P. 1
0notiuni_de_fonetica

0notiuni_de_fonetica

|Views: 5,857|Likes:
Published by Mihaela Balan

More info:

Published by: Mihaela Balan on Dec 06, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/23/2013

pdf

text

original

 Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui.  Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură.

  (Romani 12:7) 

STUDIEREA ŞI APROFUNDAREA DIVERSELOR ASPECTE ŞI PROBLEME ALE NOŢIUNILOR DE FONETICĂ A LIMBII ROMÂNE Lecţii recapitulative pentru elevii din clasele V - XII

1

Prof. IOAN HAPCA

DEFINIŢIA FONETICII
FONETICA este o ramură a lingvisticii care studiază producerea, transmiterea, audiţia şi evoluţia sunetelor limbajului articulat. LINGVISTICA este ştiinţa care studiază limba şi legile ei de dezvoltare.

2

DENUMIREA NOŢIUNILOR DE FONETICĂ
s i l a b a, a c c e n t u l ş i i n t o n a ţ i a  v o c a l a, h i a t u l ş i d u b l e t u l  s e m i v o c a l a, d i f t o n g u l ş i t r i f t o n g u l  c o n s o a n a, ,, i ” s c u r t ş i a l f a b e t u l  a l t e r n a n ţ a f o n e t i c ă,  transcrierea fonetică  şi pronunţarea ortoepică  a s i m i l a r e a, d i s i m i l a r e a ş i s i n c o p a  c u v i n t e p r o b l e m a t i c e în e x p r i m a r e

3

ALCĂTUIREA SILABEI
CONŢINE OBLIGATORIU O VOCALĂ   O VOCALĂ CU SAU FĂRĂ ALTE SUNETE DINTR-UN CUVÂNT : inimioară = i -ni - mioa - ră ;   DOUĂ CUVINTE SCURTE ROSTITE ÎMPREUNĂ : nu-mi dă, mi-l dă, ţi-o duc, să-ţi duc, dămi, fă-ţi ;   UN CUVÂNT SCURT + UN FRAGMENT INIŢIAL : mi-arată, ne-aduce, m-alintă, ţi-apucă, şi-apoi ;   UN FRAGMENT FINAL + UN CUVÂNT SCURT :  a dus-o, ducă-mi, într-o, dintr-o, printr-un, dintr-un ;   UN FRAGMENT FINAL + UN FRAGMENT 4INIŢIAL : într-adevăr, floare-albastră, spune-acum ;

a-l = (prepoziţie + pronume personal) // al = (articol posesiv) . otavă (substantiv) // o ştire. nai (substantiv) // n-ai (adverb + verb) . verb auxiliar) . oarecum // oare cum ? . care pot fi prevenite numai prin însuşirea temeinică a cunoştinţelor de gramatică. interjecţie.ALCĂTUIREA SILABEI ŞI OMOFONIA Omofonia este un fenomen fonetic care constă în rostirea identică a două structuri grafice diferite. . alegeţi (voi) // alege-ţi (tu) . a-i = (prepoziţie + pronume personal) ai = (articol.           5 altădată (adverb = odinioară) // altă dată (adjectiv + substantiv) . ai da // a-i da . demers (substantiv) // de mers (verb la supin) oştire. altfel (adverb = altminteri) // alt fel (adjectiv + substantiv) . ca şters // c-a şters etc. o tavă (articol + substantiv) . substantiv. aţi pregăti // a-ţi pregăti . a-ţi = (prepoziţia infinitivului + pronume) // aţi = (verb auxiliar) . oarecare // oare care ? . oarecând // oare când ? . Acest fenomen favorizează comiterea celor mai frecvente greşeli de ortografie. a-şi = (prepoziţie + pronume reflexiv) // aşi = (substantiv) .

situaţie care creează dificultăţi în ortografiere deoarece al doilea i. iu. mâine.  Cea mai „instabilă" dintre acestea este „i” care îşi pierde calitatea de vocală. mei. iar. când este combinată cu oricare dintre celelalte vocale. i. î.VOCALE ŞI SEMIVOCALE  Vocalele (emise prin vibraţia clară a coardelor vocale): a. (â). ăi. ui.  (continuare în pagina următoare) 6 . ied. devenind semivocală. cui. este mai greu de sesizat şi de aceea este omis în scris. măi. iute. o. ei. u. îi. şi chiar în combinaţie cu ea însăşi. ca în cuvântul vii. ia. iod. dintre care ultimele patru pot deveni semivocale dacă sunt rostite împreună cu o altă vocală. io. fiind semivocală şi rostindu-se asemănător cu primul. doi. e. ca în cuvintele: rai. ă. indiferent de poziţia faţă de ele: ai. oi. ie.

ştiu. dau.  Pentru sesizarea deosebirii dintre vocale şi semivocale. uă. rouă. eo. o. eu.  Vocala „e” devine semivocală numai în combinaţie cu „a” şi „o” şi numai antepusă acestora: ea. ou. iu. seu. au. ău. zău. i. nou. iar vocala „o” îşi pierde această calitate numai când este antepusă vocalei „a”: oa. ca în cuvintele: ziua. 7  (continuare . ca în cuvintele: rea şi vreo.VOCALE ŞI SEMIVOCALE din pagina precedentă)  Urmează „u” care. îu. molâu. cel mai simplu este să se compare rostirea fiecăreia dintre vocalele: e. ca în cuvântul: doar. u mai întâi singure. poate apărea în destul de multe combinaţii: ua. apoi împreună cu vocala „a”. în calitate de semivocală.

me .e .fă . { V — V } : po .l)V } : ne . sea .e . 2) NOTĂ 8 .te . { V — C(r.ia . jo . C = consoană         { V — CV }: toa . { VCC — CV } : jert .na .ra . { S — CV } : doi .tor . 1) NOTĂ { VC — CCV } : pen .flă .ri .ne . a . for . cin .uă .zi .e . a .gre . sculp .u .ÎN SILABE (reguli şi exemple) V = vocală . S = semivocală .tru .ste .tă . { V — S } : plo . { VC — CV } : şap . mâi .

pehlivan = pe . izlaz = iz .În funcţie de punctaj. : abrutiza = a . cadavru = ca . ncs.plas . cupru = cu . p.ta .tă . dovleac = do .cru .. tex-til [tek-stil] . aflu = a .la . c. h. sculptorii astmatici şi delincvenţi vânează lincşii cei somptuoşi din ţinutul arctic şi aduc jertfă pentru redempţiune ( izbăvire ) un sendvici.. codru = co .. buclă = bu .di . agrar = a . e-xa-men [eg-za-men] . işlic = iş .pru .bru . acru = a .vru . rtf.lic 2) Despărţirea se face numai după a doua consoană în grupurile : ltp. iar celelalte consoane nu sunt atrase : gârlă = gâr . patru = pa .vleac.flu . atlet = a .glin .ti .da .blu . t. izraelit = iz . ncv. omletă = om .dă . d. mpţ.hli .lă . g. v.mă . mpt.tlet . ex-tra-fin [ek-stra-fin]. 9 . ncţ. oglindă = o .fro . vâslă = vâs . adică mascând modul real de silabisire : a-xă [ak-să] .lit . nct. islamism = is .e . l ” atrage numai consoanele : b. r ” sau .grar .le .van . x ” înainte de litere care notează consoane se desparte ca şi cum ar reprezenta un singur sunet.NOTĂ LA DESPĂRŢIREA CUVINTELOR ÎN SILABE 1) A doua consoană .” 3) Litera .za .tru .lă .ra .dru . stm : . cataplasmă = ca ta . f. împotriva silabisirii normale. Afrodita = A . cablu = ca . rct. ndv..mism .clă .laz .

toi.fel .  dinapoi = din .  dreptunghic = drept .per .am .ghic  untdelemn = unt .  portaltoi = port .de .al .a .spre .un .un .  altundeva = alt .ze .lemn  astfel = ast .va.poi  paisprezece = pai .  voltamper = volt .spre .DESPĂRŢIREA CUVINTELOR COMPUSE ÎN SILABE despre = de .de .ce 10  .

şor :  savantlâc = sa . .fa .  dezarmat = dez .lâc .dec .DESPĂRŢIREA CUVINTELOR DERIVATE ÎN SILABE { derivate cu prefixe } : inegal = in .mat  inadecvat = in .ar .nic.  târgşor = târg .şor . .a .e .vant .li .  sublinia = sub .a .  vârstnic = vârst .vat  { derivate cu sufixele }: .nic .lâc.bet . 11  .  analfabet = an .gal .al .ni .

12 .. ASIROM nu ASI-ROM etc.  4) substantivele proprii. nehot.e. Floarea nu Floa-rea etc.. Dra-gomir nu Drago-mir. etc..  3) numeralele ordinale notate prin cifre romane şi arabe: al XX-lea.  2) abrevierile unor formule curente: a. Emi-nescu nu Emines-cu. neacc. ROMSILVA nu ROM-SIL-VA.. ş. când se termină în silabe ce au valoarea unor cuvinte monosilabice cu un anumit sens: Sadoveanu nu Sadovea-nu.m. etc. interj. neart..n..c. Cornea nu Cor-nea. al 8-lea.d. î.a.INTERZICERA DESPĂRŢIRII ÎN SILABE LA SFÂRŞIT DE RÂND Nu se despart în rânduri diferite:  1) cuvintele compuse din abrevieri literale: UNESCO nu UNES-CO.

{ — _|_ — — — } : (ANTEANTEPENULTIMA) atitudinile. lingură . obraznic. haos. macara. antic. maleabil. 13  . valurile. fenomen. matur. { — _|_ — — } : (ANTEPENULTIMA) atitudine. inaptitudine. civilizaţie. măsea. ilustru. autor. duşman. eroare. juxtapunere. castan. îndărătnică. justificare. macaragiu. sever . gratitudine. înclinare. lacună. (a 5-a)  Accentul unui cuvânt plurisilabic pune în evidenţă o silabă printr-o pronunţare mai intensă. vânturile . nouăsprezece. barbar. caracter. (a patra de la sfârşit)        — _|_ — — — — } : douăsprezece. elastică. fabulă. bine. bolnav. basma. (al) nouăsprezecelea . lapoviţă. dicţionar. ficţiune. diferenţă.ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR  { — _|_ } : (ULTIMA) adevăr. batjocură. codru. { — _|_ — } : (PENULTIMA) albastru. păsărele. aviator. deschidere. neastâmpăr. doctoriţă. literele. garanţie. Silaba accentuată este în contrast cu silabele neaccentuate.

PICIORUL METRIC ŞI RITMUL PICIORUL METRIC ŞI RITMUL  troheul ( _|_ -._|_ ) = ritm iambic.-. dactil ( _|_ -.) = ritm dactilic.ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR. amfibrah ( -. anapest ( -._|_ --) = ritm amfibrahic. 14 . iamb ( -.-.) = ritm trohaic._|_ ) = ritm anapestic.

comis . ară . nota . copii . scânteia. suportă. O fată veselă spală o veselă murdară. cotă. adună . dotă. fugi. strică . veseli . voi.stropii. pustii. dură. dură . companie. clasă. boi. împrăştie . mură. torturi . urmă . masă . dată. urmări . ieşi . suflă. veselă . căi. sări. scumpi. haină . măsură . companie . suflecă . nota. urmări. continuă.ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR ŞI OMOGRAFELE Omografele sunt cuvintele care coincid grafic. comis . perpetuă . strică. clasă .perpetuă. reclamă. strigă. mări.)  ácele. boi . dar se accentuează diferit (EXEMPLE: Acele se folosesc la cusut. strigă . dotă . căi . mârâi. mură . urmă. scânteia . 15  . muri . vesélă . roşi. tremură . veseli. suflecă. umbrele. cântă . masă. sări . véselă. călătorii . copii. modele. dezvoltă. ieşi. haină. dată. reclamă . dar acele fete nu pot coase. mârâi . scutură . suflă . birui. mânji . snopii . continuă . duduie. modele . torturi. voi. fugi . suportă . mări . muri. repede . bară. călătorii. dezvoltă . duduie . acéle. cotă . umbrele . împrăştie. pustii . snopii. manevra. roşi . stropii . adună. cuminţi. repede. cuminţi . ară. birui . = scumpi . mânji. veselă. măsură. manevra . tremură. scutură. bară . cântă.

interogativ ) — Ai spus ceva ? — Nai auzit nimic ? Enunţiativă — Neutră ( ton descendent. constant. Eminescu) 16 . Segmentelor incidente ( ton mai jos decât al enunţului constant.( modulaţia vocii în timpul rostirii cuvintelor )   INTONAŢIA    Apelativ — Imperativă ( ton apelativ pentru vocativ şi ton poruncitor sau rugător pentru imperativ ) : — Elevo. uneori. — Totuşi.O ! te admir. cu prelungirea ultimei vocale ) : — Ce frumos e versul acesta ! .De-oi muri — îşi zice-n sine — al meu nume o să-l poarte / Secolii din gură-n gură …(M. progenitură de origine romană !” (M. Eminescu). deseori. Exclamativă ( ton constant.. am impresia că nu suntem înţeleşi cum trebuie. neutru ) : . neutru ): — Toţi înţeleg ce-ai spus.. intră în clasă ! Interogativă ( ton ascendent.

g'  4 semivocale : e. [ avěaĭ ] [ dŏar ] [ grâǔ ])  1 . cireşi. r. plopi ori brazi . i. din care :  7 v o c a l e : a. o. d. ğ. aceşti fraţi duc pomi. u . v.  22 consoane: m. t. l.  17 . p. z.. n. f. u . k'. carpeni. (Aveai doar grâu . i. e. o. j. s. i ” scurt (nesilabic) : Pe dealuri. â. ă. g. ţ. c.SUNETELE LIMBII ROMÂNE 34 total sunete specifice limbii române. ş. č. h. b.

) la primii termeni ai unor cuvinte compuse cu ori şi câţi : oricare (3 sil. spălaşi (2 sil.). verzi (1 sil. să-mi (1 sil.). însumi (2 sil. îţi (1 sil. uneori (3 sil.).). oriunde (3 sil.). precum şi în conjuncţia ori (1 sil. tari (1 sil.). coji (1 sil. să-şi (1 sil. să-ţi (1 sil.).).). oricine (3 sil. nimeni (2 sil. (să) spălaţi (2 sil. (şi) de genitiv-dativ singular a unor substantive şi adjective de felul : elevi (2 sil.) . aceşti (2 sil. pentru feminine.). oricât (2 sil. corturi (2 sil.). la finala unor adverbe ca : asemeni (3 sil.). i ” scurt (nesilabic)      18 la forma nearticulată de plural sau.) .).. oricând (2 sil. buni (1 sil. îşi (1 sil. a unor moduri şi timpuri de felul : (să) rupi (1 sil.) . orice (2 sil.). acelaşi (3 sil.)..). şi pl.). paşi (1 sil.).).).). la persoana a II-a sg. . totuşi (2 sil. oricum (2 sil. rupseşi (2 sil.).). uşi (1 sil.). astăzi (2 sil. adeseori (4 sil. câţiva (2 sil.).) .).).).).). însuţi (2 sil. cărţi (1 sil. (să) speli (1 sil.).).). alţi (1 sil.). iarăşi (2 sil.). în forme ale unor pronume sau adjective pronominale ca : îmi (1 sil. (să) rupeţi (2 sil.). câţi (1 sil. deunăzi (3 sil.). albi (1 sil.). însuşi (2 sil.). cruzi (1 sil.) .).) .

č. t. /sk/ — scor . n. . g'. k'. /sp/ — sport .CLASIFICAREA CONSOANELOR  10 CONSOANE SURDE : c. l. d. j. m. f. iar cele sonore sunt excluse : /kt/ — act . /ft/ — ofta . g.  12 CONSOANE SONORE : b. ş. /şt/ — eşti . h. /sk'/ — schi . ğ. p. r. /ht/ — ahtiat . ţ . z . /st/ — stuf .  NOTĂ 19 : Înainte de consoane surde se pronunţă numai consoane surde. s. /st/ — este . /sf/ — sfat. /sč/ — scenă . v. /pt/ — opt .

ss ” (fortissimo).. Doi scriu trei poezii numai ziua. .uu ” (vacuum). (Poezia ideală e ambiguă în idee.cc ” (accent).rr ” (intrregional).. DIFTONGUL. (larghetto) . .. .)  Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală şi o semivocală alăturate.. rostite într-o singură silabă.aa” (contraatac).HIATUL. (loess). . TRIFTONGUL şi DUBLETUL (definiţii şi exemple) Hiatul este grupul de sunete format din două vocale alăturate rostite consecutiv în silabe diferite.. .  Dublete în neologisme . rostite într-o silabă.. . (pianissimo). gauşi)... ..tt ” (kilowatt).ll” 20 (allegro) .)  Dubletul este grupul de două litere identice alăturate într-un cuvânt : . (Vreau să iau ce tu voiai să iei când priveai printre pleoape o leoaică c-o aripioară..  Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală şi două semivocale alăturate. (gauss. ..ii ”(fiinţă)..ee” (licee).oo” (alcool). mass-media) . . .zz” (mezzo-soprană)  . pl. nn ” (înnorat).

uo. oo. [i = î] ou. ao.HIATURI ŞI DIFTONGI aa. ai. ue. ua. ee. uu. ie. ia. 21 ae. iu. ei. au. oi. ii. ui. eo. oe. oa. [a = ă] eu. ea. io. .

o-u. scuar. real. o-e. noutate. e-o. u-u.  Hiatul dispare dacă între cele două vocale se intercalează o semivocală. ziar. suiş. o-i. u-o. o-o. dar destul de frecvent în vorbirea neîngrijită mai ales când a doua vocală a hiatului este e : aier. feieric. î-i. aur. ă-i. feeric. mârâit. u-e. repetată: a-a. diurnă.HIAT DIN VOCALE DIFERITE SAU DIN ACEEAŞI VOCALĂ  Hiatul poate fi format din vocale diferite: a-e. fior. i-o. alcool. faină. vacuum. vie. i-i. leit. haos. e-e. duet. căuş. i-u. boa. neuron. â-a. e-a. doime. ca în cuvintele: supraaglomerat. fapt inadmisibil în scriere. e-i. poieziie şi altele). o-a. ca în cuvintele: aer. e-u. a-u. u-i. 22 . a-o. i-e. neon. a-i. u-a. fluor. poet. naiv. viitor. i-a. sau din aceeaşi vocală.

soare. iu. pui. îu.DIFTONGII ASCENDENŢI ŞI DIFTONGII DESCENDENŢI Diftongii sunt formaţi dintr-o vocală şi o semivocală. ii. căi. ei. io. iepure. iubi. rouă. ia. ăi. iarbă.) . (ai. oa. au. ou. tău. cutii. meu. noroi. (ea. august. tei. fiu. căpătâi. îi.  Diftongii ascendenţi sunt formaţi dintr-o semivocală + vocală /SV/: seară. uă)  Diftongii descendenţi sunt formaţi dintr-o vocală + semivocală /VS/: mai. steaua. ie. eu. iolă. 23 oi. ua. râu. tablou. ui. eo. ii. ău.

 iai .  eai .  eoa .TRIFTONGI iau .  24 [ să iau ] [ tu voiai ] [ să iei ] [ aripioară ] [ vreau ] [ priveai ] [ leoaică ] [ pleoape ] .  ioa .  eau .  oai .  iei .

„ioa) sau semivocală + vocală + semivocală /SVS/ (priveai. eoa. vreau. 25 . iai. lupoaică. oai. vuiau. iei.STRUCTURA TRIFTONGILOR  Triftongii sunt formaţi dintr-o vocală şi două semivocale. eau. biruiai. iei). iau. inimioară. având structura: semivocală + semivocală + vocală /SSV/ (leoarcă. (eai.

vegheau nu sunt triftongi. g' nu există diftongi sau triftongi care să înceapă cu semivocalele e. k'.NOTĂ LA În DIFTONGI ŞI TRIFTONGI cuvintele care conţin consoanele č. geam. În cuvinte ca ziceau. vegheau sunt diftongi. Deci. gheaţă. ğ. iar în cuvinte ca ziceau. i. chiar. în ceas. 26 . maghiar. ghiaur nu sunt diftongi.

duoden. reziduu) . a se boi // doi. alcool. aur // sau.CUVINTE CU VOCALE ÎN HIAT ŞI DIFTONGI  contraatac. tain // taină. unguent. influenţă. făină // dăinui. coerent. fiinţă // fiică. noul // nou . biolog // iod.  real // deal. muzeul // muzeu . fiul // fiu.  coagula // poate. acordeon // vreo.  istoria // piatră. atuuri // luă // rouă. păun // flăcău . poet. istorie // trebuie. creez. zoologie. altruist // cui. (hiat la: ambiguu. teină // neicuţă. a vâjâi // câine . aeroport. naos.  a lua // ziua. 27 .

r.. T = .. J = .ics”.. t.ă”. â. p.. l.şe”.me”. n. ş.de”. . ţ.i”..ze” 28  a. i... B = .te”. N = .. y.ghe”.ve”. S = .ne”. H = ..î din a”. X = . U = . f.o”. d..ce”... Î = . P = . b.pe”..re”..be”.se”. K = .. Ş = . Ţ = ..ca”.. I = .ALFABETUL LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere rostite tradiţional) A = .  u. î.. R = .. ă. w. Ă = . s. M = . v... Q = .ve”.î”. E = . V = ... D = .je”  k.chiu”.. x. c. h. F = ..  q..a”. L = . G = . Z = . j. g. W = . C = .i grec”. O = .ţe”. Y = .ha”.u”. m.le”. o.....e”. Â = .. z.  e.fe”.

ü : Zürich. C. fizice.NOTĂ LA ALFABETUL LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere) În simboluri matematice. 29 . Röntgen. neadaptate ortografic. W. În scrierea cuvintelor străine. de exemplu. literele au denumirea stabilită de limbajul ştiinţei respective . de exemplu : ä : G. se folosesc litere pe care alfabetul limbii române nu le are . händelian . München etc. chimice etc. ö : Köln. röntgenoterapie . Fr. Händel. m şi n se citesc em şi en.

coborî. întoarcere. îmi. îţi. îşi…  . î ” se scrie în cuvântul compus şi cu prefix sau prefixoid :bineînţeles.SCRIEREA CORECTĂ A LITERELOR . î ” se scrie la începutul cuvântului : înscriere. pârî.. autoînchidere. reîntors.. multiîncercat. lucrând... dânsul fântână.. reîncepe. â ”  . pseudoînchidere…  . î ” ŞI . neînsemnat. macroîncăpere. sfânt. î ” se scrie la sfârşitului cuvântului : amărî. pogorî. hotărî. vânt… 30 . îi. preîntâmpinare. vârî …  . subînţeles. doborî. împărat. îl. â ” se scrie în interiorul cuvântului : cântec.. urî. pământ.

cu ajutorul cărora se marchează diferenţa dintre formele gramaticale sau dintre derivate şi cuvântul de bază.ALTERNANŢA FONETICĂ (schimbarea regulată a unui sunet în rădăcina sau tema cuvântului)  Alternanţele fonetice sunt schimbări ale sunetelor unui cuvânt sau ale sunetelor din cuvintele aceleiaşi familii de cuvinte. bancă / bănci . la persoane : pot / poţi . 31 . soare / sori . la gen : negru / neagră . seară / seri . la moduri : fac (indicativ) / făcut (participiu). la caz : NA toţi / DG tuturor .  Diferenţele se pot referi la număr: carte / cărţi .

dor // durea .ALTERNANŢE VOCALICE a — e : fată // fete . mare // mări . aerian // aerieni . sanie // sănii . văr // veri . tânăr // tineri . agaţă // agăţ . supăr // superi . vândut // vindem. mort // muritor . pată // pete . â — i : cuvânt // cuvinte .  ă — e : măr // meri .  32 . sare // săruri . a — ă : cană // căni . noră // nurori .  o — u : soră // surori . păr // peri . masă // mese . tânăr // tineri . şadă // şezi .

plec // pleacă . boală // boli  ău — ai sau âu — ai : ferăstrău // ferăstraie . măsea // măsele  o — oa sau oa — o : os // oase . piatră // pietre . măreţ // măreaţă . ied // iadă  33 . şcoală // şcoli . mor // moare .ALTERNANŢE CU DIFTONGI e — ea sau ea — e : creţ // creaţă . iapă // iepe . pârâu // pâraie  ia — ie sau ie — ia : băiat // băieţi . ros // roase . iarnă // ierni .

cos // coşi . caut // cauţi . bas // başi . 34 . solid // solizi . aud // auzi . gras // graşi . treaz // treji . t — ţ : cumnat // cumnaţi . z — j : obraz // obraji . s — ş : as // aşi . molid // molizi . grumaz // grumaji . văd // vezi . ras // raşi . frate // fraţi .ALTERNANŢE CONSONANTICE SIMPLE d — z : brad // brazi . lat // laţi .

numesc // numeşti . albastru // albaştri .  st — şt : basist // basişti . ciobănesc // ciobăneşti . pişcă // pişti . maşinist // maşinişti . degust // deguşti .ALTERNANŢE CONSONANTICE COMPUSE sc — şt : bască // băşti . mişcă // mişti .  şc — şt : morişcă // morişti . str — ştr : maistru // maiştri . 35  . puşcă // puşti .

stoca // stochez . naviga // navighez. sparg // sparge // spargi . i : larg // largheţe . lung // lungi .  g — g + e.  g — gh + e.ALTERNANŢE CONSONANTICE SIMPLE ŞI COMPUSE c — c + e. 36 . i : fulg // fulgi . urc // urce // urci  c — ch + e. parca // parchez . i : amic // amice // amici .  x — şc : sfinx // sfincşi . pică // să pice // pici . şterg // şterge // ştergi . fix // ficşi . ortodox // ortodocşi . i : bloca // blochez .

TRANSCRIEREA FONETICĂ 1
[ v ] transcrie pe v şi / sau w ;  [ i ] transcrie pe i şi / sau y ;  [ č ] transcrie pe c + e, i ;  [ k' ] transcrie pe ch + e, i ;  [ĕ, ĭ, ŏ, ǔ] transcriu semivocalele.

37

TRANSCRIEREA FONETICĂ 2
[

k ] transcrie pe c, k şi qu [ ks şi gz ] transcriu pe x [ ğ ] transcrie pe g + e, i [g' ] transcrie pe gh + e, i [ ī ] transcrie pe ,, i ” scurt
38

NOTĂ LA TRANSCRIEREA FONETICĂ
Programul

„PowerPoint” nu permite transcrierea fonetică, corectă şi tradiţională, a semnelor distincte, de aceea, folosim alte semne: [ĕ, ĭ, ŏ, ǔ] transcriu semivocalele [ ī ] transcrie pe ,, i " scurt.
39

CUVINTE TRANSCRISE FONETIC
văcar [ văkar ], vacanţă [ vakanţă ], Weber [ nume propriu, se pronunţă : vebăr ], kilowatt [k'ilovat ], quasar [kuasar ] Quito [nume propriu, se pronunţă : k'ito ], kaliu [ kalĭu ] Irinuca [ irinuka ], yoga [ĭoga ], yankeu [ĭank'eǔ ], complex [ kompleks ], Alexandra [ aleksandra ] pix [ piks ], prefix [ prefiks ], excursie [ ekskursie ], exemplu [ egzemplu ] duce [ duče ], ceapă [ čapă ], baci [ bač ], cineva [ čineva ], ger [ğer ], frige [ friğe ], geamgerie [ ğamgerie ], ginere [ ğinere ], fragi [ frağ ], giardiază [ğardiază ]= boală parazitară chenar [ k'enar ], cheamă [k'amă ], unchi [ unk' ], chiar [ k'ar ], gheaţă [ g'aţă ], gherghină [ g'erg'ină ], ghimpe [ g'impe ], unghi [ ung' ], ghiol [ g'ol ] deal [ děal ], pleosc [ plěosk ], nuia [ nuĭa ], iepure [ ĭepure ], copii [ copiĭ ], iod [ ĭod ], cui [ kuĭ ], doar [ dŏar ], steaua [ stěaǔa ], ori [ orī ], îmi [ îmī ], vezi [ vezī ], 40 [ popī ], fraţi [ fraţī ], domni [ domnī ], Brâncuşi [ brânkuşī ] popi

 Când sunt urmate de e.  ks: sufix. aceleaşi litere redau sunete care se rostesc ca în cuvintele cer. excepţie. există corespondenţă între sunet şi literă: o literă reprezintă un sunet: carte (5 sunete. i. e şi i au valoare de sine stătătoare (notează un sunet). litera x reprezintă sunetele: ks şi gz. cine.  Literele c şi g. prefix. Deci: girafă =6 litere. grabă. Astfel. când nu sunt urmate de h. e. excursie etc. cort. i. exerciţiu etc. în aceste exemple. ger. această corespondenţă nu se respectă. girafă. fiindcă aceeaşi literă poate nota sunete diferite. Dar o literă poate reprezenta simultan două sunete.CORESPONDENŢĂ RESPECTATĂ ŞI CORESPONDENŢĂ NERESPECTATĂ ÎNTRE SUNET ŞI LITERĂ În general. reprezintă sunete care se rostesc ca în cuvintele: car. 5 litere).  gz: examen. 6 sunete (g-i-r-a-f-ă). 41  . exemplu. masă (4 sunete. gard. 4 litere)  Uneori.

chitanţă. gi au valoarea unui singur sunet atunci când literele e şi i sunt folosite ca litere ajutătoare. ca în cuvintele: deci. Deci: chenar =6 litere. i şi h sunt numai litere ajutătoare.. 3 sunete (u-n-chi). ca în cuvintele: unchi. grupurile che. gh. Grupurile ch. gheaţă. chi. ghimpe etc. unghi. geam. în aceste exemple. iar h este literă ajutătoare (literele ajutătoare nu se pronunţă. Deci unchi = 5 litere. Grupurile de litere ce. ge. 42 . Deci: fragi = 5 litere.CORESPONDENŢĂ NERESPECTATĂ ÎNTRE SUNET ŞI LITERĂ     Prin două sau trei litere alăturate poate fi redat un singur sunet. e şi i au valoare de sine stătătoare. ghi au valoarea unui singur sunet când e. notează câte un singur sunet: chenar. chiar. ciorbă. gheţar. 5 sunete (ch-e-n-a-r). ghe. fragi. cheamă. înainte de e sau i. Tot aşa. ci. ele ajută numai la pronunţarea literelor împreună cu care apar). 4 sunete (f-r-a-gi).

preîntâmpinare. pogorî. Sîrbu. coborî. macroîncăpere. 43  . dânsul fântână. multiîncercat. doborî. subînţeles. reîncepe.  la cuvântul compus şi cu prefix sau prefixoid: bineînţeles. pământ.ACELAŞI SUNET REDAT PRIN LITERE DIFERITE (1) Sunetul „î” este notat cu „î” la începutul cuvântului : înscriere. vânt…  Literele „î”. autoînchidere. îţi. I. pseudoînchidere…. neînsemnat. lucrând.  dar şi cu „â” în interiorul cuvântului : cântec. îşi…. întoarcere. pârî. N. Agârbiceanu. îl.  la sfârşitului cuvântului : amărî. urî. îmi. vârî …. C. Brâncuşi. „â” sunt admise în nume proprii de familie după dorinţa purtătorilor lor (I. hotărî. împărat. Bîzu). reîntors. îi. sfânt.

k': k'ilogram. în fonetică. „i”. redau acelaşi sunet ca grupul de litere ch: kilogram. k: kar. prin „q” în numele propriu Qatar (se pronunţă cátăr).  Litera „k” şi grupul de litere „qu”. în iar. în lucrări de fonetică. prin „k” în kaliu.  Acest sunet se notează.  • Acest sunet se notează. 44 . urmate de „e”. vopsea şi în watt.  Sunetului „v” îi corespund literele „v” şi „w”. Weber (nume propriu.ACELAŞI SUNET REDAT PRIN LITERE DIFERITE (2)  Sunetul „c” este redat prin litera „c” în car. k'ine. iar lui „i” îi corespund literele „i” şi „y”. se pronunţă vébăr). în var. katar. kaliu. iaz şi în yankeu. Quinet (nume propriu se pronunţă chiné).

ia”. eraţi [ ieraţi ].e” iniţial . echilibru. în majoritatea neologismelor : echer. elastic... Excepţie : ea [ se pronunţă . iepure. ecuator. iertare. edificiu.. ieşire.  Se pronunţă şi se scrie . ieşean. ierbar. erau [ ierau ]. ieri. eram [ ieram ]... e ” sau . iesle.e” iniţial. eclipsă. efect. echivoc. ieftin. ierarh. iernat. ierburi. echivalent. ierarhie. ele [ iele ]... e [ ie ]. el [ iel ].ie”. ecuaţie. iezer .iea” ].  Se scrie . ierbos. efectiv etc. ecou. echinocţiu.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) . numai în cuvintele : eu [ ieu ]. ie ” iniţial  Se pronunţă şi se scrie . în cuvinte vechi : ied. ecologie. era [ iera ]. efort. edil. eşti [ ieşti ]. nu . eficient.. echipă. egoism. editură. echidistant. este [ ieste ]. economie. dar se pronunţă . echitate. iepe. educaţie. ei [ iei ]. 45 .ie” iniţial. erai [ ierai ].

junioară [juniuară]< (junior) mioară [miuară]< (mioriţă). oameni [uaneni]< (om). surioară [suriuară]. 46 . oară [uară] (în prima oară [uară]). preţioasă [preţiuasă]. oaie [uaie]< (oi).. sfioasă [sfiuasă]. vicioasă [vičiuasă]. oarecum [uarekum]. capricioasă [kapričiuasă]. oarecând [uarekând]. glorioasă [gloriuasă]. oază [uază]. sperioasă [speriuasă]. vioară [viuară]. graţioasă [graţiuasă].. ua ” : oablă [uablă]< (oblu). soţioară [soţiuară]< (soţior). orgolioasă [orgoliuasă]. linioară [liniuară]. studioasa [studiuasă]. roşioară [roşiuară]< (roşior). înfioară [înfiuară]< (înfior). serioasă [seriuasă]. ua ” (1)   Diftongul scris . oaste [uaste]< (ostaş). victorioasă [viktoriuasă]. gălbioară [gălbiuară]< (gălbior). oa ” sau . oa ” iniţial se pronunţă . deoarece [deuareče]. ua ” : căprioară [kăpriuară] < (căprior). odinioară [odiniuară]. superioară [superiuară]< (superior). oală [uaie]< (olar).. oarbă [uarbă]< (orb).PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) . bunăoară [bunăuară].. Diftongul scris . aşchioară [aşk'iuară]. oacheş [uak'eş]< (ochi). mânioasă [mâniuasă]. oa ” în interiorul cuvintelor se pronunţă . sălcioară [sălčiuară].. farfurioară [farfuriuară]. copioasă [kopiuasă]. oarecine [uarečine].. oase [uase]< (os).

respectuoasă [respektuasă sau respektoasă]. chioară. fermoar. roagă. boare. aspectuoasă [aspektuasă]... lavoar. coadă.. înoată. omoară. foaier.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) .. coboară. tumultoasă [tumultuasă]. croazieră. picioare. oa ” sau . pavoaza. oa ” în interiorul cuvintelor devine şi se pronunţă hiatul . patinoar.oa”/. culoar. coate. coajă. poală. fructuoasă [fruktuasă].. doarme. însoară. doare. ghioagă. împresoară. ochioasă. coardă. fumoar. stoarce. (dar şi fără alternanţă fonetică) balansoar. toacă. soarbe. ua ” : afectuoasă [afektuasă]. roade. înnoadă. somptuoasă [somptuasă]. savoare. sinuoasă [sinuasă]. poantă. impetuoasă [impetuasă]. defectuoasă [defektuasă]. cunoaşte. curtoazie. lucioasă. maiestuoasă [maiestuasă]. virtuoasă [virtuasă] Diftongul scris .o”) boală. poate. ua ” (2)  Diftongul scris . desfăşoară. desfoaie. voala . doar.. cioată.. cioară. scoală. exploata. coase. coafor. coafa. coace. poartă.  47 . oa ” în interiorul multor cuvinte se păstrează în pronunţie : ( datorită alternanţei fonetice .

 [ u ] aceluia.  [ ă ] căia. ianuarie.ea”)  . despuia. mormăia.ie”) se pronunţă şi se scrie la început de cuvânt : ia.  [ e ] aceleia. odaia.  [ î ] bâjbâia. cheltuia. boia.. iarmaroc. faianţă. ia ” (se pronunţă şi se scrie după o vocală (alta decât . făgăduia. ia ” (1) . încleia. găzduia. iarovizare.ie”: [ a ] baia. învăpăia. altuia. droaia. spoia.. bănuia. fâlfâia. Mamaia . şovăia. iacă. trăia. roia. bâţâia. croia. iatac. ialomiţean. înnoia. iar. tăia. îmbăia. ploaia. instruia.. gâgâia. ia ” (nu . bâzâia. hârâia. căreia.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL . iatagan. iaurt. cu / fără alternanţa . foia. bătaia. Zoia . gâfâia. înclăia. iadă. 48  . iarăşi.. iamb. mucegăia. răţoia. iahnie. iarnă. femeia. iacobin. bâlbâia. Ialomiţa. iapă. Aglaia. sleia . joia. iasomie. acesteia. răpăia. claia.  [ o ] altoia.i”) . îndoia. Iaşi . cheia. iată.. oaia. văpaia. Stoian. mângâia. acestuia. iar. cârâia. iaz. scânteia. (Excepţie : pronumele personal . fâsâia. întemeia. iaht. poleia. iarbă. războia. iască. caiac.. deraia.. jefuia . mârâia . sforăia. iad. căruia. foaia.

[ m ] amiază / amiezi.m”. . [ p ] piatră / pietre.f”. ţi-a dat. obială / obiele. . ţiaminteşti. ia ” (2)         . fiare / fier. aceeaşi) . piaţă / pieţe. fiarbă / fierbe.v” cu / fără alternanţa . biată / biete. şi-acolo....b”. mi-a dat.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL . dezmiardă / dezmierzi. şi-a dus. ... i-aştept. [ f ] fiasco.ie”: [ b ] abia. fiară (fiare).. ia ” (se poate constitui între cuvinte conjuncte sau în sinereza altor cuvinte) : i-a dat. ia ” se pronunţă şi se scrie la sfârşitul formelor de masculin plural ale pronumelor şi adjectivelor pronominale demonstrative : aceia... . codri-aprinşi 49 .. ia ” se pronunţă şi se scrie după . p”. aceiaşi (în opoziţie cu formele de feminin singular : aceea. [ v ] viaţă / vieţi.

aici nu există diftongul . maghiar .. ia ” .. [g'aur]. . ia ” se pronunţă şi se scrie după .. chiabur.gh” . ghiaur. când nu există forme alternante :     (dar chiar.ch”.. ia ”: [k'ar].NOTĂ LA PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL .. [mag'ar]) 50 . [k'abur].

. biete / biată. [ p ] impiegat. dezmierzi / dezmiardă. ie ” (se confundă cu hiatul . obiecţie. vierme // vietate. p”. fierbe / fiarbă. [ f ] fiere. Aglaie. mi-e cald. vieţi / viaţă. [ v ] vierme. . pieţe / piaţă. odaie. oaie. ieftin. împiedica.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL . ie ” (se pronunţă şi se scrie după . .. iepe..m”.. li-e somn . obiele / obială. ie ” (se poate constitui între două cuvinte conjuncte) : i-e sete. ierbos. pietre / piatră. ieri. ia ” : ied. cu / fără alternanţa . piedestal... ierbar. ie ” se pronunţă şi se scrie după o vocală (alta decât .. ie ” se pronunţă şi se scrie la începutul cuvintelor din fondul tradiţional cu / fără alternanţa . baie. vi. văpaie. butoaie. miere // premiere . iertare. vi-e foame. .b”.f”. ieşire. { Reţine: mi (ţi. iezer . . i. . viespe. [ m ] miercuri. iepure.ia”: [ a ] apăraie.. ierarh. foaie. mierlă... iesle. ni... iernat. . amiezi / amiază. bătaie. subiect. li) -e bine } . fier / fiare.v” cu / fără alternanţa . ie ”           51 . ploaie. . viezure. ni-e dor. şuvoaie.. ţi-e frig. ierarhie. claie. droaie. ierburi... ieşean.i”) . ie ” ) : biet // bielă .ia”: [ b ] obiect. miere.

   Se pronunţă şi se scrie .. . sufixele gramaticale şi lexicale : mătuşă.a”. ş ” sau . acelaşi. şăluţ ( şal ).j”    Se pronunţă şi se scrie . mojic... deja. totuşi . aceeaşi. ş ” la sfârşitul unor pronume şi adverbe : însuşi. şapte .. Se pronunţă şi se scrie . jeli. ruşine.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALELE . jimblă. stejărel ( stejar ) .. şir. ş ” sau .. însăşi. ..a” după . clujean. ( să îngraşe ) îngroaşă. Fac excepţie desinenţele. înşală. jăratic ( jar ). jecmăni. j ” în rădăcina cuvintelor: deşerta. strămoşească .. Fac excepţie unele cuvinte derivate: şăgalnic ( şagă ). şa. jivină. jelanie.. jălbar ( jalbă ). aranjează. jintiţă. stejar. şes .e”. jilav. jir. şănţişor ( şanţ ). şiret . jefui. tânjală . aşază. blajină.i” după . j ” în rădăcina cuvintelor: maşină. 52 .. şedea. şerpui. înşişi. grijă.e” după . jalbă. şase. sprijin. jilţ.. oblojeală. şarpe. deşartă.i” DUPĂ CONSOANELE .i” după . Se pronunţă şi se scrie . şănţuleţ. jale.. ( să îngroaşe ) ..ş” sau . jar... şindrilă. înşela. îngraşă. j ” în rădăcina cuvintelor : aşa. jelui .. plajă. afişează. sfârşească. şătrar ( şatră ) . iarăşi. ş ” sau .

. necăji.-i ” (nu -î) la modul infinitiv. Se pronunţă şi se scrie sufixul . reproşând. Se pronunţă şi se scrie sufixul . răguşi. desluşi. încurajând. . săvârşi.-j ”. sfriji. îngroşând. şantajând . bandajând. de obicei.-j ”. menajând. linguşi. 53 . afişând. după verbele de conjugarea a IV-a cu temă lexicală în . căptuşi. de găsit. mirosi. încălzi. ursi . neglijând.. forjând.. sufixul . găsitor. îmbrăţişând. înfăşând. trişând .. rotunji. aranjând. mânji.. ieşi. veşteji.. auzi. greşi. protejând.-i ” (nu -î) la modul infinitiv. sclifosi. avantajând. urzi . înghiţi . etajând.-s ”. păzi. păşi.-ţ ”. defrişând.-ş ” : coji. prăji. moleşi.. îngriji. .-z ” : afurisi. Se pronunţă şi se scrie.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA SUFIXUL VERBELOR     Se pronunţă şi se scrie sufixul . ameţi. furişând. după verbele de conjugarea a IV-a cu temă lexicală în . încreţi.-ând ” (nu -ind) la modul gerunziu. de mirosit.. . cerşi. mirositor .-i ” (nu -î) în unele forme flexionare şi în unele derivate de la tema infinitivului : găsită. boţi. după verbele de conjugarea I cu temă lexicală în . vrăji .-ş ” : angajând.. . sfârşi . slobozi. părăsi.. buşi.. îngrăşând. găsi.

discontinuu. mediile. coordonator. continuu. coopta. clişee. ştiind. tu (să) (nu) creezi. cuviinţă. zoologie. ştiinţă. a pustii. preexistent . uu ” (nu -u-) : ambiguu. omagiile. contraargument.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE IDENTICE ÎN HIAT  Se pronunţă şi se scrie . feerie. coopera. ele (să) (nu) creeze. perpetuu. a se sfii. a înmii. hârtiile. concediile. paraarticular.. eu (să) (nu) creez. aa ”: contraatac. ei. vacuum . cooperativă. ii ” (nu -i-) : fiinţă. zootoxină. zootehnie. viitor. fiind. ea. oo ” (nu -o-) : alcool..     54 . noocraţie . Se pronunţă şi se scrie . reziduu. cenuşiile. exerciţiile. coordona. Se pronunţă şi se scrie . ee ” (nu e-ie) : feeric.. scriind. alee. ghişee. contraamiral. zoomorf. idee.. reeducat. atenee. promiscuu. epizootie. licee.. zoofit. ultraactiv . asiduu. a prii . Se pronunţă şi se scrie . needucat. el. Se pronunţă şi se scrie .

aerodinamic. faeton. maestru . trăinicie.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (1) ae (după vocala . liliachie. zodie . aeroscop. hârtie. aeroclub. sărăcie. aerisire. religie. dibăcie. protecţie. făţărnicie. e”) : aed. aer. aerogară. hărnicie. sălbăticie. aerofobie. aerosoli.i ” se pronunţă un diftong ascuns : . istorie. repartiţie.. librărie. primejdie. aeronavă. aerosoloterapie.ie”(scris . ucenicie. chipie . aeromodel. instituţie. situaţie. vrednicie. burlăcie. aerofar. aeroport. perie. staţie. zădărnicie .  55 . aerisi. josnicie.. bisturie. serie. aeroplan.a ” se pronunţă un diftong ascuns : . aerostat .   ie (după vocala . aerian. producţie... melodie. silnicie. mojicie. opinie. veşnicie. prăpastie. sidefie . aeropurtat.. medie. aerob. hazlie. victorie. aeronautic. revoluţie. organizaţie. aeromotor. populaţie. e”) : albie. poezie.ie”(scris . sabie. grijulie. relaţie..

disocia. diferenţial. vestiar. instituţia. devia. farmacia.a”) : abrevia. farfuria. elogia.. apropia. comisia. discuţia. declaraţia. librăria. istoria. contraria. bărbia. sfâşia. construcţia. oficia. drojdia. poezia Maria . diateză. mânia. chiria. refugia. îmbia. zgâria . cofetăria. caria.  adiacent. industria. fotografia.  56 .PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (2) ia (după vocala . familial. media. paria. peria. graţia. domnia. acompania. înfia. hârtia. întârzia.i ” se pronunţă un diftong ascuns : . datoria.  academia. familia. concepţia.ia”(scris . învia. melodia. calomnia. funcţia. inovaţia. atenţia. înfuria. iniţia. gospodăria. speria.. educaţia. studia. linia. opinia. corabia. agenţia. împrăştia.. mlădia.

coexista.ie”(scris . statuetă.o ” se pronunţă un diftong ascuns : ....u ” se pronunţă un diftong ascuns : . evacuez.e”) : accentuez. asidue. Noe . poet. ue (după vocala . duel. coerent. suedez. constituent. perpetue. continue. ambigue. coexistenţă.. ingenue. afluent. siluetă.e”) : coechiper. influent.. duet. menuet. ortoepie. ortoepic. coeficient.  57 . superflue . poem.ie”(scris . desuet.. evoluez. coeziune. perpetuez. poezie.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (3)  oe (după vocala .

lua. sudui. arcui. aghezmui. ui : ambiguă. mistui. fructuos. restitui. evalua. înghesui. bântui. virtuos . perpetua. bubui. efectua. insinuă. trebui. alcătui. extenua. situa. diminua. impetuos. respectuos. aspectuos. insinua. defectuos. ingenuă. bizui. perpetuă . chiui. dilua. eşua. îngădui. preluă. constitui. somptuos. luă. sui. evacua. tumultuos. hurui.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (1) ua : accentua. dezlănţui.  58 .  uo : afectuos. substitui. sinuos. destitui. zbengui . birui. mântui. fluctua. dezavua. distribui. nărui. atenua. închipui. dezvălui. tatua  uă. maestuos. retribui. fastuos.

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (2) io : biologie. ghiocel. scârţâi. bâzâi. ăi : bâjbâi. zbârnâi . behăi. târâi. zgâlţâi. clefăi.  îi. niobiu. chiţăi. horcăi. dioptrie. liofil. bâlbâi. pionier. miorlăi. mârâi. gâfâi. ronţăi. orăcăi. fiolă. fâlfâi. hârâi. răpăi. chiot. râgâi. plescăi. lăfăi. pârâi. mioriţă. cârâi. diodă. moţăi. ţârâi. chiorăi. pâlpâi. riolit. pufăi. gâgâi. zornăi. râcâi. grohăi. sionist. zumzăi . ţopăi. tiosulfat. fâsâi. şovăi. bâţâi. molfăi. pipăi. mormăi. sforăi. hămăi.  59 . măcăi. hiolă. violenţă. vâjâi.

 Se scrie cc + e. cv ” în cuvintele : acvariu. occident. capriciu. viciu. lucernă. i şi se pronunţă [ k' ] în cuvintele : chintal. văcsui. cocsifica. chirilic. ecvestru. îmbâcsi. ticsi . adecvat. accent. relicvă. micsandră. succint. e (nu ţ ) şi se pronunţă [ č ] în cuvintele : aprecia. cvadrat. succes.. potrivit cu forma de origine şi tradiţia literară. succesor. cifră. frecvent. cvintă. cancelarie. civil. 60 . orchestră. chirurg. catadicsi. vaccin. succesiv. rucsac. ciment. i şi se pronunţă [ kč ] (deci literă dublă cu valori diferite) în cuvinte ca : accelera. occipital.  Se scrie ch + e. acces. accident. vacs. elocvent. secvenţă. văcsuitor . colocviu. accepta. C ”       Se scrie c + i. în cuvintele : cocs.  Se scrie cs (nu x ) şi se rosteşte deci [ ks ]. consecvent.  Se scrie şi se pronunţă .PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ DIFICULTĂŢI ALE CONSOANEI . cocserie. cilindru.. sconcs. acvilă. succeda.

. decembrie. împacheta. m ” se pronunţă şi se scrie înainte de . convoi. împotrivă. Istanbul . input. . m ” sau . îngâmfat.  61 . dar şi amvon . triumf. umfla. pamflet. nimfă. îmblănit.. infrastructură. Zamfir . îmbuna. embargo. p ” : ambulanţă. dimpotrivă. limbă. împiedica. n ” ?  . amforă. Pamfile.. dar şi : amfibiu.... limfă. b ”.. împreună. dimprejur. împodobi. dimpreună. avanpremieră. sâmbătă.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE . împuternicit. f ”/ . după tradiţie şi origine : confort. v ” din rădăcina cuvintelor. bombăni.. fanfară. n ” se pronunţă şi se scrie în faţa consoanelor . m” sau . împrejur. Excepţii : avanpost. împricinat. bomfaier. împăca. îmbolnăvi. timp. Canberra.. . bomboană. împerechea.

ş ” ? . sceptic. s ” sau . sciziune. ştampilă.. ştanţă.. t ”/ . dar ştachetă.. ş ”) se pronunţă şi se scrie înainte de ..  . ştangă. după origine : spalier. ştecăr. ştafetă.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE . ş ” se pronunţă şi se scrie în faţa consoanelor . 62 .. s ” (nu . scenă. dar şpaclu... sceptru. sciatică. p ” din începutul cuvintelor. ascensor. scelerat. standard.. şpalt . s ” sau . ştaif.. scindat . stand..ce”. sciţi. ştrand .ci” : ascet. .

fisiune.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE . decisiv. transcarpatic. esofag.. s ” (nu . răsturna. chermesă. cvasiunanim. răsciti. descentraliza. resorbi..   . displăcea. disertaţie. z ”) se pronunţă şi se scrie în prefixe. z ”) se pronunţă şi se scrie în poziţie intervocalică : asista. exclusiv. desface. desinenţă.. vasodilatator. premisă. distona. desţeleni . deshăma. răsplăti. vasodilataţie. descheia. vernisaj . conclusiv. fisiona. gresie. răscoace. disident. s ” sau . despărţi. înaintea consoanelor surde : descărca.  63 . z ” ? (1) . finisa. deshuma. transplanta .. s ” (nu . discontinuu.. cvasitotalitate. sesiune.. inclusiv. episod.

lesne. corosiv / coroziune . caznă.. precis / precizie . cizmă. zmeu . z ”) se pronunţă şi se scrie în cuvinte derivate din aceeaşi familie : concis / concizie . decis / decizie . măslină. s ” (nu . z ”) se pronunţă şi se scrie înaintea consoanelor . curios / curiozitate .  ... z ” ? (2)      . basma. prismă.. . s ” (nu ... trosni (şi derivatele). simbolism . cizmărie. pleonasm.. sarcasm. z”) se pronunţă şi se scrie în cuvintele : casnic (casă). trăsni (şi derivatele).. . .PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE .. fantasmagorie.... z ”) se pronunţă şi se scrie în neologismele cu finalele .  . s ” sau . 64 . conclusiv / concluzie .. izmă. r ” : breaslă. n ”. generos / generozitate . bezmetic. s ” sau .sm” şi derivatele lor : fantasmă. s ” sau . cazma. izlaz.. asmuţi. căzni. snoavă. sesiza. marasm. prismatic.  . l ”. dosnic (dos)... m ”.

răzgândi . înaintea vocalelor şi a consoanelor sonore : dezacord. mâzgă.. puzderie.j”): deszăpezi.desluşi”. dezarticula. dezrădăcina. dezbate. s ”) se pronunţă şi se scrie în prefixe şi în radical. z ” (nu . deznădăjdui. dezgheţa. dezumaniza. dezlega. dezgoli. dezonora. dejuga şi la cuvântul . dezlănţui. dezmoşteni. dezdoi. zgură. brizbiz . dezlâna.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE . ... dejuca... zbor.  65 . năzbâtie... dezvinovăţi. brazdă. dezrobi. dezechilibra. dar şi în neologismele : azbest. răzbate. dizgraţia. zvon.z”. izgoni. zdup. deznoda.  Excepţii (înaintea consoanelor sonore .  În radicalul cuvintelor din fondul tradiţional : azvârli. deszăvorî. dezminţi. dezice. z ” nu . s ” ? . dezaproba. dezamăgi. la fel neanalizabilele : dezmetici. dezmierda . dezlipi. dezmembra.

badjocură. dim păcate. segmentul sintactic un cuib sub streaşină se pronunţă apces.ASIMILAREA    Asimilarea exprimă tendinţa de a evita două mişcări articulatorii deosebite. apsent. Alt exemplu. glazvand. un cuip sup streaşină). batjocură. segmentele sintactice în barcă. fregvenţă. glasvand. unul dobândeşte caracteristici asemănătoare cu ale sunetului influent. subţire. Alteori. adegvat. adecvat. obţine. supţire. din păcate se pronunţă aproximativ îm barcă. adică din cele două sunete (alăturate sau la mică distanţă). optzeci. frecvenţă. De exemplu. vând bun). segmentul sintactic vânt bun! se pronunţă aproape ca agvatic. prima consoană se sonorizează. 66 . prima consoană se asurzeşte trecând în seria nesonantelor surde (cuvintele abces. opţine. pronunţându-se aproximativ ca perechea ei sonoră (cuvintele acvatic. absent. ob'zeci.

 În cuvintele fereastă. colidor. este expresia tendinţei de a suprima o mişcare ce se repetă. recut (corect: fereastră. propriu. deosebindu-se de al doilea r). Grigore) se observă o disimilare regresivă (primul r este modificat în l. recrut) disimilarea este totală: al doilea r este suprimat.  De exemplu. 67 . în cuvintele albitru. propiu. coridor.DISIMILAREA  Disimilarea implică schimbarea calităţii unui sunet sau căderea lui sub influenţa unui sunet identic sau asemănător. Gligore (corect: arbitru.

68 . lingurile. treburle (corect: chipurile.  Sincopa reduce corpul fonetic al cuvintelor. în pronunţarea cuvântului dom'le. silaba -nu.  De exemplu. lingurle. care constă în dispariţia unei vocale neaccentuate dintre două consoane sau a unei silabe neaccentuate din interiorul unui cuvânt. iar în vorbirea familiară. în cuvintele chipurle.e sincopată.SINCOPA  Sincopa este o modificare fonetică condiţionată. treburile) se observă dispariţia vocalei neaccentuate „i” dintre două consoane.

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (1)       pogrom [Acţiune duşmănoasă (însoţită de jafuri. A intra (undeva) pe neaşteptate şi cu repeziciune. întrebuinţat în bucătărie. a trânti. din a doua jumătate a zilei. plita electrică. ] bufni [A bombăni supărat. ] pufni [A respira cu zgomot suflând brusc şi cu putere aerul pe nări. ] postmeridian [De după-amiază. ] (îmi) repugnă [A inspira repugnanţă. A izbi cu violenţă. ] 69 . în laborator etc. a pufăi. a da buzna. făcând să producă zgomot. omoruri) organizată de către elemente şovine împotriva unei minorităţi naţionale.. de încălzit. a displăcea totalmente. ] reşou [Aparat electric sau cu gaz. a produce repulsie.

]  solariu [Loc special amenajat unde se fac băi de soare. caraghios.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (2)  revelion [Noapte de Anul Nou. ]  a ridiculiza [A face să apară ridicol.]  reziduu [Rămăşiţă provenită în urma prelucrării chimice sau fizice a unui material brut. ]  solar [Care ţine de Soare. Depunere solidă pe fundul sau pe pereţii unor recipiente în care se păs-trează lichide. ] 70 . Petrecere care se organizează în această noapte. evidenţiind ridicolul. ]  rezidual [Care rămâne ca reziduu. ]  ridicol [Motiv care provoacă râsul. rizibil. propriu Soarelui. în stare să stârnească râsul. a lua în râs. aspect caraghios. Care provoacă râsul.

slujbă. Domeniu special de activitate. judiciar sau ştiinţific.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (3)  serviciu [Muncă efectuată în timpul unei activităţi. ]  şifonier [Dulap mare. în care se păstrează haine şi lenjerie. ]  sesiune [Perioadă în care au loc şedinţele unui organ reprezentativ al puterii de stat. unde se iau în discuţie şi se rezolvă probleme importante. care nu este gros.] 71 . ]  service [Staţie de reparare a automobilelor sau a unor aparate. a se ofili. a-şi pierde vlaga şi frăgezimea. care se deplasează pe o cale de comunicaţie.]  vehicul [Mijloc de transport. ]  subţire [Care are o grosime mică. ]  a veşteji [A deveni veşted.

gesturi sau ameninţări. care produc mâncărime. umplut cu tutun mărunţit. ] chiftea [Preparat culinar de formă rotundă. ] . hârtie etc. făcut din carne tocată şi prăjit în grăsime. ] marşarier [Mers înapoi al automobilului. piele. dreptunghi echilateral. sub formă de băşici roşii sau albe.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (4)        72 pătrat [Patrulater cu toate laturile egale şi cu toate unghiurile drepte. ] petic [Bucată ruptă. tăiată sau rămasă dintr-un material (ţesătură. ] urticarie [Erupţie de natură alergică.). ] ultraj [Ofensă adusă unei persoane oficiale (aflate în exerciţiul funcţiunii) constând din vorbe. ] ţigară [Produs pentru fumat constând dintr-un sul de hârtie fină.

] 73 . cu blana maro-roşcată şi cu picioare foarte scurte.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (5)  şuter [Sportiv specializat în şuturi. ]  impieta [A se amesteca în treburile altuia. ]  şoricar [Pasăre sedentară răpitoare. Câine din această rasă. ]  capot [Haină. care prinde şoareci. halat. cu coadă lată şi cu penaj brun-închis. şopârlar. cu aripi mari. care se poartă în casă. ]  milieu [Obiect (de podoabă) din pânză (brodată) sau din dantelă. lezându-i drepturile. care se hrăneşte în special cu şoareci de câmp. ]  prozodie [Ramură a poeticii care se ocupă cu studiul tehnicii versificaţiei. lungă şi largă. care se aşază pe o mobilă. Rasă de câini de talie mică. de talie medie.

]  adăuga [A mai pune la ceea ce este.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (6)  binoclu [Instrument optic format din două lunete paralele. pe dos. folosită pentru confecţionarea obiectelor de îmbrăcăminte. anapoda. fără noimă. ]  deseară / diseară [Astăzi seara. ]  alandala [În dezordine. ] . ~ zahăr în ceai. flanelă. A completa în scris sau verbal. Cei rămaşi dintr-o 74 mulţime (după ce a fost separată o parte). Astă-seară. ]  celălalt [Cel care urmează sau precedă. pufoasă şi călduroasă. ]  molton [Ţesătură de bumbac (mai rar de lână) moale. deznădejde. ]  desperare / disperare [Stare de apăsare sufletească cauzată de pierderea speranţei. folosit pentru a observa obiectele situate la distanţă.

care se aplică pe vârful sau pe tocul încălţămintei pentru a le proteja de tocire. cu adaos de substanţe aromatice şi colorante. care completează ceva. conspiraţie. ]  caramelă [Bomboană făcută din caramel. prin care un grup de persoane unelteşte împotriva statului sau a unei persoane. (despre substanţe) A acumula carbonat de calciu.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (7)  complementar complinitor. . ]  blacheu [Placă mică de metal. ]  complot [Proiect elaborat în secret. conjuraţie. ]  carbid [Carbură de calciu întrebuinţată la fabricarea acetilenei. ] 75 [Care complineşte. ]  calcifica / calcifia [A se întări prin depunere de calciu.

prin coloraţia galbenă a pielii. credibil. ] verosimil [Care pare a fi adevărat şi inspiră încredere. care trăieşte izolat sau în roiuri. ] . ] hebdomadar [Care apare o dată pe săptămână. având în partea posterioară a abdomenului un ac veninos. ] vanitos [Care este plin de vanitate. mai ales. ] icter [Stare patologică constând în acumularea excesivă a fierii în sânge şi a depunerii ei în ţesuturi. infatuat. plauzibil. cargou. săptămânal.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (8)        76 cargobot [Navă maritimă pentru transportarea încărcăturilor la distanţe mari. trufaş. ] viespe [Insectă asemănătoare cu albina. ] vasoconstricţie [Stare patologică constând în îngustarea vaselor sangvine. manifestată. orgolios.

a defrauda. prevăzut cu un mâner. care uneşte două continente sau un continent cu o peninsulă.] tirbuşon [Instrument casnic în formă de spirală de oţel. folosit pentru a scoate dopurile de plută de la sticlele înfundate. ] şosetă [Ciorap scurt care ajunge până deasupra gleznei. ] .FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (9)       77 istm [Fâşie îngustă de pământ dintre două mări sau golfuri. ] disertaţie [Lucrare ştiinţifică susţinută public pentru obţinerea unui grad ştiinţific (de doctor în ştiinţe). ] tăiţei / tăieţei [Preparat alimentar din aluat nedospit. teză. tăiat în şuviţe subţiri care se consumă fiert. ] a delapida [A sustrage din avutul statului. Expunere în care se tratează o problemă în mod ştiinţific pe baza argumentelor şi datelor dobândite prin studiu.

.lanţ"]  a expropria [A deposeda de produsele muncii şi de mijloacele de producţie. propriu toamnei. autumnal. a zăcămintelor minerale etc..  pilug [Unealtă cu care se pisează în piuliţă.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (10)  tomnatic [Care ţine de toamnă. ]  excavator [Maşină autopropulsată folosită la săparea şi încărcarea solului. ]  ferfeniţă [A (se) face sau a (se) rupe ~a (se) rupe în multe bucăţi. ] . * A tunde .pilug" a tunde până la piele. care se aplică pe un obiect în calitate de 78 ornament. ]  filigran [Dantelă constând dintr-o reţea de fire de aur. de argint sau de sticlă. ]  lănţug [diminutiv de la .

. ] 79 . Încăpere unde îşi are sediul acest serviciu. bilet de bancă. casă. emisă de către stat şi folosită ca mijloc de plată. ]  bancnotă [Hârtie de valoare cu acoperire în aur. acoperind partea superioară a acestuia. ]  maiou [Articol de lenjerie care se îmbracă direct pe corp.graham"= pâine dietetică nesărată. ]  clovn [Actor de circ care evoluează pe arenă cu un program excentric şi amuzant. preparată din făină integrală.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (11)  graham [Pâine . ]  pedagogie [Ştiinţă care se ocupă cu studiul metodelor de instruire şi de educare a tinerei generaţii. ]  casierie [Serviciu într-o întreprindere care efectuează încasările şi plăţile.

]  jocheu [Călăreţ profesionist. după anumite reguli ascetice. ]  japanolog [Specialist în japanologie. (Ştiinţă care se ocupă cu studiul culturii şi civilizaţiei japoneze. A nu avea nici ~ (frântă sau chioară) a fi fără nici un ban. fig. ] 80  . specializat în conducerea cailor la alergările de galop şi de obstacole.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (12) laitmotiv [Motiv muzical care caracterizează un personaj sau o situaţie şi care se reia când apare în scenă personajul sau situaţia dată. ]  mănăstire / mânăstire [Aşezământ religios în care trăiesc. a nu avea nici un ban. călugări sau călugăriţe. fig. Idee principală asupra căreia se insistă în repetate rânduri (într-o operă ştiinţifică sau artistică). Monedă de valoare neînsemnată.)]  lăscaie [Monedă de aramă cu valoarea egală cu o jumătate de para. Fragment sau motiv repetat într-o operă muzicală.

a nu avea nici un ban. (Ştiinţă care se ocupă cu studiul culturii şi civilizaţiei japoneze. călugări sau călugăriţe. Fragment sau motiv repetat într-o operă muzicală. ] 81  . după anumite reguli ascetice. ]  jocheu [Călăreţ profesionist.)]  lăscaie [Monedă de aramă cu valoarea egală cu o jumătate de para. ]  mănăstire / mânăstire [Aşezământ religios în care trăiesc. fig.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13) laitmotiv [Motiv muzical care caracterizează un personaj sau o situaţie şi care se reia când apare în scenă personajul sau situaţia dată. ]  japanolog [Specialist în japanologie. A nu avea nici ~ (frântă sau chioară) a fi fără nici un ban. fig. Monedă de valoare neînsemnată. Idee principală asupra căreia se insistă în repetate rânduri (într-o operă ştiinţifică sau artistică). specializat în conducerea cailor la alergările de galop şi de obstacole.

]  patinoar [Teren acoperit cu gheaţă pe care se patinează. * A se lăsa (sau a şedea) în ~i a se aşeza cu genunchii îndoiţi şi sprijinindu-se de pământ numai pe picioare. biseric. Coroană care se aşază pe capul mirilor în timpul slujbei oficiate cu prilejul căsătoriei. făcut din legume (mai ales cartofi) sau din fructe zdrobite. ]  pasămite [După cât se pare. pesemne. ]  pirostrie [Obiect de uz casnic. fixată pe trei picioare.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13)  obstetrică [Ramură a medicinii care se ocupă cu fiziologia şi patologia sarcinii şi a naşterii. probabil. folosită ca suport pentru un vas pus la foc deschis. ] 82 . ]  asambla [A reuni formând un sistem tehnic. format dintr-o ramă metalică (rotundă sau triunghiulară). cununie. ]  piure [Preparat culinar în formă de pastă.

a deceda. ] jignitor [Care este în stare să rănească demnitatea cuiva. adusă cuiva în public. A înceta de a mai trăi. ] ingurgita [A face să treacă din gură în stomac. a se stinge din viaţă. bătaie de joc. ] jurisconsult [Specialist în drept care dă consultaţii juridice. Ofensă gravă. ] a sucomba [A suferi o înfrângere într-o luptă. Mustrare umilitoare. a răposa. infractor. Jurist angajat de o instituţie pentru a o susţine în faţa justiţiei. a înghiţi. ] injurie [Vorbă sau faptă care lezează demnitatea sau reputaţia cuiva. a muri. insultă. ] 83 . ocară. ofensator. ] batjocură [Atitudine obraznică şi dispreţuitoare. ofensă.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (14)        delincvent [Persoană care a comis un delict. sfruntare. a se sfârşi. insultător. afront.

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (15)        delincvent [Persoană care a comis un delict. insultă. ofensator. a muri.Ofensă gravă. a se stinge din viaţă. ] injurie [Vorbă sau faptă care lezează demnitatea sau reputaţia cuiva. ] 84 . Jurist angajat de o instituţie pentru a o susţine în faţa justiţiei. ] jignitor [Care este în stare să rănească demnitatea cuiva. a deceda. bătaie de joc. sfruntare. ] jurisconsult [Specialist în drept care dă consultaţii juridice. Mustrare umilitoare. ] ingurgita [A face să treacă din gură în stomac. adusă cuiva în public. ofensă. infractor. a se sfârşi. ] batjocură [Atitudine obraznică şi dispreţuitoare. a înghiţi. ] a sucomba [A suferi o înfrângere într-o luptă. ocară. insultător. afront. a răposa. A înceta de a mai trăi.

 MARAMUREŞ str. Principală. 1111 Tel. 0262-368013 sau 0262-355555 E-mail: ihapca2002@yahoo.DESPRE LECŢIILE CUPRINZÂND NOŢIUNI DE FONETICĂ Concept original şi realizare: Numai pentru UZ INTERN la ŞCOALA CU CLASELE I-VIII  Vişeu de Jos ~ Jud. IOAN HAPCA . nr.com 85 Adaptarea > Prof.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->