lit . adică mascând modul real de silabisire : a-xă [ak-să] .lă . rct. l ” atrage numai consoanele : b.ra ..vleac. cadavru = ca .za . p.van . Afrodita = A .mism . h. ncv.blu .dru . c. izlaz = iz . vâslă = vâs . patru = pa . f. agrar = a .laz . ex-tra-fin [ek-stra-fin].cru . oglindă = o . acru = a .bru . t. 9 . izraelit = iz . împotriva silabisirii normale.. : abrutiza = a . sculptorii astmatici şi delincvenţi vânează lincşii cei somptuoşi din ţinutul arctic şi aduc jertfă pentru redempţiune ( izbăvire ) un sendvici.tru . mpţ.. aflu = a .da .fro . stm : .lic 2) Despărţirea se face numai după a doua consoană în grupurile : ltp. codru = co .ti . ncs. dovleac = do . mpt.e .grar . islamism = is .mă . r ” sau .dă .pru .la . nct. iar celelalte consoane nu sunt atrase : gârlă = gâr . cablu = ca . cupru = cu .. g.NOTĂ LA DESPĂRŢIREA CUVINTELOR ÎN SILABE 1) A doua consoană .flu . x ” înainte de litere care notează consoane se desparte ca şi cum ar reprezenta un singur sunet.hli . atlet = a . omletă = om . d. buclă = bu .ta .tlet . işlic = iş . pehlivan = pe .lă .

 voltamper = volt .de .toi.per .un .  dinapoi = din .a .ce 10  .lemn  astfel = ast .al .de .spre .fel .spre .  dreptunghic = drept .ghic  untdelemn = unt .DESPĂRŢIREA CUVINTELOR COMPUSE ÎN SILABE despre = de .va.  portaltoi = port .un .  altundeva = alt .poi  paisprezece = pai .am .ze .

lâc.lâc .  analfabet = an .  sublinia = sub .dec .ar .a .nic.  târgşor = târg .li .DESPĂRŢIREA CUVINTELOR DERIVATE ÎN SILABE { derivate cu prefixe } : inegal = in .vat  { derivate cu sufixele }: .vant .fa .  dezarmat = dez . 11  .a . .ni .bet .e .al .  vârstnic = vârst . .nic .şor :  savantlâc = sa .mat  inadecvat = in .şor .gal .

. interj.. neacc. când se termină în silabe ce au valoarea unor cuvinte monosilabice cu un anumit sens: Sadoveanu nu Sadovea-nu. ş. ASIROM nu ASI-ROM etc. Emi-nescu nu Emines-cu.c. 12 . ROMSILVA nu ROM-SIL-VA.d. al 8-lea. î. neart. Floarea nu Floa-rea etc.e..n. nehot.. etc.m.a.  4) substantivele proprii.  2) abrevierile unor formule curente: a. Cornea nu Cor-nea. Dra-gomir nu Drago-mir.INTERZICERA DESPĂRŢIRII ÎN SILABE LA SFÂRŞIT DE RÂND Nu se despart în rânduri diferite:  1) cuvintele compuse din abrevieri literale: UNESCO nu UNES-CO. etc...  3) numeralele ordinale notate prin cifre romane şi arabe: al XX-lea.

{ — _|_ — } : (PENULTIMA) albastru. valurile. matur. basma. castan. păsărele. (al) nouăsprezecelea . fenomen. îndărătnică. inaptitudine. neastâmpăr. aviator. macara. (a patra de la sfârşit)        — _|_ — — — — } : douăsprezece. (a 5-a)  Accentul unui cuvânt plurisilabic pune în evidenţă o silabă printr-o pronunţare mai intensă. civilizaţie. autor. { — _|_ — — — } : (ANTEANTEPENULTIMA) atitudinile. juxtapunere. bolnav. dicţionar. ilustru. { — _|_ — — } : (ANTEPENULTIMA) atitudine. lapoviţă. înclinare. măsea. elastică. fabulă. macaragiu. maleabil. eroare. gratitudine. antic. garanţie.ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR  { — _|_ } : (ULTIMA) adevăr. caracter. 13  . diferenţă. ficţiune. vânturile . codru. doctoriţă. Silaba accentuată este în contrast cu silabele neaccentuate. barbar. nouăsprezece. bine. deschidere. lacună. obraznic. duşman. lingură . batjocură. literele. sever . haos. justificare.

_|_ --) = ritm amfibrahic. PICIORUL METRIC ŞI RITMUL PICIORUL METRIC ŞI RITMUL  troheul ( _|_ -._|_ ) = ritm anapestic.-.) = ritm dactilic.) = ritm trohaic. 14 ._|_ ) = ritm iambic. anapest ( -. iamb ( -.-. amfibrah ( -. dactil ( _|_ -.ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR.

duduie . strigă. suflecă . snopii . scutură. cuminţi. fugi. strică . urmă. clasă . umbrele. mări . roşi. scutură . birui. reclamă. = scumpi . pustii. suflă. măsură. căi. O fată veselă spală o veselă murdară. manevra. bară .stropii. sări. reclamă . suflă . comis . pustii . ară . măsură . voi. duduie. continuă. suflecă. cântă . copii . nota . companie. ieşi. urmări .)  ácele. cotă . ară. muri. împrăştie. cântă. snopii. suportă . stropii . masă . dezvoltă. masă. repede . modele. umbrele . scânteia . călătorii. haină . mări. urmări. mânji. adună .ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR ŞI OMOGRAFELE Omografele sunt cuvintele care coincid grafic. veseli. strică. comis . boi . strigă . tremură . împrăştie . tremură. adună. veseli . veselă . clasă. scânteia. birui . muri . haină. perpetuă . cotă. torturi. mânji . boi. ieşi . bară. repede. urmă . véselă. copii. 15  . fugi . mură. scumpi. dar acele fete nu pot coase. companie . mură . manevra . dar se accentuează diferit (EXEMPLE: Acele se folosesc la cusut. călătorii . roşi . mârâi .perpetuă. dotă. sări . continuă . dură. nota. vesélă . dotă . suportă. voi. torturi . dată. cuminţi . căi . dură . veselă. dată. acéle. modele . dezvoltă . mârâi.

intră în clasă ! Interogativă ( ton ascendent.( modulaţia vocii în timpul rostirii cuvintelor )   INTONAŢIA    Apelativ — Imperativă ( ton apelativ pentru vocativ şi ton poruncitor sau rugător pentru imperativ ) : — Elevo. Eminescu).O ! te admir. neutru ) : . Segmentelor incidente ( ton mai jos decât al enunţului constant.. neutru ): — Toţi înţeleg ce-ai spus. uneori.. Exclamativă ( ton constant.De-oi muri — îşi zice-n sine — al meu nume o să-l poarte / Secolii din gură-n gură …(M. Eminescu) 16 . am impresia că nu suntem înţeleşi cum trebuie. progenitură de origine romană !” (M. deseori. — Totuşi. interogativ ) — Ai spus ceva ? — Nai auzit nimic ? Enunţiativă — Neutră ( ton descendent. cu prelungirea ultimei vocale ) : — Ce frumos e versul acesta ! . constant.

k'. d. i. e. ţ. j. h. s. p. (Aveai doar grâu . z. u . ğ. g. cireşi. t. f. r.SUNETELE LIMBII ROMÂNE 34 total sunete specifice limbii române. v. carpeni. din care :  7 v o c a l e : a. ă. o. [ avěaĭ ] [ dŏar ] [ grâǔ ])  1 . g'  4 semivocale : e. b. i. l.  17 . ş. n.  22 consoane: m. u . aceşti fraţi duc pomi. plopi ori brazi . i ” scurt (nesilabic) : Pe dealuri. č.. o. c. â.

