Hiat

De la Wikipedia, enciclopedia liber Salt la: Navigare, c utare

În fonetic , un hiat este o succesiune de dou vocale care fac parte din silabe separate. Un exemplu de hiat se g se te chiar în cuvântul "hiat", care se pronun /hi'at/. Dac dou sunete vocalice apar în succesiune în aceea i silab , ele nu formeaz un hiat ci un diftong, iar unul dintre cele dou sunete vocalice este de fapt o semivocal . În transcrierile fonetice, hiatul se marcheaz prin precizarea locurilor unde se termin o silab i începe cealalt , de exemplu "aer" se transcrie fonetic /'a.er/, unde punctul semnalizeaz locul de desp r ire în silabe. Simbolul pentru pozi ia accentului se plaseaz înaintea silabei accentuate din cuvânt i înlocuie te punctul de desp r ire în silabe, ca în exemplul de mai sus, "hiat": /hi'at/. Uneori hiatul se desemneaz grafic prin semnul diacritic numit trem , constând din dou puncte amplasate orizontal peste una din vocalele hiatului. Exemplu: Citroën. A nu se confunda cu umlautul, care se marcheaz tot printr-o trem , dar are alt efect fonetic decât hiatul.

[modificare] În limba român
Dic ionarele limbii române includ adesea informa ii despre prezen a hiaturilor în cuvinteletitlu, prin precizarea modului de desp r ire în silabe, dar aceasta se face de obicei numai acolo unde hiatul poate fi confundat cu un diftong, ori unde marcarea pozi iei accentului nu este suficient . De exemplu, defini ia cuvântului zmeur în dic ionarul DEX 1998 include i men iunea [Pr.: zme-u-], care arat c vocalele e i u se pronun în silabe diferite. Hiaturile pot ap rea uneori înl n uite câte dou (geoid, coautor, antiaerian) sau trei, de exemplu atunci când prefixe terminate în hiat precum paleo- sau neo- se ata eaz unor cuvinte care încep cu tot cu un hiat: autocra ie, eugenie etc.: neoautocra ie. Exemple de hiaturi în limba român :
y y y y y y y y y

/a.a/, ca în contraatac /a.e/, ca în aer /a.i/, ca în aici (în mai apare diftongul /a /) /a.o/, ca în baobab /a.u/, ca în aur (în stau apare diftongul /a /) /e.a/, ca în real (în rea apare diftongul / a/) /e.e/, ca în alee /e.i/, ca în leit (în lei apare diftongul /e /) /e.o/, ca în neon (în George apare diftongul / o/)

* Atunci când c i i sunt vocale urmate de o semivocal (ghiocei. ca în fluent (în western apare diftongul / e/) /u. Diftongul poate fi: *urc tor (ascendent). ca în fructuos /u. iar în whisky apare diftongul / i/) /u. y y y y . ghea = g'a . rochii.i/. ca în noutate (în nou apare diftongul /o /) /o.u/. /. ca în arcuit (în cui apare diftongul /u /. ca în gâfâind (în (eu) gâfâi apare diftongul / /) / . broas-c . ei i ii sunt diftongi deoarece e i primul i sunt vocalele silabelor respective: ghi-o-cei.e/. *coborâtor (descendent). ca în gr im (în dul i apare diftongul / /) / . vrei Aten ie! *Diftongul se poate constitui din dou sunete al turate apar inând unor cuvinte diferite. geam = g'am. c -i spune. HIAT DIFTONGUL este grupul de sunete alc tuit dintr-o vocal i o semivocal . Not : *Dup consoanele c'. dar care se pronun într-o silab . ca în continuu /u. iar celelalte semivocale (i i u) pot fi sau primul sau al doilea element. rochii). TRIFTONG.a/.u/. g. ca în continu (în dou apare diftongul / /) / .i/.o/. k'.e/.o/. semivocalele o i e apar întotdeauna ca prim element. ca în tie (în miel apare diftongul / e/) /i.u/.u/. Intre elementele componente ale acestor silabe apare cratima: mi-a amintit. ca în zmeur (în zeu apare diftongul /e /.o/. s -i dau.u/. pia-tr .i/.a/. ca în autoîns mân are /u. ca în grâul (în grâu apare diftongul / /) B1FTONG. grâu.o/. iar în pe-un apare diftongul / u/) /i. ca în actual (în roua apare diftongul / a/) /u. ca în l or / . ca în asteroid (în apoi apare diftongul /o /) /o. ca în aminoacid (în oal apare diftongul / a/) /o. atunci când este alc tuit din semivocal + vocal : iar-n . iar în iubit apare diftongul / u/) /i. ca-dou: câi-ne. ca în poet /o. ca în semiînchis /o.y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y /e.i/.u/. ca în premia (în chiar apare diftongul / a/) /i. pronun ate în aceea i silab .i/. soa-re. ca în fiin (în fii apare diftongul /i /) /i. g' nu exist diftongi deoarece în aceast situa ie e sau i sunt numai litere ajut toare pentru scrierea acestor consoane: cea = c'a . atunci când este alc tuit din vocal + semivocal : mai. /. *În diftong.e/. ca în zoolog /o. deal. /. ca în fiul (în fiu apare diftongul /i /.a/. ca în l ut (în r u apare diftongul / /) / . ca în pion (în ghiol apare diftongul / o/) /i.

fo-iau. Intre elementele componente ale acestor silabe apare cratima. ca-i-s . ve-gheau = ve-g 'an. a-e-ro-port. în aceea i silab . i-de-e: po-e-zi-e. apar inând unor cuvinte diferite.centra i.. tr -iai. sca-un y y y . deoarece în aceast situa ie e sau i sunt litere ajut toare pentru scrierea acestor consoane. mi-ai dat. do-reau.: HIATUL apare între dou vocale al turate pronun ate in silabe diferite: du-e. atunci când semivocalele preced vocala: ari-pioa-r : cre-ioa-ne: i-nimioa-r . al-co-ol: fi-in.TRIFTONGUL este grupul de sunete alc tuit dintr-o vocal i dou semivocale pronun ate în aceea i silab . so-seau Aten ie! Triftongul se poate constitui din trei sunete al turate. i-au spus. Triftongii sunt de dou feluri: -progresivi. res-pec-tu-os.. dar pronun ate împreun . atunci când semivocalele încadreaz vocala: le-oai-c . ne-au adus Not : Dup consoanele c\ g\ k\ g\ nu exist triftongi. deci nu au rol de vocale: zi-ceau = zi-c 'au.