Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui.  Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură.

  (Romani 12:7) 

STUDIEREA ŞI APROFUNDAREA DIVERSELOR ASPECTE ŞI PROBLEME ALE NOŢIUNILOR DE FONETICĂ A LIMBII ROMÂNE Lecţii recapitulative pentru elevii din clasele V - XII

1

Prof. IOAN HAPCA

DEFINIŢIA FONETICII
FONETICA este o ramură a lingvisticii care studiază producerea, transmiterea, audiţia şi evoluţia sunetelor limbajului articulat. LINGVISTICA este ştiinţa care studiază limba şi legile ei de dezvoltare.

2

DENUMIREA NOŢIUNILOR DE FONETICĂ
s i l a b a, a c c e n t u l ş i i n t o n a ţ i a  v o c a l a, h i a t u l ş i d u b l e t u l  s e m i v o c a l a, d i f t o n g u l ş i t r i f t o n g u l  c o n s o a n a, ,, i ” s c u r t ş i a l f a b e t u l  a l t e r n a n ţ a f o n e t i c ă,  transcrierea fonetică  şi pronunţarea ortoepică  a s i m i l a r e a, d i s i m i l a r e a ş i s i n c o p a  c u v i n t e p r o b l e m a t i c e în e x p r i m a r e

3

ALCĂTUIREA SILABEI
CONŢINE OBLIGATORIU O VOCALĂ   O VOCALĂ CU SAU FĂRĂ ALTE SUNETE DINTR-UN CUVÂNT : inimioară = i -ni - mioa - ră ;   DOUĂ CUVINTE SCURTE ROSTITE ÎMPREUNĂ : nu-mi dă, mi-l dă, ţi-o duc, să-ţi duc, dămi, fă-ţi ;   UN CUVÂNT SCURT + UN FRAGMENT INIŢIAL : mi-arată, ne-aduce, m-alintă, ţi-apucă, şi-apoi ;   UN FRAGMENT FINAL + UN CUVÂNT SCURT :  a dus-o, ducă-mi, într-o, dintr-o, printr-un, dintr-un ;   UN FRAGMENT FINAL + UN FRAGMENT 4INIŢIAL : într-adevăr, floare-albastră, spune-acum ;

substantiv. care pot fi prevenite numai prin însuşirea temeinică a cunoştinţelor de gramatică. a-ţi = (prepoziţia infinitivului + pronume) // aţi = (verb auxiliar) . oarecum // oare cum ? . oarecare // oare care ? . ca şters // c-a şters etc. . o tavă (articol + substantiv) . interjecţie. otavă (substantiv) // o ştire. altfel (adverb = altminteri) // alt fel (adjectiv + substantiv) . a-i = (prepoziţie + pronume personal) ai = (articol. nai (substantiv) // n-ai (adverb + verb) . aţi pregăti // a-ţi pregăti . a-şi = (prepoziţie + pronume reflexiv) // aşi = (substantiv) . verb auxiliar) . oarecând // oare când ? .ALCĂTUIREA SILABEI ŞI OMOFONIA Omofonia este un fenomen fonetic care constă în rostirea identică a două structuri grafice diferite. ai da // a-i da . demers (substantiv) // de mers (verb la supin) oştire. a-l = (prepoziţie + pronume personal) // al = (articol posesiv) .           5 altădată (adverb = odinioară) // altă dată (adjectiv + substantiv) . Acest fenomen favorizează comiterea celor mai frecvente greşeli de ortografie. alegeţi (voi) // alege-ţi (tu) .

mei. (â). ui. devenind semivocală. mâine. ăi. dintre care ultimele patru pot deveni semivocale dacă sunt rostite împreună cu o altă vocală. u. ca în cuvântul vii. ei. când este combinată cu oricare dintre celelalte vocale.VOCALE ŞI SEMIVOCALE  Vocalele (emise prin vibraţia clară a coardelor vocale): a. iar. situaţie care creează dificultăţi în ortografiere deoarece al doilea i. i. cui. ca în cuvintele: rai. şi chiar în combinaţie cu ea însăşi. iute.  Cea mai „instabilă" dintre acestea este „i” care îşi pierde calitatea de vocală. fiind semivocală şi rostindu-se asemănător cu primul. io. iod. ia. ă. doi. oi. indiferent de poziţia faţă de ele: ai. o. iu. măi. ied. e.  (continuare în pagina următoare) 6 . ie. este mai greu de sesizat şi de aceea este omis în scris. î. îi.

o. zău. u mai întâi singure. iar vocala „o” îşi pierde această calitate numai când este antepusă vocalei „a”: oa. seu. nou. i. ou. eo. îu. ştiu. eu. iu.VOCALE ŞI SEMIVOCALE din pagina precedentă)  Urmează „u” care. uă.  Vocala „e” devine semivocală numai în combinaţie cu „a” şi „o” şi numai antepusă acestora: ea. poate apărea în destul de multe combinaţii: ua. apoi împreună cu vocala „a”. ca în cuvintele: rea şi vreo. ca în cuvintele: ziua. ău. molâu. rouă. cel mai simplu este să se compare rostirea fiecăreia dintre vocalele: e. dau. ca în cuvântul: doar. 7  (continuare . au.  Pentru sesizarea deosebirii dintre vocale şi semivocale. în calitate de semivocală.

C = consoană         { V — CV }: toa .gre .tru .u .uă .ra .ne .ÎN SILABE (reguli şi exemple) V = vocală . S = semivocală . { VC — CV } : şap . 1) NOTĂ { VC — CCV } : pen . jo .me .ste .na .ri . { S — CV } : doi .zi .l)V } : ne . sea . { V — S } : plo . { VCC — CV } : jert .ia . mâi . for .e . sculp .e .tă .fă .flă . 2) NOTĂ 8 .te . { V — C(r.tor . cin . { V — V } : po .e . a . a .

stm : .vleac.lic 2) Despărţirea se face numai după a doua consoană în grupurile : ltp. : abrutiza = a . 9 .bru . sculptorii astmatici şi delincvenţi vânează lincşii cei somptuoşi din ţinutul arctic şi aduc jertfă pentru redempţiune ( izbăvire ) un sendvici.ta . f. dovleac = do . e-xa-men [eg-za-men] .ti .NOTĂ LA DESPĂRŢIREA CUVINTELOR ÎN SILABE 1) A doua consoană .la . nct.” 3) Litera . r ” sau .. codru = co . d.za .hli . ndv. rtf.le .În funcţie de punctaj.ra . adică mascând modul real de silabisire : a-xă [ak-să] . x ” înainte de litere care notează consoane se desparte ca şi cum ar reprezenta un singur sunet. pehlivan = pe .grar .lă . atlet = a . aflu = a . işlic = iş .da . cadavru = ca . Afrodita = A .laz . patru = pa .mă . cablu = ca . p. islamism = is . iar celelalte consoane nu sunt atrase : gârlă = gâr . buclă = bu .tru .e .glin .lă .van .pru .. g. ncs.vru . ex-tra-fin [ek-stra-fin].lit . oglindă = o . mpţ.dă .blu . izlaz = iz . cupru = cu .tă .mism . v. ncv. acru = a . omletă = om . c. mpt. t.flu . cataplasmă = ca ta .dru . l ” atrage numai consoanele : b. tex-til [tek-stil] .tlet . rct. împotriva silabisirii normale...plas .fro . h.cru . vâslă = vâs . ncţ. izraelit = iz . agrar = a .clă .di .

va.fel .lemn  astfel = ast .  voltamper = volt .  altundeva = alt .am .un .per .spre .un .  dreptunghic = drept .toi.  dinapoi = din .a .  portaltoi = port .spre .poi  paisprezece = pai .ghic  untdelemn = unt .al .ze .de .de .ce 10  .DESPĂRŢIREA CUVINTELOR COMPUSE ÎN SILABE despre = de .

 dezarmat = dez .mat  inadecvat = in .  vârstnic = vârst .bet . 11  .fa .lâc .şor :  savantlâc = sa .lâc.nic.  târgşor = târg . .dec . .ar .DESPĂRŢIREA CUVINTELOR DERIVATE ÎN SILABE { derivate cu prefixe } : inegal = in .şor .nic .  analfabet = an .a .al .vant .gal .  sublinia = sub .ni .li .a .vat  { derivate cu sufixele }: .e .

când se termină în silabe ce au valoarea unor cuvinte monosilabice cu un anumit sens: Sadoveanu nu Sadovea-nu. neart..m.e.. Cornea nu Cor-nea.c... al 8-lea. î.n. interj.d. Dra-gomir nu Drago-mir.a. ASIROM nu ASI-ROM etc.  2) abrevierile unor formule curente: a. etc. ş. ROMSILVA nu ROM-SIL-VA.  3) numeralele ordinale notate prin cifre romane şi arabe: al XX-lea. Floarea nu Floa-rea etc. 12 . Emi-nescu nu Emines-cu.  4) substantivele proprii. etc. nehot. neacc..INTERZICERA DESPĂRŢIRII ÎN SILABE LA SFÂRŞIT DE RÂND Nu se despart în rânduri diferite:  1) cuvintele compuse din abrevieri literale: UNESCO nu UNES-CO..

lacună. nouăsprezece. deschidere. valurile. maleabil. duşman. { — _|_ — — — } : (ANTEANTEPENULTIMA) atitudinile. măsea. literele. matur. macara. diferenţă. lapoviţă. dicţionar. haos. gratitudine. (al) nouăsprezecelea . justificare. vânturile . sever . inaptitudine. Silaba accentuată este în contrast cu silabele neaccentuate. { — _|_ — } : (PENULTIMA) albastru. doctoriţă. juxtapunere. bolnav. barbar. basma. neastâmpăr. îndărătnică. înclinare. (a 5-a)  Accentul unui cuvânt plurisilabic pune în evidenţă o silabă printr-o pronunţare mai intensă. autor. fenomen. 13  . macaragiu. civilizaţie. antic. ilustru. bine. codru. obraznic.ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR  { — _|_ } : (ULTIMA) adevăr. eroare. fabulă. caracter. aviator. batjocură. { — _|_ — — } : (ANTEPENULTIMA) atitudine. elastică. garanţie. (a patra de la sfârşit)        — _|_ — — — — } : douăsprezece. ficţiune. lingură . castan. păsărele.

_|_ ) = ritm anapestic.) = ritm dactilic. 14 . dactil ( _|_ -._|_ ) = ritm iambic. iamb ( -. anapest ( -. PICIORUL METRIC ŞI RITMUL PICIORUL METRIC ŞI RITMUL  troheul ( _|_ -._|_ --) = ritm amfibrahic.-.ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR.) = ritm trohaic.-. amfibrah ( -.

= scumpi .ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR ŞI OMOGRAFELE Omografele sunt cuvintele care coincid grafic. perpetuă . scânteia. mârâi. călătorii. tremură . torturi.perpetuă. urmări. căi. duduie . duduie.)  ácele. comis . boi . voi. suflă. dată. veseli . haină. mânji. masă . clasă . căi . mări. urmă. strigă. haină . dotă. cotă . nota. împrăştie. urmă . împrăştie . mări . continuă . dată. mură . ară. dar acele fete nu pot coase. scutură. comis . snopii. ară . suportă. masă. vesélă . suflecă. cuminţi. tremură. dură . fugi . suflecă . bară . O fată veselă spală o veselă murdară. strică. suportă . manevra . pustii . umbrele . dezvoltă. reclamă. ieşi. boi. companie . cuminţi . bară. cântă . strigă . călătorii . reclamă . 15  . stropii . pustii. roşi . voi. nota . veselă . mură. snopii . ieşi . dar se accentuează diferit (EXEMPLE: Acele se folosesc la cusut. birui . adună . companie. roşi.stropii. copii. copii . fugi. muri . clasă. dezvoltă . modele. muri. scutură . cotă. scumpi. veseli. repede . repede. sări . strică . dotă . adună. măsură. scânteia . acéle. umbrele. cântă. veselă. mânji . continuă. suflă . urmări . modele . măsură . birui. mârâi . torturi . dură. véselă. sări. manevra.

constant. Segmentelor incidente ( ton mai jos decât al enunţului constant. neutru ): — Toţi înţeleg ce-ai spus.( modulaţia vocii în timpul rostirii cuvintelor )   INTONAŢIA    Apelativ — Imperativă ( ton apelativ pentru vocativ şi ton poruncitor sau rugător pentru imperativ ) : — Elevo. deseori. Eminescu) 16 ..O ! te admir.De-oi muri — îşi zice-n sine — al meu nume o să-l poarte / Secolii din gură-n gură …(M. uneori.. Exclamativă ( ton constant. Eminescu). am impresia că nu suntem înţeleşi cum trebuie. progenitură de origine romană !” (M. cu prelungirea ultimei vocale ) : — Ce frumos e versul acesta ! . interogativ ) — Ai spus ceva ? — Nai auzit nimic ? Enunţiativă — Neutră ( ton descendent. — Totuşi. intră în clasă ! Interogativă ( ton ascendent. neutru ) : .

v. i. (Aveai doar grâu . j. g'  4 semivocale : e. u . c. d.  17 . cireşi. g. n. b. ţ.. ă. k'. p. aceşti fraţi duc pomi. e. f.  22 consoane: m. i. ş. u . s. [ avěaĭ ] [ dŏar ] [ grâǔ ])  1 . t. o. l.SUNETELE LIMBII ROMÂNE 34 total sunete specifice limbii române. plopi ori brazi . carpeni. ğ. č. din care :  7 v o c a l e : a. r. i ” scurt (nesilabic) : Pe dealuri. h. â. z. o.

(să) rupeţi (2 sil. tari (1 sil.).. oricine (3 sil.). nimeni (2 sil.). a unor moduri şi timpuri de felul : (să) rupi (1 sil. totuşi (2 sil.).). însuşi (2 sil.).). uneori (3 sil. rupseşi (2 sil.) la primii termeni ai unor cuvinte compuse cu ori şi câţi : oricare (3 sil. uşi (1 sil.). pentru feminine. albi (1 sil.).).). deunăzi (3 sil. oricând (2 sil.).). coji (1 sil.).).) .). (şi) de genitiv-dativ singular a unor substantive şi adjective de felul : elevi (2 sil. oricum (2 sil.). verzi (1 sil.).). iarăşi (2 sil.) .). să-şi (1 sil. câţiva (2 sil. să-ţi (1 sil.) .).).) ..). spălaşi (2 sil. orice (2 sil.).). (să) spălaţi (2 sil.). la persoana a II-a sg. cărţi (1 sil. i ” scurt (nesilabic)      18 la forma nearticulată de plural sau.). alţi (1 sil.). adeseori (4 sil.). câţi (1 sil. corturi (2 sil. aceşti (2 sil.). astăzi (2 sil. îţi (1 sil. îşi (1 sil.). .).).). (să) speli (1 sil. însumi (2 sil. paşi (1 sil. acelaşi (3 sil.). însuţi (2 sil.).). oriunde (3 sil. oricât (2 sil. şi pl. să-mi (1 sil. buni (1 sil.).).) . la finala unor adverbe ca : asemeni (3 sil.) . precum şi în conjuncţia ori (1 sil. în forme ale unor pronume sau adjective pronominale ca : îmi (1 sil. cruzi (1 sil.).

s. j. /st/ — stuf . ş.  12 CONSOANE SONORE : b. /pt/ — opt . /şt/ — eşti . /sk/ — scor . h. l. m. g'. n.  NOTĂ 19 : Înainte de consoane surde se pronunţă numai consoane surde. ţ . /sp/ — sport . g. /sč/ — scenă . z .CLASIFICAREA CONSOANELOR  10 CONSOANE SURDE : c. . /sf/ — sfat. ğ. t. v. p. /sk'/ — schi . /ht/ — ahtiat . č. r. f. k'. /st/ — este . d. /ft/ — ofta . iar cele sonore sunt excluse : /kt/ — act .

(loess). (Poezia ideală e ambiguă în idee.... (pianissimo). rostite într-o silabă.. . .)  Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală şi o semivocală alăturate. (larghetto) .rr ” (intrregional). mass-media) . .ee” (licee). TRIFTONGUL şi DUBLETUL (definiţii şi exemple) Hiatul este grupul de sunete format din două vocale alăturate rostite consecutiv în silabe diferite.)  Dubletul este grupul de două litere identice alăturate într-un cuvânt : . . DIFTONGUL.. . .zz” (mezzo-soprană)  .ll” 20 (allegro) .  Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală şi două semivocale alăturate. gauşi). . . pl.  Dublete în neologisme . (Vreau să iau ce tu voiai să iei când priveai printre pleoape o leoaică c-o aripioară..tt ” (kilowatt).. rostite într-o singură silabă. ss ” (fortissimo).. Doi scriu trei poezii numai ziua.aa” (contraatac)....ii ”(fiinţă). .uu ” (vacuum). (gauss. .HIATUL. nn ” (înnorat).cc ” (accent)..oo” (alcool).

HIATURI ŞI DIFTONGI aa. ii. ea. [i = î] ou. ei. uo. io. [a = ă] eu. uu. oa. ia. ie. ue. oe. iu. oo. oi. 21 ae. . ai. ui. eo. au. ao. ua. ee.

sau din aceeaşi vocală. â-a. căuş. scuar. 22 . e-a. vie. naiv. o-e. u-e. vacuum. o-u. viitor. doime. neon. u-u. neuron. fapt inadmisibil în scriere. diurnă. faină. i-a. boa. noutate. ca în cuvintele: aer. i-e. a-i. aur. a-u. dar destul de frecvent în vorbirea neîngrijită mai ales când a doua vocală a hiatului este e : aier. suiş. poieziie şi altele). feeric. i-i. î-i. repetată: a-a. ă-i. i-u. ca în cuvintele: supraaglomerat. u-o. a-o. haos. fluor. leit. feieric.  Hiatul dispare dacă între cele două vocale se intercalează o semivocală. fior. o-o. e-u. ziar. o-i. mârâit. poet. u-a. e-i. duet. i-o. u-i. real. e-e. o-a. e-o.HIAT DIN VOCALE DIFERITE SAU DIN ACEEAŞI VOCALĂ  Hiatul poate fi format din vocale diferite: a-e. alcool.

iepure. uă)  Diftongii descendenţi sunt formaţi dintr-o vocală + semivocală /VS/: mai. tablou. căi. pui. ou. iubi. iarbă. eu. ii. io. ie.DIFTONGII ASCENDENŢI ŞI DIFTONGII DESCENDENŢI Diftongii sunt formaţi dintr-o vocală şi o semivocală. 23 oi. meu. eo. tei. ii. ui. (ea. steaua. soare.) . iolă. îu. (ai. august. iu. râu. căpătâi. noroi. cutii. au.  Diftongii ascendenţi sunt formaţi dintr-o semivocală + vocală /SV/: seară. tău. îi. ia. ău. ei. ua. fiu. rouă. ăi. oa.

TRIFTONGI iau .  eoa .  eau .  iei .  oai .  ioa .  24 [ să iau ] [ tu voiai ] [ să iei ] [ aripioară ] [ vreau ] [ priveai ] [ leoaică ] [ pleoape ] .  eai .  iai .

„ioa) sau semivocală + vocală + semivocală /SVS/ (priveai. (eai. iai. având structura: semivocală + semivocală + vocală /SSV/ (leoarcă. inimioară.STRUCTURA TRIFTONGILOR  Triftongii sunt formaţi dintr-o vocală şi două semivocale. eau. eoa. vuiau. vreau. iau. oai. biruiai. 25 . lupoaică. iei. iei).

gheaţă. vegheau nu sunt triftongi. i. geam. ghiaur nu sunt diftongi. k'. vegheau sunt diftongi. g' nu există diftongi sau triftongi care să înceapă cu semivocalele e. 26 . ğ. chiar. iar în cuvinte ca ziceau. Deci. În cuvinte ca ziceau.NOTĂ LA În DIFTONGI ŞI TRIFTONGI cuvintele care conţin consoanele č. maghiar. în ceas.

a vâjâi // câine . teină // neicuţă. poet. coerent. tain // taină.  coagula // poate. altruist // cui. unguent. fiul // fiu. aur // sau. acordeon // vreo. zoologie. muzeul // muzeu . 27 . făină // dăinui. duoden. reziduu) . păun // flăcău . creez.  istoria // piatră. alcool. influenţă.CUVINTE CU VOCALE ÎN HIAT ŞI DIFTONGI  contraatac. atuuri // luă // rouă. noul // nou . biolog // iod. (hiat la: ambiguu.  real // deal. istorie // trebuie. fiinţă // fiică.  a lua // ziua. a se boi // doi. naos. aeroport.

Ş = .ve”. m. P = . Y = . G = .ze” 28  a...je”  k.ha”. K = . Î = .ca”. C = . y..ghe”.ics”. l. F = .o”...de”. S = . I = .. v..le”.  e.. î. J = .re”. .  u.. D = . L = .. s. Z = . V = . H = .u”.se”.pe”.ALFABETUL LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere rostite tradiţional) A = . d... f.. Ţ = . â..ne”.. U = .  q.e”. z..ţe”. h.. p. ş... b. B = . R = . w.... W = . x.te”...ce”. c. g. T = . O = . i.i grec”.şe”. o. E = .i”..me”. j.chiu”. t. ă. Â = .. n.î”.fe”.... ţ.î din a”. X = . r. Q = . M = .. N = .. Ă = .ve”.a”.ă”.be”.

Fr. C. În scrierea cuvintelor străine. Röntgen. röntgenoterapie . ö : Köln. Händel. se folosesc litere pe care alfabetul limbii române nu le are . händelian . de exemplu. neadaptate ortografic. m şi n se citesc em şi en. München etc.NOTĂ LA ALFABETUL LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere) În simboluri matematice. chimice etc. ü : Zürich. 29 . literele au denumirea stabilită de limbajul ştiinţei respective . fizice. de exemplu : ä : G. W.

. multiîncercat. reîntors. vârî …  . îi. pseudoînchidere…  . dânsul fântână.. autoînchidere.SCRIEREA CORECTĂ A LITERELOR .. lucrând. îmi. î ” se scrie la sfârşitului cuvântului : amărî. împărat. neînsemnat.. î ” se scrie la începutul cuvântului : înscriere. doborî.. subînţeles. îl. î ” se scrie în cuvântul compus şi cu prefix sau prefixoid :bineînţeles. î ” ŞI . îţi. preîntâmpinare. pământ. întoarcere. urî. â ”  . sfânt. coborî. macroîncăpere. hotărî. â ” se scrie în interiorul cuvântului : cântec. reîncepe. pogorî. îşi…  . vânt… 30 . pârî..

 Diferenţele se pot referi la număr: carte / cărţi .ALTERNANŢA FONETICĂ (schimbarea regulată a unui sunet în rădăcina sau tema cuvântului)  Alternanţele fonetice sunt schimbări ale sunetelor unui cuvânt sau ale sunetelor din cuvintele aceleiaşi familii de cuvinte. la persoane : pot / poţi . seară / seri . la gen : negru / neagră . bancă / bănci . soare / sori . la caz : NA toţi / DG tuturor . 31 . la moduri : fac (indicativ) / făcut (participiu). cu ajutorul cărora se marchează diferenţa dintre formele gramaticale sau dintre derivate şi cuvântul de bază.

 ă — e : măr // meri . supăr // superi . şadă // şezi . mare // mări . dor // durea . mort // muritor . vândut // vindem. tânăr // tineri . tânăr // tineri .  o — u : soră // surori . agaţă // agăţ . păr // peri . aerian // aerieni . â — i : cuvânt // cuvinte . sanie // sănii . văr // veri . masă // mese . sare // săruri .  32 . noră // nurori .ALTERNANŢE VOCALICE a — e : fată // fete . pată // pete . a — ă : cană // căni .

ros // roase .ALTERNANŢE CU DIFTONGI e — ea sau ea — e : creţ // creaţă . şcoală // şcoli . plec // pleacă . pârâu // pâraie  ia — ie sau ie — ia : băiat // băieţi . ied // iadă  33 . măreţ // măreaţă . piatră // pietre . mor // moare . măsea // măsele  o — oa sau oa — o : os // oase . boală // boli  ău — ai sau âu — ai : ferăstrău // ferăstraie . iarnă // ierni . iapă // iepe .

gras // graşi . ras // raşi . văd // vezi . treaz // treji . solid // solizi . t — ţ : cumnat // cumnaţi . aud // auzi . frate // fraţi . caut // cauţi . bas // başi . s — ş : as // aşi . 34 . grumaz // grumaji . cos // coşi . molid // molizi . z — j : obraz // obraji . lat // laţi .ALTERNANŢE CONSONANTICE SIMPLE d — z : brad // brazi .

 st — şt : basist // basişti .  şc — şt : morişcă // morişti . numesc // numeşti . maşinist // maşinişti . albastru // albaştri . puşcă // puşti . 35  . degust // deguşti . ciobănesc // ciobăneşti . mişcă // mişti . str — ştr : maistru // maiştri . pişcă // pişti .ALTERNANŢE CONSONANTICE COMPUSE sc — şt : bască // băşti .

sparg // sparge // spargi .ALTERNANŢE CONSONANTICE SIMPLE ŞI COMPUSE c — c + e. i : fulg // fulgi .  g — g + e. i : larg // largheţe . ortodox // ortodocşi . naviga // navighez. stoca // stochez . parca // parchez . lung // lungi . şterg // şterge // ştergi . pică // să pice // pici . i : bloca // blochez .  g — gh + e.  x — şc : sfinx // sfincşi . 36 . fix // ficşi . i : amic // amice // amici . urc // urce // urci  c — ch + e.

TRANSCRIEREA FONETICĂ 1
[ v ] transcrie pe v şi / sau w ;  [ i ] transcrie pe i şi / sau y ;  [ č ] transcrie pe c + e, i ;  [ k' ] transcrie pe ch + e, i ;  [ĕ, ĭ, ŏ, ǔ] transcriu semivocalele.

37

TRANSCRIEREA FONETICĂ 2
[

k ] transcrie pe c, k şi qu [ ks şi gz ] transcriu pe x [ ğ ] transcrie pe g + e, i [g' ] transcrie pe gh + e, i [ ī ] transcrie pe ,, i ” scurt
38

NOTĂ LA TRANSCRIEREA FONETICĂ
Programul

„PowerPoint” nu permite transcrierea fonetică, corectă şi tradiţională, a semnelor distincte, de aceea, folosim alte semne: [ĕ, ĭ, ŏ, ǔ] transcriu semivocalele [ ī ] transcrie pe ,, i " scurt.
39

CUVINTE TRANSCRISE FONETIC
văcar [ văkar ], vacanţă [ vakanţă ], Weber [ nume propriu, se pronunţă : vebăr ], kilowatt [k'ilovat ], quasar [kuasar ] Quito [nume propriu, se pronunţă : k'ito ], kaliu [ kalĭu ] Irinuca [ irinuka ], yoga [ĭoga ], yankeu [ĭank'eǔ ], complex [ kompleks ], Alexandra [ aleksandra ] pix [ piks ], prefix [ prefiks ], excursie [ ekskursie ], exemplu [ egzemplu ] duce [ duče ], ceapă [ čapă ], baci [ bač ], cineva [ čineva ], ger [ğer ], frige [ friğe ], geamgerie [ ğamgerie ], ginere [ ğinere ], fragi [ frağ ], giardiază [ğardiază ]= boală parazitară chenar [ k'enar ], cheamă [k'amă ], unchi [ unk' ], chiar [ k'ar ], gheaţă [ g'aţă ], gherghină [ g'erg'ină ], ghimpe [ g'impe ], unghi [ ung' ], ghiol [ g'ol ] deal [ děal ], pleosc [ plěosk ], nuia [ nuĭa ], iepure [ ĭepure ], copii [ copiĭ ], iod [ ĭod ], cui [ kuĭ ], doar [ dŏar ], steaua [ stěaǔa ], ori [ orī ], îmi [ îmī ], vezi [ vezī ], 40 [ popī ], fraţi [ fraţī ], domni [ domnī ], Brâncuşi [ brânkuşī ] popi

există corespondenţă între sunet şi literă: o literă reprezintă un sunet: carte (5 sunete. 4 litere)  Uneori. masă (4 sunete. prefix. Astfel. cort. i.  Literele c şi g. i. e. această corespondenţă nu se respectă. în aceste exemple.  Când sunt urmate de e. exerciţiu etc. ger. gard. excursie etc. aceleaşi litere redau sunete care se rostesc ca în cuvintele cer. e şi i au valoare de sine stătătoare (notează un sunet). litera x reprezintă sunetele: ks şi gz. cine. 5 litere). Dar o literă poate reprezenta simultan două sunete.CORESPONDENŢĂ RESPECTATĂ ŞI CORESPONDENŢĂ NERESPECTATĂ ÎNTRE SUNET ŞI LITERĂ În general.  gz: examen. exemplu. 41  . Deci: girafă =6 litere. când nu sunt urmate de h. grabă. 6 sunete (g-i-r-a-f-ă). girafă.  ks: sufix. reprezintă sunete care se rostesc ca în cuvintele: car. excepţie. fiindcă aceeaşi literă poate nota sunete diferite.

Grupurile ch. gheţar. Grupurile de litere ce. unghi. cheamă. ele ajută numai la pronunţarea literelor împreună cu care apar). chiar. chi. notează câte un singur sunet: chenar. i şi h sunt numai litere ajutătoare. e şi i au valoare de sine stătătoare. ca în cuvintele: deci. ca în cuvintele: unchi. chitanţă. ghi au valoarea unui singur sunet când e.CORESPONDENŢĂ NERESPECTATĂ ÎNTRE SUNET ŞI LITERĂ     Prin două sau trei litere alăturate poate fi redat un singur sunet. gi au valoarea unui singur sunet atunci când literele e şi i sunt folosite ca litere ajutătoare. gh. înainte de e sau i.. în aceste exemple. ge. fragi. Tot aşa. ci. iar h este literă ajutătoare (literele ajutătoare nu se pronunţă. ciorbă. Deci: chenar =6 litere. geam. 4 sunete (f-r-a-gi). Deci unchi = 5 litere. 42 . 5 sunete (ch-e-n-a-r). grupurile che. gheaţă. ghimpe etc. ghe. Deci: fragi = 5 litere. 3 sunete (u-n-chi).

îl. îi. lucrând.  la cuvântul compus şi cu prefix sau prefixoid: bineînţeles. preîntâmpinare. C. pseudoînchidere…. I. Bîzu). pământ. macroîncăpere. pogorî. coborî. neînsemnat. N. multiîncercat. îţi. pârî. 43  . subînţeles. sfânt. „â” sunt admise în nume proprii de familie după dorinţa purtătorilor lor (I. dânsul fântână. îşi….  dar şi cu „â” în interiorul cuvântului : cântec. Brâncuşi. reîntors. îmi. reîncepe. urî. hotărî. Agârbiceanu. vânt…  Literele „î”. întoarcere. împărat. vârî …. doborî. autoînchidere.ACELAŞI SUNET REDAT PRIN LITERE DIFERITE (1) Sunetul „î” este notat cu „î” la începutul cuvântului : înscriere.  la sfârşitului cuvântului : amărî. Sîrbu.

 • Acest sunet se notează.  Sunetului „v” îi corespund literele „v” şi „w”. prin „k” în kaliu. Weber (nume propriu. în lucrări de fonetică. în iar. „i”.  Litera „k” şi grupul de litere „qu”. k: kar. în fonetică. kaliu. vopsea şi în watt.ACELAŞI SUNET REDAT PRIN LITERE DIFERITE (2)  Sunetul „c” este redat prin litera „c” în car. katar. redau acelaşi sunet ca grupul de litere ch: kilogram. k': k'ilogram. prin „q” în numele propriu Qatar (se pronunţă cátăr).  Acest sunet se notează. Quinet (nume propriu se pronunţă chiné). k'ine. iaz şi în yankeu. se pronunţă vébăr). iar lui „i” îi corespund literele „i” şi „y”. în var. 44 . urmate de „e”.

eficient. ecuator. echipă. efect. dar se pronunţă . numai în cuvintele : eu [ ieu ]. e [ ie ]. ei [ iei ]. în cuvinte vechi : ied. ierbos. erai [ ierai ]. ecou.ie” iniţial.. ieftin. ecologie.. ieşean. este [ ieste ].e” iniţial. echitate. efort.. 45 . ecuaţie. iepe. ieşire. iernat. eşti [ ieşti ]. ierarh. ie ” iniţial  Se pronunţă şi se scrie . iezer . egoism.. efectiv etc. e ” sau . ierarhie.. el [ iel ]. echivoc. economie. eraţi [ ieraţi ]. edificiu. iesle.iea” ].. elastic. eram [ ieram ]. echivalent. iepure.ia”. era [ iera ]. iertare.ie”. edil. ieri.  Se pronunţă şi se scrie . ele [ iele ].. echilibru. ierburi.e” iniţial . editură. echinocţiu. în majoritatea neologismelor : echer. Excepţie : ea [ se pronunţă .. erau [ ierau ].  Se scrie . echidistant. ierbar.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) . eclipsă. nu . educaţie.

graţioasă [graţiuasă].. soţioară [soţiuară]< (soţior)... oarecum [uarekum]. sfioasă [sfiuasă]. linioară [liniuară]. oa ” sau . oase [uase]< (os). oaste [uaste]< (ostaş). odinioară [odiniuară].PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) . bunăoară [bunăuară]. superioară [superiuară]< (superior). 46 . capricioasă [kapričiuasă]. surioară [suriuară]. oaie [uaie]< (oi). farfurioară [farfuriuară]. vicioasă [vičiuasă]. oarbă [uarbă]< (orb). preţioasă [preţiuasă]. oa ” în interiorul cuvintelor se pronunţă . orgolioasă [orgoliuasă]. mânioasă [mâniuasă]. deoarece [deuareče]. vioară [viuară]. ua ” : oablă [uablă]< (oblu). oa ” iniţial se pronunţă . oacheş [uak'eş]< (ochi). ua ” : căprioară [kăpriuară] < (căprior). înfioară [înfiuară]< (înfior). Diftongul scris . copioasă [kopiuasă]. glorioasă [gloriuasă].. oară [uară] (în prima oară [uară]). serioasă [seriuasă]. studioasa [studiuasă]. sălcioară [sălčiuară]. victorioasă [viktoriuasă]. oarecând [uarekând]. roşioară [roşiuară]< (roşior).. gălbioară [gălbiuară]< (gălbior). oază [uază]. aşchioară [aşk'iuară]. oală [uaie]< (olar). oarecine [uarečine]. sperioasă [speriuasă].. ua ” (1)   Diftongul scris . junioară [juniuară]< (junior) mioară [miuară]< (mioriţă). oameni [uaneni]< (om).

