Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui.

Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură.
(Romani 12:7)

STUDIEREA ŞI APROFUNDAREA
DIVERSELOR ASPECTE ŞI PROBLEME
ALE SUNETELOR ŞI ALE ALFABETULUI
LIMBII ROMÂNE
Lecţii recapitulative pentru elevii din clasele V - XII

1 Prof. IOAN HAPCA

 DEFINIŢIA FONETICII
 FONETICA este o ramură a lingvisticii
care studiază producerea, transmiterea,
audiţia şi evoluţia sunetelor limbajului
articulat.
 LINGVISTICA este ştiinţa care studiază
limba şi legile ei de dezvoltare.

2
 DEFINIŢIA SUNETELOR
 Sunetele sunt unităţile minimale, indivizibile, ale
cuvântului; ele sunt corespondentul sonor al literelor care,
aşezate într-o anumită ordine, formează alfabetul. Excepţie
de la regula corespondenţei dintre literă şi sunet, fac literele
c şi g care se rostesc în mod diferit, după cum sunt urmate
de un e sau i, ca în cuvintele: cer, ger, cină, gintă, de un h +
e sau i, ca în cuvintele: chem, ghem, chin, ghindă, sau de
oricare altă literă, ca în cuvintele: car, gard, cred, greu ş.a.,
precum şi litera x, căreia îi corespund, de fapt, două sunete:
fie cs, ca în cuvântul box, fie gz, ca în cuvântul examen
(rostit egzamen).
3
SUNETELE LIMBII ROMÂNE

 34 total sunete specifice limbii române, din care :

 7 v o c a l e : a, ă, â, e, i, o, u ;
 22 consoane: m, n, r, s, ş, v, z, c, č, k', b, l, h, d, t, ţ, f, j,
p, g, ğ, g'
 4 semivocale : e, i, o, u ; (Aveai doar grâu . [ avěaĭ
] [ dŏar ] [ grâǔ ])
 1 ,, i ” scurt (nesilabic) : Pe dealuri, aceşti fraţi duc pomi,
cireşi, carpeni, plopi ori brazi ;
4
 ,, i ” scurt (nesilabic)
 la forma nearticulată de plural sau, pentru feminine, (şi) de genitiv-dativ
singular a unor substantive şi adjective de felul : elevi (2 sil.), paşi (1 sil.),
corturi (2 sil.) ; albi (1 sil.), buni (1 sil.), cruzi (1 sil.), cărţi (1 sil.), coji (1 sil.), uşi
(1 sil.), tari (1 sil.), verzi (1 sil.);
 la persoana a II-a sg. şi pl. a unor moduri şi timpuri de felul : (să) rupi (1 sil.),
(să) speli (1 sil.), (să) rupeţi (2 sil.), (să) spălaţi (2 sil.), rupseşi (2 sil.), spălaşi (2
sil.);
 în forme ale unor pronume sau adjective pronominale ca : îmi (1 sil.), îţi (1
sil.), îşi (1 sil.), să-mi (1 sil.), să-ţi (1 sil.), să-şi (1 sil.) ; însumi (2 sil.), însuţi (2
sil.), însuşi (2 sil.) ; aceşti (2 sil.), acelaşi (3 sil.) ; câţi (1 sil.), alţi (1 sil.) ; nimeni
(2 sil.);
 la finala unor adverbe ca : asemeni (3 sil.), astăzi (2 sil.), deunăzi (3 sil.), iarăşi
(2 sil.), totuşi (2 sil.), adeseori (4 sil.), uneori (3 sil.), precum şi în conjuncţia ori (1
sil.)
 la primii termeni ai unor cuvinte compuse cu ori şi câţi : oricare (3 sil.), oricine
(3 sil.), orice (2 sil.), oricât (2 sil.), oricând (2 sil.), oricum (2 sil.), oriunde (3 sil.) ;
câţiva (2 sil.).
5
CLASIFICAREA CONSOANELOR
 10 CONSOANE SURDE : c, č, k', f, h, p, s, ş,
t, ţ ;
 12 CONSOANE SONORE : b, d, g, ğ, g', j, l,
m, n, r, v, z ;

