Sunteți pe pagina 1din 2

Substantive colective

Substantivele colective se deosebesc de alte substantive prin faptul că se pot asocia cu adjective
ca: numeros, eterogen, eteroclit: armată numeroasă, mulțime eterogenă / eteroclită. Alte
exemple de substantive colective: buchet, pădure, stol, echipă, grup, popor, comitet, cireadă,
echipă.
Se face acordul atât la singular, cât și la plural.
Familia Ionescu ne-a vizitat.
Mulțimea a ieșit în stradă.
Echipa pe care am susținut-o a câștigat.
Un grup de elevi a continuat concursul.
O mulțime de oameni au ieșit în stradă.
Un grup de tineri curajoși au ajuns până în vârful muntelui.
Sunt corecte ambele variante: Majoritatea cetățenilor a votat/ au votat.

Substantive defective
- defective de număr sau nonnumărabile, având fie formă de singular (oină, aloe, curaj),
fie formă de plural (aplauze, spaghete).
- E corect blugi, nu blug

Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului: derivarea


Derivarea cu sufixe și prefixe
Numeroase substantive sunt formate în română prin derivare cu:
- sufixe: augmentative: -andru, -an, -oi (băiețandru, băietan, băiețoi), diminutivale: -el, -uș,
-ișor, -iță, -ică, -uș etc (băiețel, cerceluș); ale agentului: -tor, -aș, -ar, -easă, -giu, -ist (cizmar,
poștaș, fotbalist); colective: -ime, -iș, -et, -iște, -ărie (studenție, stejăriș, brădet); ale originii:
-ean, -ez (maramureșean, chinez); ale instrumentului: -tor, -niță (capsator, zaharniță); abstaracte:
-are, -ire, -ătate, -ie, -ătură (supărare, gândire, bunătate), moționale - o categorie aparte prin
care se formează substantivul feminin de la masculin și, mai rar, invers: -ă (profesoară <
profesor), -oi (rățoi < rață) sau la numele proprii -a (Bogdana < Bogdan);
prefixe: ne- (necinste), in- (insatisfacție), des-/dez- (dezgust), stră- (strămoș), răs- (răscruce).
Derivarea regresivă - prin suprimarea unui sufix: banan < banană, înot < a înota, Adelin <
Adelina

1
Un alt procedeu prin care se formează substantive este compunerea din:
- cuvinte întregi sudate (untdelemn, subtitlu) sau nesudate, scrise cu cratimă (proces-verbal,
floare-de-colț, zgârie-brânză etc.) ori fără cratimă (Marea Neagră, Baia Mare, Baia de Aramă);
- prefixoide și sufixoide - elemente de compunere savantă, reprezentând în limba de origine
(greacă sau latină) cuvinte autonome: prefixoide (teleconferință, aeronavă, pseudocultură) și
sufixoide (teatrolog, muscacid). Unele compuse sunt obținute dintr-un prefixoid și un sufixoid
(psiholog);
- prin abreviere - ilustrate prin structuri ca inițiale ale elementelor componente (MDA < Micul
dicționar academic) sau ca inițiale ale elementelor componente și un cuvânt întreg/ fragment de
cuvânt: aragaz < A. R. (= Astra Română)+ gaz; TAROM < Transporturile Aeriene Române.
Acestea pot avea forme distincte în funcție de caz și de număr (dacă nu au referent unic) și pot fi
articulate (SNCFR-ul, SNCFR-ului, aragaz, aragaze, aragazul, aragazului, unui aragaz etc.).
Ortografie și punctuație:
Utilizarea corectă a accentului. Variante accentuale admise/ neadmise de normă
În utilizarea substantivului, se înregistrează frecvent ezitări în ceea ce privește locul accentului.
Sunt greșite variante accentuale ca: simbol (în loc de simbol), alibi (în loc de alibi), butelie (în
loc de butelie), furie (în loc de furie), prevedere (în loc de prevedere).
În limba actuală, se înregistrează, în cazul unor substantive, variante de accentuare
precum: trafic/ trafic, profesor/ profesor, penurie/ penurie. Și substantivele proprii se supun
acelorași reguli: Coșeriu (nu Coșeriu), Funeriu (nu Funeriu). Altele nume, cu finala –iu, se
pronunță corect cu accent pe i, fiindcă urmează modelul grecesc: Alexiu, Dumitriu, Vasiliu.
În clasa substantivului pot trece cuvinte aparținând altor părți de vorbire: verb la supin
(desenatul); adjectiv (bun comun); adverb (binele făcut); pronume (eul); numeral (zecele Nadiei);
interjecție (oful); orice parte de vorbire, funcționând ca niște citate (Lipsește „pe” din fața
pronumelui relativ)

Mărcile substantivizării:
- articularea: binele;
- asocierea cu subordonați specifici substantivului: tânăra blondă;
- funcții sintactice specifice substantivului: Aproapele nostru trebuie respectat. (subiect); A făcut
un bine.(complement direct); I-a dat o mână de ajutor bolnavului. (complement indirect);
armonia totului (atribut).

În limba română actuală, au pătruns numeroase substantive din engleză: job, trend, weekend,
gadget, pub, summit etc.

S-ar putea să vă placă și