în forme ale unor pronume sau adjective pronominale ca : îmi (1 sil. uneori (3 sil.). corturi (2 sil.).).).) .).. precum şi în conjuncţia ori (1 sil.) la primii termeni ai unor cuvinte compuse cu ori şi câţi : oricare (3 sil.).) . verzi (1 sil.). (să) rupeţi (2 sil.) .). însuţi (2 sil.).).).).).. pentru feminine. îţi (1 sil.). a unor moduri şi timpuri de felul : (să) rupi (1 sil.). oricând (2 sil. cărţi (1 sil. oricât (2 sil. la persoana a II-a sg.). rupseşi (2 sil.).). câţi (1 sil. i ” scurt (nesilabic)      18 la forma nearticulată de plural sau. adeseori (4 sil. totuşi (2 sil.).). iarăşi (2 sil.). însuşi (2 sil.). nimeni (2 sil.). buni (1 sil.).). coji (1 sil. .).). să-şi (1 sil. oricum (2 sil.).) . să-ţi (1 sil. aceşti (2 sil.). oriunde (3 sil.).). tari (1 sil. câţiva (2 sil. însumi (2 sil. cruzi (1 sil. orice (2 sil. (să) speli (1 sil. uşi (1 sil.). şi pl. oricine (3 sil.) . îşi (1 sil. acelaşi (3 sil. (şi) de genitiv-dativ singular a unor substantive şi adjective de felul : elevi (2 sil.).). (să) spălaţi (2 sil. albi (1 sil. alţi (1 sil.).). astăzi (2 sil.). deunăzi (3 sil. la finala unor adverbe ca : asemeni (3 sil.). paşi (1 sil.) . spălaşi (2 sil.).). să-mi (1 sil.

/pt/ — opt . n. t. f.CLASIFICAREA CONSOANELOR  10 CONSOANE SURDE : c. l. /sp/ — sport . iar cele sonore sunt excluse : /kt/ — act . z . ţ . č.  12 CONSOANE SONORE : b. . p. g'. /sk'/ — schi . k'. /sč/ — scenă . /st/ — este . /sk/ — scor . r. /şt/ — eşti . j. m. ğ. s.  NOTĂ 19 : Înainte de consoane surde se pronunţă numai consoane surde. d. /st/ — stuf . /ht/ — ahtiat . /ft/ — ofta . h. v. ş. /sf/ — sfat. g.

)  Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală şi o semivocală alăturate. rostite într-o singură silabă. . .. Doi scriu trei poezii numai ziua. . .HIATUL. (Poezia ideală e ambiguă în idee... ..cc ” (accent). nn ” (înnorat)..  Dublete în neologisme ..rr ” (intrregional). rostite într-o silabă.uu ” (vacuum).zz” (mezzo-soprană)  . DIFTONGUL.tt ” (kilowatt). (loess).aa” (contraatac). .. mass-media) . ss ” (fortissimo). TRIFTONGUL şi DUBLETUL (definiţii şi exemple) Hiatul este grupul de sunete format din două vocale alăturate rostite consecutiv în silabe diferite. (gauss. . (pianissimo).  Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală şi două semivocale alăturate..ee” (licee). (larghetto) .ii ”(fiinţă)..oo” (alcool). . ... pl.ll” 20 (allegro) . . gauşi).. (Vreau să iau ce tu voiai să iei când priveai printre pleoape o leoaică c-o aripioară.)  Dubletul este grupul de două litere identice alăturate într-un cuvânt : .

HIATURI ŞI DIFTONGI aa. . oa. oi. ie. ao. uu. ia. ee. 21 ae. [i = î] ou. io. ua. oe. ea. eo. ai. uo. ue. ei. au. iu. oo. ii. ui. [a = ă] eu.

a-o. i-o. o-e. neon. i-i. scuar. poet. faină. alcool. neuron.  Hiatul dispare dacă între cele două vocale se intercalează o semivocală. real. fapt inadmisibil în scriere. boa. u-a. e-a. u-u. î-i. noutate. ă-i. mârâit. ca în cuvintele: aer. sau din aceeaşi vocală. feeric. diurnă. naiv. vie. fluor. 22 . feieric. e-e. e-u. vacuum. e-o. haos. o-i. suiş. o-u. doime. a-u. a-i. u-o. i-e. i-a. fior. aur. poieziie şi altele). u-i. repetată: a-a. duet.HIAT DIN VOCALE DIFERITE SAU DIN ACEEAŞI VOCALĂ  Hiatul poate fi format din vocale diferite: a-e. ziar. e-i. leit. â-a. dar destul de frecvent în vorbirea neîngrijită mai ales când a doua vocală a hiatului este e : aier. o-a. i-u. ca în cuvintele: supraaglomerat. căuş. viitor. u-e. o-o.

eo. îu. ăi.DIFTONGII ASCENDENŢI ŞI DIFTONGII DESCENDENŢI Diftongii sunt formaţi dintr-o vocală şi o semivocală. iubi. cutii. soare. îi. steaua. 23 oi. ii. tablou. fiu. căpătâi. ia. ei. iarbă. rouă. căi. ou. meu. oa. ii. eu. tău. (ea. iepure. pui. tei. iolă. noroi. august. uă)  Diftongii descendenţi sunt formaţi dintr-o vocală + semivocală /VS/: mai. au.) . ua.  Diftongii ascendenţi sunt formaţi dintr-o semivocală + vocală /SV/: seară. ui. ie. (ai. râu. io. iu. ău.

 iai .  ioa .  eoa .TRIFTONGI iau .  24 [ să iau ] [ tu voiai ] [ să iei ] [ aripioară ] [ vreau ] [ priveai ] [ leoaică ] [ pleoape ] .  iei .  oai .  eai .  eau .

iei). (eai.STRUCTURA TRIFTONGILOR  Triftongii sunt formaţi dintr-o vocală şi două semivocale. biruiai. lupoaică. eau. 25 . vreau. inimioară. având structura: semivocală + semivocală + vocală /SSV/ (leoarcă. oai. „ioa) sau semivocală + vocală + semivocală /SVS/ (priveai. eoa. iai. vuiau. iau. iei.

k'. geam. i. în ceas. maghiar. În cuvinte ca ziceau. Deci. gheaţă. iar în cuvinte ca ziceau. vegheau nu sunt triftongi. ğ. chiar.NOTĂ LA În DIFTONGI ŞI TRIFTONGI cuvintele care conţin consoanele č. ghiaur nu sunt diftongi. g' nu există diftongi sau triftongi care să înceapă cu semivocalele e. 26 . vegheau sunt diftongi.

(hiat la: ambiguu. făină // dăinui. reziduu) . biolog // iod.  coagula // poate. tain // taină. duoden. aeroport. teină // neicuţă.CUVINTE CU VOCALE ÎN HIAT ŞI DIFTONGI  contraatac. coerent. influenţă.  real // deal. altruist // cui. aur // sau. muzeul // muzeu . atuuri // luă // rouă. istorie // trebuie. a se boi // doi. fiul // fiu. creez. noul // nou . păun // flăcău . naos. fiinţă // fiică. poet. a vâjâi // câine .  istoria // piatră. 27 . alcool. acordeon // vreo. zoologie. unguent.  a lua // ziua.

fe”.. B = ... c. S = .ze” 28  a.şe”. w...ne”.  e. v. Ş = .ve”.. Ţ = . r...i”.. j. p. I = ....pe”. â. b. ş.chiu”.ALFABETUL LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere rostite tradiţional) A = . h.î”. R = . T = ... P = . N = ..ve”.ha”.le”.. G = .. Z = . z.i grec”. x.ţe”.... Y = .. .re”.. W = .ă”...ghe”.e”. U = . ă. X = . Q = . Î = . m.  u.î din a”.te”. M = ..  q.. F = .. C = .ca”. J = .a”. O = . f. L = . ţ.. y. n. l.u”..de”. Â = .je”  k. E = . D = . î.ce”. s.be”. i. H = .o”.me”. V = . Ă = . o.. d. g.ics”.. K = .se”. t.

C. ö : Köln. de exemplu. de exemplu : ä : G. W.NOTĂ LA ALFABETUL LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere) În simboluri matematice. ü : Zürich. Fr. m şi n se citesc em şi en. literele au denumirea stabilită de limbajul ştiinţei respective . chimice etc. Röntgen. München etc. fizice. se folosesc litere pe care alfabetul limbii române nu le are . händelian . În scrierea cuvintelor străine. 29 . neadaptate ortografic. Händel. röntgenoterapie .

. urî. sfânt. macroîncăpere. pogorî. î ” se scrie în cuvântul compus şi cu prefix sau prefixoid :bineînţeles. vârî …  . hotărî. coborî... î ” se scrie la sfârşitului cuvântului : amărî. pseudoînchidere…  . îşi…  . îi. î ” ŞI . lucrând.SCRIEREA CORECTĂ A LITERELOR .. îl. preîntâmpinare. reîntors.. dânsul fântână. pământ. î ” se scrie la începutul cuvântului : înscriere.. întoarcere. â ”  . reîncepe. subînţeles. autoînchidere. împărat. pârî. â ” se scrie în interiorul cuvântului : cântec. îmi. îţi. multiîncercat. neînsemnat. vânt… 30 . doborî.

cu ajutorul cărora se marchează diferenţa dintre formele gramaticale sau dintre derivate şi cuvântul de bază. la moduri : fac (indicativ) / făcut (participiu).ALTERNANŢA FONETICĂ (schimbarea regulată a unui sunet în rădăcina sau tema cuvântului)  Alternanţele fonetice sunt schimbări ale sunetelor unui cuvânt sau ale sunetelor din cuvintele aceleiaşi familii de cuvinte. soare / sori . seară / seri .  Diferenţele se pot referi la număr: carte / cărţi . bancă / bănci . la persoane : pot / poţi . la caz : NA toţi / DG tuturor . la gen : negru / neagră . 31 .

supăr // superi .  o — u : soră // surori . sare // săruri . vândut // vindem. aerian // aerieni . şadă // şezi . tânăr // tineri . â — i : cuvânt // cuvinte . tânăr // tineri . agaţă // agăţ .  ă — e : măr // meri . mort // muritor .ALTERNANŢE VOCALICE a — e : fată // fete . masă // mese . păr // peri . noră // nurori . văr // veri . pată // pete . sanie // sănii . a — ă : cană // căni . dor // durea .  32 . mare // mări .

ros // roase . mor // moare . şcoală // şcoli . ied // iadă  33 . iapă // iepe . piatră // pietre . măreţ // măreaţă . iarnă // ierni . plec // pleacă . măsea // măsele  o — oa sau oa — o : os // oase . boală // boli  ău — ai sau âu — ai : ferăstrău // ferăstraie .ALTERNANŢE CU DIFTONGI e — ea sau ea — e : creţ // creaţă . pârâu // pâraie  ia — ie sau ie — ia : băiat // băieţi .

ras // raşi . văd // vezi .ALTERNANŢE CONSONANTICE SIMPLE d — z : brad // brazi . gras // graşi . caut // cauţi . lat // laţi . s — ş : as // aşi . bas // başi . t — ţ : cumnat // cumnaţi . 34 . grumaz // grumaji . molid // molizi . treaz // treji . z — j : obraz // obraji . aud // auzi . solid // solizi . cos // coşi . frate // fraţi .

ALTERNANŢE CONSONANTICE COMPUSE sc — şt : bască // băşti . maşinist // maşinişti . pişcă // pişti .  st — şt : basist // basişti . numesc // numeşti . str — ştr : maistru // maiştri .  şc — şt : morişcă // morişti . 35  . albastru // albaştri . mişcă // mişti . ciobănesc // ciobăneşti . puşcă // puşti . degust // deguşti .

i : fulg // fulgi . i : amic // amice // amici . stoca // stochez . urc // urce // urci  c — ch + e. naviga // navighez. pică // să pice // pici . i : bloca // blochez . ortodox // ortodocşi . fix // ficşi . parca // parchez .  g — gh + e. 36 . i : larg // largheţe .ALTERNANŢE CONSONANTICE SIMPLE ŞI COMPUSE c — c + e. şterg // şterge // ştergi . sparg // sparge // spargi .  g — g + e.  x — şc : sfinx // sfincşi . lung // lungi .

TRANSCRIEREA FONETICĂ 1
[ v ] transcrie pe v şi / sau w ;  [ i ] transcrie pe i şi / sau y ;  [ č ] transcrie pe c + e, i ;  [ k' ] transcrie pe ch + e, i ;  [ĕ, ĭ, ŏ, ǔ] transcriu semivocalele.

37

TRANSCRIEREA FONETICĂ 2
[

k ] transcrie pe c, k şi qu [ ks şi gz ] transcriu pe x [ ğ ] transcrie pe g + e, i [g' ] transcrie pe gh + e, i [ ī ] transcrie pe ,, i ” scurt
38

NOTĂ LA TRANSCRIEREA FONETICĂ
Programul

„PowerPoint” nu permite transcrierea fonetică, corectă şi tradiţională, a semnelor distincte, de aceea, folosim alte semne: [ĕ, ĭ, ŏ, ǔ] transcriu semivocalele [ ī ] transcrie pe ,, i " scurt.
39

CUVINTE TRANSCRISE FONETIC
văcar [ văkar ], vacanţă [ vakanţă ], Weber [ nume propriu, se pronunţă : vebăr ], kilowatt [k'ilovat ], quasar [kuasar ] Quito [nume propriu, se pronunţă : k'ito ], kaliu [ kalĭu ] Irinuca [ irinuka ], yoga [ĭoga ], yankeu [ĭank'eǔ ], complex [ kompleks ], Alexandra [ aleksandra ] pix [ piks ], prefix [ prefiks ], excursie [ ekskursie ], exemplu [ egzemplu ] duce [ duče ], ceapă [ čapă ], baci [ bač ], cineva [ čineva ], ger [ğer ], frige [ friğe ], geamgerie [ ğamgerie ], ginere [ ğinere ], fragi [ frağ ], giardiază [ğardiază ]= boală parazitară chenar [ k'enar ], cheamă [k'amă ], unchi [ unk' ], chiar [ k'ar ], gheaţă [ g'aţă ], gherghină [ g'erg'ină ], ghimpe [ g'impe ], unghi [ ung' ], ghiol [ g'ol ] deal [ děal ], pleosc [ plěosk ], nuia [ nuĭa ], iepure [ ĭepure ], copii [ copiĭ ], iod [ ĭod ], cui [ kuĭ ], doar [ dŏar ], steaua [ stěaǔa ], ori [ orī ], îmi [ îmī ], vezi [ vezī ], 40 [ popī ], fraţi [ fraţī ], domni [ domnī ], Brâncuşi [ brânkuşī ] popi

această corespondenţă nu se respectă. excursie etc. în aceste exemple. 6 sunete (g-i-r-a-f-ă).  Când sunt urmate de e. există corespondenţă între sunet şi literă: o literă reprezintă un sunet: carte (5 sunete. masă (4 sunete. ger.  ks: sufix.CORESPONDENŢĂ RESPECTATĂ ŞI CORESPONDENŢĂ NERESPECTATĂ ÎNTRE SUNET ŞI LITERĂ În general. girafă. Deci: girafă =6 litere. gard. 4 litere)  Uneori. excepţie. grabă. cine. e şi i au valoare de sine stătătoare (notează un sunet). 5 litere). fiindcă aceeaşi literă poate nota sunete diferite. când nu sunt urmate de h. aceleaşi litere redau sunete care se rostesc ca în cuvintele cer. i.  Literele c şi g.  gz: examen. litera x reprezintă sunetele: ks şi gz. prefix. exemplu. 41  . e. Astfel. exerciţiu etc. Dar o literă poate reprezenta simultan două sunete. cort. reprezintă sunete care se rostesc ca în cuvintele: car. i.

e şi i au valoare de sine stătătoare. Grupurile ch. notează câte un singur sunet: chenar. ele ajută numai la pronunţarea literelor împreună cu care apar). chiar. ghimpe etc. iar h este literă ajutătoare (literele ajutătoare nu se pronunţă. 5 sunete (ch-e-n-a-r). 3 sunete (u-n-chi).. Deci unchi = 5 litere. Grupurile de litere ce. ciorbă. ca în cuvintele: unchi. ge. 42 . grupurile che. geam. ca în cuvintele: deci. Tot aşa. gheţar. fragi. în aceste exemple. gh. unghi. Deci: chenar =6 litere.CORESPONDENŢĂ NERESPECTATĂ ÎNTRE SUNET ŞI LITERĂ     Prin două sau trei litere alăturate poate fi redat un singur sunet. Deci: fragi = 5 litere. cheamă. i şi h sunt numai litere ajutătoare. gi au valoarea unui singur sunet atunci când literele e şi i sunt folosite ca litere ajutătoare. gheaţă. ghe. 4 sunete (f-r-a-gi). ghi au valoarea unui singur sunet când e. înainte de e sau i. chitanţă. chi. ci.

urî. hotărî.  la cuvântul compus şi cu prefix sau prefixoid: bineînţeles. lucrând.  dar şi cu „â” în interiorul cuvântului : cântec. Bîzu). reîntors.ACELAŞI SUNET REDAT PRIN LITERE DIFERITE (1) Sunetul „î” este notat cu „î” la începutul cuvântului : înscriere. „â” sunt admise în nume proprii de familie după dorinţa purtătorilor lor (I. macroîncăpere. dânsul fântână. neînsemnat. vârî …. sfânt. îi. autoînchidere. Sîrbu. C. multiîncercat. îşi…. doborî. N. preîntâmpinare. îmi. subînţeles.  la sfârşitului cuvântului : amărî. îţi. întoarcere. coborî. vânt…  Literele „î”. Agârbiceanu. împărat. 43  . pământ. I. reîncepe. pseudoînchidere…. îl. pârî. pogorî. Brâncuşi.

k': k'ilogram. urmate de „e”. prin „k” în kaliu.  Sunetului „v” îi corespund literele „v” şi „w”. Weber (nume propriu. katar.  Litera „k” şi grupul de litere „qu”. k: kar. Quinet (nume propriu se pronunţă chiné). în iar. „i”. în var. 44 . redau acelaşi sunet ca grupul de litere ch: kilogram. vopsea şi în watt. se pronunţă vébăr).  Acest sunet se notează. kaliu. k'ine. iaz şi în yankeu.  • Acest sunet se notează. prin „q” în numele propriu Qatar (se pronunţă cátăr).ACELAŞI SUNET REDAT PRIN LITERE DIFERITE (2)  Sunetul „c” este redat prin litera „c” în car. în lucrări de fonetică. iar lui „i” îi corespund literele „i” şi „y”. în fonetică.

echidistant. iesle. eşti [ ieşti ]. echipă. iernat. numai în cuvintele : eu [ ieu ].. ecuator. ieşean. ieri. eraţi [ ieraţi ]. e ” sau . economie.. editură. eclipsă.  Se scrie .  Se pronunţă şi se scrie . ecuaţie. este [ ieste ]. efort. educaţie. dar se pronunţă . în majoritatea neologismelor : echer.ie”. echivalent. ei [ iei ].iea” ]. 45 .e” iniţial . nu . efect.. echinocţiu. erai [ ierai ]. el [ iel ]. iepe. efectiv etc... eram [ ieram ]. ecologie. ieşire. Excepţie : ea [ se pronunţă .ie” iniţial. în cuvinte vechi : ied. echitate.ia”. iezer . ecou. echivoc. iertare. era [ iera ]. echilibru. e [ ie ]. ierarh. ele [ iele ]. erau [ ierau ].e” iniţial. edificiu. ierburi... iepure. edil. ie ” iniţial  Se pronunţă şi se scrie . ierbos.. eficient. elastic. ieftin. egoism.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) . ierarhie. ierbar.

orgolioasă [orgoliuasă]. ua ” : căprioară [kăpriuară] < (căprior). serioasă [seriuasă]. deoarece [deuareče]. sfioasă [sfiuasă]. studioasa [studiuasă]. oarecum [uarekum]. gălbioară [gălbiuară]< (gălbior). oameni [uaneni]< (om). surioară [suriuară]. înfioară [înfiuară]< (înfior). oacheş [uak'eş]< (ochi). oarbă [uarbă]< (orb).. sperioasă [speriuasă]. oază [uază]. preţioasă [preţiuasă]. victorioasă [viktoriuasă]. junioară [juniuară]< (junior) mioară [miuară]< (mioriţă). mânioasă [mâniuasă]. ua ” : oablă [uablă]< (oblu). capricioasă [kapričiuasă]. vicioasă [vičiuasă]. oa ” sau . oarecine [uarečine].. roşioară [roşiuară]< (roşior). vioară [viuară]. oa ” în interiorul cuvintelor se pronunţă . bunăoară [bunăuară]. odinioară [odiniuară]. Diftongul scris ... oa ” iniţial se pronunţă . soţioară [soţiuară]< (soţior).. oase [uase]< (os). ua ” (1)   Diftongul scris . farfurioară [farfuriuară].PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) . linioară [liniuară]. copioasă [kopiuasă]. sălcioară [sălčiuară]. superioară [superiuară]< (superior). oară [uară] (în prima oară [uară]). 46 . oaste [uaste]< (ostaş). aşchioară [aşk'iuară]. oală [uaie]< (olar). glorioasă [gloriuasă]. oarecând [uarekând]. graţioasă [graţiuasă].. oaie [uaie]< (oi).

aspectuoasă [aspektuasă].. oa ” sau . doar. coase.. coboară.  47 . coate. exploata.. lavoar.. coardă. maiestuoasă [maiestuasă]. doarme. soarbe.. coafor. foaier. toacă.oa”/. ghioagă. lucioasă. curtoazie. împresoară.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) . somptuoasă [somptuasă]. omoară. (dar şi fără alternanţă fonetică) balansoar. poate.o”) boală.. cioată. patinoar. fructuoasă [fruktuasă]. ua ” (2)  Diftongul scris . coace. respectuoasă [respektuasă sau respektoasă]. ua ” : afectuoasă [afektuasă].. impetuoasă [impetuasă]. sinuoasă [sinuasă]. croazieră. oa ” în interiorul cuvintelor devine şi se pronunţă hiatul . fermoar. poantă. roagă. coadă. cioară. defectuoasă [defektuasă]. voala . picioare. cunoaşte. roade. înnoadă. virtuoasă [virtuasă] Diftongul scris . culoar. boare. fumoar. înoată. ochioasă. coafa. chioară. desfoaie. doare. însoară. desfăşoară. coajă. scoală. poală. poartă. tumultoasă [tumultuasă]. pavoaza. oa ” în interiorul multor cuvinte se păstrează în pronunţie : ( datorită alternanţei fonetice . stoarce. savoare.

. Zoia . fâlfâia. altuia.ea”)  .  [ u ] aceluia. bâţâia. ia ” (1) ..  [ ă ] căia. îndoia. tăia.. înclăia. întemeia. despuia. căruia. iatac. ia ” (nu . spoia. acestuia. sleia . faianţă. iarnă. îmbăia. foaia. ia ” (se pronunţă şi se scrie după o vocală (alta decât . cheltuia.. scânteia. trăia. făgăduia.ie”: [ a ] baia. iapă. ialomiţean. cârâia. iacobin. iad. cu / fără alternanţa . înnoia. roia.  [ o ] altoia. bănuia. acesteia. iarbă. iahnie. iatagan. foia. bătaia. croia. bâzâia. iaz.. văpaia. căreia. oaia. instruia.i”) . deraia. învăpăia.. Ialomiţa. iarăşi. caiac. mormăia. iască. războia. bâlbâia.. odaia. răpăia. hârâia. 48  . ploaia.ie”) se pronunţă şi se scrie la început de cuvânt : ia. boia. droaia. iaht. încleia.  [ î ] bâjbâia. joia. iasomie. (Excepţie : pronumele personal . iarmaroc. femeia. ianuarie. poleia. iarovizare. iată. şovăia. răţoia. iadă.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL . iaurt. cheia. iacă. claia. mârâia . gâfâia. iar. mucegăia. sforăia. găzduia. Aglaia. Stoian. iamb.  [ e ] aceleia. gâgâia. fâsâia. Mamaia . mângâia. Iaşi . jefuia . iar.

[ p ] piatră / pietre... ia ” (se poate constitui între cuvinte conjuncte sau în sinereza altor cuvinte) : i-a dat. . dezmiardă / dezmierzi. şi-acolo. . piaţă / pieţe. ia ” se pronunţă şi se scrie la sfârşitul formelor de masculin plural ale pronumelor şi adjectivelor pronominale demonstrative : aceia.. aceiaşi (în opoziţie cu formele de feminin singular : aceea. ia ” se pronunţă şi se scrie după . fiarbă / fierbe. obială / obiele. fiare / fier. ia ” (2)         .b”.ie”: [ b ] abia.v” cu / fără alternanţa . i-aştept. fiară (fiare). .. p”. mi-a dat. ţiaminteşti. [ m ] amiază / amiezi.. codri-aprinşi 49 .f”... biată / biete. aceeaşi) . [ f ] fiasco.m”.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL . . ţi-a dat.. [ v ] viaţă / vieţi. şi-a dus..

. chiabur. aici nu există diftongul . ia ”: [k'ar].. când nu există forme alternante :     (dar chiar.. ia ” .ch”. ia ” se pronunţă şi se scrie după ..gh” . [g'aur].. ghiaur. maghiar . [mag'ar]) 50 . [k'abur]. .NOTĂ LA PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL .

vi-e foame. baie. { Reţine: mi (ţi. butoaie. . pietre / piatră. ieri. Aglaie.ia”: [ b ] obiect.. ploaie. ie ” se pronunţă şi se scrie după o vocală (alta decât . ni-e dor... fier / fiare. odaie. subiect. piedestal. obiecţie. ie ” (se poate constitui între două cuvinte conjuncte) : i-e sete. iepure. ierburi.. ie ”           51 .. iertare. [ m ] miercuri..i”) . ierbos. iezer .. miere // premiere . ieftin. iesle. ieşean. ia ” : ied. .. ierarh.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL . vierme // vietate. viespe.ia”: [ a ] apăraie. . [ p ] impiegat. ieşire. bătaie.. . p”. împiedica.. vi. viezure. ie ” se pronunţă şi se scrie la începutul cuvintelor din fondul tradiţional cu / fără alternanţa . văpaie.. mi-e cald. miere. pieţe / piaţă. [ v ] vierme. şuvoaie. . iepe. droaie. i.. iernat.. [ f ] fiere. ierarhie. ierbar.f”. ie ” (se pronunţă şi se scrie după . dezmierzi / dezmiardă. claie. li-e somn . biete / biată. obiele / obială. ie ” ) : biet // bielă . li) -e bine } . vieţi / viaţă. amiezi / amiază.. foaie. ni. oaie. . ţi-e frig. ie ” (se confundă cu hiatul .v” cu / fără alternanţa . fierbe / fiarbă. cu / fără alternanţa .m”. mierlă.. .b”.

jilţ. şătrar ( şatră ) ...e”. şănţişor ( şanţ ). . mojic. aceeaşi. jeli.j”    Se pronunţă şi se scrie . jăratic ( jar ). ruşine. aşază. îngraşă. şedea. strămoşească . 52 . j ” în rădăcina cuvintelor: maşină. ş ” sau . ş ” sau . j ” în rădăcina cuvintelor : aşa.ş” sau .. şindrilă. jar.. afişează. însăşi. înşişi.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALELE . şase. jelui . deşartă. înşală. şir. jălbar ( jalbă ).... totuşi . stejărel ( stejar ) . stejar. sfârşească. jefui.i” după . grijă. aranjează...    Se pronunţă şi se scrie . ( să îngraşe ) îngroaşă. ( să îngroaşe ) .. şarpe. jilav. şiret . Se pronunţă şi se scrie .e” după . tânjală . j ” în rădăcina cuvintelor: deşerta. Se pronunţă şi se scrie . ş ” sau . jalbă. jir. şes . . Fac excepţie desinenţele.. Fac excepţie unele cuvinte derivate: şăgalnic ( şagă ). şănţuleţ.i” după .. sufixele gramaticale şi lexicale : mătuşă. şerpui. clujean. jale.i” DUPĂ CONSOANELE . şapte . jintiţă. blajină.a”. jecmăni... oblojeală. acelaşi. iarăşi. plajă. jelanie.. ş ” la sfârşitul unor pronume şi adverbe : însuşi.. jimblă. sprijin.a” după . deja. înşela. şa. şăluţ ( şal ). jivină.

înghiţi . ameţi. avantajând. de găsit. îngriji. de obicei. prăji. necăji.. greşi. afişând. buşi. încurajând. auzi.-ţ ”...PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA SUFIXUL VERBELOR     Se pronunţă şi se scrie sufixul . căptuşi. găsi... mirositor . vrăji .-ând ” (nu -ind) la modul gerunziu. îngroşând. 53 . găsitor.. de mirosit.-ş ” : angajând. îngrăşând.-i ” (nu -î) la modul infinitiv. mirosi.. . aranjând. protejând.-j ”. înfăşând.. veşteji. după verbele de conjugarea I cu temă lexicală în . păzi. ieşi. . şantajând . desluşi.. bandajând. Se pronunţă şi se scrie sufixul .-z ” : afurisi. sfriji. menajând. etajând. forjând.-j ”. . Se pronunţă şi se scrie. după verbele de conjugarea a IV-a cu temă lexicală în . rotunji. slobozi. după verbele de conjugarea a IV-a cu temă lexicală în . îmbrăţişând. reproşând. săvârşi. cerşi. păşi. mânji. sufixul . răguşi. părăsi. defrişând. sfârşi . furişând. boţi..-s ”. urzi . sclifosi. încreţi. moleşi.-ş ” : coji. Se pronunţă şi se scrie sufixul . ursi . trişând .-i ” (nu -î) în unele forme flexionare şi în unele derivate de la tema infinitivului : găsită.-i ” (nu -î) la modul infinitiv.. . încălzi. neglijând. linguşi.

reziduu. preexistent . idee. atenee. vacuum . cuviinţă. Se pronunţă şi se scrie . ii ” (nu -i-) : fiinţă. ele (să) (nu) creeze.. Se pronunţă şi se scrie . zootoxină. uu ” (nu -u-) : ambiguu. ştiinţă. a prii .. promiscuu. scriind. contraargument. fiind. cenuşiile. hârtiile. feerie. omagiile. epizootie. zoofit. ştiind. paraarticular. zoomorf. licee. coordona. Se pronunţă şi se scrie .PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE IDENTICE ÎN HIAT  Se pronunţă şi se scrie . zootehnie. ei. mediile. zoologie. Se pronunţă şi se scrie . aa ”: contraatac. perpetuu. tu (să) (nu) creezi. coopera. el. contraamiral. noocraţie . reeducat. alee. viitor. coopta. discontinuu. ghişee. a pustii.. ee ” (nu e-ie) : feeric. concediile.. coordonator. eu (să) (nu) creez. oo ” (nu -o-) : alcool. cooperativă. continuu.. needucat. ultraactiv . exerciţiile. clişee. a înmii.     54 . asiduu. ea. a se sfii.

. sidefie . aerodinamic. chipie . mojicie.. vrednicie. josnicie. aerisi. veşnicie. relaţie.   ie (după vocala . sălbăticie. dibăcie. aeropurtat. librărie. sărăcie.. hazlie.ie”(scris . medie.  55 . revoluţie. victorie. repartiţie. aerogară. grijulie. perie. aeroclub.. producţie. faeton. hârtie. silnicie. serie. aeroscop.i ” se pronunţă un diftong ascuns : .ie”(scris . aeromotor. aerostat . aer. e”) : albie.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (1) ae (după vocala . primejdie. religie. prăpastie. sabie. e”) : aed. zodie . populaţie.a ” se pronunţă un diftong ascuns : . aerofobie. situaţie. aeronavă. maestru . trăinicie. protecţie.. organizaţie. istorie. burlăcie. aerisire. poezie. aerofar. făţărnicie. zădărnicie . hărnicie. melodie. aeroplan. opinie. instituţie. ucenicie. aerosoloterapie. aeromodel. staţie.. bisturie. aerian. aeronautic. aerob. liliachie. aeroport. aerosoli.

istoria. declaraţia.  adiacent. hârtia. agenţia. înfia. familia. farmacia. educaţia. instituţia. sfâşia. atenţia. opinia.  56 . înfuria. cofetăria. familial. apropia. calomnia.i ” se pronunţă un diftong ascuns : . peria. caria. industria. disocia. mânia. oficia.. farfuria. diferenţial. comisia. bărbia. fotografia. melodia. zgâria . poezia Maria . funcţia.  academia. media. contraria. datoria.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (2) ia (după vocala . construcţia. vestiar. devia. corabia. gospodăria. linia. elogia.a”) : abrevia. inovaţia. iniţia. refugia.ia”(scris . studia. graţia. speria. domnia. îmbia. întârzia. paria. discuţia. librăria. împrăştia. chiria.. drojdia. diateză. mlădia. acompania. învia. concepţia..