 NOTĂ : Înainte de consoane surde se pronunţă

numai consoane surde, iar cele sonore sunt excluse :
/kt/ — act ; /pt/ — opt ; /sk/ — scor ; /sf/ — sfat,
/ft/ — ofta ; /st/ — este ; /sč/ — scenă ; /sp/ —
sport ; /ht/ — ahtiat ; /şt/ — eşti ; /sk'/ — schi ; /st/
— stuf ;
6
 HIATUL, DIFTONGUL, TRIFTONGUL
şi DUBLETUL (definiţii şi exemple)
 Hiatul este grupul de sunete format din două vocale alăturate rostite
consecutiv în silabe diferite. (Poezia ideală e ambiguă în idee.)
 Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală şi o semivocală
alăturate, rostite într-o silabă. Doi scriu trei poezii numai ziua.
 Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală şi două
semivocale alăturate, rostite într-o singură silabă.  (Vreau să iau ce tu
voiai să iei când priveai printre pleoape o leoaică c-o aripioară.)
 Dubletul este grupul de două litere identice alăturate într-un
cuvânt : ,,aa” (contraatac), ,,ee” (licee), ,,ii ”(fiinţă), ,,oo”
(alcool), ,,uu ” (vacuum), ,,cc ” (accent), ,, nn ” (înnorat), ,,rr ”
(intrregional).
 Dublete în neologisme ,, ss ” (fortissimo), (pianissimo), (gauss, pl.
gauşi), (loess), mass-media) ; ,,tt ” (kilowatt), (larghetto) ; ,,ll”
7(allegro) ; ,,zz” (mezzo-soprană)
HIATURI ŞI DIFTONGI
aa, ae, ai, ao, au. [a = ă]
ea, ee, ei, eo, eu.
ia, ie, ii, io, iu. [i = î]
oa, oe, oi, oo, ou.
ua, ue, ui, uo, uu.
8
 HIAT DIN VOCALE DIFERITE
SAU DIN ACEEAŞI VOCALĂ
 Hiatul poate fi format din vocale diferite: a-e, a-i, a-o, a-u,
ă-i, â-a, e-a, e-i, e-o, e-u, i-a, i-e, i-o, i-u, î-i, o-a, o-e, o-i,
o-u, u-a, u-e, u-i, u-o, ca în cuvintele: aer, naiv, haos, aur,
faină, căuş, real, leit, neon, neuron, ziar, vie, fior, diurnă,
mârâit, boa, poet, doime, noutate, scuar, duet, suiş, fluor,
sau din aceeaşi vocală, repetată: a-a, e-e, i-i, o-o, u-u, ca în
cuvintele: supraaglomerat, feeric, viitor, alcool, vacuum.
 Hiatul dispare dacă între cele două vocale se intercalează o
semivocală, fapt inadmisibil în scriere, dar destul de
frecvent în vorbirea neîngrijită mai ales când a doua vocală
a hiatului este e : aier, feieric, poieziie şi altele).
9
 DIFTONGII ASCENDENŢI ŞI
DIFTONGII DESCENDENŢI
Diftongii sunt formaţi dintr-o vocală şi o
semivocală.
 Diftongii ascendenţi sunt formaţi dintr-o
semivocală + vocală /SV/: seară, iarbă, iepure, iolă,
iubi, soare, steaua, rouă; (ea, eo, ia, ie, io, iu, oa,
ua, uă)
 Diftongii descendenţi sunt formaţi dintr-o vocală +
semivocală /VS/: mai, tei, cutii, căi, căpătâi, noroi,
pui, august, meu, fiu, tău, râu, tablou; (ai, ei, ii, ăi,
10îi, oi, ui, au, eu, ii, ău, îu, ou.)
 TRIFTONGI
 iau ; [ să iau ]
 iai ; [ tu voiai ]
 iei ; [ să iei ]
 ioa ; [ aripioară ]
 eau ; [ vreau ]
 eai ; [ priveai ]
 oai ; [ leoaică ]
 eoa ; [ pleoape ]
11
STRUCTURA TRIFTONGILOR
 Triftongii sunt formaţi dintr-o
vocală şi două semivocale, având
structura: semivocală + semivocală
+ vocală /SSV/ (leoarcă, inimioară;
eoa, „ioa) sau semivocală + vocală
+ semivocală /SVS/ (priveai, vreau,
vuiau, lupoaică, biruiai, iei; (eai,
eau, iau, oai, iai, iei).
12
 NOTĂ LA DIFTONGI ŞI TRIFTONGI
 În cuvintele care conţin consoanele č, ğ,
k', g' nu există diftongi sau triftongi care
să înceapă cu semivocalele e, i.
 Deci, în ceas, geam, chiar, gheaţă,
maghiar, ghiaur nu sunt diftongi, iar în
cuvinte ca ziceau, vegheau nu sunt
triftongi.
 În cuvinte ca ziceau, vegheau sunt
13diftongi.
 CUVINTE CU VOCALE
ÎN HIAT ŞI DIFTONGI
 contraatac, aeroport, tain // taină, naos, aur //
sau, făină // dăinui, păun // flăcău ;
 real // deal, creez, teină // neicuţă, acordeon //
vreo, muzeul // muzeu ;
 istoria // piatră, istorie // trebuie, fiinţă // fiică,
biolog // iod, fiul // fiu, a vâjâi // câine ;
 coagula // poate, coerent, poet, a se boi // doi,
alcool, zoologie, noul // nou ;
 a lua // ziua, unguent, influenţă, altruist // cui,
duoden, atuuri // luă // rouă, (hiat la: ambiguu,
reziduu) ;
14
ALFABETUL LIMBII ROMÂNE
( 31 de litere rostite tradiţional)
 a, A = ,,a”; ă, Ă = ,,ă”; â, Â = ,,î din a”; b, B
= ,,be”; c, C = ,,ce”; d, D = ,,de”;
 e, E = ,,e”; f, F = ,,fe”; g, G = ,,ghe”; h, H = ,,ha”;
i, I = ,,i”; î, Î = ,,î”; j, J = ,,je”
 k, K = ,,ca”; l, L = ,,le”; m, M = ,,me”; n, N
= ,,ne”; o, O = ,,o”; p, P = ,,pe”;
 q, Q = ,,chiu”; r, R = ,,re”; s, S = ,,se”; ş, Ş
= ,,şe”; t, T = ,,te”; ţ, Ţ = ,,ţe”;
 u, U = ,,u”; v, V = ,,ve”; w, W = ,,ve”; x, X
15 = ,,ics”; y, Y = ,,i grec”; z, Z = ,,ze”
 NOTĂ LA ALFABETUL
LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere)
 În simboluri matematice, fizice, chimice etc.
literele au denumirea stabilită de limbajul
ştiinţei respective ; de exemplu, m şi n se
citesc em şi en.
 În scrierea cuvintelor străine, neadaptate
ortografic, se folosesc litere pe care alfabetul
limbii române nu le are ; de exemplu :
 ä : G. Fr. Händel, händelian ;
 ö : Köln, W. C. Röntgen, röntgenoterapie ;
16ü : Zürich, München etc.
 SCRIEREA CORECTĂ
A LITERELOR ,, î ” ŞI ,, â ”
 ,, î ” se scrie la începutul cuvântului : înscriere,
întoarcere, împărat, îmi, îţi, îi, îl, îşi…
 ,, î ” se scrie la sfârşitului cuvântului : amărî,
coborî, doborî, hotărî, pârî, pogorî, urî, vârî …
 ,, î ” se scrie în cuvântul compus şi cu prefix sau
prefixoid :bineînţeles, neînsemnat, reîncepe,
reîntors, preîntâmpinare, autoînchidere, subînţeles,
macroîncăpere, multiîncercat, pseudoînchidere…
 ,, â ” se scrie în interiorul cuvântului : cântec,
dânsul fântână, lucrând, pământ, sfânt, vânt…
17
18
 DESPRE LECŢIILE CUPRINZÂND
SUNETELE ŞI ALFABETUL LIMBII ROMÂNE

Concept original şi realizare:

Numai pentru UZ INTERN la
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
Vişeu de Jos ~ Jud. MARAMUREŞ
str. Principală, nr. 1111
E-mail: ihapca2002@yahoo.com

19 Adaptarea > Prof. IOAN HAPCA