Diftongul

Diftongul este o succesiune de două sunete vocalice alăturate

articulate în aceeaşi silabă, din care una este o vocală şi cealaltă este o
semivocală. O succesiune de trei sunete vocalice în aceeaşi silabă se
numeşte triftong. În cazul în care două vocale învecinate fac parte din silabe
diferite ele nu formează un diftong ci un hiat.

Diftongii sunt clasificaţi după poziţia vocalei în diftongi descendenţi

(dacă vocala este la începutul diftongului) şi ascendenţi (dacă este la urmă).

Diftongii descendenţi din limba română se formează dintr-o vocală

urmată de una dintre semivocalele /ĭ/ şi /ŭ/. Toate combinaţiile sunt posibile,
în afară de diftongul /uŭ/:

 /aĭ/ ca în mai
 /aŭ/ ca în dau
 /eĭ/ ca în lei
 /eŭ/ ca în leu
 /iĭ/ ca în mii (acelaşi sunet ca vocală şi semivocală)
 /iŭ/ ca în fiu
 /oĭ/ ca în goi
 /oŭ/ ca în nou
 /uĭ/ ca în pui
 /əĭ/ ca în răi
 /əŭ/ ca în rău
 /ɨĭ/ ca în câine
 /ɨŭ/ ca în râu

Diftongii ascendenţi din limba română se formează dintr-una din

semivocalele /ĕ/, /ĭ/, /ŏ/ şi /ŭ/, urmată de o vocală:

 /ĕa/ ca în stea
 /ĕo/ ca în George
 /ĭa/ ca în ziar
 /ĭe/ ca în fier
 /ĭo/ ca în chior
 /ĭu/ ca în iubit
 /ŏa/ ca în oameni
 /ŭa/ ca în ziua
 /ŭə/ ca în două