Profesor: Botezan Alexandra

VERBUL

Acțiuni: dansez, bat, alerg, sar, (mă) tăvălesc, mișc, (mă) concentrez, lovesc,
(mă) mișc, (mă) scufund, pornesc, aleg, folosesc, (mă) ascund, număr, caut,
pictez, (mă) relaxez, stau, arunc, fug, driblez, creez, construiesc, unesc, ating
etc.

Livre (fr.)—livresc (română)

Cuvintele unei limbi pot fi organizate în clase lexico-gramaticale, numite

PĂRȚI DE VORBIRE sau VALORI MORFOLOGICE.

VERBUL:

 Este partea de vorbire care arată acțiunea, starea sau existența

 Acesta își modifică forma în funcție de timp, persoană, numărul
 este o parte de vorbire flexibilă

Verbul are trei timpuri:

Trecut – acțiunea se desfășoară înainte de momentul vorbirii

Prezent – acțiunea se desfășoară în momentul vorbirii
Viitor – acțiunea se desfășoară după momentul vorbirii

Verbul (2)

Verbul are TREI PERSOANE:

 Vorbitorul: persoana I
 Ascultătorul: persoana a II-a
 Cel despre care se vorbește: persoana a III-a

Verbul are DOUĂ NUMERE:

 Singular- atunci când acțiunea este făcută de o singură

persoană
 Plural- atunci când acțiunea este realizată de două sau
mai multe persoane

1
Profesor: Botezan Alexandra

Verbul are formă afirmativă și negativă. Forma negativă este construită cu

ajutorul cuvântului

”nu”, iar acesta se analizează împreună cu verbul.

Ex: Am cumpărat fructe.

Nu am cumpărat fructe.

nu am cumpărat= verb, timpul trecut, persoana I, numărul singular, formă

negativă

PREDICATUL VERBAL ȘI FORMELE VERBALE NEPERSONALE (INFINITIVUL)

Vecinul creeazăPv un zgomot infernal.

OBS: Atunci când predicatul (cuvântul/cuvintele care ne indică acțiunea

realizată de subiect) este exprimat printr-un verb, poartă denumirea de
PREDICAT VERBAL (Pv).

Eu creez un document cu o reclamație pentru vecin.

Vecinul crede că a crea zgomot nu e deranjant.

Eu cred că a crea zgomot ne poate distrage.

Există forme verbale care:

 Își modifică forma după persoană, iar în propoziție vor îndeplini rolul
de predicate verbale (creează, creez; cred, crede)
 Nu își modifică forma în funcție de persoană și NU POT FI PREDICATE
VERBALE (a crea; a crede); ele reprezintă forma de INFINITIV a verbelor
sau forma de dicționar a termenilor

OBS: Verbul la infinitiv poate sau nu să aibă înainte cuvântul ,,a”. Când
este poziționat după verbul ,,a putea”, infinitivul se folosește fără
cuvântul ,,a” (Pot redacta).

EX: Andrei credePv. că a învățaf. vb. la infinitiv e un lucruPredicat bun.

Eu cred că a fif. vb. la infinitiv respectuos e

2
Profesor: Botezan Alexandra

important.

Încerc a concuraformă vb. la infinitiv cu tine.

Reușesc a-ți citiformă vb. la infinitiv gândurile.

Reușesc a te învățaformă vb. la infinitiv ușor.

MODUL INDICATIV. PREZENTUL

Acțiuni
Acțiuni sigure
posibile
face nu umbla
ia ieși
prinde Stai!
spune

MODUL: este forma pe care o ia verbul pentru a ne indica felul

în care vorbitorul consideră acțiunea redată.

OBS: Acțiunile pot fi considerate de un vorbitor sigure sau posibile.

MODUL INDICATIV este modul care arată o acțiune sigură și reală. El are mai
multe timpuri verbale, printre care se numără și PREZENTUL.

Prezentul arată faptul că acțiunea se desfășoară în momentul vorbirii.

Mă uit la ecran.

Citesc ziarul.

3
Profesor: Botezan Alexandra

Modul indicativ. Timpul prezent

OBS: Verbele au o parte relativ fixă, comună cu infinitivul.

Sunetele sau grupurile de sunete care indică persoana și numărul poartă
denumirea de DESINENȚE.

Există cinci clase mari de conjugare cu terminații diferite la infinitiv:

Conj. I: ,,- a ”(a cânta, a aplauda)

Conj. a II-a: ,,-ea” (a apărea)

Conj. a III-a: ,, -e” (a plânge)

Conj. a IV-a: ,,-i” ( a citi)

Conj. a V-a ,,-î” (a coborî)

A pedala – Timpul prezent

Eu pedalez

Tu pedalezi

El/Ea pedalează

Noi pedalăm

Voi pedalați

Ei/Ele pedalează

A asculta

Eu ascult

Tu asculți

El/Ea ascultă

4
Profesor: Botezan Alexandra

Noi ascultăm

Voi ascultați

Ei/Ele ascultă

Cele scrise cu roșu sunt desinențele verbale.

Cele scrise cu verde indică timpul.

A sufla

Eu suflu

Tu sufli

El/Ea suflă

Noi suflăm

Voi suflați

Ei/Ele suflă

A dispărea

Eu dispar

Tu dispari

El/Ea dispare

Noi dispărem

Voi dispăreți

Ei/Ele dispar

5
Profesor: Botezan Alexandra

Verb de conjungarea a II-a: a părea

Eu par

Tu pari

El/Ea pare

Noi părem

Voi păreți

Ei/Ele par (desinență zero- Ø)

OBS: Absența unui sunet sau a unui grup de sunete care indică numărul și
persoana reprezintă o informație gramaticală, ceea ce se consideră a fi
DESINENȚĂ ZERO Ø (Ex: încerc Ø)

Verb de conjugarea a III-a: a merge

Eu merg

Tu mergi

El/Ea merge

Noi mergem

Voi mergeți

Ei/Ele merg

TRECUTUL. IMPERFECTUL

Trecutul are mai multe timpuri. Unul dintre acestea este imperfectul.

IMPERFECTUL: exprimă o acțiune trecută care se desfășoară în același

timp cu altă acțiune, având valoare durativă(se întinde pe o perioadă mai
lungă de timp).

EX: Citeam ziarul când chelnerul m-a întrebat ce doresc a servi.

Citeam= verb aflat la modul indicativ (exprimă o acțiune sigură și reală),

timpul imperfect

6
Profesor: Botezan Alexandra

Verbe conjugate la modul indicativ, timpul imperfect:

a inventa (conj. I)

Eu inventam

Tu inventai

El/Ea inventa

Noi inventam

Voi inventați

Ei/Ele inventau

A apărea (conj. a II-a)

Eu apăream

Tu apăreai

El/Ea apărea

Noi apăream

Voi apăreați

Ei/Ele apăreau

A merge (conj. a III-a)

Eu mergeam

Tu mergeai

El/Ea mergea

Noi mergeam

Voi mergeați

EI/Ele mergeau

A auzi (conj. a IV-a)

7
Profesor: Botezan Alexandra

Eu auzeam

Tu auzeai

El/Ea auzea

Noi auzeam

Voi auzeați

Ei/Ele auzeau

VERBUL AUXILIAR ,,A AVEA”. PARTICIPIUL. PERFECTUL

COMPUS

Verbele care ajută la formarea unor moduri și timpuri verbale se numesc

verbe auxiliare.

Mod indicativ, timp prezent

Eu am (o carte.)

Tu ai (un purcel.)

El/Ea are

Noi avem

Voi aveți

Ei/Ele au

(aici, verbul ,,a avea” poate fi predicat, de unul singur)

A ridica (indicativ, trecut)

Eu am ridicat

Tu ai ridicat

El/Ea a ridicat verbul „a avea” este

Noi am ridicat auxiliar (ajută la forma-

Voi ați ridicat unui timp al trecutului)

Ei/Ele au ridicat

8
Profesor: Botezan Alexandra

Când este verb auxiliar, „a avea” se analizează doar împreună cu verbul pe

care îl ajută să se formeze și doar împreună vor contribui la realizarea
unui predicat verbal.

El a ridicat copilul.

Predicatul din enunț: ,,a ridicat”

Verbul auxiliar: ,,a”

Verbul ,, a ridicat” exprimă o acțiune trecută și finalizată sau terminată în

momentul vorbirii. Toate verbele care exprimă o astfel de acțiune vor fi
considerate drept conjugări ale timpului perfect compus.

(MAterialul reținut m-a ajutat.

Reținut= adjectiv participial (adjectiv provenit din verb la participiu)

Materialul interesant m-a ajutat.)

Perfectul compus
OBS: O formă verbală nepersonală este și PARTICIPIUL. El arată o acțiune
suferită de o ființă sau de un lucru (citit, reușit, învățat, scris etc.).

Participiul ajută la formarea unor moduri și timpuri verbale și, în aceste situații,
are valoare verbală. (Ex: Am curățat mașina.- forma de participiu este ,,
curățat”, iar aceasta ajută la formarea modului indicativ, timpul perfect compus)

OBS: Când este folosit singur, devine adjectiv.

Ex: Covorul curățat a fost adus acasă.

OBS: FOrmele verbale la participiu pot avea drept terminație literele ,,-t” sau ,,-
s”.

MANIERA DE FORMARE A TIMPULUI PERFECT COMPUS:

Verb auxiliar ,,a avea” conjugat+ forma de participiu a verbului de

conjugat

9
Profesor: Botezan Alexandra

A aplauda – conjugat la timpul perfect compus:

Eu am aplaudat

Tu ai aplaudat

El/Ea a aplaudat

Noi am aplaudat

Voi ați aplaudat

Ei/Ele au aplaudat

PERFECTUL SIMPLU ȘI MAI-MULT-CA-

PERFECTUL
PERFECTUL SIMPLU: exprimă, în limba literară, o acțiune trecută și
terminată în momentul vorbirii. Are același sens cu timpul perfect compus,
fiind, în limba literară, timpul povestirii la persoana a III-a.

În prezent, în limba literară vorbită, acest timp a dispărut, fiind înlocuit cu

formele verbale conjugate la modul indicativ, timpul perfect compus.

Totuși, acest timp verbal (perfectul simplu) este folosit curent în Oltenia, Banat,
Crișana și în unele părți din Maramureș, având în acele circumstanțe
semnificația unei acțiuni terminate de curând, în ultimele 24 de ore.

OBS: Sunetele și grupul de sunete care indică timpul perfect simplu sunt: ,,-a-”,
,,-u-”, ,,-se-”,,,-i-”, ,,-â-”. Desinențele de perfect simplu sunt alcătuite din
două părți: un segment ,,-ră-” (cu realizare zero la numărul singular= nu
apare) și un segment final, comun și altor timpuri.

A zbura (conj. I)

Eu zburai

Tu zburași

El/Ea zbură

Noi zburarăm

10
Profesor: Botezan Alexandra

Voi zburarăți

Ei/Ele zburară

A dispărea (conj. II)

Eu dispărui

Tu dispăruși

El/Ea dispăru

Noi dispărurăm

Voi dispărurăți

Ei/Ele dispărură

A merge (conj. III)

Eu mersei

Tu merseși

El/El merse

Noi merserăm

Voi merserăți

Ei/Ele merseră

A veni (conj. IV)

Eu venii

Tu veniși

11
Profesor: Botezan Alexandra

El/Ea veni

Noi venirăm

Voi venirăți

Ei/Ele veniră

A coborî (Conj. V)

Eu coborâi

Tu coborâși

El/Ea coborî

Noi coborârăm

Voi coborârăți

Ei/Ele coborâră

Timpul mai-mult-ca-perfectul
Mai-mult-ca-perfectul:

 Exprimă o acțiune trecută și terminată înaintea altei acțiuni trecute.

 Este folosit, în narațiuni, pentru a indica acțiuni din plan secund, de o
importanță mai redusă.
 GRUPUL DE SUNETE CARE INDICĂ ACEST TIMP ESTE ,,-SE-”, poziționat
după sunetul care indică perfectul simplu (,,-a-”, ,,-u-”, ,,-se-”, ,,-i-”, ,,-
â-”).
EX: Scufița Roșie, după ce pregătise bucatele, plecă spre bunică.
Pregătise= verb conjugat la modul indicativ, timpul mai-mult-ca-
perfectul (acțiunea exprimată e anterioară celui de-al doilea
verb, ,,plecă”).
A pleca
Eu plecasem
Tu plecaseși
El/Ea plecase

12
Profesor: Botezan Alexandra

Noi plecaserăm
Voi plecaserăți
Ei/Ele plecaseră

A vedea
Eu văzusem
Tu văzuseși
El/Ea văzuse
Noi văzuserăm
Voi văzuserăți
Ei/Ele văzuseră

A merge
Eu mersesem
Tu merseseși
El/Ea mersese
Noi merseserăm
Voi merseserăți
Ei/Ele merseseră

A citi
Eu citisem
Tu citiseși
El/Ea citise
Noi citiserăm
Voi citiserăți
Ei/Ele citiseră

VIITORUL. VERBELE AUXILIARE ,,A VREA” ȘI ,, A FI”

Viitorul: exprimă o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii.

13
Profesor: Botezan Alexandra

A participa (conj. I)

Eu voi participa

Tu vei participa

El/Ea va participa

Noi vom participa

Voi veți participa

EI/Ele vor participa

Maniera de formare a viitorului:

Verbul auxiliar ,, a vrea”+ forma de infinitiv/dicționar a verbului de

conjugat.

A scrie

Eu voi scrie

Tu vei scrie

El/Ea va scrie

14
Profesor: Botezan Alexandra

Noi vom scrie

Voi veți scrie

Ei/Ele vor scrie

A ști

Eu voi ști

Tu vei ști

El/Ea va ști

Noi vom ști

Voi veți ști

Ei/Ele vor ști

A fi

Eu voi fi

Tu vei fi

El/Ea va fi

Noi vom fi

Voi veți fi

Ei/Ele vor fi

Limba standard și alte forme de viitor

Limba standard= reprezintă limba, în special în varianta sa scrisă, ordonată după

un set de norme și reguli stabilite de specialiști.

☀VIITOR STANDARD: voi pleca, vei pleca, va pleca, vom pleca, veți pleca,
vor pleca.

15
Profesor: Botezan Alexandra

☟Viitor de limbă vorbită: am să cânt, ai să cânți, are să cânte, avem să cântăm,

aveți să cântați, au să cânte/ o să cânt, o să cânți, o să cânte, o să cântăm, o să
cântați, o să cânte.

☟Viitor popular:oi pleca, ăi/oi/îi/ei pleca, o pleca, om pleca, ăți/oți/îți/eți pleca,

or pleca.

⤴VIITORUL ANTERIOR: arată o acțiune viitoare, terminată înaintea altei

acțiuni viitoare.

Ex: ☃ Voi merge la munte după ce voi fi cumpărat echipamentul sportiv.

VIITORUL ANTERIOR
A citi

Eu voi fi citit

Tu vei fi citit

El/Ea va fi citit

Noi vom fi citit

Voi veți fi citit

Ei/Ele vor fi citit

MANIERA DE FORMARE:
Verbul auxiliar ,, A VREA”+ verbul auxiliar
,, A FI”+ participiul verbului de conjugat ( cu terminație
mereu în ,,-t”, ,,-s”)

A face

Eu voi fi făcut

Tu vei fi făcut

16
Profesor: Botezan Alexandra

El/Ea va fi făcut

Noi vom fi făcut

Voi veți fi făcut

Ei/Ele vor fi făcut

ALte exemple: voi fi scris, voi fi înțeles, voi fi priceput, voi fi auzit, voi fi
îngrădit, voi fi scurs, voi fi reușit etc.

Pastila de ortografie

Voi sunteți isteți.

Voi citi mai repede.

V-oi chema când termin temele. (trebuie să se subînțeleagă forma ,, pe

voi” vă voi chema)

Sunetul ,, ă” dispare și
dispariția sa e marcată prin cratimă.

Pastila de ortografie:

El va termina romanul în cinci zile. ( e formă de viitor standard)

El v-a dat caietul.

Andrei v-a strigat. ( a strigat= verb la indicativ, timp perfect compus, adică
format prin verb auxiliar ,, a avea”+ forma de participiu; ,,v-” ne ajută să
intuim că e vorba despre ,,voi”pe voi v-a strigat)

Vom merge la magazin.

V-om spune ce trebuie să faceți. (vă vom spune vouă)

Ei vor bilete la film.

V-or prinde repede dacă nu fugiți. (vă vor prinde pe voi)

Voi pleca în excursie.

V-oi chema la ziua mea. ( să se subînțeleagă ,, pe voi”)= Vă voi chema

17
Profesor: Botezan Alexandra

El va da un examen.

Ea v-a arătat pictura. ( e cu cratimă ori de câte ori apare o formă de

participiu după)

Vom sări din avion.

V-om chema la noi mâine. ( se subînțelege ,, pe voi”) = Vă vom chema

Vor fi surprinși de desenul tău.

V-or chema împreună cu ei în vacanță. ( pe voi)

MODUL IMPERATIV
Modul imperativ: indică o acțiune posibilă, realizabilă, exprimând o
poruncă, un ordin, un îndemn, o rugăminte, o solicitare, un sfat.

Exemple:
18
Profesor: Botezan Alexandra

Citește! (pers.II,sg.) are forme doar

Citiți! (pers.II,pl.) pentru pers. aII-a

OBS: Nu are forme specifice de timp.

Are două forme:

☀ formă afirmativă: Spală!

☀formă negativă: Nu spăla! (MANIERĂ DE FORMARE: pers. a II-a sg.,

cuvântul ,,nu”+ verbul la infinitiv; pers. a II-a pl., cuvântul ,, nu”+
imperativul afirmativ)

Pleacă!

Nu pleca!

Plecați!

Nu plecați!

Fii încrezător!

Nu fi speriat!

Fă temele!

Nu face gălăgie!

Vino la plimbare!

Nu veni la plimbare necorespunzător echipat!

Du gunoiul când ieși!

Nu duce gunoiul încă!

Zi lecția rapid!

Nu zice lecția așa repede!

Refă compunerea!

Nu reface compunerea, e excelentă!

Adu-mi pâinea!

19
Profesor: Botezan Alexandra

Nu-mi aduce untul!

20
Profesor: Botezan Alexandra

21
Profesor: Botezan Alexandra

22