FIŞĂ TEORETICĂ

PROPOZIŢIILE SUBORDONATE COMPLETIVE

COMPLETIVA DIRECTĂ (C.D.) COMPLETIVA PREPOZIŢIONALĂ (C.P.) COMPLETIVA INDIRECTĂ (C.I.)

Completiva prepoziţională este, în frază, realizarea
Completiva directă este, în frază, realizarea Completiva indirectă este, în frază, realizarea
propozițională a unui complement prepoziţional.
propozițională a unui complement direct. propozițională a unui complement indirect.

Răspunde la întrebările: cu cine?/ cu ce?, despre

Răspunde la întrebările: pe cine?, ce?, cine?/ despre ce?, de cine?/ de ce?, pentru cine?/ Răspunde la întrebarea cui?, adresată
adresate termenului regent. pentru ce?, la cine?/ la ce? etc., adresate cuvântului termenului regent.
regent.

Regentul unei propoziții subordonate
completive directe poate fi (C.D.determină):
• - un verb sau o locuțiune verbală:
Știu 1/ P.P că vei veni.2/ C.D.
Cred / că reuşesc. /
1 P.P 2 C.D.
A dat de veste / că va participa și el. /
1 P.P
• - o interjecție predicativă:
Iată 1/ P.P ce cadou am primit.2/C.D.
Unele propoziții completive directe
coordonate pot fi eliptice de predicat:
Știu1/P.P cum2/CD, unde3/CD.și când va pleca.4/CD.
Regentul unei propoziții subordonate completive
prepoziţionale poate fi (C.P. determină):
• - un verb sau o locuțiune verbală:
Mihai se bucură 1/P.P că merge în vacanță. 2/C.P.
S-a gândit 1/P.P că este bine aşa. 2/C.P.
2 C.D.
Voi avea nevoie 1/P.P să mă ajuţi. 2/C.P.
Îmi pare bine 1/P.P că te-am întâlnit. 2/C.P.
• - un adjectiv:
Mă simt responsabilă 1/P.P de ce s-a întâmplat. 2/C.P.
Irina este capabilă 1/P.Psă promoveze. 2/C.P.
• - un adverb:
Are o meserie aproape 1/P.P de ce a visat. 2/C.P.
E rău 1/P.P de cine nu ascultă. 2/C.P.
• - o interjecție:
Halal 1/P.P de cine a reușit în viață! 2/C.P.
Regentul unei propoziții subordonate
completive indirecte poate fi (C.I. determină):
• - un verb sau o locuțiune verbală:
Povestește 1/ P.P oricui ascultă. 2/ C.I.
A dat de veste despre petrecere 1/P.P căror
colegi îi erau prieteni. 2/C.I.
Ofer flori 1/P.P cui merită. 2/C.P.
S-a adresat 1/P.P căror copii o ascultau. 2/C.P.
• - un adjectiv:
Biblioteca e un mediu propice 1/ P.P cui are de
citit. 2/C.I.
• - un adverb:
Se comportă aidoma 1/P.Pcui l-a educat. 2/C.I.
• - o interjecție: Vai 1/P.P cui greșește! 2/C.I.
Unele completive indirecte pot fi dublate în
regentă prin clitice pronominale în dativ:
Calculatorul îi este util 1/P.P cui studiază. 2/C.I.

Expansiunea = transformarea complementului într-o propoziție completivă, cu păstrarea sensului. Citeşte orice. → Citeşte 1/ orice vrea. 2/C.D. (Ce?)
Schimbările care au loc la transformarea unui complement în propoziție subordonată completivă sunt:
l. - se introduce un predicat;
2. - se introduce un element de relație subordonator.
Contragerea = transformarea unei propoziții completive într-un complement, păstrând sensul. Se elimină predicatul şi elementul de relaţie:
Se gândeşte 1/ P.P. la cine stă cu ea în bancă.2/ C.P. --› Se gândeşte la colegul de bancă. (la colegul = C.Prep. - La cine se gândeşte?)

TOPICA ŞI PUNCTUAŢIA: TOPICA ŞI PUNCTUAŢIA:

TOPICA ŞI PUNCTUAŢIA: Completiva prepozițională stă, în mod curent, după Completiva indirectă stă, în mod obișnuit,
Completiva directă stă, în mod obișnuit, propoziția regentă, dar poate sta și înaintea acesteia. după propoziția regentă, dar poate sta și înaintea
după propoziția de care depinde, caz în care
nu se desparte prin virgulă.
Poate sta și înaintea regentei, când este
permisă despărțirea de aceasta prin virgulă
sau prin linie de pauză, pentru evidențiere.
Completiva prepozițională nu se desparte, de obicei, acesteia.
de regentă prin virgulă. Completiva indirectă nu se desparte de regentă
Când este antepusă, se desparte prin virgulă dacă prin virgulă, indiferent de poziția ei.
este reluată, pentru insistență, prin pronume personale
sau demonstrative:
Pentru cine a câștigat, 1/C.P. pentru acela mă bucur.
La cine are necazuri, 1/C.P. la el mă gândesc.
Pronumele care dublează completiva prepozițională
are funcție sintactică de complement prepozițional.

ELEMENTELE DE RELAŢIE prin care
poate fi introdusă completiva directă sunt:
• pronume relative sau interogative
însoțite sau nu de prepoziții (care, cine, ce, prepozițiile cerute de verb, de adjectiv, de adverb sau cine, ce - cu formele: cui, căruia/căreia/ cărora):
câți/câte, ceea ce):
Am aflat / pe care l-a chemat. /
1 P.P 2 C.D.
Oaspeții întreabă / cu ce aţi călătorit. /
1 P.P
Bănuieşte / cui i-a spus? /
1 P.P 2 C.D.
ELEMENTELE DE RELAŢIE prin care poate fi ELEMENTELE DE RELAŢIE prin care poate
introdusă completiva prepoziţională sunt: fi introdusă completiva indirectă sunt:
• pronume relative sau interogative precedate de • pronume relative sau interogative (care,
de interjecție (ce, cine, care): Vând obiectele 1/P.P cui îmi dă mai mulți bani. 2/C.I
Nu s-a decis / pentru ce să învețe. /
1 P.P 2 C.P.
A luptat 1/P.P contra cui a fost împotriva lui. 2/C.I
2 C.D.
Despre cine nu ia notiţe / despre el mă anunţi! /
1 C.P. 2 P.P
Spun adevărul 1/P.P cui vrei tu.2/ C.I

• adjective pronominale relative:
Am văzut 1/P.P pe care elev l-a chemat. 2/C.D.
Vizionez 1/P.P ce film mi-a recomandat. 2/C.D.
• pronume și adjective pronominale
nehotărâte (oricine, orice, oricare etc.):
Ascultă 1/P.P pe oricine îi iese în cale. 2/C.D. (oricare, oricine, orice):
Nu credem 1/P.P orice ştire.2/C.D.
Îl primește / pe oricare îi este prieten. /
1 P.P 2 C.D.
• conjuncții şi locuţiuni conjuncţionale
subordonatoare (că, să, ca...să, dacă, de,
cum că, precum că, cum de):
Știu 1/P.P că ai citit multe cărți. 2/C.D.
El putea 1/P.P să aibă două servicii. 2/C.D.
Profesorul a susţinut / cum că toate
1 P.P
prezentările îi aparţin. / 2 C.D.
• adjective pronominale relative precedate de
prepoziții:
Se răstește 1/P.P la care coleg apucă. 2/C.P.
Mă gândesc 1/P.P ce opinie are. 2/C.P.
• pronume și adjective pronominale nehotărâte:
Se bucură 1/P.P pentru oricare câștigă. 2/C.P.
Se miră 1/P.P de oricare prietenă o bârfește. 2/C.P.
E vai 1/P.P de orice elev nu învaţă. 2/C.P.
• conjuncții subordonatoare şi locuţiuni
conjuncţionale subordonatoare (că, să, ca ... să,
dacă, ca nu cumva să):
Nu-mi dau seama 1/P.P dacă ai înțeles. 2/C.P.
Mă tem 1/P.P să nu uite. 2/C.P.
• adjective pronominale relative:
E ostil 1/P.P căror colegi nu-l susțin. 2/C.I
Spun adevărul 1/P.P cărui avocat vrei tu.2/ C.I
• pronume și adjective pronominale
nehotărâte: (orice, oricui, oricărui/oricărei):
Ofer ajutor 1/P.P oricui mi-l cere. 2/C.I
Dau de veste 1/P.P oricărei prietene este
interesată. 2/C.I
Argumentez 1/P.P oricui solicită adevărul. 2/C.I
Pronumele și adjectivele pronominale relative
și nehotărâte și adverbele relative care introduc o
completivă indirectă au funcție sintactică în
cadrul propoziției subordonate.

• adverbe relative (cum, unde, când, cât,
încotro, dincotro):
Am aflat 1/P.P încotro se îndreaptă. 2/C.D.
Observ 1/P.P când nu te ţii de cuvânt 2/C.D.
Pronumele și adjectivele pronominale
relative și nehotărâte și adverbele relative
care introduc o completivă directă au funcție
Pronumele și adjectivele pronominale relative și
nehotărâte și adverbele relative care introduc o
completivă prepozițională au funcție sintactică în
cadrul propoziției subordonate.
Când verbe ca a-i păsa (de), a-și da seama (de), a se
teme (de), a constrânge (la) etc. se află în poziție de
regenți ai completivei prepoziționale, prepoziția nu mai
sintactică în cadrul propoziției subordonate. apare, ele fiind urmate de conjuncție subordonatoare.

FIŞĂ TEORETICĂ
PROPOZIŢIILE SUBORDONATE CIRCUMSTANŢIALELE