Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui.  Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură.

  (Romani 12:7) 

STUDIEREA ŞI APROFUNDAREA DIVERSELOR ASPECTE ŞI PROBLEME ALE NOŢIUNILOR DE FONETICĂ A LIMBII ROMÂNE Lecţii recapitulative pentru elevii din clasele V - XII

1

Prof. IOAN HAPCA

DEFINIŢIA FONETICII
FONETICA este o ramură a lingvisticii care studiază producerea, transmiterea, audiţia şi evoluţia sunetelor limbajului articulat. LINGVISTICA este ştiinţa care studiază limba şi legile ei de dezvoltare.

2

DENUMIREA NOŢIUNILOR DE FONETICĂ
s i l a b a, a c c e n t u l ş i i n t o n a ţ i a  v o c a l a, h i a t u l ş i d u b l e t u l  s e m i v o c a l a, d i f t o n g u l ş i t r i f t o n g u l  c o n s o a n a, ,, i ” s c u r t ş i a l f a b e t u l  a l t e r n a n ţ a f o n e t i c ă,  transcrierea fonetică  şi pronunţarea ortoepică  a s i m i l a r e a, d i s i m i l a r e a ş i s i n c o p a  c u v i n t e p r o b l e m a t i c e în e x p r i m a r e

3

ALCĂTUIREA SILABEI
CONŢINE OBLIGATORIU O VOCALĂ   O VOCALĂ CU SAU FĂRĂ ALTE SUNETE DINTR-UN CUVÂNT : inimioară = i -ni - mioa - ră ;   DOUĂ CUVINTE SCURTE ROSTITE ÎMPREUNĂ : nu-mi dă, mi-l dă, ţi-o duc, să-ţi duc, dămi, fă-ţi ;   UN CUVÂNT SCURT + UN FRAGMENT INIŢIAL : mi-arată, ne-aduce, m-alintă, ţi-apucă, şi-apoi ;   UN FRAGMENT FINAL + UN CUVÂNT SCURT :  a dus-o, ducă-mi, într-o, dintr-o, printr-un, dintr-un ;   UN FRAGMENT FINAL + UN FRAGMENT 4INIŢIAL : într-adevăr, floare-albastră, spune-acum ;

. ca şters // c-a şters etc. care pot fi prevenite numai prin însuşirea temeinică a cunoştinţelor de gramatică. ai da // a-i da . o tavă (articol + substantiv) . alegeţi (voi) // alege-ţi (tu) .ALCĂTUIREA SILABEI ŞI OMOFONIA Omofonia este un fenomen fonetic care constă în rostirea identică a două structuri grafice diferite. verb auxiliar) . nai (substantiv) // n-ai (adverb + verb) . Acest fenomen favorizează comiterea celor mai frecvente greşeli de ortografie. aţi pregăti // a-ţi pregăti . a-l = (prepoziţie + pronume personal) // al = (articol posesiv) . oarecare // oare care ? . a-i = (prepoziţie + pronume personal) ai = (articol. altfel (adverb = altminteri) // alt fel (adjectiv + substantiv) .           5 altădată (adverb = odinioară) // altă dată (adjectiv + substantiv) . a-ţi = (prepoziţia infinitivului + pronume) // aţi = (verb auxiliar) . interjecţie. oarecum // oare cum ? . a-şi = (prepoziţie + pronume reflexiv) // aşi = (substantiv) . otavă (substantiv) // o ştire. demers (substantiv) // de mers (verb la supin) oştire. substantiv. oarecând // oare când ? .

când este combinată cu oricare dintre celelalte vocale. fiind semivocală şi rostindu-se asemănător cu primul. ui. î. ă. iu. o. ie. (â). ca în cuvintele: rai. indiferent de poziţia faţă de ele: ai.  (continuare în pagina următoare) 6 .  Cea mai „instabilă" dintre acestea este „i” care îşi pierde calitatea de vocală. iar. mei. u. iute. oi. ei. este mai greu de sesizat şi de aceea este omis în scris. ca în cuvântul vii. doi. dintre care ultimele patru pot deveni semivocale dacă sunt rostite împreună cu o altă vocală. cui. mâine. şi chiar în combinaţie cu ea însăşi. iod. devenind semivocală. e. io. măi. i. situaţie care creează dificultăţi în ortografiere deoarece al doilea i. ăi. ied. ia.VOCALE ŞI SEMIVOCALE  Vocalele (emise prin vibraţia clară a coardelor vocale): a. îi.

ău. iu. cel mai simplu este să se compare rostirea fiecăreia dintre vocalele: e. dau. 7  (continuare .  Pentru sesizarea deosebirii dintre vocale şi semivocale. îu. seu. molâu.VOCALE ŞI SEMIVOCALE din pagina precedentă)  Urmează „u” care. ştiu. nou. apoi împreună cu vocala „a”. ca în cuvintele: rea şi vreo. eo. uă. ca în cuvântul: doar. u mai întâi singure. ca în cuvintele: ziua. iar vocala „o” îşi pierde această calitate numai când este antepusă vocalei „a”: oa. în calitate de semivocală. eu. ou. i. rouă. zău. poate apărea în destul de multe combinaţii: ua. o. au.  Vocala „e” devine semivocală numai în combinaţie cu „a” şi „o” şi numai antepusă acestora: ea.

jo . 2) NOTĂ 8 .ÎN SILABE (reguli şi exemple) V = vocală . C = consoană         { V — CV }: toa .na . a .ia .uă . for .e .tă .zi . 1) NOTĂ { VC — CCV } : pen .tor .fă . a .flă .te .gre . { V — V } : po .e .ne . cin .u .me .e . { V — C(r.l)V } : ne . mâi .ra .ri .ste .tru . { S — CV } : doi . { VC — CV } : şap . sculp . sea . { VCC — CV } : jert . { V — S } : plo . S = semivocală .

mpt.van .NOTĂ LA DESPĂRŢIREA CUVINTELOR ÎN SILABE 1) A doua consoană ..tă . izraelit = iz . v.hli . omletă = om .” 3) Litera .mă ..tlet . iar celelalte consoane nu sunt atrase : gârlă = gâr .mism .ta .lic 2) Despărţirea se face numai după a doua consoană în grupurile : ltp. cataplasmă = ca ta . împotriva silabisirii normale.ra . oglindă = o . işlic = iş . t.. pehlivan = pe . adică mascând modul real de silabisire : a-xă [ak-să] . rct.lă . codru = co . 9 . ndv. acru = a . cablu = ca . atlet = a . : abrutiza = a .lă . l ” atrage numai consoanele : b.fro .bru .lit . c. cadavru = ca . stm : . f. p. ncs. izlaz = iz . vâslă = vâs ..glin .blu . nct.vru .dru .pru . mpţ.clă .la .plas .vleac. islamism = is .grar .flu .tru .di . buclă = bu . ncţ.e .laz .În funcţie de punctaj. agrar = a . r ” sau . sculptorii astmatici şi delincvenţi vânează lincşii cei somptuoşi din ţinutul arctic şi aduc jertfă pentru redempţiune ( izbăvire ) un sendvici. cupru = cu .le . dovleac = do . patru = pa . e-xa-men [eg-za-men] .za . tex-til [tek-stil] . aflu = a .da .cru . ex-tra-fin [ek-stra-fin]. x ” înainte de litere care notează consoane se desparte ca şi cum ar reprezenta un singur sunet. Afrodita = A . ncv.ti . g.dă . h. d. rtf.

spre .  voltamper = volt .a .  altundeva = alt .de .poi  paisprezece = pai .un .  portaltoi = port .spre .ghic  untdelemn = unt .ce 10  .ze .DESPĂRŢIREA CUVINTELOR COMPUSE ÎN SILABE despre = de .  dreptunghic = drept .  dinapoi = din .toi.de .lemn  astfel = ast .per .va.am .fel .al .un .

lâc. .dec .ar .mat  inadecvat = in .DESPĂRŢIREA CUVINTELOR DERIVATE ÎN SILABE { derivate cu prefixe } : inegal = in .a .lâc .şor .al .şor :  savantlâc = sa .  dezarmat = dez .  vârstnic = vârst . .a .e .fa .nic .gal .vant . 11  .ni .bet .li .  târgşor = târg .nic.  analfabet = an .vat  { derivate cu sufixele }: .  sublinia = sub .

.m.. când se termină în silabe ce au valoarea unor cuvinte monosilabice cu un anumit sens: Sadoveanu nu Sadovea-nu. Floarea nu Floa-rea etc.  4) substantivele proprii.c.e.n. neacc.. ASIROM nu ASI-ROM etc. interj. ş. nehot. etc.. etc. Cornea nu Cor-nea.INTERZICERA DESPĂRŢIRII ÎN SILABE LA SFÂRŞIT DE RÂND Nu se despart în rânduri diferite:  1) cuvintele compuse din abrevieri literale: UNESCO nu UNES-CO. Emi-nescu nu Emines-cu. î. Dra-gomir nu Drago-mir.d.  2) abrevierile unor formule curente: a.a. al 8-lea.  3) numeralele ordinale notate prin cifre romane şi arabe: al XX-lea... 12 . ROMSILVA nu ROM-SIL-VA. neart.

duşman. ficţiune. deschidere. maleabil. inaptitudine. barbar. macara. batjocură. castan. bine. matur. bolnav. gratitudine. { — _|_ — — — } : (ANTEANTEPENULTIMA) atitudinile. codru. diferenţă. macaragiu. valurile. dicţionar. Silaba accentuată este în contrast cu silabele neaccentuate. doctoriţă. îndărătnică. juxtapunere. nouăsprezece. neastâmpăr. civilizaţie. garanţie. 13  . fenomen. înclinare. antic. lingură . autor. lacună. elastică. { — _|_ — — } : (ANTEPENULTIMA) atitudine. basma. (a 5-a)  Accentul unui cuvânt plurisilabic pune în evidenţă o silabă printr-o pronunţare mai intensă. literele. măsea. haos. eroare. (a patra de la sfârşit)        — _|_ — — — — } : douăsprezece.ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR  { — _|_ } : (ULTIMA) adevăr. sever . justificare. ilustru. (al) nouăsprezecelea . { — _|_ — } : (PENULTIMA) albastru. lapoviţă. caracter. păsărele. aviator. obraznic. fabulă. vânturile .

iamb ( -. PICIORUL METRIC ŞI RITMUL PICIORUL METRIC ŞI RITMUL  troheul ( _|_ -._|_ ) = ritm anapestic._|_ ) = ritm iambic.-.ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR._|_ --) = ritm amfibrahic.) = ritm trohaic. anapest ( -.-.) = ritm dactilic. dactil ( _|_ -. amfibrah ( -. 14 .

măsură . călătorii. împrăştie . voi. scumpi. urmări. continuă. companie. snopii . tremură . dotă . suflecă . copii. ieşi . voi. birui . scutură . suportă. haină. fugi . suflecă. bară . cotă . dată. comis . veselă . companie . suflă . împrăştie. reclamă . duduie . mânji. dotă. duduie. muri. căi. pustii. dură . ieşi. ară. cuminţi . torturi . pustii . clasă . urmări . strigă . bară. boi. reclamă. torturi. cântă . adună. suportă . scutură. strică. muri . măsură. sări. cântă. cotă. dată. birui. umbrele. masă . copii . suflă. manevra. modele . dar acele fete nu pot coase. dar se accentuează diferit (EXEMPLE: Acele se folosesc la cusut. nota. comis . sări . modele. căi . urmă. repede. umbrele . mură . stropii . tremură. masă. călătorii . veseli . snopii. repede . clasă. nota . vesélă . ară . mură.ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR ŞI OMOGRAFELE Omografele sunt cuvintele care coincid grafic. adună . fugi. mânji . dezvoltă . perpetuă . haină . mârâi . mări. acéle. boi . = scumpi . roşi .perpetuă. strigă. 15  . véselă. roşi.)  ácele.stropii. veselă. cuminţi. scânteia. scânteia . manevra . veseli. dezvoltă. strică . continuă . dură. mârâi. O fată veselă spală o veselă murdară. mări . urmă .

progenitură de origine romană !” (M. intră în clasă ! Interogativă ( ton ascendent. Eminescu)... Eminescu) 16 .O ! te admir. neutru ): — Toţi înţeleg ce-ai spus.( modulaţia vocii în timpul rostirii cuvintelor )   INTONAŢIA    Apelativ — Imperativă ( ton apelativ pentru vocativ şi ton poruncitor sau rugător pentru imperativ ) : — Elevo. Exclamativă ( ton constant. interogativ ) — Ai spus ceva ? — Nai auzit nimic ? Enunţiativă — Neutră ( ton descendent. — Totuşi. neutru ) : . deseori. constant. Segmentelor incidente ( ton mai jos decât al enunţului constant. uneori. am impresia că nu suntem înţeleşi cum trebuie. cu prelungirea ultimei vocale ) : — Ce frumos e versul acesta ! .De-oi muri — îşi zice-n sine — al meu nume o să-l poarte / Secolii din gură-n gură …(M.

z. v. d. cireşi. b. t. h. n. i. ğ. [ avěaĭ ] [ dŏar ] [ grâǔ ])  1 . r. aceşti fraţi duc pomi. o. e. l. i ” scurt (nesilabic) : Pe dealuri. c. plopi ori brazi . g'  4 semivocale : e. u . p. f. i. u .. ţ. (Aveai doar grâu . k'.SUNETELE LIMBII ROMÂNE 34 total sunete specifice limbii române. din care :  7 v o c a l e : a. â. o. j. ş. s. carpeni.  22 consoane: m. g. č.  17 . ă.

cruzi (1 sil.).). coji (1 sil.).).). (să) spălaţi (2 sil.).).).). aceşti (2 sil. cărţi (1 sil.) la primii termeni ai unor cuvinte compuse cu ori şi câţi : oricare (3 sil. .).). acelaşi (3 sil. totuşi (2 sil.). oricum (2 sil.). la finala unor adverbe ca : asemeni (3 sil. îţi (1 sil.). a unor moduri şi timpuri de felul : (să) rupi (1 sil.). să-ţi (1 sil. (şi) de genitiv-dativ singular a unor substantive şi adjective de felul : elevi (2 sil. orice (2 sil. să-şi (1 sil. i ” scurt (nesilabic)      18 la forma nearticulată de plural sau.). nimeni (2 sil.).) .).).).).). precum şi în conjuncţia ori (1 sil. uneori (3 sil. câţi (1 sil..) .). corturi (2 sil. deunăzi (3 sil. la persoana a II-a sg.).). pentru feminine. tari (1 sil.). paşi (1 sil. spălaşi (2 sil.). iarăşi (2 sil. oriunde (3 sil.).) .) . uşi (1 sil.). însuşi (2 sil.).).) .). alţi (1 sil. (să) speli (1 sil.). adeseori (4 sil.).). îşi (1 sil. oricând (2 sil. oricine (3 sil.) . şi pl.. astăzi (2 sil. însumi (2 sil. (să) rupeţi (2 sil. însuţi (2 sil. în forme ale unor pronume sau adjective pronominale ca : îmi (1 sil.). rupseşi (2 sil. albi (1 sil. oricât (2 sil.). să-mi (1 sil. câţiva (2 sil.).).). buni (1 sil. verzi (1 sil.

j. d. g'. /sk'/ — schi . n. r. /sč/ — scenă . ţ .  12 CONSOANE SONORE : b. /sf/ — sfat. m. t. /şt/ — eşti . /ft/ — ofta . l. ğ. ş. /sp/ — sport . k'. č.CLASIFICAREA CONSOANELOR  10 CONSOANE SURDE : c. p. /st/ — este . /sk/ — scor . /st/ — stuf . /ht/ — ahtiat . f. /pt/ — opt .  NOTĂ 19 : Înainte de consoane surde se pronunţă numai consoane surde. . s. z . v. g. iar cele sonore sunt excluse : /kt/ — act . h.

ii ”(fiinţă).. (Poezia ideală e ambiguă în idee..ll” 20 (allegro) . .. TRIFTONGUL şi DUBLETUL (definiţii şi exemple) Hiatul este grupul de sunete format din două vocale alăturate rostite consecutiv în silabe diferite.. (pianissimo). ss ” (fortissimo). Doi scriu trei poezii numai ziua.rr ” (intrregional). . ... .aa” (contraatac).. nn ” (înnorat).tt ” (kilowatt).zz” (mezzo-soprană)  . .ee” (licee).cc ” (accent)..  Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală şi două semivocale alăturate. DIFTONGUL. . rostite într-o silabă.)  Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală şi o semivocală alăturate.)  Dubletul este grupul de două litere identice alăturate într-un cuvânt : . .HIATUL. mass-media) . (gauss.. gauşi).uu ” (vacuum). .. (larghetto) . . .. pl.oo” (alcool). (loess). rostite într-o singură silabă.  Dublete în neologisme . (Vreau să iau ce tu voiai să iei când priveai printre pleoape o leoaică c-o aripioară..

ue. [a = ă] eu. ee. ui. ia. au. ii. ei. . ea. ao. io. uu. ie.HIATURI ŞI DIFTONGI aa. oo. oe. uo. oa. 21 ae. [i = î] ou. ai. eo. oi. ua. iu.

diurnă. sau din aceeaşi vocală. vacuum. 22 . u-e. o-i. ca în cuvintele: supraaglomerat. feeric. o-a. o-u. faină. î-i. fior. poet. ca în cuvintele: aer. boa. a-i. fapt inadmisibil în scriere. â-a. naiv. e-i. a-u. noutate. alcool. repetată: a-a. u-u. neon. dar destul de frecvent în vorbirea neîngrijită mai ales când a doua vocală a hiatului este e : aier. aur. viitor. căuş. i-u. fluor. e-o. leit.HIAT DIN VOCALE DIFERITE SAU DIN ACEEAŞI VOCALĂ  Hiatul poate fi format din vocale diferite: a-e. e-a. o-o. i-o. ă-i. doime. u-i. ziar. i-a.  Hiatul dispare dacă între cele două vocale se intercalează o semivocală. u-a. real. neuron. e-e. a-o. u-o. haos. vie. o-e. feieric. scuar. poieziie şi altele). i-i. e-u. i-e. duet. suiş. mârâit.

fiu. ia. ii.DIFTONGII ASCENDENŢI ŞI DIFTONGII DESCENDENŢI Diftongii sunt formaţi dintr-o vocală şi o semivocală. eu.) . noroi. ău. îu. august. cutii. soare. pui. uă)  Diftongii descendenţi sunt formaţi dintr-o vocală + semivocală /VS/: mai. ei. steaua. iepure. 23 oi. ou. meu. tei. căi. rouă. (ai. iu. iarbă. iubi. ii. eo. io. râu. tablou. (ea. ui. oa. ie. ăi. îi. iolă.  Diftongii ascendenţi sunt formaţi dintr-o semivocală + vocală /SV/: seară. tău. au. căpătâi. ua.

 oai .  eoa .  ioa .  24 [ să iau ] [ tu voiai ] [ să iei ] [ aripioară ] [ vreau ] [ priveai ] [ leoaică ] [ pleoape ] .  eau .  eai .TRIFTONGI iau .  iei .  iai .

iau. biruiai. vuiau. lupoaică. (eai. vreau. oai. iei. 25 .STRUCTURA TRIFTONGILOR  Triftongii sunt formaţi dintr-o vocală şi două semivocale. iai. iei). eoa. „ioa) sau semivocală + vocală + semivocală /SVS/ (priveai. inimioară. eau. având structura: semivocală + semivocală + vocală /SSV/ (leoarcă.

Deci. k'. chiar. geam. i. g' nu există diftongi sau triftongi care să înceapă cu semivocalele e. În cuvinte ca ziceau. în ceas. vegheau nu sunt triftongi. 26 . ghiaur nu sunt diftongi.NOTĂ LA În DIFTONGI ŞI TRIFTONGI cuvintele care conţin consoanele č. maghiar. gheaţă. iar în cuvinte ca ziceau. vegheau sunt diftongi. ğ.

muzeul // muzeu .  a lua // ziua. acordeon // vreo. reziduu) . a vâjâi // câine .CUVINTE CU VOCALE ÎN HIAT ŞI DIFTONGI  contraatac.  real // deal. creez. (hiat la: ambiguu. alcool. făină // dăinui.  coagula // poate. coerent. poet. influenţă. teină // neicuţă.  istoria // piatră. duoden. istorie // trebuie. păun // flăcău . fiul // fiu. tain // taină. aeroport. 27 . zoologie. a se boi // doi. biolog // iod. noul // nou . aur // sau. altruist // cui. naos. unguent. atuuri // luă // rouă. fiinţă // fiică.

ics”. R = .. n. Z = . Ţ = .ce”.. V = .ă”.ze” 28  a.. h.ghe”...a”..te”. E = . J = . L = .de”.. F = . b. Î = . I = ..î”. Ş = ..le”.şe”.fe”.i”. X = . y.î din a”. p.ha”.  e..  q. x.ţe”. o. O = . B = .be”. r. N = . c.me”. H = .u”... ţ. z..je”  k. G = .pe”.. .o”. w. j. C = .ve”.chiu”. f..i grec”. g.e”.se”. ă. T = .. i.ca”..ne”. Ă = ... î. s. P = .... l..ALFABETUL LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere rostite tradiţional) A = . â.. ş.. U = .. m. S = ..  u. M = . Â = . K = . d. W = . Y = . Q = ...re”. v.ve”.. t. D = ..

de exemplu : ä : G. W. chimice etc. se folosesc litere pe care alfabetul limbii române nu le are . În scrierea cuvintelor străine. röntgenoterapie . 29 . neadaptate ortografic. Fr. fizice.NOTĂ LA ALFABETUL LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere) În simboluri matematice. C. händelian . literele au denumirea stabilită de limbajul ştiinţei respective . ü : Zürich. Röntgen. ö : Köln. m şi n se citesc em şi en. de exemplu. Händel. München etc.

. preîntâmpinare. multiîncercat.. vârî …  . îl. pământ.SCRIEREA CORECTĂ A LITERELOR . î ” se scrie la începutul cuvântului : înscriere. îmi. lucrând. îi. â ” se scrie în interiorul cuvântului : cântec. î ” ŞI . întoarcere. hotărî. pseudoînchidere…  .. dânsul fântână.. subînţeles. doborî. vânt… 30 . împărat... î ” se scrie la sfârşitului cuvântului : amărî. â ”  . neînsemnat. pârî. î ” se scrie în cuvântul compus şi cu prefix sau prefixoid :bineînţeles. autoînchidere. macroîncăpere. pogorî. coborî. reîncepe. îşi…  . sfânt. îţi. urî. reîntors.

seară / seri . cu ajutorul cărora se marchează diferenţa dintre formele gramaticale sau dintre derivate şi cuvântul de bază. la moduri : fac (indicativ) / făcut (participiu).ALTERNANŢA FONETICĂ (schimbarea regulată a unui sunet în rădăcina sau tema cuvântului)  Alternanţele fonetice sunt schimbări ale sunetelor unui cuvânt sau ale sunetelor din cuvintele aceleiaşi familii de cuvinte. bancă / bănci . 31 . la gen : negru / neagră . soare / sori . la caz : NA toţi / DG tuturor . la persoane : pot / poţi .  Diferenţele se pot referi la număr: carte / cărţi .

 o — u : soră // surori . agaţă // agăţ . sare // săruri . tânăr // tineri . sanie // sănii . dor // durea .  ă — e : măr // meri . â — i : cuvânt // cuvinte . mare // mări . noră // nurori . mort // muritor . văr // veri . şadă // şezi . tânăr // tineri . păr // peri .ALTERNANŢE VOCALICE a — e : fată // fete . aerian // aerieni . a — ă : cană // căni .  32 . pată // pete . vândut // vindem. masă // mese . supăr // superi .

piatră // pietre . ros // roase . iapă // iepe . măsea // măsele  o — oa sau oa — o : os // oase . şcoală // şcoli .ALTERNANŢE CU DIFTONGI e — ea sau ea — e : creţ // creaţă . plec // pleacă . măreţ // măreaţă . boală // boli  ău — ai sau âu — ai : ferăstrău // ferăstraie . pârâu // pâraie  ia — ie sau ie — ia : băiat // băieţi . ied // iadă  33 . mor // moare . iarnă // ierni .

grumaz // grumaji . ras // raşi . lat // laţi . aud // auzi .ALTERNANŢE CONSONANTICE SIMPLE d — z : brad // brazi . z — j : obraz // obraji . gras // graşi . 34 . frate // fraţi . caut // cauţi . s — ş : as // aşi . treaz // treji . cos // coşi . văd // vezi . t — ţ : cumnat // cumnaţi . molid // molizi . solid // solizi . bas // başi .

str — ştr : maistru // maiştri . degust // deguşti . maşinist // maşinişti . ciobănesc // ciobăneşti . albastru // albaştri . numesc // numeşti .  şc — şt : morişcă // morişti .  st — şt : basist // basişti .ALTERNANŢE CONSONANTICE COMPUSE sc — şt : bască // băşti . puşcă // puşti . pişcă // pişti . mişcă // mişti . 35  .

fix // ficşi . ortodox // ortodocşi . i : bloca // blochez . şterg // şterge // ştergi . parca // parchez . i : larg // largheţe . 36 . i : amic // amice // amici .ALTERNANŢE CONSONANTICE SIMPLE ŞI COMPUSE c — c + e. i : fulg // fulgi . sparg // sparge // spargi . naviga // navighez. pică // să pice // pici .  g — g + e. lung // lungi .  x — şc : sfinx // sfincşi .  g — gh + e. stoca // stochez . urc // urce // urci  c — ch + e.

TRANSCRIEREA FONETICĂ 1
[ v ] transcrie pe v şi / sau w ;  [ i ] transcrie pe i şi / sau y ;  [ č ] transcrie pe c + e, i ;  [ k' ] transcrie pe ch + e, i ;  [ĕ, ĭ, ŏ, ǔ] transcriu semivocalele.