..e”) : coechiper.. coeziune.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (3)  oe (după vocala .o ” se pronunţă un diftong ascuns : . constituent.ie”(scris . superflue . afluent.e”) : accentuez. ingenue. suedez.. asidue. duet. ortoepie. evacuez. siluetă. poezie.. coexista. continue. perpetuez. perpetue.ie”(scris .. Noe . duel. coexistenţă. desuet. ortoepic. ue (după vocala .u ” se pronunţă un diftong ascuns : . poem. menuet. evoluez. influent. coerent. poet. statuetă. ambigue.  57 . coeficient.

dilua. virtuos . sui. dezavua. evalua. constitui. evacua. trebui. birui. insinua.  uo : afectuos. arcui. extenua. fastuos. substitui. tatua  uă. defectuos. diminua. destitui. aghezmui. lua. mântui. dezvălui. respectuos. sudui. distribui. somptuos. preluă. îngădui. situa. luă. închipui. restitui. maestuos. fluctua. hurui. eşua. zbengui . tumultuos. înghesui. perpetua.  58 . sinuos.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (1) ua : accentua. retribui. ui : ambiguă. bubui. impetuos. chiui. fructuos. perpetuă . mistui. bântui. atenua. efectua. dezlănţui. bizui. insinuă. ingenuă. alcătui. aspectuos. nărui.

scârţâi. hârâi. mioriţă. bâlbâi. molfăi. zornăi. violenţă. orăcăi. pufăi. fâsâi. hiolă. fâlfâi. behăi. râgâi. pionier. cârâi. zumzăi . dioptrie. chiot. miorlăi. gâgâi. ţârâi. pârâi.  59 . ghiocel. clefăi.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (2) io : biologie. chiorăi. sforăi. vâjâi. zbârnâi . sionist. târâi. niobiu. tiosulfat. bâţâi. fiolă.  îi. horcăi. mârâi. ţopăi. hămăi. liofil. zgâlţâi. râcâi. bâzâi. chiţăi. riolit. gâfâi. mormăi. lăfăi. pâlpâi. răpăi. şovăi. pipăi. ăi : bâjbâi. moţăi. diodă. grohăi. măcăi. ronţăi. plescăi.

 Se scrie cs (nu x ) şi se rosteşte deci [ ks ]. adecvat. C ”       Se scrie c + i. acces. succint. în cuvintele : cocs. cvadrat. succeda. sconcs. acvilă. capriciu. potrivit cu forma de origine şi tradiţia literară. văcsui. cilindru. cvintă. vacs. accent. succesiv. îmbâcsi. e (nu ţ ) şi se pronunţă [ č ] în cuvintele : aprecia. consecvent. cocsifica. accident. succesor. rucsac. accepta. cifră. civil. viciu. i şi se pronunţă [ kč ] (deci literă dublă cu valori diferite) în cuvinte ca : accelera.. ciment. occipital. chirilic. cancelarie.. micsandră. vaccin.  Se scrie ch + e. colocviu.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ DIFICULTĂŢI ALE CONSOANEI .  Se scrie şi se pronunţă . chirurg. cocserie. ecvestru.  Se scrie cc + e. elocvent. i şi se pronunţă [ k' ] în cuvintele : chintal. lucernă. frecvent. occident. 60 . orchestră. cv ” în cuvintele : acvariu. văcsuitor . relicvă. catadicsi. ticsi . secvenţă. succes.

b ”.. . îmbolnăvi.. bombăni. îmbuna. nimfă. Excepţii : avanpost. împuternicit. după tradiţie şi origine : confort. bomfaier. dimprejur. decembrie. m” sau .. bomboană. împreună. Zamfir . umfla. m ” se pronunţă şi se scrie înainte de .. sâmbătă. îngâmfat. avanpremieră.. împricinat. n ” ?  . v ” din rădăcina cuvintelor.. împiedica. împrejur. împodobi. dar şi amvon . convoi. Pamfile. împotrivă. input. limfă. amforă... dimpreună.  61 . împacheta. împăca. p ” : ambulanţă. dar şi : amfibiu. Istanbul . embargo.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE .. Canberra. f ”/ . împerechea. triumf. limbă. fanfară. . m ” sau . n ” se pronunţă şi se scrie în faţa consoanelor . infrastructură. pamflet. timp. îmblănit. dimpotrivă.

şpalt . scindat . sciziune. sceptic.. p ” din începutul cuvintelor.. sciatică. scenă. ş ” ? .ci” : ascet. s ” sau . . standard. scelerat.  . ştrand ... stand. s ” sau .. ş ”) se pronunţă şi se scrie înainte de .. ştecăr. 62 . ştaif. după origine : spalier.. ştafetă. ştangă. dar ştachetă. t ”/ . dar şpaclu. sceptru. ştanţă.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE . sciţi. ascensor.ce”... s ” (nu . ştampilă.. ş ” se pronunţă şi se scrie în faţa consoanelor .

 63 . răscoace. discontinuu. fisiune. s ” (nu .. deshuma. răsturna. s ” sau . exclusiv. desface. esofag. descheia. disertaţie. inclusiv. vasodilatator.. chermesă. vernisaj . răsciti. decisiv. distona. z ”) se pronunţă şi se scrie în prefixe. sesiune. z ”) se pronunţă şi se scrie în poziţie intervocalică : asista. despărţi. înaintea consoanelor surde : descărca. răsplăti. transcarpatic...   . z ” ? (1) . deshăma.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE .. gresie.. transplanta . conclusiv. cvasitotalitate. desţeleni . finisa. disident. cvasiunanim. fisiona. descentraliza. premisă. vasodilataţie. resorbi. s ” (nu . desinenţă. episod. displăcea.

sarcasm. . pleonasm.. cizmă.. z ” ? (2)      . s ” (nu . z ”) se pronunţă şi se scrie în cuvinte derivate din aceeaşi familie : concis / concizie .. dosnic (dos). 64 .. bezmetic. conclusiv / concluzie . curios / curiozitate . z”) se pronunţă şi se scrie în cuvintele : casnic (casă). generos / generozitate . snoavă.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE . precis / precizie . .  . lesne. izmă. basma.  . prismă. z ”) se pronunţă şi se scrie înaintea consoanelor .. s ” (nu . asmuţi. caznă. sesiza.. cizmărie. marasm..sm” şi derivatele lor : fantasmă. r ” : breaslă.. fantasmagorie. l ”. . s ” sau ...  . trăsni (şi derivatele). m ”. s ” sau .. n ”. prismatic. zmeu ... s ” sau ... corosiv / coroziune . izlaz. z ”) se pronunţă şi se scrie în neologismele cu finalele . căzni. simbolism . cazma. trosni (şi derivatele).. măslină. decis / decizie .

 Excepţii (înaintea consoanelor sonore . zvon. dezbate. dezrobi. mâzgă. răzgândi . dezmoşteni. la fel neanalizabilele : dezmetici. deszăvorî. dezminţi. dezvinovăţi. zbor. deznoda. dezdoi.. zgură.  65 . brazdă. dezarticula. dezmembra. dezlâna. dezamăgi. s ” ? . izgoni. dezonora.j”): deszăpezi. zdup.  În radicalul cuvintelor din fondul tradiţional : azvârli. năzbâtie. dejuca. brizbiz . dezechilibra.. înaintea vocalelor şi a consoanelor sonore : dezacord. deznădăjdui. dezice. puzderie.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE . dezlega. dezumaniza. dezrădăcina. dezmierda . s ”) se pronunţă şi se scrie în prefixe şi în radical.. dezlănţui. dezgheţa..desluşi”. . răzbate. dezgoli. dejuga şi la cuvântul .z”.... dar şi în neologismele : azbest. z ” nu . dizgraţia. dezaproba. dezlipi. z ” (nu .

supţire. vând bun). frecvenţă. prima consoană se sonorizează. segmentele sintactice în barcă. glasvand. pronunţându-se aproximativ ca perechea ei sonoră (cuvintele acvatic. adecvat. Alt exemplu. fregvenţă. Alteori. ob'zeci. subţire. unul dobândeşte caracteristici asemănătoare cu ale sunetului influent. segmentul sintactic vânt bun! se pronunţă aproape ca agvatic. De exemplu. batjocură. prima consoană se asurzeşte trecând în seria nesonantelor surde (cuvintele abces. adegvat.ASIMILAREA    Asimilarea exprimă tendinţa de a evita două mişcări articulatorii deosebite. apsent. un cuip sup streaşină). din păcate se pronunţă aproximativ îm barcă. badjocură. dim păcate. glazvand. segmentul sintactic un cuib sub streaşină se pronunţă apces. obţine. 66 . adică din cele două sunete (alăturate sau la mică distanţă). optzeci. absent. opţine.

 În cuvintele fereastă.  De exemplu. în cuvintele albitru. Gligore (corect: arbitru.DISIMILAREA  Disimilarea implică schimbarea calităţii unui sunet sau căderea lui sub influenţa unui sunet identic sau asemănător. 67 . recrut) disimilarea este totală: al doilea r este suprimat. este expresia tendinţei de a suprima o mişcare ce se repetă. Grigore) se observă o disimilare regresivă (primul r este modificat în l. recut (corect: fereastră. deosebindu-se de al doilea r). coridor. colidor. propiu. propriu.

care constă în dispariţia unei vocale neaccentuate dintre două consoane sau a unei silabe neaccentuate din interiorul unui cuvânt. lingurile. iar în vorbirea familiară.  Sincopa reduce corpul fonetic al cuvintelor. 68 . treburile) se observă dispariţia vocalei neaccentuate „i” dintre două consoane. silaba -nu.e sincopată. lingurle. în pronunţarea cuvântului dom'le.SINCOPA  Sincopa este o modificare fonetică condiţionată. în cuvintele chipurle.  De exemplu. treburle (corect: chipurile.

a trânti. A intra (undeva) pe neaşteptate şi cu repeziciune. făcând să producă zgomot. ] reşou [Aparat electric sau cu gaz. ] postmeridian [De după-amiază. a produce repulsie. ] bufni [A bombăni supărat. întrebuinţat în bucătărie. a da buzna. din a doua jumătate a zilei. plita electrică. A izbi cu violenţă. a displăcea totalmente. de încălzit.. ] pufni [A respira cu zgomot suflând brusc şi cu putere aerul pe nări. a pufăi. ] (îmi) repugnă [A inspira repugnanţă. în laborator etc. ] 69 .FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (1)       pogrom [Acţiune duşmănoasă (însoţită de jafuri. omoruri) organizată de către elemente şovine împotriva unei minorităţi naţionale.

a lua în râs. rizibil. ]  ridicol [Motiv care provoacă râsul. ]  solariu [Loc special amenajat unde se fac băi de soare. Depunere solidă pe fundul sau pe pereţii unor recipiente în care se păs-trează lichide. propriu Soarelui. Care provoacă râsul. ]  solar [Care ţine de Soare. Petrecere care se organizează în această noapte. ]  rezidual [Care rămâne ca reziduu.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (2)  revelion [Noapte de Anul Nou. caraghios.]  reziduu [Rămăşiţă provenită în urma prelucrării chimice sau fizice a unui material brut. evidenţiind ridicolul. în stare să stârnească râsul. aspect caraghios. ]  a ridiculiza [A face să apară ridicol. ] 70 .

în care se păstrează haine şi lenjerie. slujbă. ]  şifonier [Dulap mare. ]  subţire [Care are o grosime mică.]  vehicul [Mijloc de transport. a se ofili. ]  a veşteji [A deveni veşted.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (3)  serviciu [Muncă efectuată în timpul unei activităţi.] 71 . a-şi pierde vlaga şi frăgezimea. care se deplasează pe o cale de comunicaţie. ]  sesiune [Perioadă în care au loc şedinţele unui organ reprezentativ al puterii de stat. judiciar sau ştiinţific. unde se iau în discuţie şi se rezolvă probleme importante. Domeniu special de activitate. ]  service [Staţie de reparare a automobilelor sau a unor aparate. care nu este gros.

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (4)        72 pătrat [Patrulater cu toate laturile egale şi cu toate unghiurile drepte. hârtie etc. făcut din carne tocată şi prăjit în grăsime. sub formă de băşici roşii sau albe. ] ţigară [Produs pentru fumat constând dintr-un sul de hârtie fină. umplut cu tutun mărunţit. dreptunghi echilateral. tăiată sau rămasă dintr-un material (ţesătură. piele. ] . care produc mâncărime. ] ultraj [Ofensă adusă unei persoane oficiale (aflate în exerciţiul funcţiunii) constând din vorbe.). ] urticarie [Erupţie de natură alergică. ] chiftea [Preparat culinar de formă rotundă. ] petic [Bucată ruptă. ] marşarier [Mers înapoi al automobilului. gesturi sau ameninţări.

]  şoricar [Pasăre sedentară răpitoare. cu blana maro-roşcată şi cu picioare foarte scurte. halat. Rasă de câini de talie mică. cu coadă lată şi cu penaj brun-închis. lungă şi largă. ]  milieu [Obiect (de podoabă) din pânză (brodată) sau din dantelă. ]  prozodie [Ramură a poeticii care se ocupă cu studiul tehnicii versificaţiei. cu aripi mari. care se aşază pe o mobilă. ]  impieta [A se amesteca în treburile altuia. Câine din această rasă. care prinde şoareci. care se poartă în casă. lezându-i drepturile.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (5)  şuter [Sportiv specializat în şuturi. şopârlar. care se hrăneşte în special cu şoareci de câmp.] 73 . de talie medie. ]  capot [Haină.

Cei rămaşi dintr-o 74 mulţime (după ce a fost separată o parte). ]  desperare / disperare [Stare de apăsare sufletească cauzată de pierderea speranţei. ] . ]  celălalt [Cel care urmează sau precedă. ]  adăuga [A mai pune la ceea ce este. ]  alandala [În dezordine. Astă-seară. ]  molton [Ţesătură de bumbac (mai rar de lână) moale. fără noimă. pufoasă şi călduroasă. deznădejde. ~ zahăr în ceai. ]  deseară / diseară [Astăzi seara. pe dos. anapoda. flanelă. A completa în scris sau verbal.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (6)  binoclu [Instrument optic format din două lunete paralele. folosit pentru a observa obiectele situate la distanţă. folosită pentru confecţionarea obiectelor de îmbrăcăminte.

. ]  caramelă [Bomboană făcută din caramel. ]  blacheu [Placă mică de metal. ]  complot [Proiect elaborat în secret. ]  calcifica / calcifia [A se întări prin depunere de calciu. conspiraţie. ]  carbid [Carbură de calciu întrebuinţată la fabricarea acetilenei. care se aplică pe vârful sau pe tocul încălţămintei pentru a le proteja de tocire. (despre substanţe) A acumula carbonat de calciu. conjuraţie. prin care un grup de persoane unelteşte împotriva statului sau a unei persoane. cu adaos de substanţe aromatice şi colorante. ] 75 [Care complineşte. care completează ceva.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (7)  complementar complinitor.

care trăieşte izolat sau în roiuri.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (8)        76 cargobot [Navă maritimă pentru transportarea încărcăturilor la distanţe mari. având în partea posterioară a abdomenului un ac veninos. orgolios. ] icter [Stare patologică constând în acumularea excesivă a fierii în sânge şi a depunerii ei în ţesuturi. ] viespe [Insectă asemănătoare cu albina. manifestată. plauzibil. ] vanitos [Care este plin de vanitate. trufaş. ] hebdomadar [Care apare o dată pe săptămână. prin coloraţia galbenă a pielii. săptămânal. ] verosimil [Care pare a fi adevărat şi inspiră încredere. infatuat. ] vasoconstricţie [Stare patologică constând în îngustarea vaselor sangvine. ] . cargou. credibil. mai ales.

folosit pentru a scoate dopurile de plută de la sticlele înfundate. a defrauda. ] şosetă [Ciorap scurt care ajunge până deasupra gleznei. prevăzut cu un mâner. ] .] tirbuşon [Instrument casnic în formă de spirală de oţel. ] disertaţie [Lucrare ştiinţifică susţinută public pentru obţinerea unui grad ştiinţific (de doctor în ştiinţe). Expunere în care se tratează o problemă în mod ştiinţific pe baza argumentelor şi datelor dobândite prin studiu. ] tăiţei / tăieţei [Preparat alimentar din aluat nedospit. care uneşte două continente sau un continent cu o peninsulă.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (9)       77 istm [Fâşie îngustă de pământ dintre două mări sau golfuri. tăiat în şuviţe subţiri care se consumă fiert. ] a delapida [A sustrage din avutul statului. teză.

. autumnal. a zăcămintelor minerale etc.pilug" a tunde până la piele. ]  ferfeniţă [A (se) face sau a (se) rupe ~a (se) rupe în multe bucăţi. ] .  pilug [Unealtă cu care se pisează în piuliţă.lanţ"]  a expropria [A deposeda de produsele muncii şi de mijloacele de producţie. care se aplică pe un obiect în calitate de 78 ornament. ]  excavator [Maşină autopropulsată folosită la săparea şi încărcarea solului. ]  lănţug [diminutiv de la .. * A tunde .FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (10)  tomnatic [Care ţine de toamnă. de argint sau de sticlă. propriu toamnei. ]  filigran [Dantelă constând dintr-o reţea de fire de aur.

emisă de către stat şi folosită ca mijloc de plată. casă.. bilet de bancă.graham"= pâine dietetică nesărată.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (11)  graham [Pâine . Încăpere unde îşi are sediul acest serviciu. ]  maiou [Articol de lenjerie care se îmbracă direct pe corp. ]  pedagogie [Ştiinţă care se ocupă cu studiul metodelor de instruire şi de educare a tinerei generaţii. ] 79 . ]  clovn [Actor de circ care evoluează pe arenă cu un program excentric şi amuzant. acoperind partea superioară a acestuia. ]  casierie [Serviciu într-o întreprindere care efectuează încasările şi plăţile. preparată din făină integrală. ]  bancnotă [Hârtie de valoare cu acoperire în aur.

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (12) laitmotiv [Motiv muzical care caracterizează un personaj sau o situaţie şi care se reia când apare în scenă personajul sau situaţia dată. ] 80  . ]  mănăstire / mânăstire [Aşezământ religios în care trăiesc. Idee principală asupra căreia se insistă în repetate rânduri (într-o operă ştiinţifică sau artistică).)]  lăscaie [Monedă de aramă cu valoarea egală cu o jumătate de para. călugări sau călugăriţe. fig. fig. specializat în conducerea cailor la alergările de galop şi de obstacole. a nu avea nici un ban. (Ştiinţă care se ocupă cu studiul culturii şi civilizaţiei japoneze. Monedă de valoare neînsemnată. după anumite reguli ascetice. Fragment sau motiv repetat într-o operă muzicală. ]  japanolog [Specialist în japanologie. ]  jocheu [Călăreţ profesionist. A nu avea nici ~ (frântă sau chioară) a fi fără nici un ban.

Fragment sau motiv repetat într-o operă muzicală. ] 81  . specializat în conducerea cailor la alergările de galop şi de obstacole. Idee principală asupra căreia se insistă în repetate rânduri (într-o operă ştiinţifică sau artistică). A nu avea nici ~ (frântă sau chioară) a fi fără nici un ban. ]  japanolog [Specialist în japanologie. (Ştiinţă care se ocupă cu studiul culturii şi civilizaţiei japoneze. Monedă de valoare neînsemnată. fig.)]  lăscaie [Monedă de aramă cu valoarea egală cu o jumătate de para.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13) laitmotiv [Motiv muzical care caracterizează un personaj sau o situaţie şi care se reia când apare în scenă personajul sau situaţia dată. ]  jocheu [Călăreţ profesionist. ]  mănăstire / mânăstire [Aşezământ religios în care trăiesc. după anumite reguli ascetice. fig. călugări sau călugăriţe. a nu avea nici un ban.

format dintr-o ramă metalică (rotundă sau triunghiulară). pesemne. folosită ca suport pentru un vas pus la foc deschis. ]  patinoar [Teren acoperit cu gheaţă pe care se patinează. ] 82 . biseric. cununie. ]  pirostrie [Obiect de uz casnic. probabil.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13)  obstetrică [Ramură a medicinii care se ocupă cu fiziologia şi patologia sarcinii şi a naşterii. fixată pe trei picioare. făcut din legume (mai ales cartofi) sau din fructe zdrobite. Coroană care se aşază pe capul mirilor în timpul slujbei oficiate cu prilejul căsătoriei. * A se lăsa (sau a şedea) în ~i a se aşeza cu genunchii îndoiţi şi sprijinindu-se de pământ numai pe picioare. ]  piure [Preparat culinar în formă de pastă. ]  asambla [A reuni formând un sistem tehnic. ]  pasămite [După cât se pare.

] batjocură [Atitudine obraznică şi dispreţuitoare. Mustrare umilitoare. bătaie de joc. ] 83 . a răposa. ocară. ] injurie [Vorbă sau faptă care lezează demnitatea sau reputaţia cuiva. ] a sucomba [A suferi o înfrângere într-o luptă. afront.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (14)        delincvent [Persoană care a comis un delict. adusă cuiva în public. a se stinge din viaţă. insultă. ] ingurgita [A face să treacă din gură în stomac. ] jignitor [Care este în stare să rănească demnitatea cuiva. infractor. ] jurisconsult [Specialist în drept care dă consultaţii juridice. A înceta de a mai trăi. a înghiţi. sfruntare. a se sfârşi. a muri. Ofensă gravă. ofensă. Jurist angajat de o instituţie pentru a o susţine în faţa justiţiei. ofensator. insultător. a deceda.

Ofensă gravă. ] ingurgita [A face să treacă din gură în stomac. a muri. ] 84 . ocară. a înghiţi. a se sfârşi. ] injurie [Vorbă sau faptă care lezează demnitatea sau reputaţia cuiva. a răposa. insultător. adusă cuiva în public. A înceta de a mai trăi. afront. a se stinge din viaţă. infractor. Mustrare umilitoare.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (15)        delincvent [Persoană care a comis un delict. bătaie de joc. Jurist angajat de o instituţie pentru a o susţine în faţa justiţiei. a deceda. ] jignitor [Care este în stare să rănească demnitatea cuiva. ] jurisconsult [Specialist în drept care dă consultaţii juridice. ] batjocură [Atitudine obraznică şi dispreţuitoare. ofensator. ] a sucomba [A suferi o înfrângere într-o luptă. sfruntare. ofensă. insultă.

 Principală. 0262-368013 sau 0262-355555 E-mail: ihapca2002@yahoo. IOAN HAPCA . 1111 Tel.com 85 Adaptarea > Prof. nr. MARAMUREŞ str.DESPRE LECŢIILE CUPRINZÂND NOŢIUNI DE FONETICĂ Concept original şi realizare: Numai pentru UZ INTERN la ŞCOALA CU CLASELE I-VIII  Vişeu de Jos ~ Jud.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful