CONSTRUCȚII VERBALE

I. Construcțiile active sunt construcțiile sintactice în care subiectul gramatical este

autorul acțiunii verbului exercitate asupra unui obiect, a unei ființe.
S PV Cd
Ex. Vântul deschide fereastra.

II. Construcțiile pasive sunt construcții sintactice în care subiectul gramatical este
obiectul/ ființa care suportă acțiunea făcută de autorul ei.
S PV C de agent
Ex. Fereastra este deschisă de vânt.
Reține!
 Verbele din construcțiile pasive sunt alcătuite din: verbul auxiliar „a fi” + participiul
verbului de conjugat;
 Verbul auxiliar își schimbă forma după mod, timp, persoană, număr; participiul își schimbă
forma după genul și numărul subiectului gramatical;
 Verbele în construcții pasive care sunt la indicativ, conjunctiv, condițional-optativ
îndeplinesc funcția sintactică de PREDICAT VERBAL;
Complementul de agent (denumește autorul acțiunii într-o construcție pasivă): de către cine?

 Reparația a fost plătită de către mama.

 Fiind sfătuită de o prietenă, ea a făcut plata prin transfer banacar.
 A fi îndrumat de un specialist este un ajutor.
 Factura este ușor de citit de către oricine.
 Sfaturile mecanicului au fost ținute minte de către trei.
 Mașina reparată de mecanic funcționează foarte bine.
Reține!
- Complementul de agent: se poate exprima prin substantiv, pronume și numeral cu
valoare pronominală; poate determina un verb pasiv (care are categoria modului sau
e la formă verbală nepersonală), o loc. verbală pasivă, un adjectiv provenit din
participiu;
- Verbele cu auxiliarul „a fi” la forme nepersonale din construcțiile pasive
îndeplinesc alte funcții sintactice decât cea de predicat.
Fiind trântită de vânt, fereastra s-a spart. (circumstanțial de cauză)
A fi lăudat de către părinți este pentru mine o bucurie. (subiect)
- Două forme pasive coordonate pot apărea fără al doilea verb auxiliar exprimat și
alcătuiesc două propoziții în frază:
Elevii au fost pregătiți 1/ și evaluați de către același profesor2/.
Transformarea unei construcții active în construcție pasivă

Se face astfel:
 Complementul direct din construcția activă devine subiect în construcția pasivă;
 Subiectul din construcția activă devine complement de agent în construcția pasivă;
 Modul și timpul verbului din construcția activă se păstrează la auxiliarul din construcția pasivă,
 Ex. Tata spală mașina.
Mașina este spălată de către tata.

Obs. Construcțiile active care pot fi transformate în construcții pasive dețin obligatoriu complement direct.

Transformarea unei construcții pasive în construcție activă

Se face astfel:
 Complementul de agent devine subiect;
 Subiectul construcției pasive devine complement direct în construcția activă.
Atenție! Nu confunda verbul în construcția pasivă cu predicatul nominal!
PV
 Pâinea a fost coaptă de brutar. ( construcție pasivă; acțiune făcută de complementul de agent)
PN
 Pâinea a fost coaptă, nu crudă. (exprimă o stare; nu poate primi complement de agent)
PV
 Actorii au fost aplaudați. (de către spectatori; poate primi complement de agent)
PV
 Mama este îmbătrânită de necazuri. (construcție pasivă)
PN
 Mama era îmbătrânită, nu mai era veselă.
PV
 Mama e obosită de atâtea vizite. (construcție pasivă)
PN
 Ieri, mama era obosită.

III. Construcțiile reflexive: subiectul face acțiunea și asupra lui se răsfrânge;

OBLIGATORIU ARE PRONUME REFLEXIV!
Reține! Pronumele reflexiv (cliticul pronominal) are aceeași persoană și același număr cu
persoana și numărul verbului pe care îl însoțește.

A. Construcțiile cu reflexiv cu funcție sintactică:

Mă spăl pe dinți. (pe mine: mă = Cd, Ac)

Ne ajutăm unul pe altul. (pronume reflexiv reciproc, când mai multe persoane acționează una
asupra alteia; ne = Cd, Ac)
Mi-am cumpărat săpun lichid. (mie; mi- = Ci, D)
Ne facem cadou creme de mâini.(ne- Ci, D)
Își caută cojocul. (își = complement posesiv; Are sensul de „Își caută cojocul său”).

B. Construcții cu reflexiv obligatoriu:

Mă tem de pisici. (pe mine; Eu tem; Îl tem.)
Se mândrește cu rezultatele sale.
 Ne-am plictisit de stat în casă.

Obs! Există verbe cu reflexiv obligatoriu, care nu poate fi dublat cu o formă pronominală
accentuată, nici nu poate fi înlăturat sau înlocuit de o altă formă pronominală. În această
situație, pronumele reflexiv se analizează împreună cu verbul și nu are funcție sintactică.

IV. Construcțiile pasiv-reflexive: verbul din construcția reflexivă poate primi complement de
agent.
Cliticul pronominal apare doar la persoana a III-a și se analizează împreună cu
verbul.
Ex. Testele se corectează de profesor.

Verbe impersonale /Construcții impersonale

Verbele impersonale sunt cele a căror acțiune nu este făcută de o persoană.
I. Verbele impersonale
 Nu au subiect gramatical:
a. când exprimă fenomene ale naturii: se înserează, fulgeră;
b. când referirea la persoană se face printr-un complement indirect (Îi arde de glumă) sau
printr-un complement direct (Mă doare în gât).
c. când se referă la numele unei persoane: Îmi zice Victor.

 Au subiect gramatical postpus, exprimat printr-un

a. substantiv care nu denumește o persoană:
Este noapte. Mi-e frig. Îmi place vara. Îmi trebuie sprijin.
b. verb la formă verbală nepersonală:
Este bine a sta.
Rămâne de văzut.
Se aude tunând.
II. Expresii verbale impersonale; (au funcție sintactică de PN).
1. verbe copulative + adverbe: e bine, e rău, a fost adevărat, era posibil etc.
2. verbe copulative + locuțiuni adverbiale: este fără doar și poate
3. verbe copulative + verbe la supin: este de așteptat, a fost de necrezut
III. Verbe reflexive impersonale: se știe, se aude, se publică, se citește , se merge, se cunoaște (au
doar persoana a III-a singular);
IV. Verbe în construcții pasive cu valoare impersonală: (Au funcție sintactică de PV): a fost permis,
i-a fost dat, i-a fost scris etc.