37

TRANSCRIEREA FONETICĂ 2
[

k ] transcrie pe c, k şi qu [ ks şi gz ] transcriu pe x [ ğ ] transcrie pe g + e, i [g' ] transcrie pe gh + e, i [ ī ] transcrie pe ,, i ” scurt
38

NOTĂ LA TRANSCRIEREA FONETICĂ
Programul

„PowerPoint” nu permite transcrierea fonetică, corectă şi tradiţională, a semnelor distincte, de aceea, folosim alte semne: [ĕ, ĭ, ŏ, ǔ] transcriu semivocalele [ ī ] transcrie pe ,, i " scurt.
39

CUVINTE TRANSCRISE FONETIC
văcar [ văkar ], vacanţă [ vakanţă ], Weber [ nume propriu, se pronunţă : vebăr ], kilowatt [k'ilovat ], quasar [kuasar ] Quito [nume propriu, se pronunţă : k'ito ], kaliu [ kalĭu ] Irinuca [ irinuka ], yoga [ĭoga ], yankeu [ĭank'eǔ ], complex [ kompleks ], Alexandra [ aleksandra ] pix [ piks ], prefix [ prefiks ], excursie [ ekskursie ], exemplu [ egzemplu ] duce [ duče ], ceapă [ čapă ], baci [ bač ], cineva [ čineva ], ger [ğer ], frige [ friğe ], geamgerie [ ğamgerie ], ginere [ ğinere ], fragi [ frağ ], giardiază [ğardiază ]= boală parazitară chenar [ k'enar ], cheamă [k'amă ], unchi [ unk' ], chiar [ k'ar ], gheaţă [ g'aţă ], gherghină [ g'erg'ină ], ghimpe [ g'impe ], unghi [ ung' ], ghiol [ g'ol ] deal [ děal ], pleosc [ plěosk ], nuia [ nuĭa ], iepure [ ĭepure ], copii [ copiĭ ], iod [ ĭod ], cui [ kuĭ ], doar [ dŏar ], steaua [ stěaǔa ], ori [ orī ], îmi [ îmī ], vezi [ vezī ], 40 [ popī ], fraţi [ fraţī ], domni [ domnī ], Brâncuşi [ brânkuşī ] popi

e. masă (4 sunete.  Literele c şi g. există corespondenţă între sunet şi literă: o literă reprezintă un sunet: carte (5 sunete. exerciţiu etc. Dar o literă poate reprezenta simultan două sunete. când nu sunt urmate de h. girafă. aceleaşi litere redau sunete care se rostesc ca în cuvintele cer.  gz: examen.CORESPONDENŢĂ RESPECTATĂ ŞI CORESPONDENŢĂ NERESPECTATĂ ÎNTRE SUNET ŞI LITERĂ În general. 6 sunete (g-i-r-a-f-ă). fiindcă aceeaşi literă poate nota sunete diferite.  ks: sufix. grabă. i. gard. i. ger. 4 litere)  Uneori. Deci: girafă =6 litere. litera x reprezintă sunetele: ks şi gz. excepţie. e şi i au valoare de sine stătătoare (notează un sunet). Astfel.  Când sunt urmate de e. excursie etc. 5 litere). exemplu. reprezintă sunete care se rostesc ca în cuvintele: car. această corespondenţă nu se respectă. cine. prefix. 41  . cort. în aceste exemple.

geam. ci. 4 sunete (f-r-a-gi). ghimpe etc. 5 sunete (ch-e-n-a-r). ghe. chiar. ge. în aceste exemple. Deci: chenar =6 litere. Deci: fragi = 5 litere. ghi au valoarea unui singur sunet când e. ciorbă. gh. Grupurile ch. e şi i au valoare de sine stătătoare. Tot aşa. i şi h sunt numai litere ajutătoare. Deci unchi = 5 litere. înainte de e sau i. fragi. chi. ca în cuvintele: deci. gi au valoarea unui singur sunet atunci când literele e şi i sunt folosite ca litere ajutătoare. notează câte un singur sunet: chenar. iar h este literă ajutătoare (literele ajutătoare nu se pronunţă. ele ajută numai la pronunţarea literelor împreună cu care apar). chitanţă. Grupurile de litere ce. cheamă. gheţar. gheaţă. 3 sunete (u-n-chi). unghi..CORESPONDENŢĂ NERESPECTATĂ ÎNTRE SUNET ŞI LITERĂ     Prin două sau trei litere alăturate poate fi redat un singur sunet. 42 . grupurile che. ca în cuvintele: unchi.

întoarcere. I.  la cuvântul compus şi cu prefix sau prefixoid: bineînţeles. multiîncercat. subînţeles. 43  . vârî …. pământ. pârî. Agârbiceanu. macroîncăpere. C.  dar şi cu „â” în interiorul cuvântului : cântec. urî. îmi. dânsul fântână.  la sfârşitului cuvântului : amărî. „â” sunt admise în nume proprii de familie după dorinţa purtătorilor lor (I. împărat. reîncepe. hotărî. pseudoînchidere…. sfânt. neînsemnat. îl. pogorî. vânt…  Literele „î”. coborî. Sîrbu. Bîzu).ACELAŞI SUNET REDAT PRIN LITERE DIFERITE (1) Sunetul „î” este notat cu „î” la începutul cuvântului : înscriere. lucrând. reîntors. îi. N. autoînchidere. doborî. Brâncuşi. îşi…. îţi. preîntâmpinare.

katar. k': k'ilogram. în var. iar lui „i” îi corespund literele „i” şi „y”. prin „k” în kaliu. în fonetică.  Sunetului „v” îi corespund literele „v” şi „w”. prin „q” în numele propriu Qatar (se pronunţă cátăr). redau acelaşi sunet ca grupul de litere ch: kilogram.  Acest sunet se notează. Quinet (nume propriu se pronunţă chiné). în iar. k: kar.ACELAŞI SUNET REDAT PRIN LITERE DIFERITE (2)  Sunetul „c” este redat prin litera „c” în car. urmate de „e”. se pronunţă vébăr). în lucrări de fonetică.  • Acest sunet se notează.  Litera „k” şi grupul de litere „qu”. kaliu. vopsea şi în watt. 44 . k'ine. Weber (nume propriu. „i”. iaz şi în yankeu.

iesle. efort. editură.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) . erai [ ierai ]...e” iniţial.. echinocţiu.. echidistant.. ecuaţie. numai în cuvintele : eu [ ieu ]. ieşean. ierbar.ie”.ia”. Excepţie : ea [ se pronunţă . echivoc. edificiu. iertare.  Se pronunţă şi se scrie .e” iniţial . ie ” iniţial  Se pronunţă şi se scrie . iepure. ecou. în cuvinte vechi : ied. elastic. efectiv etc. echipă. ecologie. educaţie. eclipsă. dar se pronunţă .  Se scrie . ei [ iei ]. echitate. ecuator. eficient. economie. erau [ ierau ]. ierburi. eram [ ieram ].ie” iniţial. eşti [ ieşti ]. e [ ie ]. ierbos. 45 . iernat.. nu . echilibru. ieri. echivalent. efect.. el [ iel ]. ele [ iele ]. iezer .iea” ]. ieşire. egoism. ierarhie. ieftin. edil. e ” sau . ierarh. iepe. este [ ieste ]. era [ iera ].. în majoritatea neologismelor : echer. eraţi [ ieraţi ].

gălbioară [gălbiuară]< (gălbior). vioară [viuară]. aşchioară [aşk'iuară]. ua ” : căprioară [kăpriuară] < (căprior). vicioasă [vičiuasă]. sălcioară [sălčiuară].. ua ” (1)   Diftongul scris . oa ” sau .. oarecând [uarekând]. oază [uază].. sfioasă [sfiuasă]. 46 . odinioară [odiniuară]. ua ” : oablă [uablă]< (oblu). superioară [superiuară]< (superior). bunăoară [bunăuară]. surioară [suriuară].. mânioasă [mâniuasă]. oarecine [uarečine]. oa ” în interiorul cuvintelor se pronunţă . capricioasă [kapričiuasă]. oameni [uaneni]< (om). oarbă [uarbă]< (orb). copioasă [kopiuasă]. farfurioară [farfuriuară]. oa ” iniţial se pronunţă .. deoarece [deuareče]. Diftongul scris . orgolioasă [orgoliuasă]. oacheş [uak'eş]< (ochi). junioară [juniuară]< (junior) mioară [miuară]< (mioriţă).. oase [uase]< (os). oară [uară] (în prima oară [uară]). oaste [uaste]< (ostaş). oaie [uaie]< (oi). serioasă [seriuasă]. roşioară [roşiuară]< (roşior). glorioasă [gloriuasă]. sperioasă [speriuasă]. oarecum [uarekum]. preţioasă [preţiuasă]. soţioară [soţiuară]< (soţior). victorioasă [viktoriuasă]. graţioasă [graţiuasă]. înfioară [înfiuară]< (înfior). studioasa [studiuasă].PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) . linioară [liniuară]. oală [uaie]< (olar).

. împresoară. maiestuoasă [maiestuasă]. stoarce. fructuoasă [fruktuasă]. înnoadă. oa ” sau . desfoaie. coardă. coafa. ochioasă. (dar şi fără alternanţă fonetică) balansoar.. coace. somptuoasă [somptuasă].. aspectuoasă [aspektuasă]. cioară. poală. doar. ua ” : afectuoasă [afektuasă]. însoară. patinoar. coboară. boare. roade.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) .  47 . chioară.. ua ” (2)  Diftongul scris . toacă.o”) boală. înoată. exploata. cioată. picioare. coate. coafor. doarme. fumoar. foaier. coajă. sinuoasă [sinuasă]. culoar. poantă.. poate. omoară. oa ” în interiorul cuvintelor devine şi se pronunţă hiatul . scoală. virtuoasă [virtuasă] Diftongul scris .oa”/. doare. curtoazie. coase. poartă. oa ” în interiorul multor cuvinte se păstrează în pronunţie : ( datorită alternanţei fonetice . voala . ghioagă. savoare.. croazieră. desfăşoară. lavoar. impetuoasă [impetuasă]. respectuoasă [respektuasă sau respektoasă].. pavoaza. lucioasă. cunoaşte. soarbe. fermoar. roagă. tumultoasă [tumultuasă]. coadă. defectuoasă [defektuasă].

iacobin. iar.. cu / fără alternanţa . cheltuia.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL . căreia.. sleia . Zoia . mucegăia. iahnie. iaz. acesteia. iar. boia. făgăduia.. bănuia. roia. iaht. înnoia.  [ o ] altoia. tăia. iatac. oaia. întemeia. trăia. instruia. acestuia. înclăia. bătaia. despuia. Ialomiţa. îndoia. iad. claia.ie”) se pronunţă şi se scrie la început de cuvânt : ia.  [ e ] aceleia.ie”: [ a ] baia. mârâia . iarnă. iarbă.. 48  . războia. Iaşi . bâlbâia. iadă. ia ” (se pronunţă şi se scrie după o vocală (alta decât . fâlfâia. croia. iască. mormăia. sforăia.ea”)  . ia ” (1) . văpaia. ia ” (nu . (Excepţie : pronumele personal . Stoian. mângâia.. femeia. cheia. ianuarie. iată. foia. ialomiţean. spoia. caiac.  [ u ] aceluia. iapă. căruia. odaia.i”) . încleia. iatagan.  [ ă ] căia. bâţâia. altuia. învăpăia. gâgâia. droaia. hârâia. foaia. iaurt. iacă. iasomie. Mamaia . Aglaia. bâzâia. poleia. fâsâia. gâfâia. scânteia. iarovizare. iarăşi. jefuia . iamb. iarmaroc.  [ î ] bâjbâia. joia. găzduia.. ploaia. răţoia. îmbăia. răpăia. faianţă. şovăia. deraia. cârâia..

v” cu / fără alternanţa . ia ” (2)         . codri-aprinşi 49 .m”. .PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL . [ v ] viaţă / vieţi. ţiaminteşti. [ p ] piatră / pietre. mi-a dat.. ia ” se pronunţă şi se scrie la sfârşitul formelor de masculin plural ale pronumelor şi adjectivelor pronominale demonstrative : aceia. i-aştept. aceiaşi (în opoziţie cu formele de feminin singular : aceea... obială / obiele. şi-a dus.. biată / biete.. fiare / fier.. [ f ] fiasco. ţi-a dat. şi-acolo.f”. . ia ” se pronunţă şi se scrie după .. . dezmiardă / dezmierzi. fiarbă / fierbe.b”.. ia ” (se poate constitui între cuvinte conjuncte sau în sinereza altor cuvinte) : i-a dat. fiară (fiare). piaţă / pieţe. [ m ] amiază / amiezi.. .ie”: [ b ] abia. p”. aceeaşi) .

gh” . ia ”: [k'ar]. ghiaur. când nu există forme alternante :     (dar chiar.ch”.NOTĂ LA PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL . [mag'ar]) 50 . [k'abur].. aici nu există diftongul . [g'aur]. chiabur.. maghiar . .. ia ” . ia ” se pronunţă şi se scrie după ...

.. ierbar. iepure. baie. foaie. iernat. miere // premiere . . obiele / obială. i.i”) . . cu / fără alternanţa . [ m ] miercuri. . vierme // vietate. mierlă. bătaie. . ieftin. piedestal. iezer . văpaie. iepe. li-e somn .f”. fier / fiare. vi. . [ v ] vierme.m”.. droaie. ni. ierburi. pietre / piatră.. li) -e bine } . ni-e dor. ie ” (se pronunţă şi se scrie după . viespe. ieşire.. ie ”           51 . miere.. ie ” se pronunţă şi se scrie la începutul cuvintelor din fondul tradiţional cu / fără alternanţa .b”. claie. oaie.ia”: [ a ] apăraie. ie ” (se poate constitui între două cuvinte conjuncte) : i-e sete. şuvoaie.. mi-e cald. ie ” se pronunţă şi se scrie după o vocală (alta decât . iesle. . [ f ] fiere. împiedica. iertare... ţi-e frig.v” cu / fără alternanţa . ieşean. biete / biată. vi-e foame.. subiect. fierbe / fiarbă.. dezmierzi / dezmiardă.. pieţe / piaţă.ia”: [ b ] obiect. amiezi / amiază. ierarhie... obiecţie. ploaie. odaie. ia ” : ied. Aglaie.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL . . ierbos. { Reţine: mi (ţi. ie ” ) : biet // bielă . ierarh. viezure. ieri. vieţi / viaţă. ie ” (se confundă cu hiatul .. p”. butoaie. [ p ] impiegat.

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALELE . Se pronunţă şi se scrie . şedea. grijă. blajină.ş” sau .. ş ” sau . afişează... şapte . jintiţă.a” după .. şase. . jecmăni. deşartă. jelanie. strămoşească . şir. stejar.a”. şa.. ( să îngroaşe ) . şănţişor ( şanţ ). însăşi. mojic.. jefui. deja. Fac excepţie unele cuvinte derivate: şăgalnic ( şagă ).j”    Se pronunţă şi se scrie . sufixele gramaticale şi lexicale : mătuşă.. aceeaşi. jar.... înşală. şarpe. şes . ş ” la sfârşitul unor pronume şi adverbe : însuşi. plajă. ruşine. şănţuleţ..    Se pronunţă şi se scrie .. j ” în rădăcina cuvintelor: deşerta.i” după . ş ” sau . jilţ.i” DUPĂ CONSOANELE . totuşi . înşişi. . acelaşi. 52 .i” după . jeli. jir. jivină. Se pronunţă şi se scrie . iarăşi. ( să îngraşe ) îngroaşă. şătrar ( şatră ) . ş ” sau .. şiret .e” după . jimblă. şindrilă. şăluţ ( şal ). jalbă.. clujean. Fac excepţie desinenţele. oblojeală.. j ” în rădăcina cuvintelor: maşină. jălbar ( jalbă ). tânjală . sfârşească. stejărel ( stejar ) . jelui . şerpui.e”.. jăratic ( jar ). aranjează. jale. sprijin. jilav. îngraşă. aşază. j ” în rădăcina cuvintelor : aşa. înşela.

răguşi. săvârşi. buşi.. încurajând.-i ” (nu -î) la modul infinitiv.. bandajând.-ş ” : coji. furişând. de obicei. după verbele de conjugarea a IV-a cu temă lexicală în . prăji. menajând.-ţ ”.-s ”... îmbrăţişând. sclifosi. sfârşi . Se pronunţă şi se scrie sufixul . după verbele de conjugarea a IV-a cu temă lexicală în .. veşteji. afişând.-i ” (nu -î) în unele forme flexionare şi în unele derivate de la tema infinitivului : găsită. forjând. înghiţi . aranjând. îngrăşând.-ând ” (nu -ind) la modul gerunziu. căptuşi. mirositor .-j ”. vrăji . Se pronunţă şi se scrie sufixul . necăji. neglijând. .-j ”. moleşi. încreţi.. după verbele de conjugarea I cu temă lexicală în .-z ” : afurisi. şantajând .PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA SUFIXUL VERBELOR     Se pronunţă şi se scrie sufixul . de găsit. Se pronunţă şi se scrie. . mânji. mirosi. încălzi. . defrişând. păşi. etajând. sfriji. cerşi. linguşi.. părăsi.-i ” (nu -î) la modul infinitiv. .-ş ” : angajând... reproşând. urzi . trişând . ursi . 53 . desluşi. înfăşând. avantajând. greşi. de mirosit. păzi. găsi. slobozi. găsitor. îngroşând. sufixul . ameţi.. ieşi. protejând. boţi. rotunji. auzi. îngriji..

a înmii. a pustii. vacuum . scriind. zootoxină. Se pronunţă şi se scrie . viitor. noocraţie . coopta. continuu. fiind.. paraarticular. ea. aa ”: contraatac. idee. promiscuu. zoologie. coordonator.     54 . feerie. ultraactiv .. Se pronunţă şi se scrie . reeducat. preexistent . concediile. asiduu. coopera. omagiile. contraamiral. exerciţiile. hârtiile. ştiinţă. Se pronunţă şi se scrie . ştiind. perpetuu. zoomorf.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE IDENTICE ÎN HIAT  Se pronunţă şi se scrie . needucat. Se pronunţă şi se scrie .. el. reziduu. zoofit. atenee.. epizootie.. eu (să) (nu) creez. ei. ii ” (nu -i-) : fiinţă. a prii . mediile. a se sfii. cenuşiile. cooperativă. ele (să) (nu) creeze. uu ” (nu -u-) : ambiguu. ghişee. ee ” (nu e-ie) : feeric. oo ” (nu -o-) : alcool. discontinuu. cuviinţă. clişee. contraargument. licee. tu (să) (nu) creezi. zootehnie. coordona. alee.

aerodinamic. zădărnicie . repartiţie. prăpastie. silnicie. aeromodel. producţie. organizaţie. aeronavă. veşnicie. bisturie. burlăcie. hazlie. melodie.. sabie. sălbăticie. chipie . medie.i ” se pronunţă un diftong ascuns : . vrednicie. istorie. aeronautic. primejdie. protecţie. relaţie. aeromotor. făţărnicie. aerian. dibăcie. aerofobie. grijulie. librărie. aeroplan. liliachie. aeropurtat. hârtie. trăinicie. poezie. zodie . victorie.ie”(scris . maestru .  55 . aerogară. e”) : aed.a ” se pronunţă un diftong ascuns : . aeroclub. aerisire.. staţie. sidefie . situaţie. josnicie. religie.ie”(scris . aer. hărnicie. e”) : albie.. aerofar. ucenicie. serie. faeton. aeroscop. aeroport.. sărăcie. aerostat .. populaţie. perie. aerisi. aerosoloterapie. opinie. aerob. instituţie.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (1) ae (după vocala . revoluţie.. aerosoli.   ie (după vocala . mojicie.

gospodăria.a”) : abrevia. elogia. mlădia. contraria. refugia. datoria. opinia. calomnia. construcţia. înfuria.i ” se pronunţă un diftong ascuns : . învia. corabia.ia”(scris . devia.  adiacent. mânia. iniţia. istoria. oficia. librăria. împrăştia. melodia.. fotografia. bărbia. hârtia. înfia.. graţia. media. sfâşia. farmacia. agenţia. inovaţia. funcţia. poezia Maria . industria. zgâria .PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (2) ia (după vocala . întârzia. disocia. acompania. diferenţial. linia. comisia. farfuria. diateză. educaţia. declaraţia. discuţia. domnia. studia. instituţia. paria.  academia. vestiar. familia. peria.. drojdia. cofetăria. chiria. speria. apropia. îmbia. familial.  56 . caria. concepţia. atenţia.

ue (după vocala . suedez. coerent. perpetuez. duel. coeficient...o ” se pronunţă un diftong ascuns : . coexistenţă. constituent.  57 .. desuet.. statuetă. superflue .ie”(scris . afluent. ortoepie.u ” se pronunţă un diftong ascuns : . poem.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (3)  oe (după vocala . perpetue. menuet. evacuez. siluetă.. asidue. ingenue. coeziune.. evoluez. poet. ambigue. Noe . ortoepic.ie”(scris . influent. coexista. duet. continue.e”) : coechiper.e”) : accentuez. poezie.

sui. aspectuos. închipui. substitui. sinuos. situa. defectuos. ui : ambiguă. dezavua. birui. mântui. diminua. somptuos. zbengui . ingenuă. virtuos . retribui. atenua. bântui.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (1) ua : accentua. perpetuă . bizui. arcui. chiui. fructuos. destitui. sudui. impetuos. dezlănţui.  58 . luă. tumultuos. fluctua. insinua. hurui. îngădui. insinuă. constitui. evacua. nărui. maestuos. perpetua. efectua. dilua. tatua  uă. mistui. dezvălui. respectuos. bubui.  uo : afectuos. lua. extenua. alcătui. înghesui. trebui. evalua. restitui. aghezmui. distribui. fastuos. preluă. eşua.

pârâi. sionist. răpăi. ăi : bâjbâi. târâi. şovăi. pipăi. cârâi. orăcăi. diodă. zornăi. fâsâi. mormăi. hiolă. plescăi. zumzăi . hămăi. miorlăi. gâfâi. ghiocel. chiorăi. ronţăi. bâlbâi. bâzâi. fiolă.  59 . behăi. râcâi. grohăi. pufăi.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (2) io : biologie. mârâi. tiosulfat. sforăi. horcăi. lăfăi. hârâi. vâjâi.  îi. mioriţă. scârţâi. bâţâi. violenţă. moţăi. măcăi. dioptrie. riolit. ţopăi. molfăi. fâlfâi. pionier. ţârâi. pâlpâi. chiot. liofil. râgâi. gâgâi. chiţăi. zgâlţâi. niobiu. clefăi. zbârnâi .

occident.. e (nu ţ ) şi se pronunţă [ č ] în cuvintele : aprecia. cvintă. cifră. văcsui. i şi se pronunţă [ kč ] (deci literă dublă cu valori diferite) în cuvinte ca : accelera. vacs.  Se scrie ch + e. accent. chirilic. succint. succes. ciment. acvilă. relicvă. secvenţă. accident. ecvestru.  Se scrie cs (nu x ) şi se rosteşte deci [ ks ].. rucsac. în cuvintele : cocs. occipital. capriciu. elocvent. sconcs. consecvent.  Se scrie şi se pronunţă . accepta. ticsi . colocviu.  Se scrie cc + e. vaccin. civil. frecvent. cocsifica. lucernă. succesor. văcsuitor . micsandră. cvadrat. chirurg. îmbâcsi. adecvat. cv ” în cuvintele : acvariu. viciu. catadicsi. cancelarie. potrivit cu forma de origine şi tradiţia literară.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ DIFICULTĂŢI ALE CONSOANEI . cilindru. i şi se pronunţă [ k' ] în cuvintele : chintal. acces. orchestră. C ”       Se scrie c + i. cocserie. succeda. 60 . succesiv.

limbă.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE . împodobi. împricinat. Canberra. n ” se pronunţă şi se scrie în faţa consoanelor . după tradiţie şi origine : confort. b ”. împăca. umfla. bomfaier. n ” ?  . dar şi : amfibiu. împerechea. infrastructură. îngâmfat. Excepţii : avanpost. avanpremieră. amforă. m” sau .. triumf. . dimprejur. embargo. bombăni. împrejur. bomboană. Istanbul . Zamfir . decembrie. p ” : ambulanţă. îmbuna. limfă. împotrivă. îmblănit. împiedica.. Pamfile. dimpotrivă. .. m ” sau . sâmbătă.. împuternicit. timp. convoi. pamflet. dimpreună. fanfară. v ” din rădăcina cuvintelor. f ”/ .. m ” se pronunţă şi se scrie înainte de . împreună.  61 . nimfă. dar şi amvon .... îmbolnăvi. împacheta.. input.

scindat . ş ”) se pronunţă şi se scrie înainte de . ştafetă..ci” : ascet. standard. sceptic.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE . stand. ştrand .. t ”/ . s ” sau . şpalt .. p ” din începutul cuvintelor.. dar ştachetă. ştanţă. ştecăr. .. ştangă. după origine : spalier. 62 . s ” sau . ş ” ? .  . s ” (nu . scelerat. ascensor.... scenă..ce”. sciziune. sciatică. ş ” se pronunţă şi se scrie în faţa consoanelor . sceptru. sciţi. dar şpaclu.. ştaif. ştampilă.

. gresie. desface.. vasodilataţie. fisiona. răsciti. exclusiv. conclusiv. premisă. z ”) se pronunţă şi se scrie în prefixe. descheia. displăcea. vernisaj .. înaintea consoanelor surde : descărca. răscoace. transcarpatic. transplanta . răsturna.. s ” sau .   . desinenţă. vasodilatator. fisiune. deshăma. z ” ? (1) . episod. despărţi. cvasitotalitate.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE . resorbi. sesiune. inclusiv. esofag. disertaţie. desţeleni . discontinuu. cvasiunanim. s ” (nu .  63 . finisa. z ”) se pronunţă şi se scrie în poziţie intervocalică : asista.. descentraliza. s ” (nu . deshuma.. decisiv. disident. chermesă. răsplăti. distona.

prismă.. s ” sau . precis / precizie . izmă. trăsni (şi derivatele). caznă. s ” sau ... z ”) se pronunţă şi se scrie în neologismele cu finalele . s ” (nu . l ”. marasm. s ” sau . r ” : breaslă. asmuţi.. decis / decizie .. căzni. 64 .. fantasmagorie.... snoavă..  . simbolism . z ”) se pronunţă şi se scrie înaintea consoanelor . trosni (şi derivatele). s ” (nu . cizmărie. sesiza. cazma.. basma.  . z ”) se pronunţă şi se scrie în cuvinte derivate din aceeaşi familie : concis / concizie ..sm” şi derivatele lor : fantasmă. z”) se pronunţă şi se scrie în cuvintele : casnic (casă).. conclusiv / concluzie . lesne.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE . dosnic (dos). m ”. pleonasm. .. măslină. izlaz.. z ” ? (2)      .. . generos / generozitate . cizmă.  . bezmetic. . curios / curiozitate . prismatic. corosiv / coroziune . n ”. zmeu . sarcasm.

dejuca. dizgraţia. .  În radicalul cuvintelor din fondul tradiţional : azvârli. s ”) se pronunţă şi se scrie în prefixe şi în radical. z ” nu . deznădăjdui. puzderie.  Excepţii (înaintea consoanelor sonore .. dezamăgi. dezechilibra. dezlipi.. dejuga şi la cuvântul . dezonora.. dar şi în neologismele : azbest.  65 ..desluşi”. izgoni. dezmembra. dezlega. dezmoşteni. dezlănţui. dezarticula.z”. zbor. z ” (nu . dezgoli. deszăvorî. dezminţi.. mâzgă. dezaproba. dezbate. dezice. la fel neanalizabilele : dezmetici.j”): deszăpezi. brazdă..PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE . zdup. răzbate. dezrădăcina. înaintea vocalelor şi a consoanelor sonore : dezacord. dezumaniza.. dezmierda . năzbâtie. brizbiz . dezvinovăţi. zgură. dezlâna. dezgheţa. dezrobi. deznoda. s ” ? . răzgândi . zvon. dezdoi.

pronunţându-se aproximativ ca perechea ei sonoră (cuvintele acvatic. apsent. segmentul sintactic vânt bun! se pronunţă aproape ca agvatic. glazvand. adică din cele două sunete (alăturate sau la mică distanţă). adecvat. glasvand. fregvenţă. optzeci. din păcate se pronunţă aproximativ îm barcă. absent. adegvat.ASIMILAREA    Asimilarea exprimă tendinţa de a evita două mişcări articulatorii deosebite. Alteori. badjocură. unul dobândeşte caracteristici asemănătoare cu ale sunetului influent. vând bun). supţire. 66 . obţine. ob'zeci. De exemplu. segmentul sintactic un cuib sub streaşină se pronunţă apces. un cuip sup streaşină). subţire. dim păcate. prima consoană se sonorizează. frecvenţă. prima consoană se asurzeşte trecând în seria nesonantelor surde (cuvintele abces. Alt exemplu. batjocură. segmentele sintactice în barcă. opţine.

este expresia tendinţei de a suprima o mişcare ce se repetă. deosebindu-se de al doilea r). Gligore (corect: arbitru.  De exemplu.DISIMILAREA  Disimilarea implică schimbarea calităţii unui sunet sau căderea lui sub influenţa unui sunet identic sau asemănător. colidor. propiu. Grigore) se observă o disimilare regresivă (primul r este modificat în l. 67 . propriu. în cuvintele albitru. recut (corect: fereastră. coridor.  În cuvintele fereastă. recrut) disimilarea este totală: al doilea r este suprimat.

care constă în dispariţia unei vocale neaccentuate dintre două consoane sau a unei silabe neaccentuate din interiorul unui cuvânt. 68 . treburle (corect: chipurile. silaba -nu.  De exemplu.SINCOPA  Sincopa este o modificare fonetică condiţionată.  Sincopa reduce corpul fonetic al cuvintelor. iar în vorbirea familiară. în cuvintele chipurle.e sincopată. în pronunţarea cuvântului dom'le. lingurle. treburile) se observă dispariţia vocalei neaccentuate „i” dintre două consoane. lingurile.

omoruri) organizată de către elemente şovine împotriva unei minorităţi naţionale. a da buzna. ] 69 . ] pufni [A respira cu zgomot suflând brusc şi cu putere aerul pe nări. de încălzit.. în laborator etc. A intra (undeva) pe neaşteptate şi cu repeziciune. a trânti. ] bufni [A bombăni supărat. plita electrică. a produce repulsie.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (1)       pogrom [Acţiune duşmănoasă (însoţită de jafuri. din a doua jumătate a zilei. ] postmeridian [De după-amiază. făcând să producă zgomot. întrebuinţat în bucătărie. A izbi cu violenţă. a displăcea totalmente. a pufăi. ] reşou [Aparat electric sau cu gaz. ] (îmi) repugnă [A inspira repugnanţă.

]  solariu [Loc special amenajat unde se fac băi de soare. ]  a ridiculiza [A face să apară ridicol. ]  rezidual [Care rămâne ca reziduu. propriu Soarelui.]  reziduu [Rămăşiţă provenită în urma prelucrării chimice sau fizice a unui material brut. aspect caraghios. Petrecere care se organizează în această noapte. ]  ridicol [Motiv care provoacă râsul. rizibil. Depunere solidă pe fundul sau pe pereţii unor recipiente în care se păs-trează lichide. ] 70 . caraghios. ]  solar [Care ţine de Soare.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (2)  revelion [Noapte de Anul Nou. evidenţiind ridicolul. a lua în râs. în stare să stârnească râsul. Care provoacă râsul.

]  sesiune [Perioadă în care au loc şedinţele unui organ reprezentativ al puterii de stat. care nu este gros. a-şi pierde vlaga şi frăgezimea. a se ofili. ]  service [Staţie de reparare a automobilelor sau a unor aparate. ]  subţire [Care are o grosime mică. ]  şifonier [Dulap mare.]  vehicul [Mijloc de transport. Domeniu special de activitate. în care se păstrează haine şi lenjerie. slujbă. unde se iau în discuţie şi se rezolvă probleme importante. judiciar sau ştiinţific.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (3)  serviciu [Muncă efectuată în timpul unei activităţi.] 71 . ]  a veşteji [A deveni veşted. care se deplasează pe o cale de comunicaţie.

care produc mâncărime. sub formă de băşici roşii sau albe. făcut din carne tocată şi prăjit în grăsime. dreptunghi echilateral. umplut cu tutun mărunţit.). ] chiftea [Preparat culinar de formă rotundă.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (4)        72 pătrat [Patrulater cu toate laturile egale şi cu toate unghiurile drepte. ] ultraj [Ofensă adusă unei persoane oficiale (aflate în exerciţiul funcţiunii) constând din vorbe. tăiată sau rămasă dintr-un material (ţesătură. ] petic [Bucată ruptă. ] ţigară [Produs pentru fumat constând dintr-un sul de hârtie fină. piele. ] urticarie [Erupţie de natură alergică. ] . hârtie etc. gesturi sau ameninţări. ] marşarier [Mers înapoi al automobilului.

cu blana maro-roşcată şi cu picioare foarte scurte. lezându-i drepturile. halat. şopârlar. lungă şi largă. ]  milieu [Obiect (de podoabă) din pânză (brodată) sau din dantelă. ]  capot [Haină. Câine din această rasă. cu aripi mari. ]  şoricar [Pasăre sedentară răpitoare. ]  impieta [A se amesteca în treburile altuia. Rasă de câini de talie mică. care se aşază pe o mobilă. care se hrăneşte în special cu şoareci de câmp. ]  prozodie [Ramură a poeticii care se ocupă cu studiul tehnicii versificaţiei. care prinde şoareci. cu coadă lată şi cu penaj brun-închis. care se poartă în casă.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (5)  şuter [Sportiv specializat în şuturi. de talie medie.] 73 .

pe dos. deznădejde. ]  desperare / disperare [Stare de apăsare sufletească cauzată de pierderea speranţei. Astă-seară. ]  alandala [În dezordine. ]  celălalt [Cel care urmează sau precedă. pufoasă şi călduroasă.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (6)  binoclu [Instrument optic format din două lunete paralele. ]  molton [Ţesătură de bumbac (mai rar de lână) moale. Cei rămaşi dintr-o 74 mulţime (după ce a fost separată o parte). flanelă. folosită pentru confecţionarea obiectelor de îmbrăcăminte. ]  adăuga [A mai pune la ceea ce este. ] . A completa în scris sau verbal. folosit pentru a observa obiectele situate la distanţă. ~ zahăr în ceai. ]  deseară / diseară [Astăzi seara. fără noimă. anapoda.

cu adaos de substanţe aromatice şi colorante. care completează ceva. care se aplică pe vârful sau pe tocul încălţămintei pentru a le proteja de tocire. conspiraţie. ]  calcifica / calcifia [A se întări prin depunere de calciu. ]  blacheu [Placă mică de metal. (despre substanţe) A acumula carbonat de calciu. . conjuraţie. ]  carbid [Carbură de calciu întrebuinţată la fabricarea acetilenei. ]  complot [Proiect elaborat în secret. ]  caramelă [Bomboană făcută din caramel.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (7)  complementar complinitor. prin care un grup de persoane unelteşte împotriva statului sau a unei persoane. ] 75 [Care complineşte.

] vanitos [Care este plin de vanitate. manifestată. săptămânal. orgolios. mai ales. ] vasoconstricţie [Stare patologică constând în îngustarea vaselor sangvine. cargou. plauzibil. având în partea posterioară a abdomenului un ac veninos.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (8)        76 cargobot [Navă maritimă pentru transportarea încărcăturilor la distanţe mari. ] icter [Stare patologică constând în acumularea excesivă a fierii în sânge şi a depunerii ei în ţesuturi. ] hebdomadar [Care apare o dată pe săptămână. credibil. ] viespe [Insectă asemănătoare cu albina. ] . care trăieşte izolat sau în roiuri. ] verosimil [Care pare a fi adevărat şi inspiră încredere. prin coloraţia galbenă a pielii. infatuat. trufaş.

] . prevăzut cu un mâner. ] a delapida [A sustrage din avutul statului.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (9)       77 istm [Fâşie îngustă de pământ dintre două mări sau golfuri. Expunere în care se tratează o problemă în mod ştiinţific pe baza argumentelor şi datelor dobândite prin studiu. ] şosetă [Ciorap scurt care ajunge până deasupra gleznei. folosit pentru a scoate dopurile de plută de la sticlele înfundate. teză. tăiat în şuviţe subţiri care se consumă fiert. a defrauda. ] tăiţei / tăieţei [Preparat alimentar din aluat nedospit.] tirbuşon [Instrument casnic în formă de spirală de oţel. care uneşte două continente sau un continent cu o peninsulă. ] disertaţie [Lucrare ştiinţifică susţinută public pentru obţinerea unui grad ştiinţific (de doctor în ştiinţe).

pilug" a tunde până la piele. de argint sau de sticlă. ]  filigran [Dantelă constând dintr-o reţea de fire de aur.. a zăcămintelor minerale etc. care se aplică pe un obiect în calitate de 78 ornament.lanţ"]  a expropria [A deposeda de produsele muncii şi de mijloacele de producţie. autumnal. ]  lănţug [diminutiv de la . * A tunde . ]  excavator [Maşină autopropulsată folosită la săparea şi încărcarea solului.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (10)  tomnatic [Care ţine de toamnă.. ]  ferfeniţă [A (se) face sau a (se) rupe ~a (se) rupe în multe bucăţi. propriu toamnei. ] .  pilug [Unealtă cu care se pisează în piuliţă.

]  casierie [Serviciu într-o întreprindere care efectuează încasările şi plăţile. Încăpere unde îşi are sediul acest serviciu. ]  bancnotă [Hârtie de valoare cu acoperire în aur. bilet de bancă.graham"= pâine dietetică nesărată.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (11)  graham [Pâine . casă. ]  pedagogie [Ştiinţă care se ocupă cu studiul metodelor de instruire şi de educare a tinerei generaţii. emisă de către stat şi folosită ca mijloc de plată. preparată din făină integrală. acoperind partea superioară a acestuia. ] 79 .. ]  clovn [Actor de circ care evoluează pe arenă cu un program excentric şi amuzant. ]  maiou [Articol de lenjerie care se îmbracă direct pe corp.

călugări sau călugăriţe. Idee principală asupra căreia se insistă în repetate rânduri (într-o operă ştiinţifică sau artistică). fig. după anumite reguli ascetice. A nu avea nici ~ (frântă sau chioară) a fi fără nici un ban. ] 80  . ]  jocheu [Călăreţ profesionist.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (12) laitmotiv [Motiv muzical care caracterizează un personaj sau o situaţie şi care se reia când apare în scenă personajul sau situaţia dată. fig. specializat în conducerea cailor la alergările de galop şi de obstacole.)]  lăscaie [Monedă de aramă cu valoarea egală cu o jumătate de para. (Ştiinţă care se ocupă cu studiul culturii şi civilizaţiei japoneze. ]  mănăstire / mânăstire [Aşezământ religios în care trăiesc. ]  japanolog [Specialist în japanologie. Fragment sau motiv repetat într-o operă muzicală. Monedă de valoare neînsemnată. a nu avea nici un ban.

(Ştiinţă care se ocupă cu studiul culturii şi civilizaţiei japoneze. călugări sau călugăriţe. fig. specializat în conducerea cailor la alergările de galop şi de obstacole. A nu avea nici ~ (frântă sau chioară) a fi fără nici un ban. a nu avea nici un ban. Fragment sau motiv repetat într-o operă muzicală. ] 81  . Idee principală asupra căreia se insistă în repetate rânduri (într-o operă ştiinţifică sau artistică). fig. ]  japanolog [Specialist în japanologie. după anumite reguli ascetice.)]  lăscaie [Monedă de aramă cu valoarea egală cu o jumătate de para. ]  mănăstire / mânăstire [Aşezământ religios în care trăiesc.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13) laitmotiv [Motiv muzical care caracterizează un personaj sau o situaţie şi care se reia când apare în scenă personajul sau situaţia dată. Monedă de valoare neînsemnată. ]  jocheu [Călăreţ profesionist.

]  patinoar [Teren acoperit cu gheaţă pe care se patinează. pesemne. ]  piure [Preparat culinar în formă de pastă.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13)  obstetrică [Ramură a medicinii care se ocupă cu fiziologia şi patologia sarcinii şi a naşterii. cununie. ] 82 . ]  asambla [A reuni formând un sistem tehnic. * A se lăsa (sau a şedea) în ~i a se aşeza cu genunchii îndoiţi şi sprijinindu-se de pământ numai pe picioare. ]  pirostrie [Obiect de uz casnic. Coroană care se aşază pe capul mirilor în timpul slujbei oficiate cu prilejul căsătoriei. probabil. făcut din legume (mai ales cartofi) sau din fructe zdrobite. format dintr-o ramă metalică (rotundă sau triunghiulară). ]  pasămite [După cât se pare. folosită ca suport pentru un vas pus la foc deschis. biseric. fixată pe trei picioare.

bătaie de joc. Mustrare umilitoare. insultă. ] jurisconsult [Specialist în drept care dă consultaţii juridice. a deceda. sfruntare. insultător. afront. ] 83 . a muri.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (14)        delincvent [Persoană care a comis un delict. ] batjocură [Atitudine obraznică şi dispreţuitoare. ] injurie [Vorbă sau faptă care lezează demnitatea sau reputaţia cuiva. a răposa. a se sfârşi. ofensă. ofensator. ] a sucomba [A suferi o înfrângere într-o luptă. A înceta de a mai trăi. a înghiţi. ocară. adusă cuiva în public. infractor. a se stinge din viaţă. ] jignitor [Care este în stare să rănească demnitatea cuiva. ] ingurgita [A face să treacă din gură în stomac. Jurist angajat de o instituţie pentru a o susţine în faţa justiţiei. Ofensă gravă.

bătaie de joc. insultător. a se sfârşi. ] ingurgita [A face să treacă din gură în stomac. ] jurisconsult [Specialist în drept care dă consultaţii juridice. ] batjocură [Atitudine obraznică şi dispreţuitoare.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (15)        delincvent [Persoană care a comis un delict. ] injurie [Vorbă sau faptă care lezează demnitatea sau reputaţia cuiva. Mustrare umilitoare. ocară. ofensă. afront. ] a sucomba [A suferi o înfrângere într-o luptă. a răposa. ] jignitor [Care este în stare să rănească demnitatea cuiva. Jurist angajat de o instituţie pentru a o susţine în faţa justiţiei.Ofensă gravă. a muri. infractor. a se stinge din viaţă. insultă. a înghiţi. ] 84 . sfruntare. a deceda. A înceta de a mai trăi. ofensator. adusă cuiva în public.

com 85 Adaptarea > Prof. Principală. nr. 0262-368013 sau 0262-355555 E-mail: ihapca2002@yahoo. MARAMUREŞ str. 1111 Tel. IOAN HAPCA .DESPRE LECŢIILE CUPRINZÂND NOŢIUNI DE FONETICĂ Concept original şi realizare: Numai pentru UZ INTERN la ŞCOALA CU CLASELE I-VIII  Vişeu de Jos ~ Jud.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful