DIATEZELE VERBELOR

DIATEZA ACTIVĂ

Diateza activă arată că acțiunea este făcută de subiectul gramatical. Subiectul

gramatical poate fi sau nu exprimat în propoziție.

 Copiii merg la școală. (subiectul copiii efectuează acțiunea – „merg”)

 Ai cumpărat cartea pe care ți-o doreai. (subiectul neexprimat -„tu”
efectuează acțiunea – „cumpără”)

DIATEZA REFLEXIVĂ

Diateza reflexivă arată că acțiunea este făcută de subiectul gramatical, dar

este și suferită de acesta. Verbul aflat în conjugare este însoțit întotdeauna
de pronume reflexive sau pronume personale neaccentuate – folosite ca
pronume reflexive. Pronumele folosite astfel nu au funcție sintactică, ele sunt
semne gramaticale ale diatezei reflexive.

 Te-ai supărat ca măgaru pe sat. („tu” – face și suferă acțiunea „a

supăra”)
 Mă gândesc și acum la filmul pe care l-am văzut ieri. („eu” fac acțiunea
de a gândi și tot „eu” o sufăr)

Nu orice verb însoțit de un pronume reflexiv este la diateza reflexivă. Atunci

când pronumele reflexiv are funcție sintactică proprie, verbele sunt la diateza
activă pronominală. Ca mijloc de control se verifică dacă pronumele reflexiv
poate fi înlocuit cu un pronume personal sau dacă poate fi reluat printr-o formă
de pronume personal accentuat. În această situație pronumele nu face parte
din structura verbului.

 Şi–au mâncat mâncarea în pauză. (au mâncat – verb la diateza activă

pronominală, și (lor) – complement indirect)

DIATEZA PASIVĂ

Diateza pasivă arată că subiectul gramatical suferă acțiunea făcută de

altcineva. Subiectul gramatical – autorul acțiunii poate fi exprimat sau poate fi
neexprimat. Diateza pasivă se formează dintr-un verb auxiliar și participiul
verbului de conjugat.

 Vei fi judecat săptămâna viitoare. (vei fi – viitorul auxiliarului „a fi”

+ judecat – participiul verbului „a judeca”)

1
 Profesorii trebuie să fie respectați. (subiectul profesorii suferă acțiunea
de a fi respectați de terți)

Verbul auxiliar a fi își modifică forma după mod, timp, persoană, număr.
Participiul se acordă în număr și gen cu subiectul. (eu să fiu respectat, ea să
fie respectată, noi să fim respectați)

În majoritatea cazurilor verbele la diateza pasivă sunt însoțite de un

complement de agent, care arată cine face acțiunea. Existența unui
complement de agent alături de verb (sau adăugarea unuia dacă nu există)
este o formă de a distinge între un verb la diateza pasivă și un verb copulativ +
nume predicativ.

 Copiii sunt plecați la școală. (a fi – verb copulativ + nume predicativ)

 Copiii sunt văzuți la școală. (verb la diateza pasivă poate primi
complementul de agent „de către părinți”)

2
 CONJUGARILE VERBULUI

Dupa terminatiile pe care le au verbele la infinitiv, acestea se grupeaza in patru

conjugari:

-Conjugarea I:cuprinde toate verbele care la modul infinitiv se termina in: -a:
a tatona, a vindeca

RETINE!

In cazul verbului A CREA exista o exceptie, el apartinand conjugarii I, chiar

daca se termina la infinitiv in -ea.

3
-Conjugarea a II-a: cuprinde verbele care la modul infinitiv se termina in: -ea:
a parea, a sedea

-Conjugarea a III-a: cuprinde verbele terminate in: -e la modul infinitiv: a scrie,

a duce

-Conjugarea a IV-a: aici intra verbele care la modul infinitiv au ca terminatie:î,i:

a veni, a primi, a hotarî.

MODUL INFINITIV
Infinitivul este modul care denumeste actiunea exprimata de verb, adica este
numele acestei actiuni.

Ți-am dat-o pentru a te ghida.

A se păstra în loc răcoros și uscat.
A învăța bine o limbă străină poate dura ani.
Au luat-o fără a ști ce să facă cu ea.
Exista doua forme de infinitiv:

una scurta (a citi, a se plimba, a scrie, a zice, a face)

una lunga (citire, plimbare, scriere, zicere, facere) care a trecut definitiv in
categoria substantivului.
In limba actuala, infinitivul este foarte frecvent inlocuit cu conjunctivul.
Infinitivul denumeste actiunea in doua forme temporale:
a) prezent: a face, a scrie, a lucra, a vedea;
b) perfect: a fi facut, a fi scris, a fi lucrat, a fi vazut.

Modul infinitiv are ca marca prepozitia a, care dispare cand infinitivul urmeaza
dupa verbele a putea, a sti.

4
Nu poti da cat ti se cere.
Multe mai stiti vorbi.

MODUL PARTICIPIU
Participiul indica rezultatul actiunii, este o forma de baza pentru formarea
timpurilor si modurilor compuse.

Pariul a fost mărit.

Căsătoria ne va fi binecuvîntată.
Hoții erau înconjurați.
Cămășile au fost șifonate.
Are valoare adjectivala, cand se acorda cu substantivul determinat in gen,
numar si caz(citit, citita, cititi, citite):
Cartea citita a fost interesanta.

Are valoarea substantivala, cand este articulat cu articol enclitic sau este
precedat de un articol proclitic:
Ranitul s-a vindecat.
Un ranit a fost adus la spital.

Are valoare adverbiala, cand determina un verb:

Noi i-am vorbit deschis.

5
 MODUL GERUNZIU
Gerunziul este un mod nepersonal, care nu poate fi niciodată verbul principal
(predicatul) al propoziţiei. El nu are forme diferite în funcţie de persoană şi
exprimă o acţiune în curs de desfăşurare, fără referire la momentul vorbirii.
Formal poate fi recunoscut după terminaţia -ând pentru toate verbele (cântând,
văzând, spunând, având) cu excepţia celor terminate la infinitiv în -i (citind,
privind, zâmbind) şi a celor a căror rădăcină se termină în -i (tăind, liniind,
apreciind).
a lucr / a – lucr / ând

6
a ven / i – ven / ind

M-am încălțat în grabă, uitînd să mă leg la șireturi.

I-a enervat pe toți, netăcînd din gură.
M-am trezit, nemaiputînd dormi.
Ne-am dus la piață gîndindu-ne la ce să cumpărăm.
Unele gerunzii se ortografiaza cu 2 "i"

Ex:

fiind;
stiind.

Se scrie cu cratima cand se rosteste impreuna cu un pronume forma

neaccentuata.

Ex:

vazand-o;
crezandu-l;
ascultandu-i.

7
 MODUL SUPIN
Supinul este modul nepersonal/ nepredicativ care indica scopul actiunii,
destinatia si provenienta unui obiect.

Se formeaza din participiul invariabil precedat de o prepozitie simpla sau

compusa:

dupa
la
pentru
de la.

de, cu, la, pentru, după + participiul verbului:

de învăţat
la învăţat
după învăţat

8
pentru învăţat
a) scopul actiunii: Ei au plecat pentru vanat.
b) destinatia obiectului: Am adus unelte de pescuit.
c) provenienta: Fructele sunt de la cules.

SINTAXA FRAZEI