Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui.  Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură.

  (Romani 12:7) 

STUDIEREA ŞI APROFUNDAREA DIVERSELOR ASPECTE ŞI PROBLEME ALE NOŢIUNILOR DE FONETICĂ A LIMBII ROMÂNE Lecţii recapitulative pentru elevii din clasele V - XII

1

Prof. IOAN HAPCA

DEFINIŢIA FONETICII
FONETICA este o ramură a lingvisticii care studiază producerea, transmiterea, audiţia şi evoluţia sunetelor limbajului articulat. LINGVISTICA este ştiinţa care studiază limba şi legile ei de dezvoltare.

2

DENUMIREA NOŢIUNILOR DE FONETICĂ
s i l a b a, a c c e n t u l ş i i n t o n a ţ i a  v o c a l a, h i a t u l ş i d u b l e t u l  s e m i v o c a l a, d i f t o n g u l ş i t r i f t o n g u l  c o n s o a n a, ,, i ” s c u r t ş i a l f a b e t u l  a l t e r n a n ţ a f o n e t i c ă,  transcrierea fonetică  şi pronunţarea ortoepică  a s i m i l a r e a, d i s i m i l a r e a ş i s i n c o p a  c u v i n t e p r o b l e m a t i c e în e x p r i m a r e

3

ALCĂTUIREA SILABEI
CONŢINE OBLIGATORIU O VOCALĂ   O VOCALĂ CU SAU FĂRĂ ALTE SUNETE DINTR-UN CUVÂNT : inimioară = i -ni - mioa - ră ;   DOUĂ CUVINTE SCURTE ROSTITE ÎMPREUNĂ : nu-mi dă, mi-l dă, ţi-o duc, să-ţi duc, dămi, fă-ţi ;   UN CUVÂNT SCURT + UN FRAGMENT INIŢIAL : mi-arată, ne-aduce, m-alintă, ţi-apucă, şi-apoi ;   UN FRAGMENT FINAL + UN CUVÂNT SCURT :  a dus-o, ducă-mi, într-o, dintr-o, printr-un, dintr-un ;   UN FRAGMENT FINAL + UN FRAGMENT 4INIŢIAL : într-adevăr, floare-albastră, spune-acum ;

Acest fenomen favorizează comiterea celor mai frecvente greşeli de ortografie. ai da // a-i da . a-ţi = (prepoziţia infinitivului + pronume) // aţi = (verb auxiliar) . ca şters // c-a şters etc. oarecum // oare cum ? . alegeţi (voi) // alege-ţi (tu) . altfel (adverb = altminteri) // alt fel (adjectiv + substantiv) . oarecând // oare când ? . a-l = (prepoziţie + pronume personal) // al = (articol posesiv) . demers (substantiv) // de mers (verb la supin) oştire. interjecţie. a-şi = (prepoziţie + pronume reflexiv) // aşi = (substantiv) . otavă (substantiv) // o ştire. a-i = (prepoziţie + pronume personal) ai = (articol. care pot fi prevenite numai prin însuşirea temeinică a cunoştinţelor de gramatică. substantiv.           5 altădată (adverb = odinioară) // altă dată (adjectiv + substantiv) . nai (substantiv) // n-ai (adverb + verb) . oarecare // oare care ? . .ALCĂTUIREA SILABEI ŞI OMOFONIA Omofonia este un fenomen fonetic care constă în rostirea identică a două structuri grafice diferite. aţi pregăti // a-ţi pregăti . o tavă (articol + substantiv) . verb auxiliar) .

iute.  Cea mai „instabilă" dintre acestea este „i” care îşi pierde calitatea de vocală. dintre care ultimele patru pot deveni semivocale dacă sunt rostite împreună cu o altă vocală. ei. ied. iu. şi chiar în combinaţie cu ea însăşi. ă. (â). u. î. iod. fiind semivocală şi rostindu-se asemănător cu primul. indiferent de poziţia faţă de ele: ai. ie. îi. devenind semivocală. e. mâine. măi. ca în cuvântul vii.  (continuare în pagina următoare) 6 . ca în cuvintele: rai. doi. o. ui. io. când este combinată cu oricare dintre celelalte vocale. cui. situaţie care creează dificultăţi în ortografiere deoarece al doilea i. ia. iar. ăi. mei. i. este mai greu de sesizat şi de aceea este omis în scris. oi.VOCALE ŞI SEMIVOCALE  Vocalele (emise prin vibraţia clară a coardelor vocale): a.

ca în cuvintele: rea şi vreo. apoi împreună cu vocala „a”. ou. în calitate de semivocală. molâu. dau. eu. zău. seu. u mai întâi singure. rouă. i. nou. ca în cuvintele: ziua. ău. o. poate apărea în destul de multe combinaţii: ua. iu. 7  (continuare . cel mai simplu este să se compare rostirea fiecăreia dintre vocalele: e.  Vocala „e” devine semivocală numai în combinaţie cu „a” şi „o” şi numai antepusă acestora: ea. ca în cuvântul: doar.  Pentru sesizarea deosebirii dintre vocale şi semivocale. ştiu. iar vocala „o” îşi pierde această calitate numai când este antepusă vocalei „a”: oa. uă. au. eo.VOCALE ŞI SEMIVOCALE din pagina precedentă)  Urmează „u” care. îu.

na . jo .tru .l)V } : ne . a .te . C = consoană         { V — CV }: toa .e . for .zi .e . 1) NOTĂ { VC — CCV } : pen .uă .ri .flă .tor . { V — C(r.ia .tă . sculp . { V — S } : plo .gre .ne . cin .ra . { V — V } : po . { VCC — CV } : jert . mâi . { S — CV } : doi . a .ÎN SILABE (reguli şi exemple) V = vocală .ste .me . 2) NOTĂ 8 .u . { VC — CV } : şap .e .fă . sea . S = semivocală .

patru = pa .grar . t.dă .lă . izraelit = iz . h. islamism = is . oglindă = o .bru .vleac. vâslă = vâs . g. adică mascând modul real de silabisire : a-xă [ak-să] .ta .le .di .blu .e . rtf. codru = co . aflu = a . ndv. r ” sau .laz . f.. cataplasmă = ca ta . acru = a . cupru = cu . dovleac = do . : abrutiza = a ..clă . izlaz = iz . nct. tex-til [tek-stil] . ncv.cru .hli .ti .ra . buclă = bu .” 3) Litera .tru .lit .În funcţie de punctaj. rct.fro . mpţ. ncţ.mism . omletă = om . iar celelalte consoane nu sunt atrase : gârlă = gâr . Afrodita = A ..pru .tlet .dru . cablu = ca .plas . agrar = a .za . atlet = a .vru . împotriva silabisirii normale.la .tă . cadavru = ca . ncs.NOTĂ LA DESPĂRŢIREA CUVINTELOR ÎN SILABE 1) A doua consoană .da . p. mpt. v.lic 2) Despărţirea se face numai după a doua consoană în grupurile : ltp.glin . 9 . l ” atrage numai consoanele : b. stm : . x ” înainte de litere care notează consoane se desparte ca şi cum ar reprezenta un singur sunet.flu .. pehlivan = pe .mă . işlic = iş . sculptorii astmatici şi delincvenţi vânează lincşii cei somptuoşi din ţinutul arctic şi aduc jertfă pentru redempţiune ( izbăvire ) un sendvici.lă . d. c.van . ex-tra-fin [ek-stra-fin]. e-xa-men [eg-za-men] .

 portaltoi = port .ghic  untdelemn = unt .poi  paisprezece = pai .  dinapoi = din .ce 10  .lemn  astfel = ast .de .spre .DESPĂRŢIREA CUVINTELOR COMPUSE ÎN SILABE despre = de .fel .ze .  dreptunghic = drept .  altundeva = alt .de .per .a .toi.  voltamper = volt .am .un .un .spre .al .va.

li .  sublinia = sub .ar .a .vat  { derivate cu sufixele }: .ni .vant .şor . .nic.e .  analfabet = an .şor :  savantlâc = sa .fa .nic . .  târgşor = târg .a .dec .  dezarmat = dez .bet .DESPĂRŢIREA CUVINTELOR DERIVATE ÎN SILABE { derivate cu prefixe } : inegal = in .al . 11  .lâc.mat  inadecvat = in .lâc .gal .  vârstnic = vârst .

Floarea nu Floa-rea etc. când se termină în silabe ce au valoarea unor cuvinte monosilabice cu un anumit sens: Sadoveanu nu Sadovea-nu.  2) abrevierile unor formule curente: a.a.INTERZICERA DESPĂRŢIRII ÎN SILABE LA SFÂRŞIT DE RÂND Nu se despart în rânduri diferite:  1) cuvintele compuse din abrevieri literale: UNESCO nu UNES-CO.m. ASIROM nu ASI-ROM etc. Dra-gomir nu Drago-mir. î.d. etc. neacc...e. 12 .. etc.  3) numeralele ordinale notate prin cifre romane şi arabe: al XX-lea.n.  4) substantivele proprii.. Cornea nu Cor-nea. neart. ROMSILVA nu ROM-SIL-VA.. ş. interj.. al 8-lea. Emi-nescu nu Emines-cu. nehot.c.

nouăsprezece. bolnav. aviator. neastâmpăr. (al) nouăsprezecelea . juxtapunere. Silaba accentuată este în contrast cu silabele neaccentuate. eroare. păsărele. matur. (a 5-a)  Accentul unui cuvânt plurisilabic pune în evidenţă o silabă printr-o pronunţare mai intensă. haos. { — _|_ — — } : (ANTEPENULTIMA) atitudine. { — _|_ — — — } : (ANTEANTEPENULTIMA) atitudinile. fabulă. macara. basma. autor. valurile. 13  . lacună. garanţie. literele. castan. obraznic. fenomen. elastică. batjocură. îndărătnică. ilustru. codru.ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR  { — _|_ } : (ULTIMA) adevăr. bine. duşman. sever . gratitudine. lingură . inaptitudine. doctoriţă. dicţionar. diferenţă. măsea. (a patra de la sfârşit)        — _|_ — — — — } : douăsprezece. macaragiu. civilizaţie. justificare. { — _|_ — } : (PENULTIMA) albastru. vânturile . caracter. înclinare. deschidere. ficţiune. lapoviţă. maleabil. antic. barbar.

_|_ --) = ritm amfibrahic.-._|_ ) = ritm anapestic.ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR.) = ritm trohaic. 14 . amfibrah ( -. iamb ( -.) = ritm dactilic._|_ ) = ritm iambic.-. PICIORUL METRIC ŞI RITMUL PICIORUL METRIC ŞI RITMUL  troheul ( _|_ -. dactil ( _|_ -. anapest ( -.

stropii. companie. urmă. dezvoltă. adună. dar se accentuează diferit (EXEMPLE: Acele se folosesc la cusut. mură. adună . comis . voi. mârâi. nota. repede . umbrele. sări. vesélă . acéle. roşi . masă. copii. cuminţi. boi . mări . bară. haină. suportă. căi. clasă. 15  . manevra. duduie . cotă . dotă . cuminţi . tremură. birui . scumpi. torturi. pustii . scânteia . strică . veseli . copii . umbrele . perpetuă . O fată veselă spală o veselă murdară. haină . mură . cântă. birui. dar acele fete nu pot coase. snopii .perpetuă. călătorii. scânteia. strică. repede. tremură . stropii . mânji. muri . voi. veselă .ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR ŞI OMOGRAFELE Omografele sunt cuvintele care coincid grafic. urmă . manevra . mârâi . cotă. călătorii . duduie. comis . urmări. bară . cântă . suflă . sări . modele. dată. dezvoltă . măsură . dată. strigă . masă . boi. fugi . reclamă. dură . veselă. snopii. căi . muri. suflecă. ară . pustii. véselă. fugi.)  ácele. modele . dură. clasă . împrăştie . suportă . scutură . ieşi . companie . nota . împrăştie. strigă. veseli. = scumpi . continuă . continuă. suflă. dotă. urmări . torturi . mări. scutură. reclamă . roşi. mânji . ieşi. ară. măsură. suflecă .

De-oi muri — îşi zice-n sine — al meu nume o să-l poarte / Secolii din gură-n gură …(M. am impresia că nu suntem înţeleşi cum trebuie.( modulaţia vocii în timpul rostirii cuvintelor )   INTONAŢIA    Apelativ — Imperativă ( ton apelativ pentru vocativ şi ton poruncitor sau rugător pentru imperativ ) : — Elevo. Eminescu) 16 . Eminescu). uneori. Exclamativă ( ton constant. — Totuşi. intră în clasă ! Interogativă ( ton ascendent. constant. Segmentelor incidente ( ton mai jos decât al enunţului constant..O ! te admir. deseori.. cu prelungirea ultimei vocale ) : — Ce frumos e versul acesta ! . interogativ ) — Ai spus ceva ? — Nai auzit nimic ? Enunţiativă — Neutră ( ton descendent. neutru ): — Toţi înţeleg ce-ai spus. progenitură de origine romană !” (M. neutru ) : .

ş. â. i ” scurt (nesilabic) : Pe dealuri. k'. [ avěaĭ ] [ dŏar ] [ grâǔ ])  1 . cireşi. t. u . d. b. z. o. f. i. o.. ă.SUNETELE LIMBII ROMÂNE 34 total sunete specifice limbii române. c. (Aveai doar grâu . j. v. aceşti fraţi duc pomi. ţ. č.  22 consoane: m. l. h. g'  4 semivocale : e. u . carpeni. din care :  7 v o c a l e : a. n. p. plopi ori brazi . ğ. e. s.  17 . g. r. i.

). precum şi în conjuncţia ori (1 sil.).).). spălaşi (2 sil. coji (1 sil. (să) rupeţi (2 sil. aceşti (2 sil. a unor moduri şi timpuri de felul : (să) rupi (1 sil.) . oriunde (3 sil. totuşi (2 sil. verzi (1 sil.). (să) speli (1 sil.).). îşi (1 sil. însumi (2 sil. însuşi (2 sil. şi pl. uneori (3 sil. acelaşi (3 sil.). la finala unor adverbe ca : asemeni (3 sil..).).).). la persoana a II-a sg. (să) spălaţi (2 sil. oricând (2 sil.).). corturi (2 sil. în forme ale unor pronume sau adjective pronominale ca : îmi (1 sil. (şi) de genitiv-dativ singular a unor substantive şi adjective de felul : elevi (2 sil. astăzi (2 sil. îţi (1 sil. deunăzi (3 sil.). alţi (1 sil. oricine (3 sil. albi (1 sil.).). orice (2 sil. pentru feminine. i ” scurt (nesilabic)      18 la forma nearticulată de plural sau.).) . cărţi (1 sil. oricât (2 sil.) . adeseori (4 sil.).).). să-mi (1 sil. uşi (1 sil. .).) .) .) la primii termeni ai unor cuvinte compuse cu ori şi câţi : oricare (3 sil. însuţi (2 sil.).).). să-şi (1 sil. câţiva (2 sil.). câţi (1 sil. iarăşi (2 sil.) .).. tari (1 sil. rupseşi (2 sil. nimeni (2 sil. să-ţi (1 sil.).). oricum (2 sil.).).).).).).).).). cruzi (1 sil.).). paşi (1 sil. buni (1 sil.

č. /sk'/ — schi . /ft/ — ofta . /st/ — stuf . s. /sp/ — sport . k'. iar cele sonore sunt excluse : /kt/ — act .  NOTĂ 19 : Înainte de consoane surde se pronunţă numai consoane surde. /st/ — este . l.  12 CONSOANE SONORE : b. v. m. d. n. ş.CLASIFICAREA CONSOANELOR  10 CONSOANE SURDE : c. h. g. p. /sf/ — sfat. /sč/ — scenă . g'. /şt/ — eşti . z . ţ . /ht/ — ahtiat . /sk/ — scor . . j. /pt/ — opt . ğ. r. t. f.

. ss ” (fortissimo). ....ii ”(fiinţă)..ll” 20 (allegro) . rostite într-o silabă. . .uu ” (vacuum).. .oo” (alcool). DIFTONGUL.HIATUL. ..aa” (contraatac). nn ” (înnorat). (loess).cc ” (accent). .)  Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală şi o semivocală alăturate. ... rostite într-o singură silabă. pl.tt ” (kilowatt).  Dublete în neologisme . .  Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală şi două semivocale alăturate. mass-media) . TRIFTONGUL şi DUBLETUL (definiţii şi exemple) Hiatul este grupul de sunete format din două vocale alăturate rostite consecutiv în silabe diferite. (gauss. Doi scriu trei poezii numai ziua. .rr ” (intrregional).zz” (mezzo-soprană)  . gauşi).. (Vreau să iau ce tu voiai să iei când priveai printre pleoape o leoaică c-o aripioară.ee” (licee).)  Dubletul este grupul de două litere identice alăturate într-un cuvânt : . ... (larghetto) . (Poezia ideală e ambiguă în idee. (pianissimo).

uo. oi. oe. ua. ia. [i = î] ou. ei. ie. ue. . io. oo. ao. [a = ă] eu. ai. oa. ea. 21 ae.HIATURI ŞI DIFTONGI aa. eo. ii. iu. ui. ee. uu. au.

i-o. mârâit. o-i. e-a. o-o. u-o. căuş. u-i. fapt inadmisibil în scriere. 22 . leit.HIAT DIN VOCALE DIFERITE SAU DIN ACEEAŞI VOCALĂ  Hiatul poate fi format din vocale diferite: a-e. fluor. e-i. u-u. u-a. vacuum. u-e. viitor. e-e. e-u. neuron. aur. â-a. feieric. fior. o-a. dar destul de frecvent în vorbirea neîngrijită mai ales când a doua vocală a hiatului este e : aier. suiş. poieziie şi altele).  Hiatul dispare dacă între cele două vocale se intercalează o semivocală. î-i. o-u. naiv. faină. vie. diurnă. a-u. i-i. duet. ca în cuvintele: aer. ziar. repetată: a-a. noutate. sau din aceeaşi vocală. scuar. o-e. a-i. real. haos. i-u. feeric. ă-i. a-o. i-e. e-o. doime. boa. ca în cuvintele: supraaglomerat. i-a. poet. alcool. neon.

căi. steaua. august. cutii. ia. ăi. iubi. tău. noroi. ii. tei. eo. io. ei. eu. ii. rouă. uă)  Diftongii descendenţi sunt formaţi dintr-o vocală + semivocală /VS/: mai. au.) . ua.DIFTONGII ASCENDENŢI ŞI DIFTONGII DESCENDENŢI Diftongii sunt formaţi dintr-o vocală şi o semivocală. tablou. fiu. iu. ui. îi. soare. pui. 23 oi. râu. iepure. oa. ie.  Diftongii ascendenţi sunt formaţi dintr-o semivocală + vocală /SV/: seară. îu. iarbă. căpătâi. (ea. (ai. iolă. ou. ău. meu.

 oai .  ioa .TRIFTONGI iau .  iei .  iai .  eoa .  eai .  eau .  24 [ să iau ] [ tu voiai ] [ să iei ] [ aripioară ] [ vreau ] [ priveai ] [ leoaică ] [ pleoape ] .

iai. oai.STRUCTURA TRIFTONGILOR  Triftongii sunt formaţi dintr-o vocală şi două semivocale. lupoaică. iau. inimioară. biruiai. (eai. 25 . vuiau. iei. eau. vreau. iei). având structura: semivocală + semivocală + vocală /SSV/ (leoarcă. „ioa) sau semivocală + vocală + semivocală /SVS/ (priveai. eoa.

în ceas.NOTĂ LA În DIFTONGI ŞI TRIFTONGI cuvintele care conţin consoanele č. Deci. vegheau nu sunt triftongi. chiar. În cuvinte ca ziceau. iar în cuvinte ca ziceau. gheaţă. g' nu există diftongi sau triftongi care să înceapă cu semivocalele e. geam. ghiaur nu sunt diftongi. ğ. i. k'. maghiar. vegheau sunt diftongi. 26 .

27 . altruist // cui.CUVINTE CU VOCALE ÎN HIAT ŞI DIFTONGI  contraatac. tain // taină. păun // flăcău . istorie // trebuie. poet. acordeon // vreo. unguent.  real // deal.  coagula // poate. coerent. fiinţă // fiică. fiul // fiu. a se boi // doi. alcool. reziduu) . biolog // iod. creez. (hiat la: ambiguu. duoden.  istoria // piatră. făină // dăinui. teină // neicuţă. naos. noul // nou . atuuri // luă // rouă. aur // sau. aeroport.  a lua // ziua. a vâjâi // câine . muzeul // muzeu . zoologie. influenţă.

Y = .  e. c. x.. Ă = . P = . U = .le”..ă”.ics”. K = .. r. ţ.. G = . J = .ze” 28  a..pe”.ne”..ce”. Ş = . Q = .. Ţ = .  q. v.ALFABETUL LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere rostite tradiţional) A = ..  u. i.. L = . Â = ..te”.be”. Î = . I = ..ghe”.de”. V = .. d. z. n. ă.a”.. î.. .... j..u”... g.ţe”... W = . Z = .ve”.e”. t. O = . ş.î din a”.fe”. p.. b.je”  k. B = . l..ve”. h....se”. y. o. F = .i grec”. m. H = . s. T = . S = .şe”.o”. â. w. N = ..chiu”. D = ..re”. R = . C = . M = . E = . X = ... f.i”.ha”.î”.ca”.me”.

chimice etc. ö : Köln. röntgenoterapie . se folosesc litere pe care alfabetul limbii române nu le are . m şi n se citesc em şi en. Fr. Händel. 29 .NOTĂ LA ALFABETUL LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere) În simboluri matematice. literele au denumirea stabilită de limbajul ştiinţei respective . fizice. München etc. de exemplu : ä : G. C. de exemplu. händelian . În scrierea cuvintelor străine. W. Röntgen. ü : Zürich. neadaptate ortografic.

pârî. â ”  . reîntors. vârî …  .. pământ. â ” se scrie în interiorul cuvântului : cântec. reîncepe.. preîntâmpinare. îşi…  . îl. multiîncercat. urî. î ” se scrie în cuvântul compus şi cu prefix sau prefixoid :bineînţeles. doborî. îţi. îmi. subînţeles.. întoarcere.. sfânt. autoînchidere. macroîncăpere.SCRIEREA CORECTĂ A LITERELOR .. pseudoînchidere…  . pogorî. dânsul fântână. vânt… 30 .. îi. î ” se scrie la sfârşitului cuvântului : amărî. î ” ŞI . coborî. lucrând. hotărî. î ” se scrie la începutul cuvântului : înscriere. neînsemnat. împărat.

soare / sori .  Diferenţele se pot referi la număr: carte / cărţi . cu ajutorul cărora se marchează diferenţa dintre formele gramaticale sau dintre derivate şi cuvântul de bază. la moduri : fac (indicativ) / făcut (participiu). la gen : negru / neagră .ALTERNANŢA FONETICĂ (schimbarea regulată a unui sunet în rădăcina sau tema cuvântului)  Alternanţele fonetice sunt schimbări ale sunetelor unui cuvânt sau ale sunetelor din cuvintele aceleiaşi familii de cuvinte. seară / seri . la caz : NA toţi / DG tuturor . 31 . la persoane : pot / poţi . bancă / bănci .

mort // muritor .  ă — e : măr // meri . supăr // superi . a — ă : cană // căni . pată // pete . tânăr // tineri . dor // durea .  32 . păr // peri . mare // mări .  o — u : soră // surori . vândut // vindem. â — i : cuvânt // cuvinte . tânăr // tineri . şadă // şezi . masă // mese . aerian // aerieni . agaţă // agăţ . văr // veri .ALTERNANŢE VOCALICE a — e : fată // fete . sare // săruri . noră // nurori . sanie // sănii .

şcoală // şcoli .ALTERNANŢE CU DIFTONGI e — ea sau ea — e : creţ // creaţă . iapă // iepe . ros // roase . pârâu // pâraie  ia — ie sau ie — ia : băiat // băieţi . măsea // măsele  o — oa sau oa — o : os // oase . iarnă // ierni . mor // moare . boală // boli  ău — ai sau âu — ai : ferăstrău // ferăstraie . plec // pleacă . piatră // pietre . ied // iadă  33 . măreţ // măreaţă .

lat // laţi . ras // raşi . cos // coşi . grumaz // grumaji . 34 . treaz // treji . gras // graşi . z — j : obraz // obraji . frate // fraţi . caut // cauţi . molid // molizi .ALTERNANŢE CONSONANTICE SIMPLE d — z : brad // brazi . aud // auzi . s — ş : as // aşi . t — ţ : cumnat // cumnaţi . bas // başi . văd // vezi . solid // solizi .

puşcă // puşti . ciobănesc // ciobăneşti .  st — şt : basist // basişti . numesc // numeşti . mişcă // mişti . albastru // albaştri . 35  . str — ştr : maistru // maiştri .  şc — şt : morişcă // morişti . maşinist // maşinişti . degust // deguşti .ALTERNANŢE CONSONANTICE COMPUSE sc — şt : bască // băşti . pişcă // pişti .

i : bloca // blochez . 36 . i : amic // amice // amici . naviga // navighez. stoca // stochez . sparg // sparge // spargi . pică // să pice // pici . ortodox // ortodocşi . urc // urce // urci  c — ch + e.  g — g + e. şterg // şterge // ştergi . fix // ficşi . i : larg // largheţe . i : fulg // fulgi . parca // parchez .ALTERNANŢE CONSONANTICE SIMPLE ŞI COMPUSE c — c + e.  g — gh + e. lung // lungi .  x — şc : sfinx // sfincşi .

TRANSCRIEREA FONETICĂ 1
[ v ] transcrie pe v şi / sau w ;  [ i ] transcrie pe i şi / sau y ;  [ č ] transcrie pe c + e, i ;  [ k' ] transcrie pe ch + e, i ;  [ĕ, ĭ, ŏ, ǔ] transcriu semivocalele.

37

TRANSCRIEREA FONETICĂ 2
[

k ] transcrie pe c, k şi qu [ ks şi gz ] transcriu pe x [ ğ ] transcrie pe g + e, i [g' ] transcrie pe gh + e, i [ ī ] transcrie pe ,, i ” scurt
38

NOTĂ LA TRANSCRIEREA FONETICĂ
Programul

„PowerPoint” nu permite transcrierea fonetică, corectă şi tradiţională, a semnelor distincte, de aceea, folosim alte semne: [ĕ, ĭ, ŏ, ǔ] transcriu semivocalele [ ī ] transcrie pe ,, i " scurt.
39

CUVINTE TRANSCRISE FONETIC
văcar [ văkar ], vacanţă [ vakanţă ], Weber [ nume propriu, se pronunţă : vebăr ], kilowatt [k'ilovat ], quasar [kuasar ] Quito [nume propriu, se pronunţă : k'ito ], kaliu [ kalĭu ] Irinuca [ irinuka ], yoga [ĭoga ], yankeu [ĭank'eǔ ], complex [ kompleks ], Alexandra [ aleksandra ] pix [ piks ], prefix [ prefiks ], excursie [ ekskursie ], exemplu [ egzemplu ] duce [ duče ], ceapă [ čapă ], baci [ bač ], cineva [ čineva ], ger [ğer ], frige [ friğe ], geamgerie [ ğamgerie ], ginere [ ğinere ], fragi [ frağ ], giardiază [ğardiază ]= boală parazitară chenar [ k'enar ], cheamă [k'amă ], unchi [ unk' ], chiar [ k'ar ], gheaţă [ g'aţă ], gherghină [ g'erg'ină ], ghimpe [ g'impe ], unghi [ ung' ], ghiol [ g'ol ] deal [ děal ], pleosc [ plěosk ], nuia [ nuĭa ], iepure [ ĭepure ], copii [ copiĭ ], iod [ ĭod ], cui [ kuĭ ], doar [ dŏar ], steaua [ stěaǔa ], ori [ orī ], îmi [ îmī ], vezi [ vezī ], 40 [ popī ], fraţi [ fraţī ], domni [ domnī ], Brâncuşi [ brânkuşī ] popi

când nu sunt urmate de h. i. reprezintă sunete care se rostesc ca în cuvintele: car. Dar o literă poate reprezenta simultan două sunete.CORESPONDENŢĂ RESPECTATĂ ŞI CORESPONDENŢĂ NERESPECTATĂ ÎNTRE SUNET ŞI LITERĂ În general. aceleaşi litere redau sunete care se rostesc ca în cuvintele cer. e şi i au valoare de sine stătătoare (notează un sunet). 41  . grabă. 5 litere).  ks: sufix. Astfel. i. în aceste exemple. această corespondenţă nu se respectă.  Literele c şi g. girafă. exerciţiu etc. cort. litera x reprezintă sunetele: ks şi gz. ger. Deci: girafă =6 litere.  Când sunt urmate de e. fiindcă aceeaşi literă poate nota sunete diferite. masă (4 sunete. 6 sunete (g-i-r-a-f-ă).  gz: examen. e. excursie etc. există corespondenţă între sunet şi literă: o literă reprezintă un sunet: carte (5 sunete. excepţie. cine. 4 litere)  Uneori. prefix. exemplu. gard.

chitanţă. 42 . iar h este literă ajutătoare (literele ajutătoare nu se pronunţă. fragi. Grupurile de litere ce. Deci: chenar =6 litere. grupurile che. ghimpe etc. 5 sunete (ch-e-n-a-r). ele ajută numai la pronunţarea literelor împreună cu care apar). e şi i au valoare de sine stătătoare. Grupurile ch. ci. ghi au valoarea unui singur sunet când e. cheamă. în aceste exemple. gheaţă.CORESPONDENŢĂ NERESPECTATĂ ÎNTRE SUNET ŞI LITERĂ     Prin două sau trei litere alăturate poate fi redat un singur sunet. Deci: fragi = 5 litere. înainte de e sau i. ge. ciorbă. ghe. gh. Deci unchi = 5 litere. ca în cuvintele: unchi. 3 sunete (u-n-chi). notează câte un singur sunet: chenar. gi au valoarea unui singur sunet atunci când literele e şi i sunt folosite ca litere ajutătoare. 4 sunete (f-r-a-gi).. Tot aşa. chiar. ca în cuvintele: deci. i şi h sunt numai litere ajutătoare. gheţar. geam. unghi. chi.

„â” sunt admise în nume proprii de familie după dorinţa purtătorilor lor (I. lucrând. hotărî. pseudoînchidere…. îşi….  dar şi cu „â” în interiorul cuvântului : cântec. macroîncăpere. îl. pârî. Sîrbu. multiîncercat. vânt…  Literele „î”. îmi.  la sfârşitului cuvântului : amărî. subînţeles. dânsul fântână. pogorî. întoarcere. Agârbiceanu. Brâncuşi.  la cuvântul compus şi cu prefix sau prefixoid: bineînţeles. Bîzu). C. sfânt. reîntors. pământ. urî.ACELAŞI SUNET REDAT PRIN LITERE DIFERITE (1) Sunetul „î” este notat cu „î” la începutul cuvântului : înscriere. vârî …. coborî. îţi. autoînchidere. preîntâmpinare. doborî. N. 43  . împărat. neînsemnat. reîncepe. îi. I.

prin „q” în numele propriu Qatar (se pronunţă cátăr). katar. k: kar. iaz şi în yankeu. urmate de „e”. Weber (nume propriu.  Litera „k” şi grupul de litere „qu”. k'ine. Quinet (nume propriu se pronunţă chiné). în fonetică. în lucrări de fonetică.ACELAŞI SUNET REDAT PRIN LITERE DIFERITE (2)  Sunetul „c” este redat prin litera „c” în car. prin „k” în kaliu. 44 . se pronunţă vébăr). iar lui „i” îi corespund literele „i” şi „y”. în iar. redau acelaşi sunet ca grupul de litere ch: kilogram. „i”.  Acest sunet se notează. kaliu. k': k'ilogram.  Sunetului „v” îi corespund literele „v” şi „w”.  • Acest sunet se notează. în var. vopsea şi în watt.

eclipsă. iezer . ecologie. editură. erai [ ierai ].iea” ]. ieşean. echipă. iernat. elastic.... ieftin.. ei [ iei ]. iertare.ie”. echivalent. e [ ie ]. echivoc. dar se pronunţă . egoism.  Se pronunţă şi se scrie . edil. echinocţiu. era [ iera ]. efectiv etc. ierarh. economie. ieri. Excepţie : ea [ se pronunţă . în majoritatea neologismelor : echer. ie ” iniţial  Se pronunţă şi se scrie . e ” sau . el [ iel ]. ierarhie. efort. eram [ ieram ]. educaţie. eficient. ieşire. ecuaţie. ierburi.ia”. ierbar. este [ ieste ].. iepure. ecuator.ie” iniţial.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) . ierbos.e” iniţial . ecou. ele [ iele ]..  Se scrie . echilibru.e” iniţial. numai în cuvintele : eu [ ieu ]. efect.. echidistant. 45 . erau [ ierau ]. iepe. edificiu. în cuvinte vechi : ied. eraţi [ ieraţi ]. eşti [ ieşti ]. iesle. echitate. nu ..

preţioasă [preţiuasă]. oază [uază]. superioară [superiuară]< (superior). oarecând [uarekând]. junioară [juniuară]< (junior) mioară [miuară]< (mioriţă). oacheş [uak'eş]< (ochi). ua ” : căprioară [kăpriuară] < (căprior).. vicioasă [vičiuasă]. copioasă [kopiuasă]. oală [uaie]< (olar). sălcioară [sălčiuară]. deoarece [deuareče]. surioară [suriuară]. bunăoară [bunăuară]. oa ” iniţial se pronunţă .. serioasă [seriuasă]. oase [uase]< (os). înfioară [înfiuară]< (înfior).. 46 . graţioasă [graţiuasă]. oarecum [uarekum].. farfurioară [farfuriuară]. ua ” (1)   Diftongul scris . victorioasă [viktoriuasă]. aşchioară [aşk'iuară]. oarbă [uarbă]< (orb).. studioasa [studiuasă]. oa ” în interiorul cuvintelor se pronunţă . vioară [viuară]. gălbioară [gălbiuară]< (gălbior). linioară [liniuară].. orgolioasă [orgoliuasă]. oaie [uaie]< (oi). mânioasă [mâniuasă]. oameni [uaneni]< (om). oarecine [uarečine]. sperioasă [speriuasă]. Diftongul scris . roşioară [roşiuară]< (roşior). odinioară [odiniuară]. capricioasă [kapričiuasă]. sfioasă [sfiuasă]. oară [uară] (în prima oară [uară]). ua ” : oablă [uablă]< (oblu). glorioasă [gloriuasă].PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) . oa ” sau . oaste [uaste]< (ostaş). soţioară [soţiuară]< (soţior).

defectuoasă [defektuasă]. respectuoasă [respektuasă sau respektoasă]. ua ” : afectuoasă [afektuasă]. poartă. roagă. poate. cioată. doare. exploata. fructuoasă [fruktuasă]. boare. stoarce.. desfăşoară.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) . poantă. toacă. ochioasă. maiestuoasă [maiestuasă]. desfoaie. omoară.. foaier. coafa. (dar şi fără alternanţă fonetică) balansoar. ua ” (2)  Diftongul scris . însoară. coase. oa ” în interiorul cuvintelor devine şi se pronunţă hiatul . coboară.. patinoar. roade. oa ” în interiorul multor cuvinte se păstrează în pronunţie : ( datorită alternanţei fonetice .oa”/.. coajă. culoar. curtoazie. virtuoasă [virtuasă] Diftongul scris . sinuoasă [sinuasă]. coate. lavoar. scoală. chioară.  47 . ghioagă. coardă. savoare. doar.. soarbe. impetuoasă [impetuasă]. înnoadă.. oa ” sau . coadă. pavoaza. lucioasă. cunoaşte. poală. somptuoasă [somptuasă]. tumultoasă [tumultuasă]. doarme. aspectuoasă [aspektuasă].. coace. fumoar. împresoară. picioare. croazieră. fermoar. voala .o”) boală. cioară. înoată. coafor.

ia ” (nu . roia. Iaşi . bâzâia.ea”)  . fâlfâia. găzduia. gâfâia.. poleia. odaia. sforăia. căruia. mârâia .. acestuia.  [ o ] altoia. oaia. înnoia. iaurt. foaia. iasomie.. războia. iarovizare. bătaia. iar. instruia. acesteia. iatagan.. bâlbâia. făgăduia. învăpăia.. mucegăia. iad.  [ ă ] căia. Mamaia . iaht. iarbă. iahnie.i”) . Zoia . cârâia.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL . faianţă. cu / fără alternanţa . cheia. răpăia. despuia. iată. ia ” (1) . îmbăia. întemeia. Stoian. claia. înclăia. tăia. Ialomiţa. Aglaia. sleia . iarmaroc. iarnă. fâsâia. femeia.. ia ” (se pronunţă şi se scrie după o vocală (alta decât .  [ u ] aceluia. droaia. trăia. caiac. şovăia. ialomiţean. altuia. iadă. bănuia. ploaia. iar. mângâia. croia. gâgâia. joia. iască. iapă. scânteia. văpaia.ie”) se pronunţă şi se scrie la început de cuvânt : ia. boia. cheltuia. căreia. (Excepţie : pronumele personal . iatac. jefuia ..  [ î ] bâjbâia. hârâia. foia. spoia. încleia.  [ e ] aceleia. deraia. iacobin. răţoia. bâţâia. mormăia. iarăşi. ianuarie. 48  . îndoia.ie”: [ a ] baia. iaz. iamb. iacă.

.f”.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL . fiarbă / fierbe.b”. biată / biete. ia ” (2)         .. aceiaşi (în opoziţie cu formele de feminin singular : aceea.. aceeaşi) . obială / obiele. ia ” se pronunţă şi se scrie după ..v” cu / fără alternanţa . mi-a dat. [ m ] amiază / amiezi... fiară (fiare). fiare / fier. p”. şi-acolo. ţiaminteşti.. ia ” se pronunţă şi se scrie la sfârşitul formelor de masculin plural ale pronumelor şi adjectivelor pronominale demonstrative : aceia. i-aştept. [ f ] fiasco. [ p ] piatră / pietre. .m”.ie”: [ b ] abia.. piaţă / pieţe. ţi-a dat. dezmiardă / dezmierzi.. codri-aprinşi 49 . [ v ] viaţă / vieţi. ia ” (se poate constitui între cuvinte conjuncte sau în sinereza altor cuvinte) : i-a dat. . şi-a dus. ..

. [k'abur].. ghiaur.. maghiar . [g'aur].gh” .ch”. [mag'ar]) 50 .NOTĂ LA PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL .. . ia ” . când nu există forme alternante :     (dar chiar. chiabur. ia ”: [k'ar]. aici nu există diftongul . ia ” se pronunţă şi se scrie după ..

ieftin. [ v ] vierme. ploaie. amiezi / amiază.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL . vi-e foame. viespe. li) -e bine } . ierburi.. mi-e cald..f”. ierarhie.. . { Reţine: mi (ţi. subiect. bătaie. ierarh. fierbe / fiarbă. ie ” (se poate constitui între două cuvinte conjuncte) : i-e sete. .. iernat. .. iezer . dezmierzi / dezmiardă. viezure. ieri. .i”) .. li-e somn . ie ” (se pronunţă şi se scrie după . obiecţie. iertare.. piedestal. ni. p”.. ieşean. ierbos. claie.. ieşire.. ie ” se pronunţă şi se scrie după o vocală (alta decât . [ f ] fiere. droaie. fier / fiare. mierlă. ierbar. şuvoaie. ni-e dor. ţi-e frig. iepe. miere. ie ”           51 . biete / biată. ie ” ) : biet // bielă . împiedica. văpaie. ie ” se pronunţă şi se scrie la începutul cuvintelor din fondul tradiţional cu / fără alternanţa . baie. cu / fără alternanţa . i. [ p ] impiegat..ia”: [ b ] obiect.. [ m ] miercuri..ia”: [ a ] apăraie. . . miere // premiere . pietre / piatră. vierme // vietate. vi. iepure.. vieţi / viaţă.m”. pieţe / piaţă. odaie. ia ” : ied. Aglaie. butoaie. .. obiele / obială.b”. ie ” (se confundă cu hiatul . oaie. foaie. iesle.v” cu / fără alternanţa .

j ” în rădăcina cuvintelor: deşerta. înşală. şăluţ ( şal ). j ” în rădăcina cuvintelor : aşa. şir. jimblă. şătrar ( şatră ) . jilav. ş ” la sfârşitul unor pronume şi adverbe : însuşi. jelui ... şes . j ” în rădăcina cuvintelor: maşină.. ş ” sau . strămoşească . aceeaşi.j”    Se pronunţă şi se scrie .a”. Se pronunţă şi se scrie . şarpe... stejărel ( stejar ) .. şiret . jelanie.e”. şapte . jilţ. jăratic ( jar ). şerpui. blajină.a” după . ( să îngraşe ) îngroaşă. îngraşă. tânjală . clujean. Se pronunţă şi se scrie . Fac excepţie desinenţele. ( să îngroaşe ) . aşază. înşela. ... însăşi..e” după .i” după . iarăşi.. şa. jivină.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALELE . afişează.ş” sau . jefui. stejar. şase.. plajă. totuşi . jar. sprijin.. grijă. şedea. acelaşi. oblojeală.. Fac excepţie unele cuvinte derivate: şăgalnic ( şagă ). jir. jintiţă. sufixele gramaticale şi lexicale : mătuşă. şănţuleţ. sfârşească. şindrilă.    Se pronunţă şi se scrie . jecmăni. 52 .i” DUPĂ CONSOANELE . ruşine.i” după .. ş ” sau . deja.. deşartă. jeli. .. aranjează. jalbă. jălbar ( jalbă ). mojic. şănţişor ( şanţ ). jale. înşişi. ş ” sau .

găsi. de obicei.-ţ ”.-ând ” (nu -ind) la modul gerunziu. necăji. buşi. afişând.-ş ” : angajând. mirositor . . ursi . aranjând. căptuşi.. greşi. sfârşi .-j ”.. cerşi. ameţi. de găsit. neglijând. sfriji. etajând.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA SUFIXUL VERBELOR     Se pronunţă şi se scrie sufixul . îngriji. vrăji . găsitor. furişând. prăji. ieşi. avantajând. rotunji. de mirosit. mânji. 53 . îngroşând. menajând. păzi. bandajând... părăsi. sclifosi. forjând. după verbele de conjugarea a IV-a cu temă lexicală în .. înfăşând. săvârşi. . şantajând .-z ” : afurisi. auzi. desluşi. păşi.-i ” (nu -î) la modul infinitiv.-j ”. înghiţi . răguşi. Se pronunţă şi se scrie sufixul . .. veşteji.-s ”. Se pronunţă şi se scrie sufixul . îngrăşând.. Se pronunţă şi se scrie.. boţi.-i ” (nu -î) la modul infinitiv. încurajând. încreţi. moleşi. slobozi. protejând. urzi .. . reproşând. linguşi. defrişând. sufixul .-ş ” : coji.. după verbele de conjugarea I cu temă lexicală în . încălzi. îmbrăţişând. după verbele de conjugarea a IV-a cu temă lexicală în .-i ” (nu -î) în unele forme flexionare şi în unele derivate de la tema infinitivului : găsită. mirosi.. trişând .

noocraţie . viitor. ghişee. coordonator. Se pronunţă şi se scrie . ele (să) (nu) creeze. uu ” (nu -u-) : ambiguu. coopta. eu (să) (nu) creez. omagiile. ştiinţă. reeducat. feerie. paraarticular. continuu. Se pronunţă şi se scrie . hârtiile. ştiind. cuviinţă. zootoxină. vacuum . ii ” (nu -i-) : fiinţă. ultraactiv .PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE IDENTICE ÎN HIAT  Se pronunţă şi se scrie . zoofit. reziduu. asiduu. needucat. licee. a se sfii. contraargument. cooperativă.. zootehnie. zoologie.     54 . el. contraamiral. exerciţiile. a prii . tu (să) (nu) creezi. ei. preexistent . coopera.. aa ”: contraatac.. a pustii. discontinuu. ee ” (nu e-ie) : feeric. clişee. mediile. alee. fiind. cenuşiile. epizootie. promiscuu.. concediile. atenee. scriind.. oo ” (nu -o-) : alcool. zoomorf. Se pronunţă şi se scrie . Se pronunţă şi se scrie . coordona. a înmii. idee. ea. perpetuu.

staţie. aerisire. aerofar. sălbăticie. primejdie. josnicie. perie.  55 . victorie. vrednicie. dibăcie. hărnicie. medie.i ” se pronunţă un diftong ascuns : . aerofobie. istorie.. aeronautic. făţărnicie. aeromotor. religie... aeroport. liliachie. protecţie.ie”(scris . aerob.a ” se pronunţă un diftong ascuns : . aerisi. aer. burlăcie.   ie (după vocala . aerostat . e”) : albie. aerosoli. veşnicie. ucenicie. aeroclub.. hazlie. producţie. maestru .. sabie. aeromodel. aeroplan. poezie. instituţie. prăpastie..PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (1) ae (după vocala . relaţie. aerodinamic. e”) : aed. repartiţie. librărie. serie. chipie . aeroscop. trăinicie. aeronavă. aerian. hârtie. sărăcie.ie”(scris . grijulie. situaţie. aeropurtat. melodie. sidefie . mojicie. zodie . aerogară. populaţie. zădărnicie . bisturie. faeton. aerosoloterapie. silnicie. revoluţie. opinie. organizaţie.

atenţia. industria.  56 . studia. disocia. construcţia. împrăştia.. datoria. zgâria . opinia. cofetăria.a”) : abrevia. speria. instituţia. farmacia.ia”(scris . iniţia. diateză. inovaţia. mânia. graţia.  academia.. istoria. farfuria. sfâşia. linia. educaţia. comisia. elogia. înfuria. media. oficia.i ” se pronunţă un diftong ascuns : . caria.  adiacent. domnia. calomnia. diferenţial. discuţia. acompania. corabia. librăria. apropia. melodia. funcţia. bărbia. fotografia. paria. hârtia. familial. familia. poezia Maria . întârzia. devia.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (2) ia (după vocala . chiria. contraria.. agenţia. înfia. învia. refugia. vestiar. gospodăria. îmbia. concepţia. declaraţia. peria. mlădia. drojdia.

siluetă.o ” se pronunţă un diftong ascuns : . duet. statuetă. influent. asidue. continue. ortoepic.. afluent. perpetuez.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (3)  oe (după vocala .. constituent. coexista. perpetue. superflue .ie”(scris .. Noe . poet. poezie.. desuet. evoluez.. duel.. coeficient. ue (după vocala . evacuez. menuet. ortoepie. poem. suedez.u ” se pronunţă un diftong ascuns : .e”) : coechiper. coerent. ambigue. coeziune. coexistenţă.  57 .e”) : accentuez. ingenue.ie”(scris .

virtuos . arcui. substitui. situa. restitui. dezlănţui. fructuos. nărui. fluctua. bubui. dilua. sinuos. bântui. somptuos. aghezmui. perpetuă . evacua. maestuos. luă. mistui. retribui.  58 . bizui. mântui. tumultuos. aspectuos. constitui.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (1) ua : accentua. închipui. dezavua. defectuos. insinuă. tatua  uă. sudui. sui. îngădui. respectuos. evalua. fastuos. alcătui. destitui. chiui. hurui. zbengui . dezvălui. ui : ambiguă. diminua.  uo : afectuos. insinua. trebui. distribui. perpetua. efectua. preluă. lua. ingenuă. înghesui. impetuos. extenua. eşua. birui. atenua.

bâţâi. răpăi. gâfâi. clefăi. mormăi. horcăi. bâzâi. niobiu. fâsâi. zbârnâi . mârâi. gâgâi. chiorăi. cârâi. lăfăi. zgâlţâi. dioptrie. behăi. grohăi. mioriţă. ronţăi.  59 .PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (2) io : biologie. pâlpâi. ghiocel. hiolă. hârâi. scârţâi. pufăi. râgâi. tiosulfat. diodă. plescăi. orăcăi. şovăi. ţopăi. molfăi. fâlfâi. zumzăi . măcăi. miorlăi. violenţă. moţăi. chiot. sionist. bâlbâi. ţârâi. sforăi. zornăi. ăi : bâjbâi. pionier. pârâi. pipăi. liofil. chiţăi. târâi. riolit. vâjâi. râcâi. hămăi.  îi. fiolă.

accent. sconcs. cv ” în cuvintele : acvariu. micsandră.  Se scrie şi se pronunţă . cvintă. adecvat.  Se scrie ch + e. accepta. lucernă. secvenţă.. ticsi . frecvent. cocserie. 60 . văcsuitor . chirilic. ciment. capriciu.  Se scrie cc + e. succesiv.  Se scrie cs (nu x ) şi se rosteşte deci [ ks ]. cifră. e (nu ţ ) şi se pronunţă [ č ] în cuvintele : aprecia. i şi se pronunţă [ k' ] în cuvintele : chintal.. civil. colocviu. succeda. văcsui. accident. i şi se pronunţă [ kč ] (deci literă dublă cu valori diferite) în cuvinte ca : accelera. succint. în cuvintele : cocs. vacs. vaccin. acvilă. chirurg. acces. îmbâcsi.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ DIFICULTĂŢI ALE CONSOANEI . relicvă. succesor. cilindru. occipital. cvadrat. viciu. occident. orchestră. ecvestru. rucsac. cancelarie. potrivit cu forma de origine şi tradiţia literară. catadicsi. C ”       Se scrie c + i. cocsifica. succes. consecvent. elocvent.

decembrie.. Zamfir .. dar şi amvon . împuternicit. limfă. împiedica. m” sau .PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE . împricinat. m ” se pronunţă şi se scrie înainte de . amforă. convoi. Pamfile. dar şi : amfibiu. triumf. Canberra. îmblănit.... dimprejur. umfla. împodobi. . Istanbul . timp. bombăni. pamflet. Excepţii : avanpost. n ” se pronunţă şi se scrie în faţa consoanelor . input. îmbuna.. împreună. îmbolnăvi. împăca. avanpremieră. . embargo. infrastructură. după tradiţie şi origine : confort... bomboană. dimpotrivă.. m ” sau . b ”. v ” din rădăcina cuvintelor. sâmbătă. n ” ?  . împrejur. împacheta. împotrivă. împerechea. limbă. îngâmfat. fanfară. p ” : ambulanţă.  61 . f ”/ . nimfă. bomfaier. dimpreună.

dar şpaclu. după origine : spalier. ştecăr.  . ş ” se pronunţă şi se scrie în faţa consoanelor .. sceptru. ş ” ? . ştafetă.. ştangă.. stand. ştaif. sceptic. standard. ascensor... scindat . . şpalt .. s ” (nu . s ” sau . s ” sau . dar ştachetă.. sciziune. sciatică.ce”. ştrand . ştampilă. ştanţă. scelerat.. 62 . sciţi. ş ”) se pronunţă şi se scrie înainte de .. scenă. t ”/ .ci” : ascet.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE .. p ” din începutul cuvintelor.

finisa.. răsplăti. vasodilataţie. răsturna. fisiona. chermesă... inclusiv. distona. resorbi. desinenţă.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE . vernisaj . răscoace. transcarpatic. episod. vasodilatator.. înaintea consoanelor surde : descărca. displăcea. desface.   . esofag. s ” sau . disertaţie. discontinuu. decisiv. z ”) se pronunţă şi se scrie în poziţie intervocalică : asista. z ”) se pronunţă şi se scrie în prefixe. cvasiunanim. desţeleni . exclusiv. z ” ? (1) . disident.. s ” (nu . deshăma. transplanta .. despărţi. răsciti. descheia. gresie. descentraliza. sesiune. premisă. deshuma. s ” (nu . cvasitotalitate. fisiune.  63 . conclusiv.

cizmă. izlaz.. s ” (nu . pleonasm. sarcasm. zmeu . căzni. .. s ” (nu ... m ”. lesne. decis / decizie .  . n ”.. precis / precizie .. caznă. basma.. . . sesiza. simbolism . curios / curiozitate . z ”) se pronunţă şi se scrie în cuvinte derivate din aceeaşi familie : concis / concizie .sm” şi derivatele lor : fantasmă.  . dosnic (dos). s ” sau . trosni (şi derivatele). asmuţi.. s ” sau . corosiv / coroziune . trăsni (şi derivatele).  . r ” : breaslă. prismă. snoavă. z”) se pronunţă şi se scrie în cuvintele : casnic (casă). conclusiv / concluzie . 64 .. cizmărie..... fantasmagorie. izmă. cazma. l ”.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE . generos / generozitate .. măslină. bezmetic. prismatic.. marasm. z ” ? (2)      . s ” sau .. z ”) se pronunţă şi se scrie înaintea consoanelor . z ”) se pronunţă şi se scrie în neologismele cu finalele .

dezlănţui. dezrădăcina. . dezminţi. z ” nu . dezdoi. înaintea vocalelor şi a consoanelor sonore : dezacord. dezumaniza. dezlega. z ” (nu . zbor. dezgheţa. dezmembra. zvon.j”): deszăpezi. dejuga şi la cuvântul .  65 .desluşi”.. dezlâna. dezmierda . năzbâtie. deznoda. zgură. brazdă. dezamăgi. dejuca. mâzgă. brizbiz ... s ”) se pronunţă şi se scrie în prefixe şi în radical. dezice. izgoni. dezaproba. puzderie.. dezarticula. dezrobi. dizgraţia. dezmoşteni. s ” ? .. răzbate.. dezvinovăţi. deszăvorî.z”. dar şi în neologismele : azbest.. dezlipi. dezechilibra.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE . deznădăjdui. dezgoli. răzgândi . zdup. dezbate.  În radicalul cuvintelor din fondul tradiţional : azvârli.  Excepţii (înaintea consoanelor sonore . dezonora. la fel neanalizabilele : dezmetici.

glazvand. pronunţându-se aproximativ ca perechea ei sonoră (cuvintele acvatic. apsent. prima consoană se asurzeşte trecând în seria nesonantelor surde (cuvintele abces. opţine. prima consoană se sonorizează. batjocură. badjocură. segmentul sintactic vânt bun! se pronunţă aproape ca agvatic. segmentele sintactice în barcă. ob'zeci. subţire. glasvand. vând bun). frecvenţă. absent. din păcate se pronunţă aproximativ îm barcă. adică din cele două sunete (alăturate sau la mică distanţă). unul dobândeşte caracteristici asemănătoare cu ale sunetului influent. optzeci. segmentul sintactic un cuib sub streaşină se pronunţă apces. De exemplu. 66 . un cuip sup streaşină). fregvenţă. supţire.ASIMILAREA    Asimilarea exprimă tendinţa de a evita două mişcări articulatorii deosebite. dim păcate. Alteori. adecvat. adegvat. Alt exemplu. obţine.

DISIMILAREA  Disimilarea implică schimbarea calităţii unui sunet sau căderea lui sub influenţa unui sunet identic sau asemănător. propiu. colidor. recrut) disimilarea este totală: al doilea r este suprimat. recut (corect: fereastră. 67 .  De exemplu. Grigore) se observă o disimilare regresivă (primul r este modificat în l. coridor. deosebindu-se de al doilea r).  În cuvintele fereastă. Gligore (corect: arbitru. propriu. în cuvintele albitru. este expresia tendinţei de a suprima o mişcare ce se repetă.

în cuvintele chipurle.e sincopată. lingurile. silaba -nu. în pronunţarea cuvântului dom'le. 68 . lingurle.  Sincopa reduce corpul fonetic al cuvintelor. treburile) se observă dispariţia vocalei neaccentuate „i” dintre două consoane. treburle (corect: chipurile. iar în vorbirea familiară. care constă în dispariţia unei vocale neaccentuate dintre două consoane sau a unei silabe neaccentuate din interiorul unui cuvânt.SINCOPA  Sincopa este o modificare fonetică condiţionată.  De exemplu.

] pufni [A respira cu zgomot suflând brusc şi cu putere aerul pe nări. făcând să producă zgomot. A intra (undeva) pe neaşteptate şi cu repeziciune. întrebuinţat în bucătărie. ] (îmi) repugnă [A inspira repugnanţă. de încălzit. a produce repulsie. a pufăi. omoruri) organizată de către elemente şovine împotriva unei minorităţi naţionale. din a doua jumătate a zilei. plita electrică. ] reşou [Aparat electric sau cu gaz. ] postmeridian [De după-amiază. în laborator etc.. a displăcea totalmente. ] 69 . a trânti.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (1)       pogrom [Acţiune duşmănoasă (însoţită de jafuri. ] bufni [A bombăni supărat. a da buzna. A izbi cu violenţă.

] 70 . Depunere solidă pe fundul sau pe pereţii unor recipiente în care se păs-trează lichide. propriu Soarelui. caraghios.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (2)  revelion [Noapte de Anul Nou. aspect caraghios. a lua în râs. Care provoacă râsul.]  reziduu [Rămăşiţă provenită în urma prelucrării chimice sau fizice a unui material brut. ]  rezidual [Care rămâne ca reziduu. Petrecere care se organizează în această noapte. ]  solariu [Loc special amenajat unde se fac băi de soare. în stare să stârnească râsul. ]  solar [Care ţine de Soare. ]  a ridiculiza [A face să apară ridicol. ]  ridicol [Motiv care provoacă râsul. evidenţiind ridicolul. rizibil.

]  vehicul [Mijloc de transport. ]  şifonier [Dulap mare. ]  subţire [Care are o grosime mică. slujbă. unde se iau în discuţie şi se rezolvă probleme importante. care nu este gros. în care se păstrează haine şi lenjerie.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (3)  serviciu [Muncă efectuată în timpul unei activităţi.] 71 . care se deplasează pe o cale de comunicaţie. a se ofili. a-şi pierde vlaga şi frăgezimea. ]  sesiune [Perioadă în care au loc şedinţele unui organ reprezentativ al puterii de stat. Domeniu special de activitate. judiciar sau ştiinţific. ]  a veşteji [A deveni veşted. ]  service [Staţie de reparare a automobilelor sau a unor aparate.

] . dreptunghi echilateral. ] petic [Bucată ruptă. ] ţigară [Produs pentru fumat constând dintr-un sul de hârtie fină. tăiată sau rămasă dintr-un material (ţesătură. umplut cu tutun mărunţit. făcut din carne tocată şi prăjit în grăsime. ] ultraj [Ofensă adusă unei persoane oficiale (aflate în exerciţiul funcţiunii) constând din vorbe.). gesturi sau ameninţări. care produc mâncărime. ] urticarie [Erupţie de natură alergică. ] marşarier [Mers înapoi al automobilului.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (4)        72 pătrat [Patrulater cu toate laturile egale şi cu toate unghiurile drepte. piele. hârtie etc. ] chiftea [Preparat culinar de formă rotundă. sub formă de băşici roşii sau albe.

]  impieta [A se amesteca în treburile altuia. Rasă de câini de talie mică. lezându-i drepturile.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (5)  şuter [Sportiv specializat în şuturi. lungă şi largă. ]  milieu [Obiect (de podoabă) din pânză (brodată) sau din dantelă. Câine din această rasă. care se hrăneşte în special cu şoareci de câmp. ]  şoricar [Pasăre sedentară răpitoare. de talie medie. halat. cu coadă lată şi cu penaj brun-închis. care se aşază pe o mobilă.] 73 . ]  capot [Haină. şopârlar. care prinde şoareci. ]  prozodie [Ramură a poeticii care se ocupă cu studiul tehnicii versificaţiei. cu blana maro-roşcată şi cu picioare foarte scurte. cu aripi mari. care se poartă în casă.

]  molton [Ţesătură de bumbac (mai rar de lână) moale. Cei rămaşi dintr-o 74 mulţime (după ce a fost separată o parte). ]  deseară / diseară [Astăzi seara. folosit pentru a observa obiectele situate la distanţă. ]  celălalt [Cel care urmează sau precedă. pufoasă şi călduroasă. folosită pentru confecţionarea obiectelor de îmbrăcăminte.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (6)  binoclu [Instrument optic format din două lunete paralele. ~ zahăr în ceai. ]  desperare / disperare [Stare de apăsare sufletească cauzată de pierderea speranţei. ]  alandala [În dezordine. deznădejde. ] . anapoda. fără noimă. Astă-seară. A completa în scris sau verbal. ]  adăuga [A mai pune la ceea ce este. flanelă. pe dos.

]  calcifica / calcifia [A se întări prin depunere de calciu. ]  carbid [Carbură de calciu întrebuinţată la fabricarea acetilenei. ] 75 [Care complineşte. ]  blacheu [Placă mică de metal. conspiraţie. (despre substanţe) A acumula carbonat de calciu. ]  caramelă [Bomboană făcută din caramel.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (7)  complementar complinitor. conjuraţie. cu adaos de substanţe aromatice şi colorante. . care se aplică pe vârful sau pe tocul încălţămintei pentru a le proteja de tocire. prin care un grup de persoane unelteşte împotriva statului sau a unei persoane. ]  complot [Proiect elaborat în secret. care completează ceva.

] vasoconstricţie [Stare patologică constând în îngustarea vaselor sangvine. ] verosimil [Care pare a fi adevărat şi inspiră încredere. credibil. plauzibil. care trăieşte izolat sau în roiuri. mai ales. cargou. infatuat. ] vanitos [Care este plin de vanitate. ] viespe [Insectă asemănătoare cu albina. ] icter [Stare patologică constând în acumularea excesivă a fierii în sânge şi a depunerii ei în ţesuturi. ] . trufaş. orgolios. prin coloraţia galbenă a pielii. ] hebdomadar [Care apare o dată pe săptămână. manifestată. săptămânal. având în partea posterioară a abdomenului un ac veninos.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (8)        76 cargobot [Navă maritimă pentru transportarea încărcăturilor la distanţe mari.

care uneşte două continente sau un continent cu o peninsulă. ] tăiţei / tăieţei [Preparat alimentar din aluat nedospit. ] disertaţie [Lucrare ştiinţifică susţinută public pentru obţinerea unui grad ştiinţific (de doctor în ştiinţe). ] a delapida [A sustrage din avutul statului. ] . ] şosetă [Ciorap scurt care ajunge până deasupra gleznei.] tirbuşon [Instrument casnic în formă de spirală de oţel. folosit pentru a scoate dopurile de plută de la sticlele înfundate. prevăzut cu un mâner. tăiat în şuviţe subţiri care se consumă fiert. a defrauda. teză. Expunere în care se tratează o problemă în mod ştiinţific pe baza argumentelor şi datelor dobândite prin studiu.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (9)       77 istm [Fâşie îngustă de pământ dintre două mări sau golfuri.

. ]  excavator [Maşină autopropulsată folosită la săparea şi încărcarea solului.. ]  filigran [Dantelă constând dintr-o reţea de fire de aur. ] . ]  ferfeniţă [A (se) face sau a (se) rupe ~a (se) rupe în multe bucăţi. care se aplică pe un obiect în calitate de 78 ornament. propriu toamnei.pilug" a tunde până la piele.  pilug [Unealtă cu care se pisează în piuliţă. autumnal. * A tunde . de argint sau de sticlă. ]  lănţug [diminutiv de la .lanţ"]  a expropria [A deposeda de produsele muncii şi de mijloacele de producţie. a zăcămintelor minerale etc.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (10)  tomnatic [Care ţine de toamnă.

]  bancnotă [Hârtie de valoare cu acoperire în aur. ]  maiou [Articol de lenjerie care se îmbracă direct pe corp. preparată din făină integrală.. emisă de către stat şi folosită ca mijloc de plată. ]  casierie [Serviciu într-o întreprindere care efectuează încasările şi plăţile.graham"= pâine dietetică nesărată. ]  pedagogie [Ştiinţă care se ocupă cu studiul metodelor de instruire şi de educare a tinerei generaţii. Încăpere unde îşi are sediul acest serviciu.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (11)  graham [Pâine . casă. ]  clovn [Actor de circ care evoluează pe arenă cu un program excentric şi amuzant. acoperind partea superioară a acestuia. ] 79 . bilet de bancă.

Monedă de valoare neînsemnată. ]  japanolog [Specialist în japanologie. a nu avea nici un ban. (Ştiinţă care se ocupă cu studiul culturii şi civilizaţiei japoneze. Idee principală asupra căreia se insistă în repetate rânduri (într-o operă ştiinţifică sau artistică). fig. A nu avea nici ~ (frântă sau chioară) a fi fără nici un ban. călugări sau călugăriţe. specializat în conducerea cailor la alergările de galop şi de obstacole.)]  lăscaie [Monedă de aramă cu valoarea egală cu o jumătate de para. după anumite reguli ascetice.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (12) laitmotiv [Motiv muzical care caracterizează un personaj sau o situaţie şi care se reia când apare în scenă personajul sau situaţia dată. ]  jocheu [Călăreţ profesionist. fig. ] 80  . ]  mănăstire / mânăstire [Aşezământ religios în care trăiesc. Fragment sau motiv repetat într-o operă muzicală.

Fragment sau motiv repetat într-o operă muzicală.)]  lăscaie [Monedă de aramă cu valoarea egală cu o jumătate de para. specializat în conducerea cailor la alergările de galop şi de obstacole. a nu avea nici un ban. ]  japanolog [Specialist în japanologie. ]  mănăstire / mânăstire [Aşezământ religios în care trăiesc.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13) laitmotiv [Motiv muzical care caracterizează un personaj sau o situaţie şi care se reia când apare în scenă personajul sau situaţia dată. ] 81  . A nu avea nici ~ (frântă sau chioară) a fi fără nici un ban. ]  jocheu [Călăreţ profesionist. călugări sau călugăriţe. Idee principală asupra căreia se insistă în repetate rânduri (într-o operă ştiinţifică sau artistică). după anumite reguli ascetice. Monedă de valoare neînsemnată. fig. (Ştiinţă care se ocupă cu studiul culturii şi civilizaţiei japoneze. fig.

]  patinoar [Teren acoperit cu gheaţă pe care se patinează. * A se lăsa (sau a şedea) în ~i a se aşeza cu genunchii îndoiţi şi sprijinindu-se de pământ numai pe picioare. probabil. fixată pe trei picioare. pesemne. ]  asambla [A reuni formând un sistem tehnic. ]  piure [Preparat culinar în formă de pastă. cununie. format dintr-o ramă metalică (rotundă sau triunghiulară). făcut din legume (mai ales cartofi) sau din fructe zdrobite.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13)  obstetrică [Ramură a medicinii care se ocupă cu fiziologia şi patologia sarcinii şi a naşterii. ]  pirostrie [Obiect de uz casnic. Coroană care se aşază pe capul mirilor în timpul slujbei oficiate cu prilejul căsătoriei. ]  pasămite [După cât se pare. biseric. folosită ca suport pentru un vas pus la foc deschis. ] 82 .

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (14)        delincvent [Persoană care a comis un delict. Jurist angajat de o instituţie pentru a o susţine în faţa justiţiei. ] a sucomba [A suferi o înfrângere într-o luptă. ofensator. ] jurisconsult [Specialist în drept care dă consultaţii juridice. ] ingurgita [A face să treacă din gură în stomac. Mustrare umilitoare. ofensă. infractor. adusă cuiva în public. a se sfârşi. a muri. ] injurie [Vorbă sau faptă care lezează demnitatea sau reputaţia cuiva. a înghiţi. sfruntare. A înceta de a mai trăi. insultă. ] jignitor [Care este în stare să rănească demnitatea cuiva. a se stinge din viaţă. a deceda. bătaie de joc. ] 83 . insultător. Ofensă gravă. ] batjocură [Atitudine obraznică şi dispreţuitoare. ocară. afront. a răposa.

ofensă. sfruntare. a deceda. ] a sucomba [A suferi o înfrângere într-o luptă. insultător. a înghiţi. bătaie de joc.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (15)        delincvent [Persoană care a comis un delict. ] jignitor [Care este în stare să rănească demnitatea cuiva. afront. ] batjocură [Atitudine obraznică şi dispreţuitoare. ofensator. Mustrare umilitoare. a răposa. Jurist angajat de o instituţie pentru a o susţine în faţa justiţiei. a muri. infractor. A înceta de a mai trăi. adusă cuiva în public. ocară. ] ingurgita [A face să treacă din gură în stomac. ] jurisconsult [Specialist în drept care dă consultaţii juridice. a se stinge din viaţă.Ofensă gravă. a se sfârşi. insultă. ] 84 . ] injurie [Vorbă sau faptă care lezează demnitatea sau reputaţia cuiva.

 Principală.com 85 Adaptarea > Prof. 0262-368013 sau 0262-355555 E-mail: ihapca2002@yahoo. nr.DESPRE LECŢIILE CUPRINZÂND NOŢIUNI DE FONETICĂ Concept original şi realizare: Numai pentru UZ INTERN la ŞCOALA CU CLASELE I-VIII  Vişeu de Jos ~ Jud. MARAMUREŞ str. 1111 Tel. IOAN HAPCA .