Complementul-fișă de lucru

1. Identifică complementele indirecte şi precizează prin ce parte de vorbire sunt exprimate:

I-am dus verişorului meu o minge.
Bunica a cumpărat mere de la Ion.
Ieri am vorbit despre excursie.
Mama a pregătit un tort pentru mine.
Le-am spus amândurora despre problema ta.
Tot timpul te gândeşti la cântat.
Ne-am adresat tuturor.
Francesca s-a plictisit aşteptând.

2. Subliniază complementele directe exprimate prin pronume personale sau reflexive:

a. Nu te înşela, fata mea, tu însăţi pe tine, întâmpină călugăriţa. Huber zace greu rănit la cap
şi el n-a putut să se rănească pe sine.
b. Nu se auzeau împuşcături, însă urmele luptelor se vedeau la tot pasul.

3. Subliniază părţile principale şi părţile secundare din propoziţiile următoare:

Ia scrie-mi tu mie pe hârtie: cimpoi, vioară şi fluier.
Războiul cere carne şi sânge şi oamenii dau războiului carnea lor şi sângele lor.

4. Analizaţi complementele indirecte din următoarele propoziţii:

S-a întâlnit cu el.
S-au adresat colegilor.
Luptăm împotriva nedreptăţilor.
Se teme de ploaie.
Vorbeam despre cei trei.
S-au ofensat împotriva celor doi.
Îşi repetă mereu reproşurile făcute.
Au luptat împotriva lor.
Nu complotează împotriva nimănui.
Se gândeşte a te căuta.
S-a săturat de aşteptat.
Le-am dat celor doi premii.

5. Identificaţi complementele circumstanţiale din enunţurile următoare si arătaţi părţile de

vorbire pe care le determină :

Am pornit spre lanul de floarea soarelui.

Hai în maşină!
A venit înaintea răsăritului.
Il cunoşti de mic.
Vorbeşte mult si fără rost.
Este vorbăreţ ca o moară stricată.
Pluteşte uşor ca fulgul.
A luat-o la fugă înspre pădure.

6. Mentionaţi felul complementelor subliniate în următoarele enunţuri şi prin ce părţi de

vorbire sunt exprimate:
Ştiu înaintea cui să mă înclin.
Spre cine mă îndrept?
Stai locului!
A intrat pe uşă înaintea profesorului.
A ajuns în gară după ai tăi.
Merge ca raţa.
A acţionat conform planului.
A mers de-a lungul malului.
Din pricina şoptitului a luat doi.
Vorbind în oră, a fost ascultat.
Merg la cules de struguri.
Noi învăţăm în vederea tezei.

7. Stabiliţi funcţia sintactică a cuvintelor însoţite de

prepoziţia simplă de:
Picăturile de ploaie mă revigorează.
Bălţile s-au format de atâta ploaie.
Mă bucur de ploaia caldă de vară.
Frunzele au fost legănate de vânt.
Rafalele puternice sunt de vânt.
Adierea de vânt a început de dimineaţa.
De-a lungul drumului curgea un râu.
Viitura venea de unde nu te gândeai.
8. Analizaţi sintactic si morfologic complementele circumstanţiale din textele următoare:
,,De la Ineu drumul de ţară o ia printre păduri şi peste ţarine, lăsând la dreapta şi la stânga satele
aşezate prin colţurile văilor.” (Ioan Slavici ,”Moara cu noroc”)

,,Codrii uriaşi, ca o mână de vreascuri netrebnice, se zvârcoleau şi ţipau de usturime înăduşită,

sub văpaia incendiului universal.” (Calistrat Hogas,”Pe drumuri de munte)