coajă. defectuoasă [defektuasă]. croazieră.. desfoaie. toacă. chioară.oa”/. poantă. oa ” în interiorul cuvintelor devine şi se pronunţă hiatul . sinuoasă [sinuasă]. înoată. savoare. foaier. doar. coadă. poală. însoară. doarme. lavoar. ghioagă. boare. picioare. respectuoasă [respektuasă sau respektoasă]. maiestuoasă [maiestuasă]. (dar şi fără alternanţă fonetică) balansoar.. ua ” (2)  Diftongul scris . înnoadă. pavoaza. cunoaşte. oa ” sau . stoarce. poartă... ochioasă. coafor. cioară. aspectuoasă [aspektuasă]. coardă.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) . tumultoasă [tumultuasă]. desfăşoară. coboară. fructuoasă [fruktuasă]. somptuoasă [somptuasă]. lucioasă.. coafa. coace. culoar. coate. ua ” : afectuoasă [afektuasă]. doare..o”) boală. cioată. exploata. fermoar. roagă.. voala . scoală. fumoar. virtuoasă [virtuasă] Diftongul scris . împresoară. impetuoasă [impetuasă]. poate. curtoazie. soarbe. coase. roade. omoară. patinoar. oa ” în interiorul multor cuvinte se păstrează în pronunţie : ( datorită alternanţei fonetice .  47 .

gâgâia. 48  . iaz. iar. acestuia. Mamaia .. oaia. ialomiţean. croia. cârâia. iadă. mângâia..  [ o ] altoia. şovăia. femeia. înnoia.  [ ă ] căia. ia ” (1) .ie”: [ a ] baia. văpaia. învăpăia. iatac. iată. iahnie. (Excepţie : pronumele personal . iacă. cheia. căreia. cu / fără alternanţa . boia. deraia. foaia. mucegăia. Stoian. căruia..  [ e ] aceleia. găzduia.. iaht. tăia. răpăia. bănuia. sleia . iamb. mormăia.. iaurt. odaia. fâsâia.. iarăşi. iasomie. iască. ia ” (nu . iatagan.  [ u ] aceluia. altuia. scânteia. droaia. înclăia. Ialomiţa. bâlbâia. bâţâia. iarbă. făgăduia. hârâia. iarovizare. iarnă.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL . răţoia. iad. ploaia. încleia. caiac. Aglaia. poleia. îndoia. claia. gâfâia.ea”)  . ianuarie.. trăia. jefuia . iacobin.  [ î ] bâjbâia. mârâia . iapă. instruia. bâzâia. bătaia. iar. spoia. fâlfâia. ia ” (se pronunţă şi se scrie după o vocală (alta decât . războia. foia. acesteia. Zoia . întemeia. îmbăia. joia. Iaşi . sforăia.ie”) se pronunţă şi se scrie la început de cuvânt : ia. despuia. cheltuia. iarmaroc. roia.i”) . faianţă.

şi-acolo. ia ” se pronunţă şi se scrie la sfârşitul formelor de masculin plural ale pronumelor şi adjectivelor pronominale demonstrative : aceia. ţiaminteşti..v” cu / fără alternanţa . [ p ] piatră / pietre. .m”.. ţi-a dat. codri-aprinşi 49 . . p”. ia ” se pronunţă şi se scrie după . piaţă / pieţe. biată / biete. . ia ” (2)         .. şi-a dus.. obială / obiele.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL . mi-a dat.. fiară (fiare). . i-aştept. fiare / fier. fiarbă / fierbe. aceeaşi) ...f”. dezmiardă / dezmierzi.b”. [ f ] fiasco. [ v ] viaţă / vieţi..ie”: [ b ] abia. ia ” (se poate constitui între cuvinte conjuncte sau în sinereza altor cuvinte) : i-a dat. [ m ] amiază / amiezi. aceiaşi (în opoziţie cu formele de feminin singular : aceea..

. [k'abur]. aici nu există diftongul . ia ” . când nu există forme alternante :     (dar chiar. [mag'ar]) 50 ...ch”.. chiabur. [g'aur]. .NOTĂ LA PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL .gh” . ia ”: [k'ar]. ia ” se pronunţă şi se scrie după . maghiar .. ghiaur.

[ m ] miercuri. ierarhie. . mi-e cald. pietre / piatră. viespe. miere. i.ia”: [ b ] obiect.. li) -e bine } . .. ierbos. odaie. ieşean. mierlă. ierbar. ni. . vi-e foame. oaie. ie ” (se pronunţă şi se scrie după . [ p ] impiegat. obiecţie.. . subiect. fier / fiare.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL .i”) . ie ” se pronunţă şi se scrie după o vocală (alta decât . ia ” : ied. claie. pieţe / piaţă. şuvoaie. iepe. piedestal. vieţi / viaţă. p”.. fierbe / fiarbă. droaie. ie ” ) : biet // bielă . iepure. ie ” (se confundă cu hiatul . bătaie. foaie. iesle. ni-e dor. văpaie.f”. [ f ] fiere. butoaie. ieri. ploaie. ieşire. vierme // vietate. ieftin.... ie ”           51 . viezure. li-e somn . obiele / obială... iezer ... . cu / fără alternanţa .m”. baie.. iertare.. Aglaie. dezmierzi / dezmiardă.. iernat. ierburi.. . [ v ] vierme. împiedica.ia”: [ a ] apăraie. ie ” se pronunţă şi se scrie la începutul cuvintelor din fondul tradiţional cu / fără alternanţa . ţi-e frig. biete / biată. . { Reţine: mi (ţi.b”. miere // premiere . ie ” (se poate constitui între două cuvinte conjuncte) : i-e sete.v” cu / fără alternanţa . vi. amiezi / amiază. ierarh.

j”    Se pronunţă şi se scrie .. jelui . jecmăni..i” după . şa. şase.. .ş” sau . şapte . jeli.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALELE . acelaşi. însăşi. ( să îngraşe ) îngroaşă. ( să îngroaşe ) .e” după ..i” DUPĂ CONSOANELE . j ” în rădăcina cuvintelor : aşa. şarpe. şes . deja. jilţ. plajă.. şănţişor ( şanţ ). ruşine. oblojeală. jir. ş ” sau . jar.. stejar. aşază. îngraşă. ş ” sau . jefui. Se pronunţă şi se scrie . şindrilă. înşală. jălbar ( jalbă )... Fac excepţie unele cuvinte derivate: şăgalnic ( şagă ). iarăşi. Se pronunţă şi se scrie .. şăluţ ( şal ). strămoşească . j ” în rădăcina cuvintelor: deşerta.a”. jintiţă. aranjează. aceeaşi. sprijin.. şătrar ( şatră ) . totuşi . şerpui. 52 . şiret . jale. înşişi.i” după . j ” în rădăcina cuvintelor: maşină. sfârşească. şănţuleţ. jilav. tânjală . şir. .a” după .. înşela. stejărel ( stejar ) . jăratic ( jar ). mojic. deşartă. Fac excepţie desinenţele. ş ” sau . şedea. jalbă.. blajină. grijă. jivină.. jelanie. afişează...    Se pronunţă şi se scrie . jimblă. sufixele gramaticale şi lexicale : mătuşă.e”. ş ” la sfârşitul unor pronume şi adverbe : însuşi. clujean..

vrăji . veşteji. de obicei. defrişând..-ând ” (nu -ind) la modul gerunziu. reproşând. Se pronunţă şi se scrie sufixul . neglijând.-s ”. boţi. trişând .-j ”.. încreţi. sufixul . urzi ... cerşi. încălzi. avantajând. bandajând. linguşi.-i ” (nu -î) la modul infinitiv. . moleşi. încurajând. îngrăşând. afişând. îmbrăţişând. aranjând.. furişând.-ş ” : coji.. Se pronunţă şi se scrie sufixul . înghiţi . menajând. răguşi. de mirosit. păzi. sfârşi . .-i ” (nu -î) la modul infinitiv. găsitor. ieşi. prăji. rotunji.-z ” : afurisi. îngroşând.. 53 . mirosi. mirositor . . păşi. căptuşi. etajând.. buşi. înfăşând. slobozi. auzi. protejând.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA SUFIXUL VERBELOR     Se pronunţă şi se scrie sufixul . părăsi. desluşi. îngriji.. după verbele de conjugarea a IV-a cu temă lexicală în . mânji. forjând..-ş ” : angajând. ameţi. ursi . necăji.. săvârşi. . după verbele de conjugarea I cu temă lexicală în . şantajând .-j ”. după verbele de conjugarea a IV-a cu temă lexicală în .-i ” (nu -î) în unele forme flexionare şi în unele derivate de la tema infinitivului : găsită.-ţ ”. greşi. sclifosi. de găsit. sfriji. Se pronunţă şi se scrie. găsi.

ele (să) (nu) creeze. fiind.. paraarticular. zoologie. idee. oo ” (nu -o-) : alcool. ghişee. a pustii. ştiinţă. promiscuu.. clişee. omagiile. a înmii. zoofit. cenuşiile. alee. zootoxină. exerciţiile.. tu (să) (nu) creezi.     54 .. ştiind.. ei. zootehnie. contraargument. contraamiral. reziduu. cooperativă. coopera. preexistent . reeducat. epizootie. ee ” (nu e-ie) : feeric. perpetuu. vacuum . discontinuu. continuu. ea. aa ”: contraatac. Se pronunţă şi se scrie . coopta. a se sfii. cuviinţă. coordona. uu ” (nu -u-) : ambiguu. scriind. asiduu. el. concediile. hârtiile. zoomorf. eu (să) (nu) creez. a prii . noocraţie . Se pronunţă şi se scrie . viitor. ultraactiv . Se pronunţă şi se scrie . feerie.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE IDENTICE ÎN HIAT  Se pronunţă şi se scrie . needucat. atenee. licee. mediile. Se pronunţă şi se scrie . coordonator. ii ” (nu -i-) : fiinţă.

maestru . aerostat . sabie. mojicie. aerogară. aerosoloterapie. zodie . trăinicie. bisturie.a ” se pronunţă un diftong ascuns : . melodie. e”) : albie. organizaţie. grijulie. poezie. veşnicie. aerian. făţărnicie.   ie (după vocala . aeronavă. staţie. zădărnicie . aerisire. populaţie. aerodinamic.. aeroclub. istorie. medie. aerofobie. silnicie. librărie.ie”(scris . dibăcie. aeroscop. hărnicie. perie.i ” se pronunţă un diftong ascuns : . aerofar.. aeroplan. liliachie. revoluţie. chipie . religie. sidefie . faeton.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (1) ae (după vocala .. ucenicie. prăpastie. aeroport. aerob. producţie. situaţie. sărăcie.ie”(scris . hazlie. protecţie. aerisi. primejdie.. serie.. relaţie. josnicie. aeropurtat. aerosoli. burlăcie. aer. aeronautic. aeromodel.. opinie. repartiţie. victorie. aeromotor. sălbăticie.  55 . vrednicie. e”) : aed. instituţie. hârtie.

întârzia.i ” se pronunţă un diftong ascuns : .. studia. caria. linia. domnia. graţia.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (2) ia (după vocala . vestiar. oficia. familial. devia. contraria. drojdia. concepţia. îmbia. librăria. industria. cofetăria. disocia. chiria. farmacia. educaţia. istoria. iniţia.ia”(scris . declaraţia. bărbia. agenţia. mlădia. învia. opinia. discuţia. diferenţial. sfâşia. atenţia. hârtia.a”) : abrevia.. inovaţia. comisia. familia. zgâria . împrăştia. înfia. gospodăria. melodia.  56 . datoria. fotografia..  academia.  adiacent. funcţia. refugia. poezia Maria . mânia. speria. farfuria. paria. peria. înfuria. corabia. diateză. instituţia. construcţia. calomnia. acompania. elogia. apropia. media.

coexista.. duel. evacuez. evoluez. Noe . statuetă. perpetue.. afluent. constituent.ie”(scris . ue (după vocala . coeficient. superflue . asidue.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (3)  oe (după vocala ...e”) : coechiper. menuet.  57 . ambigue.e”) : accentuez. suedez. desuet. siluetă. duet. coeziune. poezie. ortoepic.o ” se pronunţă un diftong ascuns : . ortoepie.u ” se pronunţă un diftong ascuns : . coerent.ie”(scris ... ingenue. poem. perpetuez. coexistenţă. continue. influent. poet.

respectuos. fastuos. virtuos . perpetua. mistui. maestuos. constitui. perpetuă . situa. alcătui.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (1) ua : accentua. insinuă. tumultuos. ui : ambiguă. îngădui. birui. impetuos. dezavua. somptuos.  58 . trebui. dilua. ingenuă. sui. insinua. destitui. chiui. aspectuos. defectuos. înghesui. diminua. evacua. fluctua. luă. substitui. extenua. zbengui . hurui. retribui. preluă. mântui. restitui. aghezmui. dezvălui. bântui. sinuos. închipui. bubui. tatua  uă. atenua. lua. distribui. evalua. sudui. nărui.  uo : afectuos. dezlănţui. eşua. bizui. efectua. arcui. fructuos.

ţârâi. diodă. fiolă. dioptrie. chiot. behăi. fâlfâi. măcăi. bâzâi. chiţăi. moţăi. bâlbâi. zbârnâi . pârâi. niobiu. riolit. zgâlţâi. hârâi. mormăi.  59 . tiosulfat. râcâi. sionist. zumzăi . mioriţă. liofil.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (2) io : biologie. şovăi. hămăi. miorlăi. molfăi. pâlpâi. târâi. gâfâi. pipăi. horcăi. cârâi. sforăi. ronţăi. răpăi. ghiocel. râgâi. ţopăi. bâţâi. pionier. pufăi. orăcăi. zornăi. plescăi. chiorăi. lăfăi. scârţâi.  îi. vâjâi. mârâi. gâgâi. ăi : bâjbâi. fâsâi. grohăi. hiolă. violenţă. clefăi.

colocviu. micsandră. cilindru. accent.. rucsac. ciment. adecvat.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ DIFICULTĂŢI ALE CONSOANEI . sconcs. i şi se pronunţă [ kč ] (deci literă dublă cu valori diferite) în cuvinte ca : accelera.  Se scrie şi se pronunţă . succeda. C ”       Se scrie c + i. văcsuitor . orchestră. ecvestru. acvilă. succes. văcsui. potrivit cu forma de origine şi tradiţia literară. 60 . consecvent..  Se scrie cc + e. occipital. accident.  Se scrie cs (nu x ) şi se rosteşte deci [ ks ]. acces. catadicsi. chirurg. elocvent. cifră. ticsi . în cuvintele : cocs.  Se scrie ch + e. viciu. cancelarie. occident. succesiv. capriciu. succesor. accepta. succint. vacs. cocsifica. frecvent. vaccin. lucernă. cvintă. i şi se pronunţă [ k' ] în cuvintele : chintal. secvenţă. relicvă. cv ” în cuvintele : acvariu. cocserie. îmbâcsi. civil. chirilic. cvadrat. e (nu ţ ) şi se pronunţă [ č ] în cuvintele : aprecia.

Istanbul . . infrastructură. timp. împrejur. nimfă. m ” sau .. . fanfară. n ” se pronunţă şi se scrie în faţa consoanelor . input. limbă.. împotrivă. triumf. bombăni. bomfaier. împerechea. b ”. dimpreună. m” sau . convoi. n ” ?  . după tradiţie şi origine : confort.. Excepţii : avanpost. m ” se pronunţă şi se scrie înainte de .. bomboană. decembrie. îmblănit. umfla. dimpotrivă. împiedica. dar şi : amfibiu. pamflet.  61 . v ” din rădăcina cuvintelor. embargo. împreună. împăca. dar şi amvon . îmbuna.. îngâmfat.. amforă. Zamfir . limfă. sâmbătă. p ” : ambulanţă... Canberra.. împodobi. avanpremieră. împricinat. împuternicit. îmbolnăvi. Pamfile.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE . dimprejur. împacheta. f ”/ .

ş ”) se pronunţă şi se scrie înainte de . scenă. sciţi. sciziune.. ştrand . sceptic.. scindat .ce”..... stand. p ” din începutul cuvintelor.  . ş ” se pronunţă şi se scrie în faţa consoanelor . ştampilă. dar ştachetă.. ştaif. dar şpaclu. scelerat.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE . ştanţă. t ”/ . standard..ci” : ascet. ştangă. sceptru. 62 . . ascensor. s ” sau .. sciatică. s ” sau . ştecăr. ş ” ? .. ştafetă. după origine : spalier. şpalt . s ” (nu .

sesiune. chermesă. disident. s ” (nu . răsturna... răsciti. transcarpatic. exclusiv. desface. cvasitotalitate. înaintea consoanelor surde : descărca. z ”) se pronunţă şi se scrie în poziţie intervocalică : asista. răsplăti. gresie.. discontinuu. cvasiunanim. finisa. episod. displăcea.  63 . conclusiv. disertaţie.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE . răscoace. fisiune. s ” (nu . fisiona.   . z ”) se pronunţă şi se scrie în prefixe. inclusiv. descentraliza. despărţi. z ” ? (1) . descheia.. distona. s ” sau . desţeleni . transplanta . vasodilataţie. decisiv. esofag. vernisaj .. premisă. vasodilatator. desinenţă.. deshuma. resorbi. deshăma.

z”) se pronunţă şi se scrie în cuvintele : casnic (casă). s ” (nu . z ”) se pronunţă şi se scrie înaintea consoanelor . sesiza. n ”. sarcasm.. 64 . cazma. fantasmagorie. dosnic (dos). l ”... curios / curiozitate .. z ”) se pronunţă şi se scrie în neologismele cu finalele . lesne. pleonasm. . generos / generozitate .... s ” (nu . simbolism . s ” sau . basma. trosni (şi derivatele). bezmetic.  . zmeu . r ” : breaslă. căzni.. precis / precizie . snoavă. .  . s ” sau .sm” şi derivatele lor : fantasmă. măslină..  . z ” ? (2)      .PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE . izlaz. s ” sau . corosiv / coroziune .. m ”.. decis / decizie . conclusiv / concluzie . prismă. asmuţi.. cizmă. marasm. cizmărie. z ”) se pronunţă şi se scrie în cuvinte derivate din aceeaşi familie : concis / concizie . prismatic. trăsni (şi derivatele)... ... caznă. izmă.

dejuga şi la cuvântul .. la fel neanalizabilele : dezmetici.z”..  65 . dezumaniza. brizbiz . dezmierda . deznoda.. dezdoi.  În radicalul cuvintelor din fondul tradiţional : azvârli.. s ” ? . dezmembra. dezonora. dezvinovăţi.desluşi”.  Excepţii (înaintea consoanelor sonore . dezrobi. mâzgă. zgură. dezbate. dezlâna. dezgoli. răzgândi . năzbâtie. puzderie.PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE . dezlega. dezamăgi. dezlipi. deznădăjdui. izgoni. dezarticula. dezechilibra. . dezaproba. dezrădăcina. zbor. z ” nu . dezice.. deszăvorî. dizgraţia.. dejuca. brazdă. dezlănţui. dezmoşteni. dezgheţa. dar şi în neologismele : azbest. zvon.j”): deszăpezi. z ” (nu . s ”) se pronunţă şi se scrie în prefixe şi în radical. dezminţi. zdup. răzbate. înaintea vocalelor şi a consoanelor sonore : dezacord..

frecvenţă. supţire. un cuip sup streaşină). optzeci. unul dobândeşte caracteristici asemănătoare cu ale sunetului influent. 66 . Alteori. glazvand. ob'zeci. adică din cele două sunete (alăturate sau la mică distanţă). adegvat. segmentul sintactic un cuib sub streaşină se pronunţă apces. vând bun). obţine. badjocură. fregvenţă. apsent. opţine. subţire. pronunţându-se aproximativ ca perechea ei sonoră (cuvintele acvatic. din păcate se pronunţă aproximativ îm barcă. glasvand. Alt exemplu. dim păcate. batjocură. De exemplu. prima consoană se sonorizează. segmentul sintactic vânt bun! se pronunţă aproape ca agvatic. absent. prima consoană se asurzeşte trecând în seria nesonantelor surde (cuvintele abces. segmentele sintactice în barcă. adecvat.ASIMILAREA    Asimilarea exprimă tendinţa de a evita două mişcări articulatorii deosebite.

DISIMILAREA  Disimilarea implică schimbarea calităţii unui sunet sau căderea lui sub influenţa unui sunet identic sau asemănător. Grigore) se observă o disimilare regresivă (primul r este modificat în l. deosebindu-se de al doilea r). Gligore (corect: arbitru.  În cuvintele fereastă. recut (corect: fereastră.  De exemplu. recrut) disimilarea este totală: al doilea r este suprimat. în cuvintele albitru. coridor. 67 . propiu. colidor. propriu. este expresia tendinţei de a suprima o mişcare ce se repetă.

 De exemplu. lingurle. iar în vorbirea familiară.  Sincopa reduce corpul fonetic al cuvintelor. treburile) se observă dispariţia vocalei neaccentuate „i” dintre două consoane.e sincopată. treburle (corect: chipurile. lingurile. în pronunţarea cuvântului dom'le.SINCOPA  Sincopa este o modificare fonetică condiţionată. 68 . în cuvintele chipurle. silaba -nu. care constă în dispariţia unei vocale neaccentuate dintre două consoane sau a unei silabe neaccentuate din interiorul unui cuvânt.

omoruri) organizată de către elemente şovine împotriva unei minorităţi naţionale. a trânti. ] postmeridian [De după-amiază. A intra (undeva) pe neaşteptate şi cu repeziciune. de încălzit. ] bufni [A bombăni supărat. ] 69 .. plita electrică. a pufăi. a da buzna. ] reşou [Aparat electric sau cu gaz. A izbi cu violenţă. ] (îmi) repugnă [A inspira repugnanţă. în laborator etc. a displăcea totalmente. a produce repulsie. ] pufni [A respira cu zgomot suflând brusc şi cu putere aerul pe nări. făcând să producă zgomot.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (1)       pogrom [Acţiune duşmănoasă (însoţită de jafuri. din a doua jumătate a zilei. întrebuinţat în bucătărie.

a lua în râs. Depunere solidă pe fundul sau pe pereţii unor recipiente în care se păs-trează lichide.]  reziduu [Rămăşiţă provenită în urma prelucrării chimice sau fizice a unui material brut. ]  a ridiculiza [A face să apară ridicol. Petrecere care se organizează în această noapte. ]  rezidual [Care rămâne ca reziduu. Care provoacă râsul. rizibil. ]  solar [Care ţine de Soare. în stare să stârnească râsul. ]  solariu [Loc special amenajat unde se fac băi de soare.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (2)  revelion [Noapte de Anul Nou. propriu Soarelui. ]  ridicol [Motiv care provoacă râsul. ] 70 . caraghios. aspect caraghios. evidenţiind ridicolul.

Domeniu special de activitate. ]  şifonier [Dulap mare. a-şi pierde vlaga şi frăgezimea. ]  service [Staţie de reparare a automobilelor sau a unor aparate. slujbă. care se deplasează pe o cale de comunicaţie. unde se iau în discuţie şi se rezolvă probleme importante. în care se păstrează haine şi lenjerie.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (3)  serviciu [Muncă efectuată în timpul unei activităţi. care nu este gros. ]  a veşteji [A deveni veşted. judiciar sau ştiinţific. a se ofili.]  vehicul [Mijloc de transport. ]  subţire [Care are o grosime mică. ]  sesiune [Perioadă în care au loc şedinţele unui organ reprezentativ al puterii de stat.] 71 .

făcut din carne tocată şi prăjit în grăsime. gesturi sau ameninţări. piele.). umplut cu tutun mărunţit. ] ţigară [Produs pentru fumat constând dintr-un sul de hârtie fină. ] urticarie [Erupţie de natură alergică. ] petic [Bucată ruptă. ] chiftea [Preparat culinar de formă rotundă. ] . care produc mâncărime. ] marşarier [Mers înapoi al automobilului. tăiată sau rămasă dintr-un material (ţesătură. dreptunghi echilateral. hârtie etc. sub formă de băşici roşii sau albe.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (4)        72 pătrat [Patrulater cu toate laturile egale şi cu toate unghiurile drepte. ] ultraj [Ofensă adusă unei persoane oficiale (aflate în exerciţiul funcţiunii) constând din vorbe.

cu aripi mari. care se aşază pe o mobilă. şopârlar.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (5)  şuter [Sportiv specializat în şuturi.] 73 . ]  impieta [A se amesteca în treburile altuia. cu coadă lată şi cu penaj brun-închis. lungă şi largă. care se hrăneşte în special cu şoareci de câmp. Câine din această rasă. care prinde şoareci. care se poartă în casă. Rasă de câini de talie mică. halat. ]  şoricar [Pasăre sedentară răpitoare. de talie medie. ]  capot [Haină. lezându-i drepturile. ]  milieu [Obiect (de podoabă) din pânză (brodată) sau din dantelă. ]  prozodie [Ramură a poeticii care se ocupă cu studiul tehnicii versificaţiei. cu blana maro-roşcată şi cu picioare foarte scurte.

~ zahăr în ceai. ]  celălalt [Cel care urmează sau precedă. ] .FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (6)  binoclu [Instrument optic format din două lunete paralele. fără noimă. pufoasă şi călduroasă. ]  molton [Ţesătură de bumbac (mai rar de lână) moale. flanelă. deznădejde. folosit pentru a observa obiectele situate la distanţă. ]  deseară / diseară [Astăzi seara. anapoda. Cei rămaşi dintr-o 74 mulţime (după ce a fost separată o parte). Astă-seară. ]  alandala [În dezordine. ]  adăuga [A mai pune la ceea ce este. A completa în scris sau verbal. ]  desperare / disperare [Stare de apăsare sufletească cauzată de pierderea speranţei. folosită pentru confecţionarea obiectelor de îmbrăcăminte. pe dos.

]  blacheu [Placă mică de metal. ]  complot [Proiect elaborat în secret. care se aplică pe vârful sau pe tocul încălţămintei pentru a le proteja de tocire. ]  caramelă [Bomboană făcută din caramel. care completează ceva. (despre substanţe) A acumula carbonat de calciu. conspiraţie. . ]  calcifica / calcifia [A se întări prin depunere de calciu. ]  carbid [Carbură de calciu întrebuinţată la fabricarea acetilenei.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (7)  complementar complinitor. cu adaos de substanţe aromatice şi colorante. prin care un grup de persoane unelteşte împotriva statului sau a unei persoane. conjuraţie. ] 75 [Care complineşte.

manifestată. ] viespe [Insectă asemănătoare cu albina. plauzibil. ] vasoconstricţie [Stare patologică constând în îngustarea vaselor sangvine. ] hebdomadar [Care apare o dată pe săptămână. ] vanitos [Care este plin de vanitate. mai ales. săptămânal. credibil. care trăieşte izolat sau în roiuri. cargou. ] verosimil [Care pare a fi adevărat şi inspiră încredere.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (8)        76 cargobot [Navă maritimă pentru transportarea încărcăturilor la distanţe mari. infatuat. trufaş. având în partea posterioară a abdomenului un ac veninos. orgolios. prin coloraţia galbenă a pielii. ] icter [Stare patologică constând în acumularea excesivă a fierii în sânge şi a depunerii ei în ţesuturi. ] .

teză. Expunere în care se tratează o problemă în mod ştiinţific pe baza argumentelor şi datelor dobândite prin studiu. ] . care uneşte două continente sau un continent cu o peninsulă. folosit pentru a scoate dopurile de plută de la sticlele înfundate. prevăzut cu un mâner.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (9)       77 istm [Fâşie îngustă de pământ dintre două mări sau golfuri. ] tăiţei / tăieţei [Preparat alimentar din aluat nedospit. ] disertaţie [Lucrare ştiinţifică susţinută public pentru obţinerea unui grad ştiinţific (de doctor în ştiinţe). ] a delapida [A sustrage din avutul statului. a defrauda.] tirbuşon [Instrument casnic în formă de spirală de oţel. tăiat în şuviţe subţiri care se consumă fiert. ] şosetă [Ciorap scurt care ajunge până deasupra gleznei.

a zăcămintelor minerale etc. autumnal.pilug" a tunde până la piele.lanţ"]  a expropria [A deposeda de produsele muncii şi de mijloacele de producţie. ]  lănţug [diminutiv de la . ]  excavator [Maşină autopropulsată folosită la săparea şi încărcarea solului..  pilug [Unealtă cu care se pisează în piuliţă. propriu toamnei.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (10)  tomnatic [Care ţine de toamnă. ] . care se aplică pe un obiect în calitate de 78 ornament. ]  filigran [Dantelă constând dintr-o reţea de fire de aur. de argint sau de sticlă.. ]  ferfeniţă [A (se) face sau a (se) rupe ~a (se) rupe în multe bucăţi. * A tunde .

]  maiou [Articol de lenjerie care se îmbracă direct pe corp. bilet de bancă. ]  clovn [Actor de circ care evoluează pe arenă cu un program excentric şi amuzant. preparată din făină integrală. Încăpere unde îşi are sediul acest serviciu. ]  pedagogie [Ştiinţă care se ocupă cu studiul metodelor de instruire şi de educare a tinerei generaţii. ] 79 . ]  casierie [Serviciu într-o întreprindere care efectuează încasările şi plăţile. casă.graham"= pâine dietetică nesărată. acoperind partea superioară a acestuia.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (11)  graham [Pâine . emisă de către stat şi folosită ca mijloc de plată. ]  bancnotă [Hârtie de valoare cu acoperire în aur..

A nu avea nici ~ (frântă sau chioară) a fi fără nici un ban. fig. Fragment sau motiv repetat într-o operă muzicală. după anumite reguli ascetice.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (12) laitmotiv [Motiv muzical care caracterizează un personaj sau o situaţie şi care se reia când apare în scenă personajul sau situaţia dată. ]  japanolog [Specialist în japanologie. ]  mănăstire / mânăstire [Aşezământ religios în care trăiesc. (Ştiinţă care se ocupă cu studiul culturii şi civilizaţiei japoneze. Monedă de valoare neînsemnată. ] 80  . specializat în conducerea cailor la alergările de galop şi de obstacole. călugări sau călugăriţe. a nu avea nici un ban. ]  jocheu [Călăreţ profesionist. Idee principală asupra căreia se insistă în repetate rânduri (într-o operă ştiinţifică sau artistică).)]  lăscaie [Monedă de aramă cu valoarea egală cu o jumătate de para. fig.

)]  lăscaie [Monedă de aramă cu valoarea egală cu o jumătate de para. Idee principală asupra căreia se insistă în repetate rânduri (într-o operă ştiinţifică sau artistică). călugări sau călugăriţe. Fragment sau motiv repetat într-o operă muzicală. ]  mănăstire / mânăstire [Aşezământ religios în care trăiesc. fig.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13) laitmotiv [Motiv muzical care caracterizează un personaj sau o situaţie şi care se reia când apare în scenă personajul sau situaţia dată. ] 81  . ]  jocheu [Călăreţ profesionist. specializat în conducerea cailor la alergările de galop şi de obstacole. a nu avea nici un ban. după anumite reguli ascetice. (Ştiinţă care se ocupă cu studiul culturii şi civilizaţiei japoneze. ]  japanolog [Specialist în japanologie. Monedă de valoare neînsemnată. fig. A nu avea nici ~ (frântă sau chioară) a fi fără nici un ban.

probabil. ]  pasămite [După cât se pare. biseric. fixată pe trei picioare. format dintr-o ramă metalică (rotundă sau triunghiulară). folosită ca suport pentru un vas pus la foc deschis. Coroană care se aşază pe capul mirilor în timpul slujbei oficiate cu prilejul căsătoriei. pesemne. ]  pirostrie [Obiect de uz casnic. ] 82 . ]  patinoar [Teren acoperit cu gheaţă pe care se patinează. * A se lăsa (sau a şedea) în ~i a se aşeza cu genunchii îndoiţi şi sprijinindu-se de pământ numai pe picioare.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13)  obstetrică [Ramură a medicinii care se ocupă cu fiziologia şi patologia sarcinii şi a naşterii. ]  piure [Preparat culinar în formă de pastă. cununie. ]  asambla [A reuni formând un sistem tehnic. făcut din legume (mai ales cartofi) sau din fructe zdrobite.

ofensator. infractor. ] jurisconsult [Specialist în drept care dă consultaţii juridice. insultător. afront. a se stinge din viaţă. ] jignitor [Care este în stare să rănească demnitatea cuiva. A înceta de a mai trăi. adusă cuiva în public. Ofensă gravă. ] ingurgita [A face să treacă din gură în stomac. a se sfârşi. ocară. a muri.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (14)        delincvent [Persoană care a comis un delict. a răposa. Jurist angajat de o instituţie pentru a o susţine în faţa justiţiei. insultă. Mustrare umilitoare. a deceda. ] batjocură [Atitudine obraznică şi dispreţuitoare. ] injurie [Vorbă sau faptă care lezează demnitatea sau reputaţia cuiva. ] a sucomba [A suferi o înfrângere într-o luptă. a înghiţi. bătaie de joc. ofensă. sfruntare. ] 83 .

ofensator. bătaie de joc. adusă cuiva în public. ocară. a muri. insultă. ] a sucomba [A suferi o înfrângere într-o luptă.Ofensă gravă. ] 84 . a răposa. ] injurie [Vorbă sau faptă care lezează demnitatea sau reputaţia cuiva. Jurist angajat de o instituţie pentru a o susţine în faţa justiţiei. A înceta de a mai trăi. ] batjocură [Atitudine obraznică şi dispreţuitoare. ] ingurgita [A face să treacă din gură în stomac. afront. ] jurisconsult [Specialist în drept care dă consultaţii juridice. infractor. sfruntare. ] jignitor [Care este în stare să rănească demnitatea cuiva. a se sfârşi. Mustrare umilitoare.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (15)        delincvent [Persoană care a comis un delict. a înghiţi. a deceda. insultător. ofensă. a se stinge din viaţă.

 1111 Tel.DESPRE LECŢIILE CUPRINZÂND NOŢIUNI DE FONETICĂ Concept original şi realizare: Numai pentru UZ INTERN la ŞCOALA CU CLASELE I-VIII  Vişeu de Jos ~ Jud. IOAN HAPCA . MARAMUREŞ str. 0262-368013 sau 0262-355555 E-mail: ihapca2002@yahoo.com 85 Adaptarea > Prof. nr. Principală.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful