CENTRUL ȘCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUZIVĂ TG_JIU

BASMUL TERAPEUTIC
2018

Profesor T.T.L: Șendroiu Adela

 VIEŢII ÎN MODURI
FABULOASE.”

 Înainte de a primi conotaţii terapeutice şi a deveni mijloc de rezolvare a unei situaţii, povestea
porneşte de la definirea sa, aşa cum, orice manual de şcoală o face cunoscută celor care, întreţin şi
din instinct o îndrăgesc atât de mult copiii şi nu numai.
Basmele au fost aprofundate și studiate din mai multe perspective: din punct de vedere
istoric, antropologic, literar, psihanalitic, sociologic, lingvistic, artistic etc.

 Intervenția psihologică prin basmul terapeutic se poate face planificat în cadrul

unor metode psihoterapeutice clasice,sau în afara lor,oricând este oportun. De aceea este
subliniat faptul că punerea în practică a acestei tehnici se bazează pe cunoașterea prealabilă a
cazului dintr-o anamneză cât mai amănunțită.
●Tehnica basmului cu mesaj terapeutic are sens recuperator. Este vorba de planificarea
imaginară a viitorului, atunci când copilul/adultul este în mod rigid inserat „aici și acum”
într-o organizare defensivă față de dificultățile sale adaptative.

● În esență, prin efectele sale basmul terapeutic seamănă cu jocul, pentru că „implantează”
un spațiu potențial conex la realitatea subiectului,dar propunând un conținut experențial
nou.
Dacă basmul terapeutic surprins punctual, bine documentat şi cu largă paletă de exemplificări în
„Basme terapeutice pentru copii şi părinţi”-S. Filipoi-1998, demonstrează faptul că „indiferent de
vârstă, avantajele folosirii conştiente, intenţionate a basmului ca mesaj terapeutic sunt aceleaşi
necesitând totodată compartimentarea sa, amintind că:
1)-basmul terapeutic iluminează, deoarece se adresează intuiţiei şi fanteziei, lărgind spaţiul
interior al copilului, reprezentând totodată o lecţie de viaţă care sparge vechiul tipar al
conflictului insurmontabil cu care este familiarizat;

 2)-basmul terapeutic este un vehicol foarte potrivit pentru modele comportamentale şi

valori morale, schimbarea de poziţiei îi este doar sugerată şi are mai mult caracter de joc;

3)-mesajul terapeutic este preluat la fel ca mesajul unui vis, nefiind legat direct de
experienţa vieţii reale;

4)-basmul nu ajunge să fie un „trigger” pentru declanşarea rezistenţei la terapie, ci contribuie

la dezvoltarea unei noi atitudini faţă de starea patogenă, comunicarea fiind făcută prin această
formă;
5)-basmul aduce soluţii cu totul neaşteptate, cu efort emoţional pozitiv, ajungând chiar să contrazică

logica şi obişnuinţa;

6)-subiectul are posibilitatea să lărgească sensul original al mesajului terapeutic deoarece basmul

transmite un tip de creativitate;

7)-mesajul terapeutic se tezaurizează, el putând fi imediat, aparent, deghizat sau ascuns, făcând ca

ambiguitatea să favorizeze efectul deficient şi făcând ca mesajul terapeutic să poată fi reactivat în alte

situaţii, fără ca dependenţa terapeutică să crească;

8)-basmul ca mesaj terapeutic poate fi folosit în combinaţie cu un instrument de comunicare, deoarece

crează subiectului o bază de identificare protejându-l şi învăţându-l totodată să se autoînţeleagă, să se

autoaprecieze pozitiv cât şi să-şi descopere propria putere interioară.

 • E T A P E L E B A S M U L U I T E R A P E U T I C :

1. Prima etapă în construcția unui basm este alegerea personajului și a situației. Fie că este sau
nu o ființă umană, protagonistul trăiește situații reale, conflicte recognoscibile , cu elemente logice
de tip cauză-efect, combinate în contextul fantastic. Copilul/adultul se poate regăsi în situația
povestită, fapt care constituie pentru terapie primul nucleu de identificare.

2. A doua etapă este prezentarea acțiunii. Basmul trebuie să dea un număr suficient de detalii
despre personajul protagonist care, pățește, crede, face, aude, visează sau simte ceva rațional sau
logic. Este relevantă o întâmplare care constituie acțiunea propriu-zisă ,posibilă atât în lumea reală
cât și în cea imaginară.
3. În a treia etapă se produce trecerea de la rațional la fantastic prin metaforă (al doilea
nucleu de identificare) printr-o „întâlnire semnificativă”. Aici apare în narațiune un personaj
real sau supranatural, sau pur și simplu înzestrat cu puteri speciale, pe care contează
protagonistul ,propunându-i o acțiune sau comentând situația în care el se află. Comentariu
este ca o sugestie. Prezintă de fapt ideea care generează mesajul terapeutic,câteodată printr-o
singură frază semnificativă. Mesajul este deci sugerat, nu explicat.

4. A patra etapă reprezintă „ieșirea la lumină”a protagonistului care în urma „întâlnirii
semnificative” fie„se trezește”, fie își continuă în alt fel drumul, realizând schimbarea surpriză
a modului de a-și vedea situația.Este momentul în care, de asemenea fără explicații clare,se
produce conștientizarea posibilei schimbări. Protagonistul „păstrează” doar în mintea sa (de
fapt,mai mult în „inima sa”),sugestia unei soluții, a unui alt mod de a gândi, care îi va fi
propriu în viitor, și va fi neapărat diferit de cel vechi. „Întâlnirea semnificativă” l-a pregătit
pentru luarea unei noi decizii, cu ajutorul metaforei și a identificării tacite cu personajul
basmului.
 În concluzie, basmul cu mesaj terapeutic vizează subconștientul pentru a facilita
modificarea comportamentului subiectului. Colecția de basme trebuie utilizată eficient
în sens terapeutic; în doză adecvată cazului sau momentului, sincer (cu iubire față de
cel pe care dorim să îl ajutăm) și bineînțeles, fără concluzii explicite moralizatoare sau
pilduitoare.
Motto:
„Doamne, acordă-mi seninătatea de a accepta lucrurile pe
care nu le pot schimba, curaj să pot schimba lucrurile pe care le pot
schimba şi înţelepriunea de a vedea diferenţa”.
(Rugăciunea Seninătăţii)
Vă mulțumesc!