Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură.
(Romani 12:7)
STUDIEREA ŞI APROFUNDAREA
DIVERSELOR ASPECTE ŞI PROBLEME
ALE NOŢIUNILOR DE FONETICĂ
A LIMBII ROMÂNE
Lecţii recapitulative pentru elevii din clasele V - XII
2
DENUMIREA
NOŢIUNILOR DE FONETICĂ
s i l a b a, a c c e n t u l ş i i n t o n a ţ i a
v o c a l a, h i a t u l ş i d u b l e t u l
s e m i v o c a l a, d i f t o n g u l ş i t r i f t o n g u l
c o n s o a n a, ,, i ” s c u r t ş i a l f a b e t u l
a l t e r n a n ţ a f o n e t i c ă,
transcrierea fonetică
şi pronunţarea ortoepică
a s i m i l a r e a, d i s i m i l a r e a ş i s i n c o p a
c u v i n t e p r o b l e m a t i c e în e x p r i m a r e
3
ALCĂTUIREA SILABEI
CONŢINE OBLIGATORIU O VOCALĂ
O VOCALĂ CU SAU FĂRĂ ALTE SUNETE
DINTR-UN CUVÂNT : inimioară = i -ni - mioa - ră ;
DOUĂ CUVINTE SCURTE ROSTITE
ÎMPREUNĂ : nu-mi dă, mi-l dă, ţi-o duc, să-ţi duc, dă-
mi, fă-ţi ;
UN CUVÂNT SCURT + UN FRAGMENT
INIŢIAL : mi-arată, ne-aduce, m-alintă, ţi-apucă, şi-apoi ;
UN FRAGMENT FINAL + UN CUVÂNT SCURT :
a dus-o, ducă-mi, într-o, dintr-o, printr-un, dintr-un ;
UN FRAGMENT FINAL + UN FRAGMENT
4INIŢIAL : într-adevăr, floare-albastră, spune-acum ;
ALCĂTUIREA SILABEI
ŞI OMOFONIA
Omofonia este un fenomen fonetic care constă în rostirea
identică a două structuri grafice diferite. Acest fenomen
favorizează comiterea celor mai frecvente greşeli de
ortografie, care pot fi prevenite numai prin însuşirea
temeinică a cunoştinţelor de gramatică.
altădată (adverb = odinioară) // altă dată (adjectiv + substantiv) ;
altfel (adverb = altminteri) // alt fel (adjectiv + substantiv) ;
a-i = (prepoziţie + pronume personal) ai = (articol, substantiv, interjecţie, verb auxiliar) ;
a-l = (prepoziţie + pronume personal) // al = (articol posesiv) ;
a-şi = (prepoziţie + pronume reflexiv) // aşi = (substantiv) ;
a-ţi = (prepoziţia infinitivului + pronume) // aţi = (verb auxiliar) ;
nai (substantiv) // n-ai (adverb + verb) ; demers (substantiv) // de mers (verb la supin)
oştire, otavă (substantiv) // o ştire, o tavă (articol + substantiv) ;
oarecare // oare care ? ; oarecând // oare când ? ; oarecum // oare cum ? ;
alegeţi (voi) // alege-ţi (tu) ; ai da // a-i da ; aţi pregăti // a-ţi pregăti ; ca şters // c-a şters etc.
5
VOCALE ŞI SEMIVOCALE
Vocalele (emise prin vibraţia clară a coardelor vocale): a, ă,
î, (â), e, i, o, u, dintre care ultimele patru pot deveni
semivocale dacă sunt rostite împreună cu o altă vocală.
Cea mai „instabilă" dintre acestea este „i” care îşi pierde
calitatea de vocală, devenind semivocală, când este
combinată cu oricare dintre celelalte vocale, indiferent de
poziţia faţă de ele: ai, ia, ăi, îi, ei, ie, oi, io, iu, ui, ca în
cuvintele: rai, iar, măi, mâine, mei, ied, doi, iod, iute, cui, şi
chiar în combinaţie cu ea însăşi, ca în cuvântul vii, situaţie
care creează dificultăţi în ortografiere deoarece al doilea i,
fiind semivocală şi rostindu-se asemănător cu primul, este
mai greu de sesizat şi de aceea este omis în scris.
(continuare în pagina următoare)
6
VOCALE ŞI SEMIVOCALE
(continuare din pagina precedentă)
Urmează „u” care, în calitate de semivocală, poate apărea în
destul de multe combinaţii: ua, au, uă, ău, eu, iu, îu, ou, ca
în cuvintele: ziua, dau, rouă, zău, seu, ştiu, molâu, nou.
Vocala „e” devine semivocală numai în combinaţie cu „a”
şi „o” şi numai antepusă acestora: ea, eo, ca în cuvintele:
rea şi vreo, iar vocala „o” îşi pierde această calitate numai
când este antepusă vocalei „a”: oa, ca în cuvântul: doar.
Pentru sesizarea deosebirii dintre vocale şi semivocale, cel
mai simplu este să se compare rostirea fiecăreia dintre
vocalele: e, i, o, u mai întâi singure, apoi împreună cu
vocala „a”.
7
ÎN SILABE (reguli şi exemple)
V = vocală ; S = semivocală ; C = consoană
{ V — CV }: toa - tă ; sea - ra ;
{ V — V } : po - e - zi - e ; a - u - ri - e ;
{ S — CV } : doi - na ; mâi - ne ;
{ V — S } : plo - uă ; jo - ia ;
{ VC — CV } : şap - te ; for - me ;
{ V — C(r,l)V } : ne - gre ; a - flă ; 1) NOTĂ
{ VC — CCV } : pen - tru ; cin - ste ;
{ VCC — CV } : jert - fă ; sculp - tor ; 2) NOTĂ
8
NOTĂ LA DESPĂRŢIREA CUVINTELOR ÎN SILABE
1) A doua consoană ,, r ” sau ,, l ” atrage numai consoanele : b, c, d, f, g,
h, p, t, v, : abrutiza = a - bru - ti - za ; acru = a - cru ; codru = co - dru ;
Afrodita = A - fro - di - ta ; agrar = a - grar ; cupru = cu - pru ; patru = pa
- tru ; cadavru = ca - da - vru ; cablu = ca - blu ; buclă = bu - clă ; aflu = a
- flu ; oglindă = o - glin - dă ; pehlivan = pe - hli - van ; cataplasmă = ca -
ta - plas - mă ; atlet = a - tlet ; dovleac = do - vleac, iar celelalte consoane
nu sunt atrase : gârlă = gâr - lă ; vâslă = vâs - lă ; omletă = om - le - tă ;
izlaz = iz - laz ; izraelit = iz - ra - e - lit ; islamism = is - la - mism ; işlic =
iş - lic
2) Despărţirea se face numai după a doua consoană în grupurile :
ltp, mpt, mpţ, nct, ncţ, ncs, ncv, ndv, rct, rtf, stm : ,,În funcţie de
punctaj, sculptorii astmatici şi delincvenţi vânează lincşii cei somptuoşi
din ţinutul arctic şi aduc jertfă pentru redempţiune ( izbăvire ) un
sendvici.”
3) Litera ,, x ” înainte de litere care notează consoane se desparte ca şi
cum ar reprezenta un singur sunet, împotriva silabisirii normale, adică
mascând modul real de silabisire : a-xă [ak-să] ; e-xa-men [eg-za-men] ;
tex-til [tek-stil] ; ex-tra-fin [ek-stra-fin].
9
DESPĂRŢIREA CUVINTELOR
COMPUSE ÎN SILABE
despre = de - spre ;
portaltoi = port - al - toi;
altundeva = alt - un - de - va;
dreptunghic = drept - un - ghic
untdelemn = unt - de - lemn
astfel = ast - fel ;
voltamper = volt - am - per ;
dinapoi = din - a - poi
paisprezece = pai - spre - ze - ce
10
DESPĂRŢIREA CUVINTELOR
DERIVATE ÎN SILABE
{ derivate cu prefixe } : inegal = in - e - gal ;
analfabet = an - al - fa - bet ;
sublinia = sub - li - ni - a ;
dezarmat = dez - ar - mat
inadecvat = in - a - dec - vat
{ derivate cu sufixele }: - lâc, - nic, - şor :
savantlâc = sa - vant - lâc ;
vârstnic = vârst - nic ;
11
târgşor = târg - şor ;
INTERZICERA DESPĂRŢIRII ÎN
SILABE LA SFÂRŞIT DE RÂND
Nu se despart în rânduri diferite:
1) cuvintele compuse din abrevieri literale: UNESCO nu U-
NES-CO, ROMSILVA nu ROM-SIL-VA, ASIROM nu A-
SI-ROM etc.
2) abrevierile unor formule curente: a.c., î.e.n., ş.a.m.d.,
interj., neacc., neart., nehot. etc.
3) numeralele ordinale notate prin cifre romane şi arabe: al
XX-lea, al 8-lea, etc.
4) substantivele proprii, când se termină în silabe ce au
valoarea unor cuvinte monosilabice cu un anumit sens: Sado-
veanu nu Sadovea-nu, Emi-nescu nu Emines-cu, Dra-gomir
nu Drago-mir, Cornea nu Cor-nea, Floarea nu Floa-rea etc.
12
ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR
{ — _|_ } : (ULTIMA) adevăr, antic, autor, aviator, basma, barbar, bolnav, castan,
caracter, dicţionar, duşman, fenomen, macara, macaragiu, măsea, matur, sever ;
{ — _|_ — } : (PENULTIMA) albastru, bine, codru, diferenţă, eroare, ficţiune,
garanţie, haos, ilustru, înclinare, justificare, lacună, maleabil, neastâmpăr,
obraznic;
{ — _|_ — — } : (ANTEPENULTIMA) atitudine, batjocură, civilizaţie,
deschidere, elastică, fabulă, gratitudine, inaptitudine, îndărătnică, juxtapunere,
lingură ;
14
ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR ŞI OMOGRAFELE
Omografele sunt cuvintele care coincid grafic, dar se
accentuează diferit
(EXEMPLE: Acele se folosesc la cusut, dar acele fete nu pot coase. O
fată veselă spală o veselă murdară.)
ácele, acéle; véselă, vesélă ; adună, adună ; ară, ară ; bară, bară ; birui,
birui ; boi, boi ; căi, căi ; cântă, cântă ; călătorii, călătorii ; comis ,
comis ; cotă, cotă ; copii, copii ; cuminţi, cuminţi ; companie,
companie ; continuă, continuă ; clasă, clasă ; dată, dată; dezvoltă,
dezvoltă ; duduie, duduie ; dotă, dotă ; dură, dură ; fugi, fugi ; haină,
haină ; ieşi, ieşi ; împrăştie, împrăştie ; masă, masă ; manevra,
manevra ; mări, mări ; mârâi, mârâi ; muri, muri ; mură, mură ;
modele, modele ; măsură, măsură ; mânji, mânji ; nota, nota ;perpetuă,
perpetuă ; pustii, pustii ; reclamă, reclamă ; repede, repede ; roşi, roşi ;
sări, sări ; scânteia, scânteia ; scumpi. = scumpi ; suflă, suflă ; scutură,
scutură ; strică, strică ; strigă, strigă ; snopii, snopii ;stropii, stropii ;
suportă, suportă ; suflecă, suflecă ; torturi, torturi ; tremură, tremură ;
umbrele, umbrele ; urmă, urmă ; urmări, urmări ; veselă, veselă ;
15veseli, veseli ; voi, voi.
INTONAŢIA
( modulaţia vocii în timpul rostirii cuvintelor )
Apelativ — Imperativă ( ton apelativ pentru vocativ şi ton
poruncitor sau rugător pentru imperativ ) : — Elevo, intră în clasă !
Interogativă ( ton ascendent, interogativ ) — Ai spus ceva ? — N-
ai auzit nimic ?
Enunţiativă — Neutră ( ton descendent, uneori, constant, neutru ):
— Toţi înţeleg ce-ai spus. — Totuşi, deseori, am impresia că nu
suntem înţeleşi cum trebuie.
Exclamativă ( ton constant, cu prelungirea ultimei vocale ) : — Ce
frumos e versul acesta ! ,,O ! te admir, progenitură de origine romană
!” (M. Eminescu);
Segmentelor incidente ( ton mai jos decât al enunţului constant,
neutru ) : ,,De-oi muri — îşi zice-n sine — al meu nume o să-l
poarte / Secolii din gură-n gură …(M. Eminescu)
16
SUNETELE LIMBII ROMÂNE
37
TRANSCRIEREA FONETICĂ 2
[ k ] transcrie pe c, k şi qu
[ ks şi gz ] transcriu pe x
[ ğ ] transcrie pe g + e, i
[g' ] transcrie pe gh + e, i
[ ī ] transcrie pe ,, i ” scurt
38
NOTĂ LA TRANSCRIEREA FONETICĂ
Programul „PowerPoint” nu
permite transcrierea fonetică,
corectă şi tradiţională, a
semnelor distincte, de aceea,
folosim alte semne:
[ĕ, ĭ, ŏ, ǔ] transcriu semivocalele
[ ī ] transcrie pe ,, i " scurt.
39
CUVINTE TRANSCRISE FONETIC
văcar [ văkar ], vacanţă [ vakanţă ], Weber [ nume propriu, se pronunţă : vebăr ],
kilowatt [k'ilovat ], quasar [kuasar ] Quito [nume propriu, se pronunţă : k'ito ], kaliu [
kalĭu ]
duce [ duče ], ceapă [ čapă ], baci [ bač ], cineva [ čineva ], ger [ğer ], frige [ friğe ],
geamgerie [ ğamgerie ], ginere [ ğinere ], fragi [ frağ ], giardiază [ğardiază ]= boală
parazitară
chenar [ k'enar ], cheamă [k'amă ], unchi [ unk' ], chiar [ k'ar ], gheaţă [ g'aţă ],
gherghină [ g'erg'ină ], ghimpe [ g'impe ], unghi [ ung' ], ghiol [ g'ol ]
deal [ děal ], pleosc [ plěosk ], nuia [ nuĭa ], iepure [ ĭepure ], copii [ copiĭ ], iod
[ ĭod ], cui [ kuĭ ], doar [ dŏar ], steaua [ stěaǔa ], ori [ orī ], îmi [ îmī ], vezi [ vezī ],
40
popi [ popī ], fraţi [ fraţī ], domni [ domnī ], Brâncuşi [ brânkuşī ]
CORESPONDENŢĂ RESPECTATĂ ŞI
CORESPONDENŢĂ NERESPECTATĂ
ÎNTRE SUNET ŞI LITERĂ
În general, există corespondenţă între sunet şi literă: o literă
reprezintă un sunet: carte (5 sunete, 5 litere); masă (4 sunete, 4 litere)
Uneori, această corespondenţă nu se respectă, fiindcă aceeaşi literă
poate nota sunete diferite.
Literele c şi g, când nu sunt urmate de h, e, i, reprezintă sunete care
se rostesc ca în cuvintele: car, cort, gard, grabă.
Când sunt urmate de e, i, aceleaşi litere redau sunete care se rostesc
ca în cuvintele cer, cine; ger, girafă; în aceste exemple, e şi i au
valoare de sine stătătoare (notează un sunet). Deci: girafă =6 litere, 6
sunete (g-i-r-a-f-ă). Dar o literă poate reprezenta simultan două
sunete. Astfel, litera x reprezintă sunetele: ks şi gz.
ks: sufix, prefix, excepţie, excursie etc.
46
PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă
a cuvintelor ) ,, oa ” sau ,, ua ” (2)
Diftongul scris ,, oa ” în interiorul cuvintelor devine şi se
pronunţă hiatul ,, ua ” : afectuoasă [afektuasă], aspectuoasă
[aspektuasă], defectuoasă [defektuasă], fructuoasă [fruktuasă],
impetuoasă [impetuasă], maiestuoasă [maiestuasă], respectuoasă
[respektuasă sau respektoasă], sinuoasă [sinuasă], somptuoasă
[somptuasă], tumultoasă [tumultuasă], virtuoasă [virtuasă]
53
PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
LA VOCALE IDENTICE ÎN HIAT
Se pronunţă şi se scrie ,, aa ”: contraatac, contraamiral, contraargument,
paraarticular, ultraactiv ;
Se pronunţă şi se scrie ,, ee ” (nu e-ie) : feeric, feerie, alee, atenee, clişee, ghişee,
idee, licee, eu (să) (nu) creez, tu (să) (nu) creezi, el, ea, ei, ele (să) (nu) creeze,
needucat, reeducat, preexistent ;
63
PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
LA CONSOANELE ,, s ” sau ,, z ” ? (2)
,, s ” sau ,, z ”) se pronunţă şi se scrie înaintea consoanelor ,, l
”, ,, m ”, ,, n ”, ,, r ” : breaslă, măslină, asmuţi, basma, lesne,
snoavă, trăsni (şi derivatele), trosni (şi derivatele), bezmetic, cazma,
caznă, căzni, cizmă, cizmărie, izlaz, izmă, zmeu ;
,, s ” sau ,, z ”) se pronunţă şi se scrie în cuvinte derivate din
aceeaşi familie : concis / concizie ; conclusiv / concluzie ; corosiv /
coroziune ; curios / curiozitate ; decis / decizie ; generos /
generozitate ; precis / precizie ;
,, s ” (nu ,, z ”) se pronunţă şi se scrie în neologismele cu
finalele ,,- sm” şi derivatele lor : fantasmă, fantasmagorie, marasm,
pleonasm, prismă, prismatic, sarcasm, simbolism ;
,, s ” (nu ,, z”) se pronunţă şi se scrie în cuvintele : casnic
(casă), dosnic (dos), sesiza.
64
PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
LA CONSOANELE ,, z ” nu ,, s ” ?
,, z ” (nu ,, s ”) se pronunţă şi se scrie în prefixe şi în
radical, înaintea vocalelor şi a consoanelor sonore :
dezacord, dezamăgi, dezaproba, dezarticula, dezechilibra,
dezumaniza, dezbate, dezdoi, dezgheţa, dezgoli, dezlănţui,
dezlâna, dezlega, dezlipi, dezmembra, dezminţi, dezmoşteni,
deznădăjdui, deznoda, dezonora, dezrădăcina, dezrobi,
dezvinovăţi, dizgraţia, izgoni, răzbate, răzgândi ; dezice; la
fel neanalizabilele : dezmetici, dezmierda ;
Excepţii (înaintea consoanelor sonore ,,z”, ,,j”): deszăpezi,
deszăvorî, dejuca, dejuga şi la cuvântul ,,desluşi”.
În radicalul cuvintelor din fondul tradiţional : azvârli,
brazdă, mâzgă, năzbâtie, puzderie, zbor, zdup, zvon, zgură,
dar şi în neologismele : azbest, brizbiz ;
65
ASIMILAREA
Asimilarea exprimă tendinţa de a evita două mişcări articulatorii
deosebite, adică din cele două sunete (alăturate sau la mică distanţă),
unul dobândeşte caracteristici asemănătoare cu ale sunetului influent.
De exemplu, prima consoană se sonorizează, pronunţându-se
aproximativ ca perechea ei sonoră (cuvintele acvatic, adecvat,
frecvenţă, batjocură, glasvand, optzeci, segmentul sintactic vânt bun!
se pronunţă aproape ca agvatic, adegvat, fregvenţă, badjocură,
glazvand, ob'zeci, vând bun).
Alteori, prima consoană se asurzeşte trecând în seria nesonantelor
surde (cuvintele abces, absent, obţine, subţire, segmentul sintactic un
cuib sub streaşină se pronunţă apces, apsent, opţine, supţire; un cuip
sup streaşină). Alt exemplu, segmentele sintactice în barcă, din
păcate se pronunţă aproximativ îm barcă, dim păcate.
66
DISIMILAREA
Disimilarea implică schimbarea calităţii unui sunet
sau căderea lui sub influenţa unui sunet identic sau
asemănător; este expresia tendinţei de a suprima o
mişcare ce se repetă.
De exemplu, în cuvintele albitru, colidor, Gligore
(corect: arbitru, coridor, Grigore) se observă o
disimilare regresivă (primul r este modificat în l,
deosebindu-se de al doilea r).
În cuvintele fereastă, propiu, recut (corect:
fereastră, propriu, recrut) disimilarea este totală: al
doilea r este suprimat.
67
SINCOPA
Sincopa este o modificare fonetică condiţionată, care constă
în dispariţia unei vocale neaccentuate dintre două consoane
sau a unei silabe neaccentuate din interiorul unui cuvânt.
De exemplu, în cuvintele chipurle, lingurle, treburle
(corect: chipurile, lingurile, treburile) se observă dispariţia
vocalei neaccentuate „i” dintre două consoane, iar în
vorbirea familiară, silaba -nu- e sincopată, în pronunţarea
cuvântului dom'le.
Sincopa reduce corpul fonetic al cuvintelor.
68
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (1)
pogrom [Acţiune duşmănoasă (însoţită de jafuri, omoruri) organizată
de către elemente şovine împotriva unei minorităţi naţionale. ]
postmeridian [De după-amiază; din a doua jumătate a zilei. ]
pufni [A respira cu zgomot suflând brusc şi cu putere aerul pe nări; a
pufăi. ]
bufni [A bombăni supărat. A intra (undeva) pe neaşteptate şi cu
repeziciune; a da buzna. A izbi cu violenţă, făcând să producă
zgomot; a trânti. ]
reşou [Aparat electric sau cu gaz, de încălzit, întrebuinţat în
bucătărie, în laborator etc.; plita electrică. ]
(îmi) repugnă [A inspira repugnanţă; a produce repulsie; a displăcea
totalmente. ]
69
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (2)
revelion [Noapte de Anul Nou. Petrecere care se
organizează în această noapte. ]
ridicol [Motiv care provoacă râsul; aspect caraghios. Care
provoacă râsul; în stare să stârnească râsul; caraghios;
rizibil. ]
a ridiculiza [A face să apară ridicol; a lua în râs,
evidenţiind ridicolul.]
reziduu [Rămăşiţă provenită în urma prelucrării chimice
sau fizice a unui material brut. Depunere solidă pe fundul
sau pe pereţii unor recipiente în care se păs-trează lichide. ]
rezidual [Care rămâne ca reziduu. ]
solariu [Loc special amenajat unde se fac băi de soare. ]
70solar [Care ţine de Soare; propriu Soarelui. ]
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (3)
serviciu [Muncă efectuată în timpul unei activităţi; slujbă.
Domeniu special de activitate. ]
service [Staţie de reparare a automobilelor sau a unor
aparate. ]
subţire [Care are o grosime mică; care nu este gros. ]
a veşteji [A deveni veşted; a-şi pierde vlaga şi frăgezimea; a
se ofili.]
vehicul [Mijloc de transport, care se deplasează pe o cale de
comunicaţie. ]
sesiune [Perioadă în care au loc şedinţele unui organ
reprezentativ al puterii de stat, judiciar sau ştiinţific, unde se
iau în discuţie şi se rezolvă probleme importante. ]
71şifonier [Dulap mare, în care se păstrează haine şi lenjerie.]
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (4)
pătrat [Patrulater cu toate laturile egale şi cu toate unghiurile drepte;
dreptunghi echilateral. ]
petic [Bucată ruptă, tăiată sau rămasă dintr-un material (ţesătură,
piele, hârtie etc.). ]
chiftea [Preparat culinar de formă rotundă, făcut din carne tocată şi
prăjit în grăsime. ]
marşarier [Mers înapoi al automobilului. ]
urticarie [Erupţie de natură alergică, sub formă de băşici roşii sau
albe, care produc mâncărime. ]
ultraj [Ofensă adusă unei persoane oficiale (aflate în exerciţiul
funcţiunii) constând din vorbe, gesturi sau ameninţări. ]
ţigară [Produs pentru fumat constând dintr-un sul de hârtie fină,
umplut cu tutun mărunţit. ]
72
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (5)
şuter [Sportiv specializat în şuturi. ]
şoricar [Pasăre sedentară răpitoare, de talie medie, cu aripi
mari, cu coadă lată şi cu penaj brun-închis, care se hrăneşte în
special cu şoareci de câmp; şopârlar. Rasă de câini de talie
mică, cu blana maro-roşcată şi cu picioare foarte scurte, care
prinde şoareci. Câine din această rasă. ]
impieta [A se amesteca în treburile altuia, lezându-i
drepturile. ]
prozodie [Ramură a poeticii care se ocupă cu studiul tehnicii
versificaţiei. ]
milieu [Obiect (de podoabă) din pânză (brodată) sau din
dantelă, care se aşază pe o mobilă. ]
capot [Haină, lungă şi largă, care se poartă în casă; halat.]
73
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (6)
binoclu [Instrument optic format din două lunete paralele,
folosit pentru a observa obiectele situate la distanţă. ]
alandala [În dezordine; anapoda; pe dos; fără noimă. ]
adăuga [A mai pune la ceea ce este. ~ zahăr în ceai. A
completa în scris sau verbal. ]
deseară / diseară [Astăzi seara. Astă-seară. ]
desperare / disperare [Stare de apăsare sufletească cauzată
de pierderea speranţei; deznădejde. ]
molton [Ţesătură de bumbac (mai rar de lână) moale,
pufoasă şi călduroasă, folosită pentru confecţionarea
obiectelor de îmbrăcăminte; flanelă. ]
celălalt [Cel care urmează sau precedă. Cei rămaşi dintr-o
74mulţime (după ce a fost separată o parte). ]
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (7)
complementar [Care complineşte; care completează ceva;
complinitor. ]
complot [Proiect elaborat în secret, prin care un grup de
persoane unelteşte împotriva statului sau a unei persoane;
conspiraţie; conjuraţie. ]
blacheu [Placă mică de metal, care se aplică pe vârful sau
pe tocul încălţămintei pentru a le proteja de tocire. ]
calcifica / calcifia [A se întări prin depunere de calciu.
(despre substanţe) A acumula carbonat de calciu. ]
caramelă [Bomboană făcută din caramel, cu adaos de
substanţe aromatice şi colorante. ]
carbid [Carbură de calciu întrebuinţată la fabricarea
75acetilenei. ]
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (8)
cargobot [Navă maritimă pentru transportarea încărcăturilor la
distanţe mari; cargou. ]
verosimil [Care pare a fi adevărat şi inspiră încredere; credibil;
plauzibil. ]
viespe [Insectă asemănătoare cu albina, care trăieşte izolat sau în
roiuri, având în partea posterioară a abdomenului un ac veninos. ]
vasoconstricţie [Stare patologică constând în îngustarea vaselor
sangvine. ]
vanitos [Care este plin de vanitate; orgolios; trufaş; infatuat. ]
hebdomadar [Care apare o dată pe săptămână; săptămânal. ]
icter [Stare patologică constând în acumularea excesivă a fierii în
sânge şi a depunerii ei în ţesuturi, manifestată, mai ales, prin coloraţia
galbenă a pielii. ]
76
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (9)
istm [Fâşie îngustă de pământ dintre două mări sau golfuri, care
uneşte două continente sau un continent cu o peninsulă. ]
disertaţie [Lucrare ştiinţifică susţinută public pentru obţinerea unui
grad ştiinţific (de doctor în ştiinţe); teză. Expunere în care se tratează
o problemă în mod ştiinţific pe baza argumentelor şi datelor
dobândite prin studiu. ]
a delapida [A sustrage din avutul statului; a defrauda. ]
şosetă [Ciorap scurt care ajunge până deasupra gleznei. ]
tăiţei / tăieţei [Preparat alimentar din aluat nedospit, tăiat în şuviţe
subţiri care se consumă fiert;]
tirbuşon [Instrument casnic în formă de spirală de oţel, prevăzut cu
un mâner, folosit pentru a scoate dopurile de plută de la sticlele
înfundate. ]
77
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (10)
tomnatic [Care ţine de toamnă; propriu toamnei; autumnal.
pilug [Unealtă cu care se pisează în piuliţă. * A tunde
,,pilug" a tunde până la piele. ]
lănţug [diminutiv de la ,,lanţ"]
a expropria [A deposeda de produsele muncii şi de
mijloacele de producţie. ]
excavator [Maşină autopropulsată folosită la săparea şi
încărcarea solului, a zăcămintelor minerale etc. ]
ferfeniţă [A (se) face sau a (se) rupe ~a (se) rupe în multe
bucăţi. ]
filigran [Dantelă constând dintr-o reţea de fire de aur, de
argint sau de sticlă, care se aplică pe un obiect în calitate de
78ornament. ]
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (11)
graham [Pâine ,,graham"= pâine dietetică nesărată,
preparată din făină integrală. ]
bancnotă [Hârtie de valoare cu acoperire în aur, emisă de
către stat şi folosită ca mijloc de plată; bilet de bancă. ]
maiou [Articol de lenjerie care se îmbracă direct pe corp,
acoperind partea superioară a acestuia. ]
pedagogie [Ştiinţă care se ocupă cu studiul metodelor de
instruire şi de educare a tinerei generaţii. ]
casierie [Serviciu într-o întreprindere care efectuează
încasările şi plăţile; casă. Încăpere unde îşi are sediul acest
serviciu. ]
clovn [Actor de circ care evoluează pe arenă cu un program
79excentric şi amuzant. ]
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (12)
laitmotiv [Motiv muzical care caracterizează un personaj sau o
situaţie şi care se reia când apare în scenă personajul sau situaţia dată.
Fragment sau motiv repetat într-o operă muzicală. fig. Idee principală
asupra căreia se insistă în repetate rânduri (într-o operă ştiinţifică sau
artistică). ]
jocheu [Călăreţ profesionist, specializat în conducerea cailor la
alergările de galop şi de obstacole. ]
japanolog [Specialist în japanologie. (Ştiinţă care se ocupă cu studiul
culturii şi civilizaţiei japoneze.)]
lăscaie [Monedă de aramă cu valoarea egală cu o jumătate de para.
fig. Monedă de valoare neînsemnată. A nu avea nici ~ (frântă sau
chioară) a fi fără nici un ban; a nu avea nici un ban. ]
mănăstire / mânăstire [Aşezământ religios în care trăiesc, după
80anumite reguli ascetice, călugări sau călugăriţe. ]
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13)
laitmotiv [Motiv muzical care caracterizează un personaj sau o
situaţie şi care se reia când apare în scenă personajul sau situaţia dată.
Fragment sau motiv repetat într-o operă muzicală. fig. Idee principală
asupra căreia se insistă în repetate rânduri (într-o operă ştiinţifică sau
artistică). ]
jocheu [Călăreţ profesionist, specializat în conducerea cailor la
alergările de galop şi de obstacole. ]
japanolog [Specialist în japanologie. (Ştiinţă care se ocupă cu studiul
culturii şi civilizaţiei japoneze.)]
lăscaie [Monedă de aramă cu valoarea egală cu o jumătate de para.
fig. Monedă de valoare neînsemnată. A nu avea nici ~ (frântă sau
chioară) a fi fără nici un ban; a nu avea nici un ban. ]
mănăstire / mânăstire [Aşezământ religios în care trăiesc, după
81anumite reguli ascetice, călugări sau călugăriţe. ]
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13)
obstetrică [Ramură a medicinii care se ocupă cu fiziologia
şi patologia sarcinii şi a naşterii. ]
pasămite [După cât se pare; pesemne; probabil. ]
patinoar [Teren acoperit cu gheaţă pe care se patinează. ]
piure [Preparat culinar în formă de pastă, făcut din legume
(mai ales cartofi) sau din fructe zdrobite. ]
pirostrie [Obiect de uz casnic, format dintr-o ramă metalică
(rotundă sau triunghiulară), fixată pe trei picioare, folosită
ca suport pentru un vas pus la foc deschis. * A se lăsa (sau a
şedea) în ~i a se aşeza cu genunchii îndoiţi şi sprijinindu-se
de pământ numai pe picioare. biseric. Coroană care se
aşază pe capul mirilor în timpul slujbei oficiate cu prilejul
căsătoriei; cununie. ]
82asambla [A reuni formând un sistem tehnic. ]
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (14)
delincvent [Persoană care a comis un delict; infractor. ]
jurisconsult [Specialist în drept care dă consultaţii juridice. Jurist
angajat de o instituţie pentru a o susţine în faţa justiţiei. ]
ingurgita [A face să treacă din gură în stomac; a înghiţi. ]
batjocură [Atitudine obraznică şi dispreţuitoare; sfruntare. Mustrare
umilitoare; bătaie de joc; ocară. ]
injurie [Vorbă sau faptă care lezează demnitatea sau reputaţia cuiva;
insultă; ofensă. Ofensă gravă, adusă cuiva în public; afront. ]
jignitor [Care este în stare să rănească demnitatea cuiva; ofensator;
insultător. ]
a sucomba [A suferi o înfrângere într-o luptă. A înceta de a mai trăi;
a se stinge din viaţă; a muri; a deceda; a se sfârşi; a răposa. ]
83
FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (15)
delincvent [Persoană care a comis un delict; infractor. ]
jurisconsult [Specialist în drept care dă consultaţii juridice. Jurist
angajat de o instituţie pentru a o susţine în faţa justiţiei. ]
ingurgita [A face să treacă din gură în stomac; a înghiţi. ]
batjocură [Atitudine obraznică şi dispreţuitoare; sfruntare. Mustrare
umilitoare; bătaie de joc; ocară. ]
injurie [Vorbă sau faptă care lezează demnitatea sau reputaţia cuiva;
insultă; ofensă.Ofensă gravă, adusă cuiva în public; afront. ]
jignitor [Care este în stare să rănească demnitatea cuiva; ofensator;
insultător. ]
a sucomba [A suferi o înfrângere într-o luptă. A înceta de a mai trăi;
a se stinge din viaţă; a muri; a deceda; a se sfârşi; a răposa. ]
84
DESPRE LECŢIILE CUPRINZÂND
NOŢIUNI DE FONETICĂ
Concept original şi realizare:
Numai pentru UZ INTERN la
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
Vişeu de Jos ~ Jud. MARAMUREŞ
str. Principală, nr. 1111
Tel. 0262-368013 sau 0262-355555
E-mail: ihapca2002@yahoo.com
85 Adaptarea > Prof. IOAN HAPCA