Hiat

De la Wikipedia, enciclopedia liber Salt la: Navigare, c utare

În fonetic , un hiat este o succesiune de dou vocale care fac parte din silabe separate. Un exemplu de hiat se g se te chiar în cuvântul "hiat", care se pronun /hi'at/. Dac dou sunete vocalice apar în succesiune în aceea i silab , ele nu formeaz un hiat ci un diftong, iar unul dintre cele dou sunete vocalice este de fapt o semivocal . În transcrierile fonetice, hiatul se marcheaz prin precizarea locurilor unde se termin o silab i începe cealalt , de exemplu "aer" se transcrie fonetic /'a.er/, unde punctul semnalizeaz locul de desp r ire în silabe. Simbolul pentru pozi ia accentului se plaseaz înaintea silabei accentuate din cuvânt i înlocuie te punctul de desp r ire în silabe, ca în exemplul de mai sus, "hiat": /hi'at/. Uneori hiatul se desemneaz grafic prin semnul diacritic numit trem , constând din dou puncte amplasate orizontal peste una din vocalele hiatului. Exemplu: Citroën. A nu se confunda cu umlautul, care se marcheaz tot printr-o trem , dar are alt efect fonetic decât hiatul.

[modificare] În limba român
Dic ionarele limbii române includ adesea informa ii despre prezen a hiaturilor în cuvinteletitlu, prin precizarea modului de desp r ire în silabe, dar aceasta se face de obicei numai acolo unde hiatul poate fi confundat cu un diftong, ori unde marcarea pozi iei accentului nu este suficient . De exemplu, defini ia cuvântului zmeur în dic ionarul DEX 1998 include i men iunea [Pr.: zme-u-], care arat c vocalele e i u se pronun în silabe diferite. Hiaturile pot ap rea uneori înl n uite câte dou (geoid, coautor, antiaerian) sau trei, de exemplu atunci când prefixe terminate în hiat precum paleo- sau neo- se ata eaz unor cuvinte care încep cu tot cu un hiat: autocra ie, eugenie etc.: neoautocra ie. Exemple de hiaturi în limba român :
y y y y y y y y y

/a.a/, ca în contraatac /a.e/, ca în aer /a.i/, ca în aici (în mai apare diftongul /a /) /a.o/, ca în baobab /a.u/, ca în aur (în stau apare diftongul /a /) /e.a/, ca în real (în rea apare diftongul / a/) /e.e/, ca în alee /e.i/, ca în leit (în lei apare diftongul /e /) /e.o/, ca în neon (în George apare diftongul / o/)

semivocalele o i e apar întotdeauna ca prim element. *În diftong.e/. g' nu exist diftongi deoarece în aceast situa ie e sau i sunt numai litere ajut toare pentru scrierea acestor consoane: cea = c'a . *coborâtor (descendent).u/. ca în l ut (în r u apare diftongul / /) / . ca în premia (în chiar apare diftongul / a/) /i. /.e/. ca în autoîns mân are /u.i/.o/. soa-re.y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y /e. atunci când este alc tuit din semivocal + vocal : iar-n . iar celelalte semivocale (i i u) pot fi sau primul sau al doilea element.e/. /. ca în zoolog /o. ca în gr im (în dul i apare diftongul / /) / .o/. geam = g'am. * Atunci când c i i sunt vocale urmate de o semivocal (ghiocei. ca-dou: câi-ne. ghea = g'a . rochii. ca în l or / .a/. ca în noutate (în nou apare diftongul /o /) /o. s -i dau. pia-tr . ca în fluent (în western apare diftongul / e/) /u. pronun ate în aceea i silab . ca în gâfâind (în (eu) gâfâi apare diftongul / /) / . Diftongul poate fi: *urc tor (ascendent). ca în tie (în miel apare diftongul / e/) /i.u/. /. iar în whisky apare diftongul / i/) /u.u/.i/. y y y y . c -i spune.i/. ca în arcuit (în cui apare diftongul /u /. dar care se pronun într-o silab . broas-c . TRIFTONG. ca în fructuos /u. ca în aminoacid (în oal apare diftongul / a/) /o. HIAT DIFTONGUL este grupul de sunete alc tuit dintr-o vocal i o semivocal . vrei Aten ie! *Diftongul se poate constitui din dou sunete al turate apar inând unor cuvinte diferite.a/.a/. ca în fiul (în fiu apare diftongul /i /. ca în poet /o. k'. Intre elementele componente ale acestor silabe apare cratima: mi-a amintit. ca în grâul (în grâu apare diftongul / /) B1FTONG.i/.u/. rochii). ca în zmeur (în zeu apare diftongul /e /. iar în iubit apare diftongul / u/) /i. ca în continuu /u.i/. ei i ii sunt diftongi deoarece e i primul i sunt vocalele silabelor respective: ghi-o-cei. atunci când este alc tuit din vocal + semivocal : mai. Not : *Dup consoanele c'.u/. ca în asteroid (în apoi apare diftongul /o /) /o. ca în actual (în roua apare diftongul / a/) /u. g. ca în fiin (în fii apare diftongul /i /) /i.u/. grâu. ca în semiînchis /o.o/.o/. ca în continu (în dou apare diftongul / /) / . ca în pion (în ghiol apare diftongul / o/) /i. iar în pe-un apare diftongul / u/) /i. deal.

.. so-seau Aten ie! Triftongul se poate constitui din trei sunete al turate. atunci când semivocalele încadreaz vocala: le-oai-c . dar pronun ate împreun . apar inând unor cuvinte diferite. a-e-ro-port.TRIFTONGUL este grupul de sunete alc tuit dintr-o vocal i dou semivocale pronun ate în aceea i silab . deci nu au rol de vocale: zi-ceau = zi-c 'au. ve-gheau = ve-g 'an. tr -iai. res-pec-tu-os. Intre elementele componente ale acestor silabe apare cratima. do-reau.centra i. ca-i-s . fo-iau. în aceea i silab . mi-ai dat. sca-un y y y . i-de-e: po-e-zi-e.: HIATUL apare între dou vocale al turate pronun ate in silabe diferite: du-e. Triftongii sunt de dou feluri: -progresivi. atunci când semivocalele preced vocala: ari-pioa-r : cre-ioa-ne: i-nimioa-r . i-au spus. ne-au adus Not : Dup consoanele c\ g\ k\ g\ nu exist triftongi. al-co-ol: fi-in. deoarece în aceast situa ie e sau i sunt litere ajut toare pentru scrierea acestor consoane.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful