Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui.  Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură.

  (Romani 12:7) 

STUDIEREA ŞI APROFUNDAREA DIVERSELOR ASPECTE ŞI PROBLEME ALE NOŢIUNILOR DE FONETICĂ A LIMBII ROMÂNE Lecţii recapitulative pentru elevii din clasele V - XII

1

Prof. IOAN HAPCA

DEFINIŢIA FONETICII
FONETICA este o ramură a lingvisticii care studiază producerea, transmiterea, audiţia şi evoluţia sunetelor limbajului articulat. LINGVISTICA este ştiinţa care studiază limba şi legile ei de dezvoltare.

2

DENUMIREA NOŢIUNILOR DE FONETICĂ
s i l a b a, a c c e n t u l ş i i n t o n a ţ i a  v o c a l a, h i a t u l ş i d u b l e t u l  s e m i v o c a l a, d i f t o n g u l ş i t r i f t o n g u l  c o n s o a n a, ,, i ” s c u r t ş i a l f a b e t u l  a l t e r n a n ţ a f o n e t i c ă,  transcrierea fonetică  şi pronunţarea ortoepică  a s i m i l a r e a, d i s i m i l a r e a ş i s i n c o p a  c u v i n t e p r o b l e m a t i c e în e x p r i m a r e

3

ALCĂTUIREA SILABEI
CONŢINE OBLIGATORIU O VOCALĂ   O VOCALĂ CU SAU FĂRĂ ALTE SUNETE DINTR-UN CUVÂNT : inimioară = i -ni - mioa - ră ;   DOUĂ CUVINTE SCURTE ROSTITE ÎMPREUNĂ : nu-mi dă, mi-l dă, ţi-o duc, să-ţi duc, dămi, fă-ţi ;   UN CUVÂNT SCURT + UN FRAGMENT INIŢIAL : mi-arată, ne-aduce, m-alintă, ţi-apucă, şi-apoi ;   UN FRAGMENT FINAL + UN CUVÂNT SCURT :  a dus-o, ducă-mi, într-o, dintr-o, printr-un, dintr-un ;   UN FRAGMENT FINAL + UN FRAGMENT 4INIŢIAL : într-adevăr, floare-albastră, spune-acum ;

otavă (substantiv) // o ştire. a-şi = (prepoziţie + pronume reflexiv) // aşi = (substantiv) . ca şters // c-a şters etc. a-i = (prepoziţie + pronume personal) ai = (articol. ai da // a-i da . verb auxiliar) . oarecum // oare cum ? . oarecare // oare care ? . Acest fenomen favorizează comiterea celor mai frecvente greşeli de ortografie. demers (substantiv) // de mers (verb la supin) oştire.           5 altădată (adverb = odinioară) // altă dată (adjectiv + substantiv) .ALCĂTUIREA SILABEI ŞI OMOFONIA Omofonia este un fenomen fonetic care constă în rostirea identică a două structuri grafice diferite. altfel (adverb = altminteri) // alt fel (adjectiv + substantiv) . nai (substantiv) // n-ai (adverb + verb) . substantiv. alegeţi (voi) // alege-ţi (tu) . a-ţi = (prepoziţia infinitivului + pronume) // aţi = (verb auxiliar) . oarecând // oare când ? . interjecţie. aţi pregăti // a-ţi pregăti . a-l = (prepoziţie + pronume personal) // al = (articol posesiv) . care pot fi prevenite numai prin însuşirea temeinică a cunoştinţelor de gramatică. . o tavă (articol + substantiv) .

ca în cuvântul vii. este mai greu de sesizat şi de aceea este omis în scris. măi. iar. ui.  Cea mai „instabilă" dintre acestea este „i” care îşi pierde calitatea de vocală. îi.VOCALE ŞI SEMIVOCALE  Vocalele (emise prin vibraţia clară a coardelor vocale): a. (â). i. ia. ie. devenind semivocală. iute. e.  (continuare în pagina următoare) 6 . io. cui. şi chiar în combinaţie cu ea însăşi. iu. oi. o. ă. ied. când este combinată cu oricare dintre celelalte vocale. ei. iod. mâine. mei. indiferent de poziţia faţă de ele: ai. dintre care ultimele patru pot deveni semivocale dacă sunt rostite împreună cu o altă vocală. doi. ca în cuvintele: rai. u. ăi. fiind semivocală şi rostindu-se asemănător cu primul. î. situaţie care creează dificultăţi în ortografiere deoarece al doilea i.

îu. eu. ou. cel mai simplu este să se compare rostirea fiecăreia dintre vocalele: e.  Vocala „e” devine semivocală numai în combinaţie cu „a” şi „o” şi numai antepusă acestora: ea. u mai întâi singure. molâu. iu. 7  (continuare . ca în cuvântul: doar. ău.  Pentru sesizarea deosebirii dintre vocale şi semivocale. eo. zău. rouă.VOCALE ŞI SEMIVOCALE din pagina precedentă)  Urmează „u” care. i. seu. apoi împreună cu vocala „a”. poate apărea în destul de multe combinaţii: ua. în calitate de semivocală. dau. o. ca în cuvintele: ziua. iar vocala „o” îşi pierde această calitate numai când este antepusă vocalei „a”: oa. ca în cuvintele: rea şi vreo. au. nou. uă. ştiu.

cin .ÎN SILABE (reguli şi exemple) V = vocală . mâi . jo . sea .flă . for .me . 1) NOTĂ { VC — CCV } : pen .na . { V — S } : plo . { S — CV } : doi . C = consoană         { V — CV }: toa .e . S = semivocală .zi .gre .te . { V — V } : po .tă . sculp .uă .ra .fă . { VCC — CV } : jert .tru . 2) NOTĂ 8 .tor .ste . a .l)V } : ne . { VC — CV } : şap . a .e .e .ne .ri . { V — C(r.u .ia .

atlet = a . nct.vru . l ” atrage numai consoanele : b. patru = pa . ncţ.grar . : abrutiza = a .NOTĂ LA DESPĂRŢIREA CUVINTELOR ÎN SILABE 1) A doua consoană .glin . r ” sau .dru . cataplasmă = ca ta . sculptorii astmatici şi delincvenţi vânează lincşii cei somptuoşi din ţinutul arctic şi aduc jertfă pentru redempţiune ( izbăvire ) un sendvici. rct. buclă = bu .plas . acru = a .În funcţie de punctaj. g.vleac. omletă = om . izraelit = iz . adică mascând modul real de silabisire : a-xă [ak-să] .flu .. x ” înainte de litere care notează consoane se desparte ca şi cum ar reprezenta un singur sunet. iar celelalte consoane nu sunt atrase : gârlă = gâr . t. izlaz = iz . rtf.la .tru .e .. f.pru . dovleac = do .tă .fro .bru .lit . codru = co . împotriva silabisirii normale.le .lic 2) Despărţirea se face numai după a doua consoană în grupurile : ltp. e-xa-men [eg-za-men] . mpţ.laz .hli . 9 . cadavru = ca .van . cupru = cu ..da .mism . ncv. Afrodita = A . mpt.dă .” 3) Litera .clă . pehlivan = pe . işlic = iş .za . ex-tra-fin [ek-stra-fin].mă . v. ncs.di . oglindă = o . aflu = a ..blu . d. stm : .tlet .cru . c.lă . tex-til [tek-stil] . agrar = a .ta .lă . h. islamism = is . p.ra .ti . ndv. vâslă = vâs . cablu = ca .

spre .  voltamper = volt .per .  dinapoi = din .de .un .ghic  untdelemn = unt .ze .  altundeva = alt .va.al .de .a .am .un .DESPĂRŢIREA CUVINTELOR COMPUSE ÎN SILABE despre = de .fel .  portaltoi = port .poi  paisprezece = pai .lemn  astfel = ast .spre .ce 10  .  dreptunghic = drept .toi.

vat  { derivate cu sufixele }: .nic .mat  inadecvat = in .a .şor :  savantlâc = sa .dec . .lâc . .a .fa .  analfabet = an .bet .gal .  vârstnic = vârst .lâc.  sublinia = sub .  dezarmat = dez .nic.DESPĂRŢIREA CUVINTELOR DERIVATE ÎN SILABE { derivate cu prefixe } : inegal = in .al .  târgşor = târg .şor .vant .ni .ar .li .e . 11  .

etc.d.. ROMSILVA nu ROM-SIL-VA.INTERZICERA DESPĂRŢIRII ÎN SILABE LA SFÂRŞIT DE RÂND Nu se despart în rânduri diferite:  1) cuvintele compuse din abrevieri literale: UNESCO nu UNES-CO.. al 8-lea.  2) abrevierile unor formule curente: a. nehot.m. Emi-nescu nu Emines-cu. etc. ASIROM nu ASI-ROM etc. când se termină în silabe ce au valoarea unor cuvinte monosilabice cu un anumit sens: Sadoveanu nu Sadovea-nu.e. Dra-gomir nu Drago-mir.a. neacc..c.n. neart. î.. Floarea nu Floa-rea etc.  4) substantivele proprii. ş.. interj. Cornea nu Cor-nea.. 12 .  3) numeralele ordinale notate prin cifre romane şi arabe: al XX-lea.

juxtapunere. { — _|_ — — — } : (ANTEANTEPENULTIMA) atitudinile. deschidere. macaragiu. lingură . civilizaţie. inaptitudine. matur. vânturile . fenomen. maleabil. barbar. doctoriţă. haos. lacună. măsea. (a 5-a)  Accentul unui cuvânt plurisilabic pune în evidenţă o silabă printr-o pronunţare mai intensă. bine. codru. îndărătnică. valurile. { — _|_ — } : (PENULTIMA) albastru. justificare. fabulă. neastâmpăr. elastică. înclinare. lapoviţă. garanţie. obraznic. antic. 13  . basma. Silaba accentuată este în contrast cu silabele neaccentuate. castan. bolnav. ficţiune. păsărele. duşman. ilustru. aviator. (a patra de la sfârşit)        — _|_ — — — — } : douăsprezece. dicţionar. batjocură. eroare. literele. (al) nouăsprezecelea . gratitudine. caracter. { — _|_ — — } : (ANTEPENULTIMA) atitudine. sever .ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR  { — _|_ } : (ULTIMA) adevăr. autor. nouăsprezece. diferenţă. macara.

_|_ ) = ritm iambic.-. amfibrah ( -._|_ --) = ritm amfibrahic. 14 . PICIORUL METRIC ŞI RITMUL PICIORUL METRIC ŞI RITMUL  troheul ( _|_ -.ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR.-.) = ritm trohaic._|_ ) = ritm anapestic. dactil ( _|_ -. anapest ( -.) = ritm dactilic. iamb ( -.

dată. torturi. O fată veselă spală o veselă murdară. acéle. sări. bară. cotă. dar acele fete nu pot coase. dezvoltă.)  ácele. nota . urmări . stropii . căi. sări . urmări. cântă. suflă . veseli. vesélă . pustii . mârâi . scumpi. veselă. strigă.ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR ŞI OMOGRAFELE Omografele sunt cuvintele care coincid grafic. adună . dură. scutură. dată. perpetuă . duduie. dotă. voi. dotă . birui . comis . snopii. fugi . suflecă . strică. suflă. dură . bară . urmă. modele. mânji. masă . scânteia. haină . strică . voi. comis . suflecă. împrăştie. duduie . scutură . mură . adună. ară. împrăştie . pustii. = scumpi . căi . mârâi. cuminţi . torturi . tremură. strigă . veselă . măsură. muri . véselă. 15  . mări . repede . repede. mări. copii . cuminţi. tremură . măsură . manevra. nota. ieşi. manevra . mânji . urmă . dezvoltă . călătorii. copii. reclamă . masă. veseli . mură. modele . scânteia . suportă . continuă . fugi. dar se accentuează diferit (EXEMPLE: Acele se folosesc la cusut. companie . umbrele.perpetuă. boi . companie. umbrele . reclamă. călătorii . ară . clasă. suportă. roşi. cântă . boi. birui. clasă . roşi .stropii. haină. muri. snopii . continuă. ieşi . cotă .

neutru ) : .. uneori. am impresia că nu suntem înţeleşi cum trebuie. Eminescu) 16 . Eminescu). interogativ ) — Ai spus ceva ? — Nai auzit nimic ? Enunţiativă — Neutră ( ton descendent. constant. cu prelungirea ultimei vocale ) : — Ce frumos e versul acesta ! .De-oi muri — îşi zice-n sine — al meu nume o să-l poarte / Secolii din gură-n gură …(M. intră în clasă ! Interogativă ( ton ascendent. Segmentelor incidente ( ton mai jos decât al enunţului constant. progenitură de origine romană !” (M. neutru ): — Toţi înţeleg ce-ai spus.. — Totuşi.O ! te admir. deseori.( modulaţia vocii în timpul rostirii cuvintelor )   INTONAŢIA    Apelativ — Imperativă ( ton apelativ pentru vocativ şi ton poruncitor sau rugător pentru imperativ ) : — Elevo. Exclamativă ( ton constant.

â. carpeni. ğ. u . (Aveai doar grâu . o.  17 . r. i. f. t. v. e.  22 consoane: m. j. z. plopi ori brazi . i. ă. ţ. cireşi. g'  4 semivocale : e. p. k'. ş.SUNETELE LIMBII ROMÂNE 34 total sunete specifice limbii române. n. d. o. č. b.. g. aceşti fraţi duc pomi. [ avěaĭ ] [ dŏar ] [ grâǔ ])  1 . h. s. i ” scurt (nesilabic) : Pe dealuri. u . din care :  7 v o c a l e : a. l. c.

).) . (să) spălaţi (2 sil.). îţi (1 sil.). (să) speli (1 sil. oricât (2 sil. uşi (1 sil.) . însuţi (2 sil. . corturi (2 sil.). deunăzi (3 sil.). coji (1 sil.).). la finala unor adverbe ca : asemeni (3 sil. oricum (2 sil.).). oricine (3 sil. nimeni (2 sil. alţi (1 sil. în forme ale unor pronume sau adjective pronominale ca : îmi (1 sil.). astăzi (2 sil.) la primii termeni ai unor cuvinte compuse cu ori şi câţi : oricare (3 sil.). îşi (1 sil.).). totuşi (2 sil.). (să) rupeţi (2 sil.) .).).).).). uneori (3 sil..). i ” scurt (nesilabic)      18 la forma nearticulată de plural sau.).). adeseori (4 sil.). câţiva (2 sil. cruzi (1 sil.). rupseşi (2 sil. a unor moduri şi timpuri de felul : (să) rupi (1 sil.). oricând (2 sil.).). iarăşi (2 sil. pentru feminine. şi pl. verzi (1 sil. tari (1 sil. albi (1 sil. însuşi (2 sil.). cărţi (1 sil.). (şi) de genitiv-dativ singular a unor substantive şi adjective de felul : elevi (2 sil. să-mi (1 sil..).). aceşti (2 sil. precum şi în conjuncţia ori (1 sil. oriunde (3 sil. orice (2 sil. buni (1 sil.). la persoana a II-a sg.) .) . spălaşi (2 sil.).).). paşi (1 sil. să-ţi (1 sil.).) . să-şi (1 sil. însumi (2 sil.).). câţi (1 sil.).). acelaşi (3 sil.

 12 CONSOANE SONORE : b. f. /sč/ — scenă . g'. ţ . /st/ — stuf . l. /sk'/ — schi . /ht/ — ahtiat . r. . k'. č. /pt/ — opt . m. t. /sp/ — sport . h. /şt/ — eşti . /sf/ — sfat. /st/ — este . ğ. s. ş. /sk/ — scor . iar cele sonore sunt excluse : /kt/ — act . d. g. v. /ft/ — ofta .CLASIFICAREA CONSOANELOR  10 CONSOANE SURDE : c. p. n.  NOTĂ 19 : Înainte de consoane surde se pronunţă numai consoane surde. z . j.

. .oo” (alcool). Doi scriu trei poezii numai ziua.ll” 20 (allegro) .. . .aa” (contraatac). gauşi). ss ” (fortissimo)..HIATUL. (pianissimo). TRIFTONGUL şi DUBLETUL (definiţii şi exemple) Hiatul este grupul de sunete format din două vocale alăturate rostite consecutiv în silabe diferite.  Dublete în neologisme .)  Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală şi o semivocală alăturate...  Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală şi două semivocale alăturate. . pl.. DIFTONGUL.zz” (mezzo-soprană)  .ii ”(fiinţă).. (loess).)  Dubletul este grupul de două litere identice alăturate într-un cuvânt : . (gauss. (larghetto) . .uu ” (vacuum).ee” (licee). (Poezia ideală e ambiguă în idee. ..rr ” (intrregional). . rostite într-o singură silabă...cc ” (accent). nn ” (înnorat)...tt ” (kilowatt). mass-media) . .. (Vreau să iau ce tu voiai să iei când priveai printre pleoape o leoaică c-o aripioară. . rostite într-o silabă.

21 ae. ia. ei. [a = ă] eu. oe. uo. ee. oa. ui. ea. ao. ai. eo. oo. iu. ie. oi. ii. .HIATURI ŞI DIFTONGI aa. ue. uu. [i = î] ou. ua. io. au.

sau din aceeaşi vocală. ziar. i-e. aur. u-e. o-o. dar destul de frecvent în vorbirea neîngrijită mai ales când a doua vocală a hiatului este e : aier. ca în cuvintele: aer. i-o. u-a. ca în cuvintele: supraaglomerat. noutate. doime. i-i. fior. e-a. vie. o-a. e-e. â-a. boa. i-u. faină. fapt inadmisibil în scriere. poieziie şi altele). repetată: a-a. u-u. 22 .HIAT DIN VOCALE DIFERITE SAU DIN ACEEAŞI VOCALĂ  Hiatul poate fi format din vocale diferite: a-e. viitor. e-o. mârâit. duet. haos. leit. e-i. î-i. o-u. suiş. e-u. feieric. fluor. u-o. i-a. u-i. real. a-o.  Hiatul dispare dacă între cele două vocale se intercalează o semivocală. poet. a-u. ă-i. o-e. feeric. a-i. neuron. vacuum. naiv. alcool. o-i. scuar. diurnă. neon. căuş.

iubi. căpătâi. steaua. iepure. eo.) . tău. ia. iolă. io. iu. ii. ău. noroi. (ea. au. uă)  Diftongii descendenţi sunt formaţi dintr-o vocală + semivocală /VS/: mai. ou. ui.DIFTONGII ASCENDENŢI ŞI DIFTONGII DESCENDENŢI Diftongii sunt formaţi dintr-o vocală şi o semivocală.  Diftongii ascendenţi sunt formaţi dintr-o semivocală + vocală /SV/: seară. august. îi. ua. rouă. 23 oi. ie. pui. tei. iarbă. tablou. oa. (ai. eu. soare. meu. ăi. cutii. îu. fiu. râu. ii. căi. ei.

 oai .  iai .  24 [ să iau ] [ tu voiai ] [ să iei ] [ aripioară ] [ vreau ] [ priveai ] [ leoaică ] [ pleoape ] .TRIFTONGI iau .  ioa .  eau .  eoa .  iei .  eai .

STRUCTURA TRIFTONGILOR  Triftongii sunt formaţi dintr-o vocală şi două semivocale. „ioa) sau semivocală + vocală + semivocală /SVS/ (priveai. vuiau. eau. eoa. iai. lupoaică. având structura: semivocală + semivocală + vocală /SSV/ (leoarcă. (eai. oai. iei. inimioară. biruiai. vreau. iau. iei). 25 .

g' nu există diftongi sau triftongi care să înceapă cu semivocalele e. ghiaur nu sunt diftongi. ğ. 26 . maghiar.NOTĂ LA În DIFTONGI ŞI TRIFTONGI cuvintele care conţin consoanele č. În cuvinte ca ziceau. geam. vegheau nu sunt triftongi. vegheau sunt diftongi. k'. i. în ceas. iar în cuvinte ca ziceau. chiar. Deci. gheaţă.

a vâjâi // câine . aur // sau. 27 . noul // nou . atuuri // luă // rouă. istorie // trebuie.  istoria // piatră. coerent. a se boi // doi. influenţă. zoologie. tain // taină. (hiat la: ambiguu. fiinţă // fiică. muzeul // muzeu . fiul // fiu. alcool.CUVINTE CU VOCALE ÎN HIAT ŞI DIFTONGI  contraatac.  coagula // poate.  real // deal. aeroport. acordeon // vreo. creez. unguent. biolog // iod. poet. reziduu) . făină // dăinui. naos. duoden.  a lua // ziua. păun // flăcău . teină // neicuţă. altruist // cui.

... ş.ca”. Ţ = .i”.i grec”. H = .be”. J = . V = . h. T = .me”.fe”.ă”.pe”. .e”.ze” 28  a...re”. s.se”. ă... â. D = .te”...î din a”. R = . x. î. G = . z.ce”.a”.. y. g.şe”..de”. j. f. w. Ă = . r... B = .ics”. F = . p.ne”. o.chiu”.. Z = . c..je”  k. Î = .ghe”... I = .. i. v. U = .. ţ. E = .. l. t.. K = ... Ş = ..  e.ha”. P = . n.ALFABETUL LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere rostite tradiţional) A = . X = . Â = . W = .  q.ţe”. m. S = .î”.. M = .o”.  u. d. L = . N = . b.. Y = .. C = .u”...le”.ve”.ve”.. Q = . O = ..

röntgenoterapie . Händel. neadaptate ortografic. ö : Köln. fizice. de exemplu. În scrierea cuvintelor străine. chimice etc. Röntgen. W. ü : Zürich. m şi n se citesc em şi en. de exemplu : ä : G. München etc. literele au denumirea stabilită de limbajul ştiinţei respective . Fr. se folosesc litere pe care alfabetul limbii române nu le are . 29 .NOTĂ LA ALFABETUL LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere) În simboluri matematice. händelian . C.

lucrând. coborî. macroîncăpere. â ”  .. vânt… 30 . dânsul fântână.. reîncepe.. sfânt. pseudoînchidere…  . întoarcere. î ” ŞI . îţi. autoînchidere. hotărî. multiîncercat. urî. împărat.. pogorî. pârî. îi. îl.. neînsemnat.SCRIEREA CORECTĂ A LITERELOR . pământ.. â ” se scrie în interiorul cuvântului : cântec. doborî. î ” se scrie la începutul cuvântului : înscriere. reîntors. îmi. îşi…  . subînţeles. î ” se scrie în cuvântul compus şi cu prefix sau prefixoid :bineînţeles. vârî …  . î ” se scrie la sfârşitului cuvântului : amărî. preîntâmpinare.

seară / seri . soare / sori . la caz : NA toţi / DG tuturor . 31 . la gen : negru / neagră . bancă / bănci . la moduri : fac (indicativ) / făcut (participiu). la persoane : pot / poţi .ALTERNANŢA FONETICĂ (schimbarea regulată a unui sunet în rădăcina sau tema cuvântului)  Alternanţele fonetice sunt schimbări ale sunetelor unui cuvânt sau ale sunetelor din cuvintele aceleiaşi familii de cuvinte.  Diferenţele se pot referi la număr: carte / cărţi . cu ajutorul cărora se marchează diferenţa dintre formele gramaticale sau dintre derivate şi cuvântul de bază.

păr // peri . â — i : cuvânt // cuvinte . sare // săruri .ALTERNANŢE VOCALICE a — e : fată // fete . vândut // vindem.  ă — e : măr // meri . sanie // sănii . mort // muritor .  32 . masă // mese .  o — u : soră // surori . tânăr // tineri . a — ă : cană // căni . supăr // superi . dor // durea . şadă // şezi . agaţă // agăţ . noră // nurori . aerian // aerieni . văr // veri . pată // pete . mare // mări . tânăr // tineri .

şcoală // şcoli . plec // pleacă .ALTERNANŢE CU DIFTONGI e — ea sau ea — e : creţ // creaţă . ros // roase . mor // moare . măreţ // măreaţă . boală // boli  ău — ai sau âu — ai : ferăstrău // ferăstraie . iapă // iepe . iarnă // ierni . ied // iadă  33 . măsea // măsele  o — oa sau oa — o : os // oase . piatră // pietre . pârâu // pâraie  ia — ie sau ie — ia : băiat // băieţi .

ras // raşi . gras // graşi . văd // vezi . s — ş : as // aşi . z — j : obraz // obraji . frate // fraţi . molid // molizi . 34 . lat // laţi . t — ţ : cumnat // cumnaţi . bas // başi . aud // auzi .ALTERNANŢE CONSONANTICE SIMPLE d — z : brad // brazi . solid // solizi . caut // cauţi . grumaz // grumaji . cos // coşi . treaz // treji .

numesc // numeşti . pişcă // pişti . degust // deguşti . 35  .  st — şt : basist // basişti . ciobănesc // ciobăneşti . str — ştr : maistru // maiştri .ALTERNANŢE CONSONANTICE COMPUSE sc — şt : bască // băşti . maşinist // maşinişti .  şc — şt : morişcă // morişti . mişcă // mişti . puşcă // puşti . albastru // albaştri .

fix // ficşi .ALTERNANŢE CONSONANTICE SIMPLE ŞI COMPUSE c — c + e.  g — gh + e. pică // să pice // pici . i : fulg // fulgi .  x — şc : sfinx // sfincşi . şterg // şterge // ştergi . naviga // navighez. parca // parchez . i : amic // amice // amici . lung // lungi . i : bloca // blochez . 36 . i : larg // largheţe .  g — g + e. sparg // sparge // spargi . stoca // stochez . ortodox // ortodocşi . urc // urce // urci  c — ch + e.

TRANSCRIEREA FONETICĂ 1
[ v ] transcrie pe v şi / sau w ;  [ i ] transcrie pe i şi / sau y ;  [ č ] transcrie pe c + e, i ;  [ k' ] transcrie pe ch + e, i ;  [ĕ, ĭ, ŏ, ǔ] transcriu semivocalele.

37

TRANSCRIEREA FONETICĂ 2
[

k ] transcrie pe c, k şi qu [ ks şi gz ] transcriu pe x [ ğ ] transcrie pe g + e, i [g' ] transcrie pe gh + e, i [ ī ] transcrie pe ,, i ” scurt
38

NOTĂ LA TRANSCRIEREA FONETICĂ
Programul

„PowerPoint” nu permite transcrierea fonetică, corectă şi tradiţională, a semnelor distincte, de aceea, folosim alte semne: [ĕ, ĭ, ŏ, ǔ] transcriu semivocalele [ ī ] transcrie pe ,, i " scurt.
39

CUVINTE TRANSCRISE FONETIC
văcar [ văkar ], vacanţă [ vakanţă ], Weber [ nume propriu, se pronunţă : vebăr ], kilowatt [k'ilovat ], quasar [kuasar ] Quito [nume propriu, se pronunţă : k'ito ], kaliu [ kalĭu ] Irinuca [ irinuka ], yoga [ĭoga ], yankeu [ĭank'eǔ ], complex [ kompleks ], Alexandra [ aleksandra ] pix [ piks ], prefix [ prefiks ], excursie [ ekskursie ], exemplu [ egzemplu ] duce [ duče ], ceapă [ čapă ], baci [ bač ], cineva [ čineva ], ger [ğer ], frige [ friğe ], geamgerie [ ğamgerie ], ginere [ ğinere ], fragi [ frağ ], giardiază [ğardiază ]= boală parazitară chenar [ k'enar ], cheamă [k'amă ], unchi [ unk' ], chiar [ k'ar ], gheaţă [ g'aţă ], gherghină [ g'erg'ină ], ghimpe [ g'impe ], unghi [ ung' ], ghiol [ g'ol ] deal [ děal ], pleosc [ plěosk ], nuia [ nuĭa ], iepure [ ĭepure ], copii [ copiĭ ], iod [ ĭod ], cui [ kuĭ ], doar [ dŏar ], steaua [ stěaǔa ], ori [ orī ], îmi [ îmī ], vezi [ vezī ], 40 [ popī ], fraţi [ fraţī ], domni [ domnī ], Brâncuşi [ brânkuşī ] popi

CORESPONDENŢĂ RESPECTATĂ ŞI CORESPONDENŢĂ NERESPECTATĂ ÎNTRE SUNET ŞI LITERĂ În general. 5 litere). litera x reprezintă sunetele: ks şi gz.  ks: sufix. când nu sunt urmate de h. girafă. reprezintă sunete care se rostesc ca în cuvintele: car.  gz: examen. 6 sunete (g-i-r-a-f-ă).  Când sunt urmate de e. exerciţiu etc. fiindcă aceeaşi literă poate nota sunete diferite. gard. 4 litere)  Uneori. i. grabă.  Literele c şi g. Astfel. această corespondenţă nu se respectă. Dar o literă poate reprezenta simultan două sunete. în aceste exemple. e şi i au valoare de sine stătătoare (notează un sunet). cort. 41  . ger. excursie etc. i. masă (4 sunete. exemplu. aceleaşi litere redau sunete care se rostesc ca în cuvintele cer. există corespondenţă între sunet şi literă: o literă reprezintă un sunet: carte (5 sunete. excepţie. prefix. e. cine. Deci: girafă =6 litere.

grupurile che. i şi h sunt numai litere ajutătoare.. Deci: chenar =6 litere. fragi. în aceste exemple. ca în cuvintele: deci. Deci unchi = 5 litere. chi. chiar.CORESPONDENŢĂ NERESPECTATĂ ÎNTRE SUNET ŞI LITERĂ     Prin două sau trei litere alăturate poate fi redat un singur sunet. e şi i au valoare de sine stătătoare. ghi au valoarea unui singur sunet când e. gheaţă. Deci: fragi = 5 litere. Grupurile de litere ce. ele ajută numai la pronunţarea literelor împreună cu care apar). 3 sunete (u-n-chi). ge. ciorbă. ghimpe etc. ghe. iar h este literă ajutătoare (literele ajutătoare nu se pronunţă. 42 . gi au valoarea unui singur sunet atunci când literele e şi i sunt folosite ca litere ajutătoare. Tot aşa. cheamă. chitanţă. unghi. 4 sunete (f-r-a-gi). Grupurile ch. geam. 5 sunete (ch-e-n-a-r). gh. gheţar. ci. notează câte un singur sunet: chenar. înainte de e sau i. ca în cuvintele: unchi.

Brâncuşi. multiîncercat. pogorî. Sîrbu. îl. Agârbiceanu. îţi. vârî …. hotărî. reîntors. întoarcere. subînţeles. „â” sunt admise în nume proprii de familie după dorinţa purtătorilor lor (I. doborî. Bîzu). îşi…. preîntâmpinare. I.ACELAŞI SUNET REDAT PRIN LITERE DIFERITE (1) Sunetul „î” este notat cu „î” la începutul cuvântului : înscriere. îmi. împărat. reîncepe. 43  .  dar şi cu „â” în interiorul cuvântului : cântec. pârî. vânt…  Literele „î”. pământ. coborî. C. dânsul fântână. pseudoînchidere…. macroîncăpere. N. autoînchidere. lucrând. urî. neînsemnat. îi. sfânt.  la cuvântul compus şi cu prefix sau prefixoid: bineînţeles.  la sfârşitului cuvântului : amărî.

iaz şi în yankeu.  Acest sunet se notează. vopsea şi în watt. iar lui „i” îi corespund literele „i” şi „y”. în lucrări de fonetică.ACELAŞI SUNET REDAT PRIN LITERE DIFERITE (2)  Sunetul „c” este redat prin litera „c” în car. k': k'ilogram. în fonetică. k: kar. Weber (nume propriu.  Sunetului „v” îi corespund literele „v” şi „w”. prin „k” în kaliu. 44 . urmate de „e”. prin „q” în numele propriu Qatar (se pronunţă cátăr). se pronunţă vébăr). redau acelaşi sunet ca grupul de litere ch: kilogram. în iar. în var. „i”. kaliu. k'ine.  Litera „k” şi grupul de litere „qu”. katar. Quinet (nume propriu se pronunţă chiné).  • Acest sunet se notează.

edil. era [ iera ]. ierarhie. nu . ierbos. ierburi. 45 .iea” ].. el [ iel ]. educaţie. ieftin. iezer . erau [ ierau ]..PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) .. egoism. în majoritatea neologismelor : echer. eram [ ieram ]. eclipsă. efort. echinocţiu. iesle. dar se pronunţă . echidistant. elastic.. numai în cuvintele : eu [ ieu ]...e” iniţial. ele [ iele ]. este [ ieste ].ie”. echivoc. iernat. economie. ieşire. echivalent. eficient. ecologie. editură. în cuvinte vechi : ied. iepure. ieri.  Se scrie . ie ” iniţial  Se pronunţă şi se scrie . iepe. ierbar.ia”. ecuaţie. efect. eraţi [ ieraţi ]. ecou. ierarh. ecuator.. Excepţie : ea [ se pronunţă . iertare. e ” sau . ieşean.  Se pronunţă şi se scrie . edificiu. e [ ie ]. ei [ iei ]. echitate. eşti [ ieşti ]. echipă.. erai [ ierai ]. echilibru.e” iniţial .ie” iniţial. efectiv etc.

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) . oarecum [uarekum].. superioară [superiuară]< (superior). mânioasă [mâniuasă]. surioară [suriuară]. oară [uară] (în prima oară [uară]).. studioasa [studiuasă]. oacheş [uak'eş]< (ochi).. sperioasă [speriuasă]. oarecând [uarekând]. 46 . copioasă [kopiuasă]. bunăoară [bunăuară]. graţioasă [graţiuasă]. oală [uaie]< (olar). linioară [liniuară]. glorioasă [gloriuasă]. oaste [uaste]< (ostaş). oarbă [uarbă]< (orb). Diftongul scris . oaie [uaie]< (oi). oase [uase]< (os). oa ” iniţial se pronunţă . roşioară [roşiuară]< (roşior). înfioară [înfiuară]< (înfior). aşchioară [aşk'iuară]. vioară [viuară]. vicioasă [vičiuasă]. ua ” : oablă [uablă]< (oblu). oa ” sau .. oarecine [uarečine]. orgolioasă [orgoliuasă]. farfurioară [farfuriuară]. junioară [juniuară]< (junior) mioară [miuară]< (mioriţă). serioasă [seriuasă]. oameni [uaneni]< (om).. sălcioară [sălčiuară]. deoarece [deuareče]. odinioară [odiniuară]. gălbioară [gălbiuară]< (gălbior). ua ” : căprioară [kăpriuară] < (căprior). victorioasă [viktoriuasă]. preţioasă [preţiuasă]. capricioasă [kapričiuasă]. sfioasă [sfiuasă]. oa ” în interiorul cuvintelor se pronunţă . soţioară [soţiuară]< (soţior).. ua ” (1)   Diftongul scris . oază [uază].

culoar. roagă. ghioagă. boare. respectuoasă [respektuasă sau respektoasă]. poartă. lavoar. coase. exploata. oa ” în interiorul multor cuvinte se păstrează în pronunţie : ( datorită alternanţei fonetice .. savoare.. lucioasă. voala . pavoaza. coafa. picioare. defectuoasă [defektuasă]. înnoadă. coajă. ochioasă.. fructuoasă [fruktuasă]. însoară. foaier. coadă. coafor...PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) .. desfăşoară.. fermoar. oa ” în interiorul cuvintelor devine şi se pronunţă hiatul . scoală. coace. poate. împresoară.o”) boală. virtuoasă [virtuasă] Diftongul scris . înoată. patinoar. coboară. maiestuoasă [maiestuasă]. roade. cioată. oa ” sau . soarbe. chioară. desfoaie. somptuoasă [somptuasă]. doar. aspectuoasă [aspektuasă]. tumultoasă [tumultuasă]. poantă. cioară. doare. impetuoasă [impetuasă]. ua ” (2)  Diftongul scris . ua ” : afectuoasă [afektuasă]. doarme. cunoaşte. coate. stoarce. croazieră.oa”/. toacă. omoară. sinuoasă [sinuasă]. curtoazie. coardă.  47 . (dar şi fără alternanţă fonetică) balansoar. poală. fumoar.

iască. cheia. gâgâia. droaia. odaia. trăia. iamb.. bâlbâia.ie”: [ a ] baia. iar. Stoian.ie”) se pronunţă şi se scrie la început de cuvânt : ia. sleia . joia. iad. întemeia. ianuarie. îndoia. văpaia. răpăia. iapă. 48  . iatagan. altuia. iaz. acesteia. îmbăia.. (Excepţie : pronumele personal .ea”)  . croia. claia. oaia. fâlfâia. mucegăia.  [ u ] aceluia. Ialomiţa..PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL . găzduia. făgăduia. iată. iacobin. ia ” (se pronunţă şi se scrie după o vocală (alta decât . acestuia. hârâia. iarăşi. Aglaia. Mamaia . bătaia. bănuia.. căreia. iaurt. iahnie. iatac. bâzâia. şovăia.  [ ă ] căia. Zoia . tăia. răţoia. femeia. mângâia.. iarmaroc. înnoia. învăpăia. ia ” (nu . poleia. mârâia . deraia. despuia. mormăia. înclăia. iaht. boia.  [ o ] altoia. faianţă. iacă. foia.  [ î ] bâjbâia. iadă. războia. ialomiţean. fâsâia. iarbă. cu / fără alternanţa . iasomie. roia. spoia. gâfâia. încleia. iarovizare. iarnă. cârâia.i”) . scânteia.  [ e ] aceleia. jefuia . iar. instruia. caiac. foaia. cheltuia. căruia.. ia ” (1) .. bâţâia. sforăia. ploaia. Iaşi .

. ia ” se pronunţă şi se scrie după ... aceiaşi (în opoziţie cu formele de feminin singular : aceea.. ia ” (2)         ..ie”: [ b ] abia. şi-a dus. fiară (fiare). ţi-a dat.. mi-a dat. ţiaminteşti. . [ f ] fiasco.. ia ” (se poate constitui între cuvinte conjuncte sau în sinereza altor cuvinte) : i-a dat. biată / biete. fiarbă / fierbe.. i-aştept. [ v ] viaţă / vieţi. . obială / obiele. piaţă / pieţe. [ p ] piatră / pietre. codri-aprinşi 49 . fiare / fier. .PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL .m”. aceeaşi) . dezmiardă / dezmierzi. [ m ] amiază / amiezi.b”. .f”. ia ” se pronunţă şi se scrie la sfârşitul formelor de masculin plural ale pronumelor şi adjectivelor pronominale demonstrative : aceia. şi-acolo. p”.v” cu / fără alternanţa ..

[mag'ar]) 50 . .gh” ... ia ” . când nu există forme alternante :     (dar chiar. [k'abur]. maghiar .. ia ” se pronunţă şi se scrie după . aici nu există diftongul . ia ”: [k'ar]. [g'aur]. ghiaur..NOTĂ LA PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL . chiabur.ch”..

fier / fiare. pieţe / piaţă. ie ” se pronunţă şi se scrie la începutul cuvintelor din fondul tradiţional cu / fără alternanţa . subiect. oaie. ieşire. ierarh. ie ” (se confundă cu hiatul . [ f ] fiere... ţi-e frig. văpaie. obiele / obială. vi-e foame. vieţi / viaţă. ieri. şuvoaie.ia”: [ b ] obiect... ploaie. mi-e cald. [ v ] vierme. viespe.. iesle. împiedica.. ie ” ) : biet // bielă .. ie ”           51 . [ m ] miercuri. droaie.. Aglaie. mierlă.. amiezi / amiază..i”) . odaie. foaie. ie ” (se poate constitui între două cuvinte conjuncte) : i-e sete. biete / biată. ni. iepe. i.. . [ p ] impiegat. ie ” (se pronunţă şi se scrie după .m”. fierbe / fiarbă. piedestal. . .. li-e somn . pietre / piatră. baie. ieftin. ia ” : ied. vi. viezure. . ierarhie. miere. ierbar.. . li) -e bine } . . ierbos.ia”: [ a ] apăraie.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL . iertare. iepure. iezer . obiecţie. p”.b”. ie ” se pronunţă şi se scrie după o vocală (alta decât . vierme // vietate. .f”. claie. dezmierzi / dezmiardă. ierburi... ni-e dor. bătaie. miere // premiere . butoaie. iernat.v” cu / fără alternanţa . { Reţine: mi (ţi. cu / fără alternanţa . ieşean.

( să îngraşe ) îngroaşă. înşală.. ş ” la sfârşitul unor pronume şi adverbe : însuşi. ( să îngroaşe ) . clujean. ruşine.i” după . blajină.. stejărel ( stejar ) . deşartă. 52 .. jecmăni. stejar. şir. înşişi. sfârşească.. ş ” sau .. aceeaşi.. deja..PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALELE .a” după . şindrilă.e”.ş” sau .e” după . jale. j ” în rădăcina cuvintelor : aşa. iarăşi.. jefui.. afişează. totuşi . jelanie. aşază. j ” în rădăcina cuvintelor: deşerta.. sprijin. Se pronunţă şi se scrie .i” DUPĂ CONSOANELE . jăratic ( jar ). . grijă. îngraşă. ş ” sau .. strămoşească .. . şiret .. ş ” sau ..i” după . jilţ. şedea. oblojeală.a”.j”    Se pronunţă şi se scrie . jălbar ( jalbă ). jilav. jimblă. jir. Fac excepţie unele cuvinte derivate: şăgalnic ( şagă ). şănţuleţ. jar. şarpe. j ” în rădăcina cuvintelor: maşină. şăluţ ( şal ). însăşi. Se pronunţă şi se scrie . jalbă. şănţişor ( şanţ ). şerpui. şes .. jeli. acelaşi. Fac excepţie desinenţele. jintiţă.    Se pronunţă şi se scrie . sufixele gramaticale şi lexicale : mătuşă. jivină. înşela. jelui . mojic. aranjează. şătrar ( şatră ) . plajă.. şa. tânjală . şase. şapte .

. ieşi. forjând. vrăji .-ând ” (nu -ind) la modul gerunziu.-ţ ”. îngrăşând. bandajând. cerşi.. încălzi. sclifosi. răguşi. Se pronunţă şi se scrie sufixul . după verbele de conjugarea a IV-a cu temă lexicală în . păzi. avantajând. greşi. . boţi. prăji. mânji. încurajând.. de găsit.-i ” (nu -î) la modul infinitiv. găsitor. înghiţi . îngroşând.-ş ” : angajând. trişând .-z ” : afurisi. de mirosit.-j ”. săvârşi. . ursi . ... Se pronunţă şi se scrie sufixul . defrişând. sfârşi . căptuşi.-ş ” : coji. necăji.. rotunji. buşi. afişând. îmbrăţişând. veşteji. urzi . furişând...-i ” (nu -î) în unele forme flexionare şi în unele derivate de la tema infinitivului : găsită. după verbele de conjugarea I cu temă lexicală în .-s ”. moleşi. după verbele de conjugarea a IV-a cu temă lexicală în . de obicei.-j ”. găsi.. protejând. Se pronunţă şi se scrie. desluşi. îngriji. şantajând . . sfriji..PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA SUFIXUL VERBELOR     Se pronunţă şi se scrie sufixul . menajând. păşi. linguşi. etajând. mirosi. părăsi. înfăşând. auzi. 53 .-i ” (nu -î) la modul infinitiv.. ameţi. aranjând. reproşând. slobozi. sufixul . neglijând. încreţi. mirositor .

zoomorf. el. coopera. asiduu. Se pronunţă şi se scrie . epizootie. promiscuu. needucat. zoofit. a înmii. ultraactiv . Se pronunţă şi se scrie . omagiile. a prii . scriind. tu (să) (nu) creezi. coordona. noocraţie . atenee.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE IDENTICE ÎN HIAT  Se pronunţă şi se scrie . contraamiral. aa ”: contraatac. clişee. reziduu. ea. preexistent . exerciţiile.. cooperativă. coordonator. concediile. a pustii. alee. uu ” (nu -u-) : ambiguu.. fiind.. zoologie. feerie. ştiind. zootoxină. continuu.. oo ” (nu -o-) : alcool. ele (să) (nu) creeze. Se pronunţă şi se scrie . discontinuu. contraargument. perpetuu. licee. zootehnie. coopta. Se pronunţă şi se scrie . paraarticular. a se sfii. ei. ee ” (nu e-ie) : feeric. viitor. idee. mediile. hârtiile. cenuşiile.. reeducat. ghişee. ştiinţă. eu (să) (nu) creez.     54 . ii ” (nu -i-) : fiinţă. cuviinţă. vacuum .

sărăcie. aeronautic. populaţie. chipie . aer. aeroclub. aeromotor. silnicie. hărnicie.ie”(scris . victorie. e”) : aed. aerisire.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (1) ae (după vocala . zodie . veşnicie. aerisi. bisturie. aeroplan. aerostat . poezie.i ” se pronunţă un diftong ascuns : . religie. primejdie. burlăcie. aerosoli. hazlie. sabie.. zădărnicie .a ” se pronunţă un diftong ascuns : . opinie. liliachie. aerodinamic. sălbăticie. aeromodel. aerian. mojicie. hârtie.ie”(scris . revoluţie. faeton. aeroport. repartiţie. aerogară. melodie. josnicie. situaţie. perie. medie.  55 . staţie. producţie.. dibăcie. maestru . grijulie. serie. e”) : albie. librărie. ucenicie. aerosoloterapie. aeropurtat... organizaţie.   ie (după vocala . istorie. vrednicie.. aerofar.. sidefie . prăpastie. aerofobie. protecţie. aeronavă. instituţie. trăinicie. aerob. relaţie. făţărnicie. aeroscop.

hârtia. funcţia. industria. mânia. discuţia. bărbia. media. paria. diferenţial. înfia. îmbia.  adiacent. chiria. gospodăria. opinia.ia”(scris . înfuria. farmacia. devia. diateză. caria. datoria. declaraţia. împrăştia. fotografia. inovaţia. comisia. iniţia. graţia. melodia. farfuria. apropia. educaţia. instituţia. istoria. linia. speria. construcţia.. elogia.  56 . concepţia. contraria. poezia Maria . drojdia. acompania. mlădia. domnia. librăria. studia.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (2) ia (după vocala . peria.. calomnia. sfâşia. familia. învia. cofetăria. oficia. agenţia. corabia.a”) : abrevia.  academia.i ” se pronunţă un diftong ascuns : .. întârzia. disocia. familial. zgâria . refugia. vestiar. atenţia.

. menuet. coeficient. statuetă.. coexista. continue.  57 .. duel. superflue . perpetue. Noe .e”) : accentuez.e”) : coechiper. siluetă. evacuez. influent. ue (după vocala . coerent.. coeziune. suedez.. ortoepie.ie”(scris . afluent. perpetuez. constituent. desuet. asidue. ortoepic. ingenue. poet. ambigue.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (3)  oe (după vocala . poezie. poem.ie”(scris . coexistenţă.u ” se pronunţă un diftong ascuns : .. duet. evoluez.o ” se pronunţă un diftong ascuns : .

lua. fructuos.  uo : afectuos. luă. închipui. mântui. respectuos. dezvălui. tumultuos. chiui. situa. somptuos. mistui. arcui. eşua.  58 . sui. restitui. perpetua. aghezmui. sinuos. zbengui . ui : ambiguă. dezavua. îngădui. substitui. atenua. bizui. perpetuă . alcătui. sudui. insinua. evacua. constitui. ingenuă. dilua. defectuos. nărui. trebui. retribui. hurui. extenua. preluă. tatua  uă.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (1) ua : accentua. efectua. birui. virtuos . dezlănţui. evalua. înghesui. fastuos. distribui. diminua. aspectuos. maestuos. fluctua. bântui. impetuos. insinuă. destitui. bubui.

pipăi. vâjâi. miorlăi. bâzâi. tiosulfat. violenţă. behăi. şovăi. ţopăi. pionier. riolit. gâgâi. răpăi. fâsâi. fiolă. lăfăi. sionist. târâi. plescăi. hiolă. orăcăi. zbârnâi . horcăi.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (2) io : biologie. zornăi. moţăi. gâfâi. pâlpâi. fâlfâi. diodă. zgâlţâi. hârâi. molfăi. ăi : bâjbâi. chiorăi. ghiocel. cârâi.  îi. scârţâi. mioriţă. chiot. ţârâi. pârâi. liofil. râcâi. ronţăi. mârâi.  59 . hămăi. niobiu. măcăi. grohăi. clefăi. bâlbâi. mormăi. dioptrie. zumzăi . chiţăi. sforăi. bâţâi. râgâi. pufăi.

catadicsi.  Se scrie ch + e.  Se scrie şi se pronunţă . văcsui. accident. consecvent. C ”       Se scrie c + i. i şi se pronunţă [ k' ] în cuvintele : chintal.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ DIFICULTĂŢI ALE CONSOANEI . orchestră. potrivit cu forma de origine şi tradiţia literară. cocserie. succint. accepta. capriciu.  Se scrie cs (nu x ) şi se rosteşte deci [ ks ]. ciment. ecvestru. ticsi . e (nu ţ ) şi se pronunţă [ č ] în cuvintele : aprecia. relicvă. chirurg.. 60 . viciu. occipital. micsandră. lucernă. occident. cocsifica. văcsuitor . rucsac. frecvent. i şi se pronunţă [ kč ] (deci literă dublă cu valori diferite) în cuvinte ca : accelera. secvenţă. succes. vacs. succesor. accent. cvintă. în cuvintele : cocs.. cancelarie. chirilic. cifră. elocvent. acces. acvilă. succesiv. îmbâcsi. cvadrat. sconcs. vaccin. succeda. cilindru. cv ” în cuvintele : acvariu. adecvat.  Se scrie cc + e. colocviu. civil.

dimprejur. dimpreună.. împuternicit. împreună. împacheta. împrejur.. împotrivă. împiedica. Istanbul . decembrie. triumf. bomfaier. dar şi amvon .. limfă... bombăni.. dar şi : amfibiu. îmbuna.. împerechea. amforă. m ” sau . . f ”/ . îmbolnăvi. fanfară. umfla. embargo. împricinat. Excepţii : avanpost. pamflet.. Canberra. input. nimfă. n ” se pronunţă şi se scrie în faţa consoanelor . timp. n ” ?  . dimpotrivă. convoi. bomboană. p ” : ambulanţă. m ” se pronunţă şi se scrie înainte de . avanpremieră. Zamfir . sâmbătă. după tradiţie şi origine : confort. Pamfile. b ”. îngâmfat. împodobi. . m” sau .. v ” din rădăcina cuvintelor.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE .  61 . infrastructură. împăca. îmblănit. limbă.

sciatică. după origine : spalier. sciţi. sceptic. scenă.. dar ştachetă. ştecăr. ştangă.... ştafetă... ş ” ? . ascensor.ci” : ascet.. . ştanţă. sciziune.. dar şpaclu.. sceptru. ştaif. stand. ştrand . s ” sau . ştampilă. scindat . 62 .. ş ”) se pronunţă şi se scrie înainte de . şpalt .ce”. scelerat. ş ” se pronunţă şi se scrie în faţa consoanelor . standard.  .PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE . s ” (nu . t ”/ . s ” sau . p ” din începutul cuvintelor.

despărţi.  63 . z ” ? (1) . fisiune. desface. chermesă. desinenţă. cvasitotalitate. sesiune. transplanta . s ” (nu . disident. z ”) se pronunţă şi se scrie în poziţie intervocalică : asista. finisa. premisă. exclusiv. disertaţie.   . esofag. descheia. z ”) se pronunţă şi se scrie în prefixe... deshuma. displăcea. distona. conclusiv. fisiona. cvasiunanim. răsturna. gresie.. înaintea consoanelor surde : descărca. discontinuu. resorbi. inclusiv. răscoace. transcarpatic. desţeleni . răsciti... episod. s ” sau . vasodilatator. vasodilataţie. s ” (nu .. decisiv. răsplăti. vernisaj .PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE . descentraliza. deshăma.

cazma. măslină. căzni. z ”) se pronunţă şi se scrie înaintea consoanelor .. decis / decizie .PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE ... sarcasm.... cizmă. 64 . izlaz.  . pleonasm.. s ” sau . dosnic (dos).. prismatic.. zmeu . l ”.. trăsni (şi derivatele).. bezmetic. z ”) se pronunţă şi se scrie în neologismele cu finalele . curios / curiozitate ..  . generos / generozitate . asmuţi. . fantasmagorie.. trosni (şi derivatele).. z ”) se pronunţă şi se scrie în cuvinte derivate din aceeaşi familie : concis / concizie . sesiza. marasm.sm” şi derivatele lor : fantasmă. caznă. lesne. izmă.  . m ”. snoavă. basma. . n ”. simbolism . cizmărie. s ” (nu . precis / precizie .. s ” (nu . . prismă. conclusiv / concluzie . z”) se pronunţă şi se scrie în cuvintele : casnic (casă). s ” sau . r ” : breaslă. z ” ? (2)      . corosiv / coroziune . s ” sau ..

răzgândi .z”. s ” ? . dezlipi. brizbiz . dezamăgi. năzbâtie. puzderie.. la fel neanalizabilele : dezmetici. dizgraţia. dezmierda . dezarticula. izgoni. mâzgă. dezechilibra. dezmoşteni.  În radicalul cuvintelor din fondul tradiţional : azvârli. dezgoli. brazdă. dezgheţa. dezumaniza. deznădăjdui. zgură. dezaproba. dezrobi. zvon.. răzbate. dezbate.. dezdoi. înaintea vocalelor şi a consoanelor sonore : dezacord. z ” nu . dezonora. dezminţi.. dejuca.  65 ...desluşi”.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE . dezmembra.j”): deszăpezi.. dezice. zdup. s ”) se pronunţă şi se scrie în prefixe şi în radical. deszăvorî. dezlâna. dezrădăcina. dejuga şi la cuvântul . dezlega. .  Excepţii (înaintea consoanelor sonore . zbor. z ” (nu . dar şi în neologismele : azbest. deznoda. dezlănţui. dezvinovăţi.

segmentul sintactic vânt bun! se pronunţă aproape ca agvatic. adică din cele două sunete (alăturate sau la mică distanţă). glazvand. ob'zeci. prima consoană se asurzeşte trecând în seria nesonantelor surde (cuvintele abces.ASIMILAREA    Asimilarea exprimă tendinţa de a evita două mişcări articulatorii deosebite. adegvat. segmentul sintactic un cuib sub streaşină se pronunţă apces. opţine. pronunţându-se aproximativ ca perechea ei sonoră (cuvintele acvatic. din păcate se pronunţă aproximativ îm barcă. vând bun). absent. subţire. Alt exemplu. 66 . unul dobândeşte caracteristici asemănătoare cu ale sunetului influent. prima consoană se sonorizează. De exemplu. apsent. segmentele sintactice în barcă. optzeci. fregvenţă. batjocură. glasvand. badjocură. un cuip sup streaşină). Alteori. adecvat. frecvenţă. obţine. supţire. dim păcate.

 În cuvintele fereastă. Grigore) se observă o disimilare regresivă (primul r este modificat în l. deosebindu-se de al doilea r). este expresia tendinţei de a suprima o mişcare ce se repetă. propiu.DISIMILAREA  Disimilarea implică schimbarea calităţii unui sunet sau căderea lui sub influenţa unui sunet identic sau asemănător. propriu. Gligore (corect: arbitru. recrut) disimilarea este totală: al doilea r este suprimat. colidor. în cuvintele albitru. recut (corect: fereastră. 67 .  De exemplu. coridor.

silaba -nu. lingurile. care constă în dispariţia unei vocale neaccentuate dintre două consoane sau a unei silabe neaccentuate din interiorul unui cuvânt.  Sincopa reduce corpul fonetic al cuvintelor. lingurle.e sincopată. în cuvintele chipurle. 68 . treburile) se observă dispariţia vocalei neaccentuate „i” dintre două consoane.  De exemplu. treburle (corect: chipurile.SINCOPA  Sincopa este o modificare fonetică condiţionată. iar în vorbirea familiară. în pronunţarea cuvântului dom'le.

. omoruri) organizată de către elemente şovine împotriva unei minorităţi naţionale. ] pufni [A respira cu zgomot suflând brusc şi cu putere aerul pe nări. A izbi cu violenţă. a displăcea totalmente. în laborator etc. a da buzna. întrebuinţat în bucătărie. plita electrică. făcând să producă zgomot. ] bufni [A bombăni supărat. ] postmeridian [De după-amiază. a pufăi. ] reşou [Aparat electric sau cu gaz. a trânti. A intra (undeva) pe neaşteptate şi cu repeziciune. ] (îmi) repugnă [A inspira repugnanţă.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (1)       pogrom [Acţiune duşmănoasă (însoţită de jafuri. a produce repulsie. din a doua jumătate a zilei. ] 69 . de încălzit.

]  solariu [Loc special amenajat unde se fac băi de soare. ]  solar [Care ţine de Soare. a lua în râs.]  reziduu [Rămăşiţă provenită în urma prelucrării chimice sau fizice a unui material brut. Petrecere care se organizează în această noapte. ] 70 . caraghios. în stare să stârnească râsul. Depunere solidă pe fundul sau pe pereţii unor recipiente în care se păs-trează lichide.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (2)  revelion [Noapte de Anul Nou. rizibil. ]  ridicol [Motiv care provoacă râsul. evidenţiind ridicolul. propriu Soarelui. ]  a ridiculiza [A face să apară ridicol. ]  rezidual [Care rămâne ca reziduu. Care provoacă râsul. aspect caraghios.

]  vehicul [Mijloc de transport. în care se păstrează haine şi lenjerie.] 71 . ]  şifonier [Dulap mare. care nu este gros. ]  a veşteji [A deveni veşted. care se deplasează pe o cale de comunicaţie. slujbă. a-şi pierde vlaga şi frăgezimea. ]  subţire [Care are o grosime mică. ]  service [Staţie de reparare a automobilelor sau a unor aparate. judiciar sau ştiinţific. ]  sesiune [Perioadă în care au loc şedinţele unui organ reprezentativ al puterii de stat.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (3)  serviciu [Muncă efectuată în timpul unei activităţi. Domeniu special de activitate. unde se iau în discuţie şi se rezolvă probleme importante. a se ofili.

făcut din carne tocată şi prăjit în grăsime. ] ţigară [Produs pentru fumat constând dintr-un sul de hârtie fină. umplut cu tutun mărunţit. gesturi sau ameninţări.). ] urticarie [Erupţie de natură alergică. piele. ] ultraj [Ofensă adusă unei persoane oficiale (aflate în exerciţiul funcţiunii) constând din vorbe. ] marşarier [Mers înapoi al automobilului. tăiată sau rămasă dintr-un material (ţesătură. ] chiftea [Preparat culinar de formă rotundă. care produc mâncărime. ] petic [Bucată ruptă.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (4)        72 pătrat [Patrulater cu toate laturile egale şi cu toate unghiurile drepte. dreptunghi echilateral. ] . sub formă de băşici roşii sau albe. hârtie etc.

care se aşază pe o mobilă. ]  impieta [A se amesteca în treburile altuia. de talie medie. ]  prozodie [Ramură a poeticii care se ocupă cu studiul tehnicii versificaţiei. lungă şi largă. ]  capot [Haină. lezându-i drepturile.] 73 . care se poartă în casă. cu blana maro-roşcată şi cu picioare foarte scurte. Câine din această rasă. care se hrăneşte în special cu şoareci de câmp. care prinde şoareci. şopârlar. halat.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (5)  şuter [Sportiv specializat în şuturi. ]  milieu [Obiect (de podoabă) din pânză (brodată) sau din dantelă. cu coadă lată şi cu penaj brun-închis. ]  şoricar [Pasăre sedentară răpitoare. Rasă de câini de talie mică. cu aripi mari.

A completa în scris sau verbal. ~ zahăr în ceai. Cei rămaşi dintr-o 74 mulţime (după ce a fost separată o parte). ]  molton [Ţesătură de bumbac (mai rar de lână) moale. flanelă. ]  desperare / disperare [Stare de apăsare sufletească cauzată de pierderea speranţei. Astă-seară. ] . ]  adăuga [A mai pune la ceea ce este. folosită pentru confecţionarea obiectelor de îmbrăcăminte. ]  deseară / diseară [Astăzi seara. fără noimă. deznădejde. ]  celălalt [Cel care urmează sau precedă. pufoasă şi călduroasă. anapoda. ]  alandala [În dezordine. folosit pentru a observa obiectele situate la distanţă.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (6)  binoclu [Instrument optic format din două lunete paralele. pe dos.

] 75 [Care complineşte. conjuraţie. ]  carbid [Carbură de calciu întrebuinţată la fabricarea acetilenei.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (7)  complementar complinitor. ]  caramelă [Bomboană făcută din caramel. prin care un grup de persoane unelteşte împotriva statului sau a unei persoane. care completează ceva. ]  calcifica / calcifia [A se întări prin depunere de calciu. ]  blacheu [Placă mică de metal. cu adaos de substanţe aromatice şi colorante. care se aplică pe vârful sau pe tocul încălţămintei pentru a le proteja de tocire. . (despre substanţe) A acumula carbonat de calciu. ]  complot [Proiect elaborat în secret. conspiraţie.

manifestată. săptămânal. credibil. orgolios. ] hebdomadar [Care apare o dată pe săptămână. ] . mai ales. infatuat.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (8)        76 cargobot [Navă maritimă pentru transportarea încărcăturilor la distanţe mari. ] vasoconstricţie [Stare patologică constând în îngustarea vaselor sangvine. ] vanitos [Care este plin de vanitate. trufaş. plauzibil. care trăieşte izolat sau în roiuri. având în partea posterioară a abdomenului un ac veninos. ] icter [Stare patologică constând în acumularea excesivă a fierii în sânge şi a depunerii ei în ţesuturi. ] viespe [Insectă asemănătoare cu albina. cargou. ] verosimil [Care pare a fi adevărat şi inspiră încredere. prin coloraţia galbenă a pielii.

] tirbuşon [Instrument casnic în formă de spirală de oţel. tăiat în şuviţe subţiri care se consumă fiert. ] tăiţei / tăieţei [Preparat alimentar din aluat nedospit. prevăzut cu un mâner. ] . care uneşte două continente sau un continent cu o peninsulă. ] şosetă [Ciorap scurt care ajunge până deasupra gleznei. Expunere în care se tratează o problemă în mod ştiinţific pe baza argumentelor şi datelor dobândite prin studiu. a defrauda.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (9)       77 istm [Fâşie îngustă de pământ dintre două mări sau golfuri. ] a delapida [A sustrage din avutul statului. folosit pentru a scoate dopurile de plută de la sticlele înfundate. ] disertaţie [Lucrare ştiinţifică susţinută public pentru obţinerea unui grad ştiinţific (de doctor în ştiinţe). teză.

a zăcămintelor minerale etc. de argint sau de sticlă. ]  lănţug [diminutiv de la . ]  filigran [Dantelă constând dintr-o reţea de fire de aur... * A tunde . autumnal. ] .lanţ"]  a expropria [A deposeda de produsele muncii şi de mijloacele de producţie.  pilug [Unealtă cu care se pisează în piuliţă.pilug" a tunde până la piele. ]  ferfeniţă [A (se) face sau a (se) rupe ~a (se) rupe în multe bucăţi. propriu toamnei. ]  excavator [Maşină autopropulsată folosită la săparea şi încărcarea solului.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (10)  tomnatic [Care ţine de toamnă. care se aplică pe un obiect în calitate de 78 ornament.

]  pedagogie [Ştiinţă care se ocupă cu studiul metodelor de instruire şi de educare a tinerei generaţii.graham"= pâine dietetică nesărată. emisă de către stat şi folosită ca mijloc de plată. ]  bancnotă [Hârtie de valoare cu acoperire în aur. casă. preparată din făină integrală.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (11)  graham [Pâine . bilet de bancă. ]  maiou [Articol de lenjerie care se îmbracă direct pe corp.. ] 79 . ]  casierie [Serviciu într-o întreprindere care efectuează încasările şi plăţile. acoperind partea superioară a acestuia. Încăpere unde îşi are sediul acest serviciu. ]  clovn [Actor de circ care evoluează pe arenă cu un program excentric şi amuzant.

după anumite reguli ascetice. (Ştiinţă care se ocupă cu studiul culturii şi civilizaţiei japoneze. Monedă de valoare neînsemnată. specializat în conducerea cailor la alergările de galop şi de obstacole. A nu avea nici ~ (frântă sau chioară) a fi fără nici un ban. fig. fig.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (12) laitmotiv [Motiv muzical care caracterizează un personaj sau o situaţie şi care se reia când apare în scenă personajul sau situaţia dată. ]  jocheu [Călăreţ profesionist. ]  japanolog [Specialist în japanologie. a nu avea nici un ban. Idee principală asupra căreia se insistă în repetate rânduri (într-o operă ştiinţifică sau artistică).)]  lăscaie [Monedă de aramă cu valoarea egală cu o jumătate de para. Fragment sau motiv repetat într-o operă muzicală. călugări sau călugăriţe. ]  mănăstire / mânăstire [Aşezământ religios în care trăiesc. ] 80  .

Monedă de valoare neînsemnată. Idee principală asupra căreia se insistă în repetate rânduri (într-o operă ştiinţifică sau artistică). Fragment sau motiv repetat într-o operă muzicală. A nu avea nici ~ (frântă sau chioară) a fi fără nici un ban. ]  japanolog [Specialist în japanologie. ]  mănăstire / mânăstire [Aşezământ religios în care trăiesc. specializat în conducerea cailor la alergările de galop şi de obstacole.)]  lăscaie [Monedă de aramă cu valoarea egală cu o jumătate de para. după anumite reguli ascetice. a nu avea nici un ban.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13) laitmotiv [Motiv muzical care caracterizează un personaj sau o situaţie şi care se reia când apare în scenă personajul sau situaţia dată. ]  jocheu [Călăreţ profesionist. (Ştiinţă care se ocupă cu studiul culturii şi civilizaţiei japoneze. fig. ] 81  . călugări sau călugăriţe. fig.

]  patinoar [Teren acoperit cu gheaţă pe care se patinează. cununie. ]  pirostrie [Obiect de uz casnic. * A se lăsa (sau a şedea) în ~i a se aşeza cu genunchii îndoiţi şi sprijinindu-se de pământ numai pe picioare. ]  pasămite [După cât se pare. pesemne.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13)  obstetrică [Ramură a medicinii care se ocupă cu fiziologia şi patologia sarcinii şi a naşterii. fixată pe trei picioare. probabil. făcut din legume (mai ales cartofi) sau din fructe zdrobite. ]  asambla [A reuni formând un sistem tehnic. ]  piure [Preparat culinar în formă de pastă. format dintr-o ramă metalică (rotundă sau triunghiulară). Coroană care se aşază pe capul mirilor în timpul slujbei oficiate cu prilejul căsătoriei. ] 82 . folosită ca suport pentru un vas pus la foc deschis. biseric.

ofensator. Ofensă gravă. ] jurisconsult [Specialist în drept care dă consultaţii juridice. sfruntare. a muri. ocară. Mustrare umilitoare. a deceda. a se sfârşi. ] injurie [Vorbă sau faptă care lezează demnitatea sau reputaţia cuiva. ] a sucomba [A suferi o înfrângere într-o luptă. a se stinge din viaţă. ] 83 .FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (14)        delincvent [Persoană care a comis un delict. ] ingurgita [A face să treacă din gură în stomac. a răposa. ] batjocură [Atitudine obraznică şi dispreţuitoare. ] jignitor [Care este în stare să rănească demnitatea cuiva. Jurist angajat de o instituţie pentru a o susţine în faţa justiţiei. insultă. bătaie de joc. A înceta de a mai trăi. a înghiţi. afront. ofensă. adusă cuiva în public. insultător. infractor.

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (15)        delincvent [Persoană care a comis un delict. adusă cuiva în public. Mustrare umilitoare. ] batjocură [Atitudine obraznică şi dispreţuitoare. a înghiţi. ] a sucomba [A suferi o înfrângere într-o luptă. a deceda. a muri. insultător. afront. ] jurisconsult [Specialist în drept care dă consultaţii juridice. ofensă. A înceta de a mai trăi. bătaie de joc. Jurist angajat de o instituţie pentru a o susţine în faţa justiţiei. insultă. ] injurie [Vorbă sau faptă care lezează demnitatea sau reputaţia cuiva. ] 84 . ofensator. infractor.Ofensă gravă. ] jignitor [Care este în stare să rănească demnitatea cuiva. a se stinge din viaţă. a se sfârşi. ocară. sfruntare. a răposa. ] ingurgita [A face să treacă din gură în stomac.

 nr. 1111 Tel.DESPRE LECŢIILE CUPRINZÂND NOŢIUNI DE FONETICĂ Concept original şi realizare: Numai pentru UZ INTERN la ŞCOALA CU CLASELE I-VIII  Vişeu de Jos ~ Jud. 0262-368013 sau 0262-355555 E-mail: ihapca2002@yahoo. MARAMUREŞ str.com 85 Adaptarea > Prof. Principală. IOAN HAPCA .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful