FISA TEORIE 13.10.2023- Moduri pers.

(predicative)
Modurile personale își schimbă forma după persoană. Totodată în aceste moduri
verbele au funcția sintactică de predicat, motiv pentru care sunt numite
și moduri predicative. Modurile personale sunt: indicativ, conjunctiv, condițional-
optativ, imperativ
PERS MODUL MODUL MODUL CONDIȚIONAL- MODUL
INDICATIV CONJUNCTIV OPTATIV IMPERATIV
eu mănânc să mănânc aș mânca –
tu mănânci să mănânci ai mânca mănâncă tu!
el/ea mănâncă să mănânce ar mânca –
noi mâncăm să mâncăm am mânca –
voi mâncați să mâncați ați mânca mâncați voi!
ei/ele mănâncă să mănânce ar mânca –

Modurile nepersonale (nepredicative)

Modurile nepersonale nu-și schimbă forma după persoane și nu pot avea funcția
sintactică de predicat. Mai sunt numite și moduri nepredicative. Modurile
nepersonale sunt: infinitiv, participiu, gerunziu, supin (pentru detalii vezi
legăturile anterioare).
MODUL INFINITIV MODUL PARTICIPIU MODUL GERUNZIU MODUL SUPIN
a mânca mâncat mâncând de mâncat
a părea părut părând de părut
a scrie scris scriind de scris
a veni venit venind de venit

Conjunctiv prezent
Conjunctivul prezent se formează de la timpul prezent, modul indicativ,
precedat de conjuncția să. La persoana a III-a singular și plural,
conjunctivul se deosebește de indicativul prezent. (el/ei mănâncă – indicativ
prezent, el/ei să mănânce – conjunctiv; el tace, ei tac – indicativ
prezent, el/ei să tacă – conjunctiv)
PERS CONJUGARE CONJUGAREA A CONJUGAREA A CONJUGAREA A
AI II-A III-A IV-A
eu să mănânc să tac să fac să citesc
tu să mănânci să taci să faci să citești
el/ea să mănânce să tacă să facă să citească
noi să mâncăm să tăcem să facem să citim
voi să mâncați să tăceți să faceți să citiți
ei/ele să mănânce să tacă să facă să citească

Conjunctiv perfect
Conjunctivul perfect este format din conjunctivul prezent al verbului a fi -
forma să fi și participiul verbului de conjugat. Are aceeași formă pentru
toate persoanele, la singular și plural.
PERS CONJUGAREA I CONJUGAREA A II-A CONJUGAREA A III-A CONJUGAREA A IV-A
eu să fi măncat să fi tăcut să fi făcut să fi citit
tu să fi măncat să fi tăcut să fi făcut să fi citit
el/ea să fi măncat să fi tăcut să fi făcut să fi citit
noi să fi măncat să fi tăcut să fi făcut să fi citit
voi să fi măncat să fi tăcut să fi făcut să fi citit
ei/ele să fi măncat să fi tăcut să fi făcut să fi citit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o

acțiune dorită (optativ își are originea în latinescul „optare“, care înseamnă a
dori) sau o acțiune realizabilă dacă este îndeplinită o anumită condiție.
Atunci când exprimă o acțiune realizabilă, modul condițional-optativ este
folosit în general în frază, condiția fiind o altă propoziție. Când exprimă o
acțiune dorită, condiționalul-optativ este folosit în propoziții independente
sau în propoziții principale.
 Aș merge și eu la munte. (aș merge – verb la modul condițional-optativ, exprimă o
acțiune dorită, propoziție independentă)
 Aș merge și eu la munte, 1/ dar nu am timp. 2/ (aș merge – verb la modul
condițional-optativ, exprimă o acțiune dorită, propoziția principală 1/)
 Dacă aș mai sta 1/ aș ajunge prea târziu.2/ (aș ajunge – verb la modul condițional-
optativ, 1/ condiție)
Modul condițional-optativ are două timpuri: prezent și perfect.

Condițional-optativ prezent
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai,
ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat. În funcție de
conjugare, verbele la modul condițional-optativ, timpul prezent au
următoarele forme:
PERS CONJUGAREA I CONJUGAREA A II-A CONJUGAREA A III-A CONJUGAREA A IV-A
eu aș mânca aș tăcea aș face aș citi
tu ai mânca ai tăcea ai face ai citi
el/ea ar mânca ar tăcea ar face ar citi
noi am mânca am tăcea am face am citi
voi ați mânca ați tăcea ați face ați citi
ei/ele ar mânca ar tăcea ar face ar citi
Condițional-optativ perfect

Condițional-optativ perfect
Condiționalul-optativ perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al
verbului a fi și participiul verbului de conjugat. În funcție de
conjugare, verbele la modul condițional-optativ, timpul perfect au
următoarele forme:
PERS CONJUGAREA CONJUGAREA A II- CONJUGAREA A III- CONJUGAREA A IV-
I A A A
eu aș fi mâncat aș fi tăcut aș fi făcut aș fi citit
tu ai fi mâncat ai fi tăcut ai fi făcut ai fi citit
el/ea ar fi mâncat ar fi tăcut ar fi făcut ar fi citit
noi am fi mâncat am fi tăcut am fi făcut am fi citit
voi ați fi mâncat ați fi tăcut ați fi făcut ați fi citit
ei/ele ar fi mâncat ar fi tăcut ar fi făcut ar fi citit

Modul imperativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o poruncă

(imperativ își are originea în latinescul „imperare”, care înseamnă a porunci), un
îndemn, o rugăminte sau un sfat. Prin verbele la acest mod, vorbitorul cere unei
persoane sau unui grup de persoane să îndeplinească o acțiune. Imperativul are
forme doar pentru persoana a II-a singular și plural. (vino tu, veniți voi; mănâncă
tu, mâncați voi)

Modul infinitiv este un mod nepersonal (nepredicativ) care exprimă numele

acțiunii sau al stării. Infinitivul, prin rădăcina verbului, este o formă de bază
pentru formarea celorlalte moduri și timpuri. Stabilește și caracteristica
conjugării verbului. Modul infinitiv intră în alcătuirea viitorului,
condiționalului-optativ prezent, imperativ negativ.
În propoziție, verbele la infinitiv, dacă nu intră în alcătuirea timpurilor
compuse, sunt precedate de prepoziția „a“.
Modul infinitiv prezintă două forme: forma scurtă și forma lungă. Forma
scurtă este precedată de prepoziția „a“. (a citi, a învăța) Forma lungă, o
formă folosită în limba veche, era obținută prin adăugarea sufixului „-re“ ( a
citire, a învățare). În limba actuală se folosește forma substantivată a
infinitivului lung (citire, citirea, învățare, învățarea).
Infinitivul cunoaște două timpuri: infinitiv prezent (a citi, a învăța) și
infinitiv perfect. Infinitivul perfect se formează din infinitivul prezent al
verbului a fi și participiul. (a fi citit, a fi învățat)
! Deoarece infinitivul este un mod nepersonal, verbele la acest mod nu pot
avea funcția sintactică de predicat verbal.

Modul participiu este un mod nepersonal (nepredicativ) care arată o acțiune

trecută și terminată. Verbele la participiu se termină în t (mâncat, citit,
văzut, alergat) sau s (spus, zis).
Participiul este o formă de bază pentru alcătuirea verbelor la timpurile
compuse, la diateza activă, care exprimă acțiuni trecute: perfect compus,
conjunctiv perfect, condițional-optativ perfect, infinitiv perfect. Este folosit și
la formarea viitorului anterior și a verbelor la diateza pasivă.

Modul gerunziu este un mod nepersonal (nepredicativ) care exprimă

împrejurarea în care se desfășoară acțiunea sau cum se desfășoară acțiunea.
Se formează prin adăugarea sufixului -ând sau -ind la rădăcina verbului. (a
cânta – cântând, a mânca – mâncând, a ieși – ieșind, a croi – croind)
 Mergând pe drum m-am întâlnit cu un coleg. (gerunziul exprimă împrejurarea în care
se desfășoară acțiunea)
 Tot drumul am călătorit dormind. (gerunziu exprimă cum se desfășoară acțiunea)
Atunci când se rostesc împreună cu o formă neaccentuată de pronume,
verbele la gerunziu primesc la sfârșit vocala u. (văzând – văzându-l, vânzând
– vânzându-mi-l, aducând – aducându-și) Excepția de la această regulă o
face rostirea împreună cu pronumele o (văzând – văzând-o, vânzând
– vânzând-o, aducând – aducând-o).

Modul supin este un mod nepersonal (nepredicativ) care arată scopul sau
numele unei acțiuni. Este format din forma invariabilă a participiului,
precedat de una din prepozițiile: de, la, pentru, spre, după (de făcut, la
șofat, pentru calculat, la cules)
! Deoarece supinul este un mod nepersonal, verbele la acest mod nu pot
avea funcția sintactică de predicat verbal.