Profesor Cristina Gavriliță

Centrul Educațional Unirea

PRONUME ȘI ADJECTIVE
PRONOMINALE

A. Pronume cu forme personale:

1. Pronumele personal
2. Pronumele personal de politețe
3. Adjectivul pronominal de întărire
4. Pronumele reflexiv
5. Pronumele și adjectivul pronominal posesiv

B. Pronume fără forme personale:

1. Pronumele și adjectivul pronominal demonstrativ
2. Pronumele și adjectivul pronominal relativ
3. Pronumele și adjectivul pronominal interogativ
4. Pronumele și adjectivul pronominal nehotărât
5. Pronumele și adjectivul pronominal negativ
 Profesor Cristina Gavriliță
Centrul Educațional Unirea

1. PRONUMELE PERSONAL

Caz / Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a

Număr singular plural singular plural masculin feminin
singular plural singular plural
N EU NOI TU VOI EL EI EA ELE
(Cine?)
AC PE MINE PE NOI PE TINE PE VOI PE EL PE EI PE EA PE ELE
(Pe cine?) mă, m- ne (-) te (-) vă, v- îl, l- îi, i- o le (-)
G - - - - (al, a, (al, a, (al, a, (al, a, ai,
(Al cui?) ai, ale) ai, ale) ai, ale) ale)
LUI LOR EI LOR
D MIE NOUĂ ȚIE VOUĂ LUI LOR EI LOR
(Cui?) îmi, mi (-) ne (-), ni îți, ți (-) vă, vi, v- îi, i (-) le (-), li îi, i (-) le (-), li
V - - TU! VOI! - - - -
(-)

OBSERVAȚII:
1. FORME NONCLITICE = forme accentuate (prima formă care răspunde la
întrebarea cazului)
2. FORME CLITICE = formele neaccentuate (a doua și a treia formă care răspunde
la întrebarea cazului)
3. În cazul genitiv, pronumele personal are forme doar pentru persoana a III-a: LUI,
EI, LOR.
4. Formele MEU, MEA, MEI, MELE; NOSTRU, NOASTRĂ, NOȘTRI,
NOASTRE; TĂU, TA, TĂI, TALE; VOSTRU, VOASTRĂ, VOȘTRI,
VOASTRE sunt ale PRONUMELUI POSESIV.
5. În cazul vocativ, pronumele personal are forme doar la persoana a doua (persoana
cu care se vorbește).
Profesor Cristina Gavriliță
Centrul Educațional Unirea

6. Pronumele personal stă în aceleași cazuri ca și substantivul și îndeplinește aceleași

funcții sintactice.
Profesor Cristina Gavriliță
Centrul Educațional Unirea

2. PRONUMELE PERSONAL DE POLITEȚE

Grad redus de politețe Politețe standard Grad sporit de politețe (forme

ceremonioase)
Adresarea către o N – Ac – V N – Ac – V – G – D N – Ac – V
persoană dumneata dumneavoastră Domnia Voastră
(persoana a II-a, Domnia Ta
singular) G–D G–D
dumitale Domniei Voastre
Domniei Tale
Referirea la o N – Ac N – Ac – G – D N – Ac
persoană m. dânsul m. dumnealui m.f. Domnia Sa
(persoana a III-a, f. dânsa f. dumneaei m. Domnia Lui
singular) N – Ac f. Domnia Ei
G–D m.f. dumneasa G–D
m. dânsului G–D Domniei Sale
f. dânsei m.f. dumisale m. Domniei Lui
f. Domniei Ei
Adresarea către - N – Ac – V – N – Ac – V
mai multe G–D Domniile Voastre
persoane dumneavoastră G–D
(persoana a II-a, Domniilor Voastre
plural)
Referirea la mai N – Ac N – Ac – G – D N – Ac
multe persoane m. dânșii m.f. dumnealor m.f. Domniile Lor
(persoana a III-a, f. dânsele
plural) G–D G–D
m. dânșilor m.f. Domniilor Lor
f. dânselor
Profesor Cristina Gavriliță
Centrul Educațional Unirea

OBSERVAȚII:
1. Pronumele personal de politețe stă în aceleași cazuri ca și substantivul și îndeplinește
aceleași funcții sintactice.
2. Pronumele personal de politețe are forme numai pentru persoanele a II-a și a III-a.
3. Pronumele dânsul, dânsa, dânșii, dânsele sunt incluse în cadrul pronumelor de
politețe.
4. Există formule reverențioase, care exprimă un grad maxim de respect. Acestea sunt
locuțiuni pronominale de politețe și se ortografiază cu litere inițiale mari: Domnia Voastră, Înalt
Preasfinția Voastră etc.
Profesor Cristina Gavriliță
Centrul Educațional Unirea

3. PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL
PRONOMINAL POSESIV

Numărul Genul Un singur posesor Mai mulți posesori

obiectelor Persoana I Persoana Persoana Persoana I Persoana
posedate a II-a a III-a a II-a
Un obiect Masculin al MEU al TĂU al SĂU al NOSTRU al VOSTRU
posedat Feminin a MEA a TA a SA a NOASTĂ a VOASTRĂ
Mai multe Masculin ai MEI ai TĂI ai SĂI ai NOȘTRI ai VOȘTRI
obiecte Feminin ale MELE ale TALE ale SALE ale NOASTRE ale VOASTRE
posedate

OBSERVAȚII:
1. Pronumele posesiv ia formele pronumelui personal din cazul genitiv la persoanele
I, și a II-a.
2. Pentru persoana a III-a, pronumele posesiv își inventează forme proprii: SĂU, SA,
SĂI, SALE.
3. Pronumele posesiv face referire atât la posesor, cât și la obiectul posedat.
4. Pronumele posesiv este alcătuit din:
a) ARTICOLUL POSESIV(genitival) – face referire la obiectul posedat,
schimbându-și forma în funcție de genul și numărul acestuia (AL, A, AI, ALE)
b) FORMA PRONOMINALĂ propriu-zisă – face referire la posesor, schimbându-
și forma în funcție de persoana și de numărul acestuia
5. La cazurile genitiv și dativ, pronumele posesiv primește articolul posesiv A LOR.
6. Atunci când o formă pronominală posesivă însoțește și determină un substantiv, cu
care se acordă în gen, număr și caz, ea își schimbă valoarea gramaticală, devenind ADJECTIV
PRONOMINAL POSESIV.
Profesor Cristina Gavriliță
Centrul Educațional Unirea

Copiii vecinului sunt cuminți.

Obiecte posesorul
Posedate

AI SĂI

Cartea mea este nouă. – mea = adjectiv pronominal posesiv

A mea este nouă. – a mea = pronume posesiv

OBSERVAȚIE:
1. Pronumele posesiv îndeplinește aceleași funcții sintactice ca și substantivul.
2. Adjectivul pronominal posesiv îndeplinește funcția sintactică de atribut adjectival.
Profesor Cristina Gavriliță
Centrul Educațional Unirea

4. PRONUMELE REFLEXIV

- este pronumele care arată că subiectul face o acțiune pe care tot el o suportă;
- împrumută formele pronumelui personal la perssoanele I și a II-a;
- pentru persoana a III-a are forme proprii.

Cazul Forme Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a

Ac. Nonclitică MINE NOI TINE VOI SINE
(complement Clitică MĂ NE TE VĂ SE
direct – PE M- V- S-
CINE?)
D. Nonclitică MIE NOUĂ ȚIE VOUĂ SIEȘI
(complement Clitică ÎMI NE ÎȚI VĂ ÎȘI
indirect – MI NI ȚI VI ȘI-
CUI?)

Forme împrumutate de la Forme proprii

Pronumele personal pronumelui
reflexiv

Observații:
1. Atunci când pronumele și verbul au aceeași persoană și același număr,
pronumele este reflexiv.
2. Atunci când persoana și numărul sunt diferite față de ale verbului, pronumele
este personal.

Exemple:
Eu mă gândesc la vacanță.

I, sg. I, sg.
Mă = pronume reflexiv (acțiunea făcută de subiect se răsfrânge tot asupra subiectului)
Profesor Cristina Gavriliță
Centrul Educațional Unirea

Eu mă duc la școală.
I, sg. I, sg.
Mă = pronume reflexiv

Mama mă duce la școală.

I, sg. III, sg.
Mă = pronume personal

Observații:
1. Uneori, pronumele reflexiv nu are funcție sintactică, însoțind pur și simplu verbul.
Exemplu:
Eu mă gândesc la vacanță.
Mă = pronume reflexiv, fără funcție sintactică

2. În anumite situații, pronumele reflexiv poate îndeplini funcții sintactice:

a) Complement direct: Eu mă duc la școală.
b) Complement indirect: El își spune mereu că e cel mai bun.
c) Atribut pronominal în dativ (dativul posesiv): Te binedispui cu gândurile-ți
luminoase.
d) Complement prepozițional: A vorbit despre sine.
e) Circumstanțial de loc: Mi-a făcut loc lângă sine.
f) Circumstanțial de scop: Lucrează pentru sine.
Profesor Cristina Gavriliță
Centrul Educațional Unirea

5. PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL
PRONOMINAL DEMONSTRATIV

1. Pronumele și adjectivul demonstrativ de apropiere

Caz Masculin Feminin
singular plural singular plural
N – Ac acesta aceștia aceasta acestea
ăsta ăștia asta astea
D–G acestuia acestora acesteia acestora
ăstuia ăstora ăsteia ăstora

2. Pronumele și adjectivul demonstrativ de depărtare

Caz Masculin Feminin
singular plural singular plural
N – Ac acela aceia aceea acelea
ăla ăia aia alea
D–G aceluia acelora aceleia acelora
ăluia ălora ăleia ălora

3. Pronumele și adjectivul demonstrativ de identitate

Caz Masculin Feminin
singular plural singular plural
N – Ac același aceiași aceeași aceleași
D–G aceluiași acelorași aceleiași acelorași

4. Pronumele și adjectivul demonstrativ de diferențiere

Caz Masculin Feminin
singular plural singular plural
N – Ac celălalt ceilalți cealaltă celelalte
D–G celuilalt celorlalți celeilalte celorlalte
Profesor Cristina Gavriliță
Centrul Educațional Unirea

OBSERVAȚII:
1. Atunci când o formă pronominală demonstrativă însoțește și determină un
substantiv, cu care se acordă în gen, număr și caz, ea își schimbă valoarea gramaticală, devenind
ADJECTIV PRONOMINAL DEMONSTRATIV, îndeplinind funcția sintactică de atribut
adjectival.
2. Pronumele demonstrativ poate îndeplini funcția sintactică de:
• Subiect: Ceilalți au plecat de ieri.
• Nume predicativ: Bunicul a rămas același.
• Complement direct: Pe ceilalți nu i-am văzut.
• Complement prepozițional: Nu am discutat despre aceasta.
• Complement indirect: I-am adus flori acesteia.
• Atribut pronominal prepozițional: Sfaturile de la acesta sunt înțelepte.
• Nume predicativ în Ac: Cadourile sunt de la aceia.
• Circumstanțial de loc: Merg la ceilalți cu uratul.
• Circumstanțial de timp: Am plecat după aceia, nu înaintea lor.
• Circumstanțial de mod: Vorbește ca acesta.
• Nume predicativ în D: Cântecul tău este asemenea acestuia.
• Atribut pronominal prepozițional: Purtarea asemenea aceluia irita.
• Circumstanțial de mod: Cânta asemenea celorlalți.
• Atribut pronominal genitival: Afirmația acestuia este interesantă.
• Atribut pronominal prepozițional: Bradul de dinaintea acestuia este impresionant.
• Nume predicativ în G: Opinia lor este contra acelora.
• Circumstanțial de loc: George merge înaintea celorlalți.
• Circumstanțial de timp: Dan a sosit înaintea acestora.
Profesor Cristina Gavriliță
Centrul Educațional Unirea

6. PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL
PRONOMINAL NEHOTĂRÂT

1. Simple: UNUL, UNA, ALTUL, ALTA, ATÂT, ATÂTA, ATÂȚIA, ATÂTEA

2. Compuse: CINEVA, CAREVA, CEVA, CÂTEVA, CÂȚIVA, FIECARE, FIECE,
FIECINE, ORICARE, ORICINE, ORICE, ALTCINEVA, ALTCEVA, ALTCAREVA,
VREUNUL, VREUNA, VREUNII, VREUNELE
3. Provenite din adjective propriu-zise: TOT, TOATĂ, TOȚI, TOATE, MULT,
PUȚIN
4. CUTARE, ALDE, ANUME

OBSERVAȚII:
1. Pronumele nehotărâte nu au categoria persoanei.
2. Formele pronominale nehotărâte care însoțesc și determină un substantiv,
acordându-se cu acesta în gen, număr și caz se transformă în adjective pronominale nehotărâte.
Acestea îndeplinesc funcția sintactică de atribut adjectival.
3. Pronumele nehotărât poate îndeplini următoarele funcții sintactice:
A. Nominativ:
• subiect: Oricine vrea să aibă o casă frumoasă.
• nume predicativ: Studiind, el a devenit altul.
B. Acuzativ:
• complement direct: Ajut cu placere pe oricine.
• complement prepozițional: Am vorbit cu fiecare despre consecințele neseriozității.
• atribut substantival prepozitional: Sfaturile de la oricare au fost bine primite.
• nume predicativ: Cadoul este de la altcineva.
• circumstanțial de loc: Se plimbă de la unul la altul.
• circumstanțial de mod: El se poartă ca oricare.
• complement de agent: Tema a fost scrisă de fiecare.
Profesor Cristina Gavriliță
Centrul Educațional Unirea

C. Dativ:
• complement indirect: Le-am spus tuturor că seriozitatea este foarte importantă.
• nume predicativ: George este asemenea oricui.
• atribut pronominal prepozitional: Victoria datorită oricui nu mă mulțumește.
• circumstanțial de mod: El muncește asemenea fiecăruia.
D. Genitiv:
• atribut pronominal genitival: Opiniile unora mi s-au părut interesante.
• atribut pronominal prepozițional: Acțiunea contra altciuva nu se justifică.
• nume predicativ: Părerile lui sunt contra altuia.
• circumstanțial de loc: Dinaintea fiecăruia se află câte o cutie cu bomboane.
• circumstanțial de mod: Ana a sosit înaintea tuturor.
Profesor Cristina Gavriliță
Centrul Educațional Unirea

7. PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL
PRONOMINAL NEGATIV

1. Simple: NIMENI, NIMIC

2. Compuse: NICIUNUL, NICIUNA, NICIO etc.

OBSERVAȚII:
1. Propoziţiile care conţin pronume\ adjective pronominale negative au şi verbul la
forma negativă.
2. Când determină un substantiv şi se acordă cu acesta în gen, număr şi caz, pronumele
negativ devine adjectiv pronominal negativ şi are funcţia sintactică de atribut adjectival.
3. Pronumele negativ poate îndeplini următoarele funcții sintactice:
A. Nominativ:
• subiect: Niciunul nu lipseşte.
• nume predicativ: Câştigătorul concursului nu era niciunul dintre ei.
B. Acuzativ:
• nume predicativ: Cadoul nu este de la niciuna dintre ele.
• complement direct: Nu a învăţat nimic.
• complement prepoziţional: Nu am vorbit cu nimeni.
• atribut pronominal prepoziţional: Mesajul de la niciuna dintre ele nu transmitea
ora de întâlnire.
• circumstanţial de loc: Nu s-a aşezat lângă niciunul.
C. Dativ:
• complement indirect: Nu cer nimănui sfaturi.
D. Genitiv:
• atribut pronominal genitival: Apariţia nimănui nu a impresionat publicul.
!!! ATENŢIE
Formele pronumelui negativ (niciunul, niciuna) şi ale adjectivului pronominal negativ
corespunzător (niciun, nicio) se scriu legat.
Profesor Cristina Gavriliță
Centrul Educațional Unirea

Atunci când segmentele componente au alte valori se scriu în două cuvinte: -

Conjuncţie + pronume nehotărât: Nu îmi place nici unul, nici celălalt. - Conjuncţie + numeral: Nu
voia să cumpere nici o floare, nici două cărţi, voia să plece acasă.
Profesor Cristina Gavriliță
Centrul Educațional Unirea

8. PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL
PRONOMINAL RELATIV

CARE– căruia, căreia, cărora

CINE – cui
CE– a ce
CEEA CE - a ceea ce
CÂT – câtă , câți, câte

*) Îndeplinesc aceleași funcții sintactice ca substantivul.

*) Fiind pronume, ele pot fi înlocuite cu un substantiv.
*) Pronumele și adjectivele pronominale relativ pot fi elemente de relație la nivelul
frazei.
*) Pronumele si adjective pronominale relativ primesc funcție sintactică în propoziția
din care fac parte:
• subiect: Am apreciat copilul 1/ care este harnic. 2/
• nume predicativ: Nu știam 1/ care este consecința. 2/
• atribut pronominal genitival: Am carte o carte 1/ ale cărei pagini m-au captivat. 2/
• complement direct: Făt-Frumos este mai puternic decât Zmeul 1/ pe care l-a învins. 2/
• complement prepozițional: Am citit cartea 1/ pe care mi-ai recomandat-o. 2/
• complement indirect: Profesorul l-a chemat pe elevul 1/ căruia nu-i dăduse încă notă. 2/
• circumstanțial de loc: Admiram munții 1/ spre care ne îndreptam cu repeziciune. 2/
• circumstanțial de timp: Mi-am amintit de ziua 1/ în care l-am cunoscut. 2/
• circumstanțial de cauză: Mi-am dat seama 1/ din cauza cui a pierdut. 2/
Profesor Cristina Gavriliță
Centrul Educațional Unirea

9. PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL
PRONOMINAL RELATIV

CARE ?– căruia?, căreia ?, cărora ?

CINE ? – cui ?
CE ? – a ce?
CEEA CE? - a ceea ce?
CÂT? – câtă? , câți? , câte?

OBSERVAȚII:
1. Pronumele interogativ substituie un cuvânt așteptat ca răspuns la o întrebare.
Pronumele interogative sunt folosite, de obicei, în propoziții interogative.
2. Ce este întotdeauna invariabil.
3. Cine variază în funcție de caz:
N./Ac.: cine
G./D.: cui
4. Cine nu poate fi adjectiv pronominal interogativ.
5. Care variază în funcție de caz, iar (la G./D.) variază și în funcție de gen și număr:
N./Ac.: care
G./D.: căruia (m. sg.), căreia (f. sg.), cărora (pl.)
6. Adjectivul pronominal interogativ care are următoarele forme la G./D.: cărui (m.
sg.), cărei (f. sg.), căror (pl.)
7. Cât variază în funcție de caz, iar (la N./Ac.) variază în funcție de gen și număr:
N./Ac.: cât (m. sg.), câtă (f. sg.), câți (m. pl.), câte (f. pl)
G./D.: câtor
8. Cât / câți se referă la număr sau cantitate.
9. Funcțiile sintactice ale pronumelui interogativ sunt:
a) subiect: Cine te-a convins? (N.)
b) nume predicativ: Care este răspunsul corect? (N.)
Profesor Cristina Gavriliță
Centrul Educațional Unirea

Pentru cine sunt florile? (Ac.)

Ale cui sunt caietele acestea? (G.)
c) complement direct: Pe cine ai anunțat? (Ac.)
d) complement indirect: Cui i-ai oferit informația? (D.)
e) complement prepozițonal: La cine te gândeai? (Ac.)
f) circumstanțial de loc: La cine te duci? (Ac.)
g) atribut adjectival pronominal: Câtă vreme să mai treacă? (N.)
Al cui copil a luat nota cea mai mare? (G.)
Profesor Cristina Gavriliță
Centrul Educațional Unirea

10. ADJECTIVUL PRONOMINAL

DE ÎNTĂRIRE
*) Tendința limbii române actuale este de a elimina pronumele de întărire. Astfel de
forme apar ca adjective pronominale de întărire, însoțind și determinând un substantiv.
*) Funcția sintactică a adjectivului pronominal de întărire este aceea de atribut
adjectival.

Persoană Caz Singular Plural

masculin feminin masculin feminin
Persoana I N – Ac însumi însămi înșine însene
D–G însumi însemi înșine însene
Persoana a II-a N – Ac însuți însăți înșivă însevă
D–G însuți înseți înșivă însevă
Persoana a III-a N – Ac însuși însăși înșiși înseși
însele
D–G însuși înseși înșiși înseși
însele