Gramatică

Verbul
Mihai Dosei
 VERBUL
Definiție; partea de vorbire flexibilă care exprimă o acțiune, o stare sau o
existență.

Atenție!!!! verbele își schimbă forma în funcție de mai multe categorii

gramaticale;

a) numărul (singular/plural);

b) persoana (I, a II-a, a III-a);

c) modul;

d) timpul.
 FELUL VERBELOR
În funcție de capacitatea de a îndeplinii o funcție sintactică;

a) Predicative - sunt verbele care formează singure o funcție sintactică

( în această categorie se încadrează majoritatea verbelor din lb. română)

b) Nepredicative - sunt verbele care nu formează singure o funcție sintactică

( În această categorie se încadrează verbele : auxiliare și copulative)

 VERBE NEPREDICATIVE
În această categorie se încadrează:

1. verbele auxiliare - sunt acele verbe care ajută la formarea unor

moduri/ timpuri compuse sau la formarea construcțiilor pasive

Cele 3 verbe auxiliare sunt: a fi,

a avea,

a vrea
 VERBE NEPREDICATIVE
2. verbele copulative - sunt acele verbe care leagă numele predicative de
subiect

Cele 8 verbe copulative sunt;

-afi - a deveni

- a ajunge - a ieși

- a se face - a rămâne

- a însemna - a părea
 Atenție!!!!!
VERBUL A FI
Poate fi; 1, verb predicativ ( El este la mare.)

2. veb copulativ ( El este înalt.)

3. verb auxiliar ( El ar fi mers la fotbal.)

 FELUL VERBELOR
În funcție de posibilitatea de a avea forme pentru toate persoanele:

1. verbe personale - sunt verbele a căror acțiune este realizată de o

persoană.

( a dansa, a vedea, a se juca, etc)

2. verbe impersonale - sunt verbele a căror acțiune nu este făcută de o

persoană.

( tuna, ploua, fulgera, etc)

 MODURILE VERBELOR
Modul este forma pe care o ia verbul, prin care este arătat cum consideră
vorbitorul acțiunea:

1. reală (merg),
2. realizabilă (să merg),
3. dorită sau condiționată (aș merge),
4. poruncită (mergi).

Modurile verbului se împart în două categorii:

1. moduri personale
2. moduri nepersonale.
 MODURILE PERSONALE (PREDICATIVE)

Modurile personale își schimbă forma după persoană. Totodată în aceste moduri
verbele au funcția sintactică de predicat, motiv pentru care sunt numite și
moduri predicative.

Modurile personale sunt: - indicativ,

- conjunctiv,

- condițional-optativ,

- imperativ
 MODURILE PERSONALE (PREDICATIVE)
1. INDICATIVUL este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune
prezentată de vorbitor ca fiind reală

Eu dansez pe această melodie

2. CONJUNCTIVUL este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune

posibilă, realizabilă. Modul conjunctiv poate fi recunoscut ușor datorită
conjuncției să, care se află în componența verbului și are doar doua timpuri;
prezent și perfect.

Mi-ar plăcea să dansez pe această melodie. (prezent)

Mi-ar fi plăcut să fi dansat pe această melodie, (perfect)

 MODURILE PERSONALE (PREDICATIVE)
3. CONDIȚIONAL-OPTATIVUL este un mod personal (predicativ) care exprimă
o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este îndeplinită o anumită
condiție. Atunci când exprimă o acțiune realizabilă, modul condițional-optativ
este folosit în general în frază, condiția fiind o altă propoziție. Când exprimă o
acțiune dorită, condiționalul-optativ este folosit în propoziții independente sau
în propoziții principale. Are două timpuri: prezent și perfect.

Aș dansa oricând pe această melodie. (prezent)

Aș fi dansat și eu, dacă timpul mi-ar fi permis (perfect)

 MODURILE PERSONALE (PREDICATIVE)
4. IMPERATIVUL este un mod personal (predicativ) care exprimă o poruncă,
un îndemn, o rugăminte sau un sfat. Are forme doar pentru persoana a II-a
singular și plural.

Forme proprii; a veni - vino, a face- fă, a zice - zi, a duce - du

Dansează, te rog, pe ring!

Mâncați, te rog la masa!

Citește cartea!

Du jucăriile la locul lor!

 MODURILE NEPERSONALE (NEPREDICATIVE)

Modurile nepersonale nu-și schimbă forma după persoane și nu pot avea funcția
sintactică de predicat. Mai sunt numite și moduri nepredicative.

Modurile nepersonale sunt: - infinitiv,

- participiu,
- gerunziu,
- supin.
 MODURILE NEPERSONALE (NEPREDICATIVE)
1. Infinitivul este un mod nepersonal (nepredicativ) care exprimă numele acțiunii
sau al stării. Infinitivul, prin rădăcina verbului, este o formă de bază pentru
formarea celorlalte moduri și timpuri. Stabilește și caracteristica conjugării
verbului. Modul infinitiv intră în alcătuirea viitorului, condiționalului-optativ
prezent, imperativ negativ.

În propoziție, verbele la infinitiv, dacă nu intră în alcătuirea timpurilor compuse,

sunt precedate de prepoziția „a“.

!!!!!! Deoarece infinitivul este un mod nepersonal, verbele la acest mod nu pot
avea funcția sintactică de predicat verbal.

E o experiență unică a dansa desculț pe plajă. (prezent)

Era mai bine să fi făcut mai multe repetiții înainte de a fi dansat la concurs. (perfect)
 MODURILE NEPERSONALE (NEOREDICATIVE)
2. Participiul este un mod nepersonal (nepredicativ) care arată o acțiune
trecută și terminată. Verbele la participiu se termină în t (mâncat, citit, văzut,
alergat) sau s (spus, zis).

!!!! Deoarece participiul este un mod nepersonal, verbele la acest mod nu pot
avea funcția sintactică de predicat verbal.

Forma negativă a participiului se formează cu ajutorul prefixului -ne.

(neauzit, neîncercat, neobișnuit, neînchipuit) Uneori între prefixul ne și participiu
poate fi intercalat și adverbul mai (nemaiauzit, nemaivăzut, nemaipomenit).

Acesta este un vals dansat cu măiestrie.

A spus răspicat ce avea pe suflet.

 MODURILE NEPERSONALE (NEOREDICATIVE)
3. Gerunziul este un mod nepersonal (nepredicativ) care exprimă
împrejurarea în care se desfășoară acțiunea sau cum se desfășoară acțiunea. Se
formează prin adăugarea sufixului -ând sau -ind la rădăcina verbului.

(a cânta – cântând, a mânca – mâncând, a ieși – ieșind, a croi – croind)

!!!! Deoarece participiul este un mod nepersonal, verbele la acest mod nu pot
avea funcția sintactică de predicat verbal.

Atunci când se rostesc împreună cu o formă neaccentuată de pronume,

verbele la gerunziu primesc la sfârșit vocala u. (văzând – văzându-l, vânzând –
vânzându-mi-l, aducând – aducându-și)

Am văzut-o dansând desculță pe plajă.

 MODURILE NEPERSONALE (NEOREDICATIVE)
4. Supinul este un mod nepersonal (nepredicativ) care arată scopul sau
numele unei acțiuni. Este format din forma invariabilă a participiului, precedat
de una din prepozițiile: de, la, pentru, spre, după (de făcut, la șofat, pentru
calculat, la cules)

!!!!! Deoarece supinul este un mod nepersonal, verbele la acest mod nu pot
avea funcția sintactică de predicat verbal.

Se pricepe la dansat tango.

 TIMPURILE VERBELOR

Timpul este o categorie gramaticală specifică verbului care exprimă

momentul în care se îndeplinește acțiunea. Prin forma verbului este indicată
acțiunea ca petrecându-se în;

- prezent
- trecut
- viitor
 TIMPLUL PREZENT
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvârșită în momentul
vorbirii.

Maria învață să meargă pe bicicletă.

Vasile culege mure.

 TIMP PREZENT
MODURILE PERSONALE (PREDICATIVE)
1. Indicativ

Îmi place cum dansează.

2. Conjunctiv

Îi place să danseze.

3. Condițional-optativ

Aș dansa ore întregi pe această melodie

4. Infinitiv

E o onoare a dansa cu tine.

 TIMPUL TRECUT
Un verb la timpul trecut arată că acțiunea este efectuată înainte de
momentul vorbirii.

Maria a învățat să meargă pe bicicletă.

Vasile a cules mure.

La modul indicativ, timpul trecut prezintă nuanțe exprimate prin:

- imperfect,
- perfect compus,
- perfect simplu,
- mai mult ca perfect.
 TIMP TRECUT
MOD INDICATIV
1. Imperfectul arată o acțiune petrecută în trecut față de momentul vorbirii, dar
neterminată.

Așteptam tramvaiul zgribulit de frig.

2. Perfectul compus arată o acțiune realizată și terminată în trecut.

Am așteptat tramvaiul zgribulit de frig.

3. Perfectul simplu exprimă o acțiune realizată în trecut și terminată de curând.

Așteptai tramvaiul zgribulit de frig

4. Mai mult ca perfect exprimă o acțiune trecută, terminată înaintea altei acțiuni trecute.

Așteptasem tramvaiul zgribulit de frig

 TIMPUL VIITOR
Un verb la timpul viitor arată că acțiunea este făcută după momentul vorbirii.

Maria va învăța să meargă pe bicicletă.

Vasile va culege mure.

O nuanță a timpului viitor este exprimată prin viitorul anterior.

Există și o altă formă a viitorului, mai des întâlnită în limba vorbită, cunoscută
sub numele de viitor popular.

Ai să mă vezi?

O să faci exact ce-ți spun.

Om face cum o vrea Dumnezeu!

 TIMPUL VIITOR ANTERIOR
Viitorul anterior exprimă o acțiune care se va înfăptui înaintea altei acțiuni
viitoare.

Maria va fi învățat să meargă pe bicicletă.

Vasile va fi cules mure.

 LOCUȚIUNI VERBALE
Locuțiunile verbale sunt grupuri de cuvinte care îndeplinesc împreună rolul
unui verb şi care conțin neapărat un verb. Locuţiunile verbale pot fi înlocuite cu
un verb.

Verbul din locuțiunea verbală precizează persoana, timpul și modul acțiunii,

iar celelalte cuvinte precizează sensul locuțiunii.

s-a dat de-a rostogolul – a se rostogoli

a lua la sănătoasa – a fugi

a aduce aminte – a aminti

a băga în seamă – a asculta

 FUNCȚIILE SINTACTICE ALE VERBELOR
1. La modurile personale

predicat

2. La modurile nepersonale

!!!!!La modurile nepersonal verbele nu pot avea funcția sintactică de predicat.

subiect nume predicativ atribut verbal

atribut adjectival complement direct complement indirect

complement circumstanțial de timp complement circumstanțial de scop

complement circumstanțial de mod complement circumstanțial de cauză

FUNCTIILE SINTACTICE ALE VERBELOR MODURILE NEPERSONALE
INFINITIV

1. subiect

Nu e greu a învăța pentru examen.

2. nume predicativ

Plăcerea lui era a citi cărți S.F.

3. atribut verbal

Și-a exprimat în fața tuturor pasiunea lui de a citi cărți S.F.

4. complement direct

Nu poate rezolva această problemă.

FUNCTIILE SINTACTICE ALE VERBELOR MODURILE NEPERSONALE
INFINITIV

5. complement prepozițional

Se gândește la a pleca mai repede acasă.

6. circumstanțial de timp

Se roagă de fiecare dată înainte de a se culca.

7. circumstanșial de mod

A fost certat de profesor, pentru că a învățat fără a gândi.

8. circumstanțial de scop

Se pregătește intens pentru a susține examenul.

FUNCTIILE SINTACTICE ALE VERBELOR MODURILE NEPERSONALE
GERUNZIU

1. subiect

Se aude fluierând.

2. atribut verbal

Vedeam copiii jucându-se în fața blocului.

3. Complement direct

Văd ieșind fum de la casa vecină.

FUNCTIILE SINTACTICE ALE VERBELOR MODURILE NEPERSONALE
GERUNZIU

4. circumstanțial de timp

Înserându-se, am aprins lumina.

5. circumstanțial de cauză

A fost eliminat, încercând să copieze la examen.

6. circumstanțial de scop

Alerga căutând un loc de refugiu

FUNCTIILE SINTACTICE ALE VERBELOR MODURILE NEPERSONALE
SUPIN

1. subiect

Pare greu de rezolvat acest exercițiu.

2. nume predicativ

Era de știut că va întârzia.

3. atribut verbal

Mașina de spălat s-a stricat.

FUNCTIILE SINTACTICE ALE VERBELOR MODURILE NEPERSONALE
SUPIN

4. complement direct

Mai avea de citit o pagină, când a fost chemat la masă.

5. complement prepozițional

S-a săturat de reprodus aceleași lecții fără sens.

6. circumstanțial de scop

A plecat de dimineață la pescuit.

FUNCTIILE SINTACTICE ALE VERBELOR MODURILE NEPERSONALE
PARTICIPIU

1. atribut adjectival

I-am recomandat și ei cartea citită.

2. nume predicativ

Textul a fost citit.

 SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE A VERBULUI

Prin schimbarea valorii gramaticale, verbul poate deveni:

infinitiv lung – substantiv

participiu – valoare adjectivală

participiu – valoare substantivală

participiu – valoare adverbială

gerunziu – adjectiv

gerunziu – substantiv

supin – valoare adverbială

 VALORILE STILISTICE ALE VERBULUI

Cele mai întâlnite figuri de stil realizate cu ajutorul verbului sunt:

personificarea,

enumerația,

repetiția,

metafora.