Reguli de despărțire a cuvintelor în silabe

1. O CONSOANĂ ÎNTRE DOUĂ VOCALE trece  în silaba următoare:

  Ex.: ma-să; pă-du-re; u-ti-li-za-re, pâi-ne; stro-pea-lă, a-xă, e-xa-men, e-xer-ci-ţiu, ve-che.
2. DOUĂ CONSOANE ÎNTRE DOUĂ VOCALE la despărţirea în silabe trec prima  consoană în silaba
dinainte, iar a doua consoană la silaba următoare: 
Ex.: ar-tă; ac-tiv; tic-sit; mun-te; un-ghi-e;
Excepţie:
  Dacă în grupul de două consoane a doua este l  sau r, iar prima este b, c, d, f, g, h, p, t, v, despărţirea în silabe
se face înaintea  întregului grup, adică cele două consoane fac parte din aceeaşi silabă: o-braz: o-blu: co-dru: a-
flu-ent; a-fri-can, a-gra-fa,  pe-hli-van, su-ple-ţe,  pa-tru, co-vrig, e-vla-vi-e;

3. TREI SAU MAI  MULTE CONSOANE ÎNTRE  DOUĂ VOCALE, la despărţirea în silabe trec prima la
silaba  de dinainte, iar celelalte două la silaba următoare.
  Ex.: as-tru; mon-stru; con-struc-tor;
  Excepţie:
  În cazul grupurilor de consoane lpt, mpt,  nct, ncţ,  ncş, ndv, rct, rtf, stm, despărţirea se face după a doua
consoană din grup:
  sculp-tu-ră; somp-tu-os; linc-şii;  punc-taj;   func-ţi-e; arc-tic; jert-fa; ast-ma-tic; sand-viş;  gang-ster, port-
drapel, trans-planta ;
4. DOUĂ VOCALE alăturate trec în silabe diferite.
  a-er; a-le-e; po-e-zi-e; 
Nu se despart în rînduri diferite:
 cuvintele compuse din abrevieri literale: IRTA (nu: IR-TA), UNESCO (nu: U-NES-CO);
 abrevierile unor formule curente: a.c., î.e.n., ş.a.m.d.;
 numeralele ordinale notate prin cifre (romane sau arabe) urmate de formantul specific: (al) XVI-lea, a 5-a.
 numele proprii de persoane (ex. Popescu, Abd el–Kader)
Se pot despărţi şi după structură cuvintele compuse şi cele derivate cu prefixe ( drep-tunghi/ drept-unghi,
por-tavion/ port-avion, nes- prijinit/ ne-sprijinit, su-blinia/ sub-linia)
La cuvintele scrise cu cratimă sau cu linie de pauză se admite, atunci când spaţiul nu permite evitarea ei, şi
despărţirea la locul cratimei/ liniei de pauză ( aducere-/ aminte, ex-/ ministru, flash-/ ul, vazându-/ mă)