Sunteți pe pagina 1din 2

Substantivul

DEFINITIE: Este partea de vorbire flexibila care denumeste lucruri, fiinte, fenomene, notiuni sau idei. Clasificare: o dup inteles: - proprii care denumesc anumite fiine, lucruri sau fenomene considerate izolat, pentru a le distinge de celelalte - comune care denumesc obiecte de acelai fel odup alcatuire: - simple: soare, inim - compuse: Alb-ca-zpada, floarea-soarelui, pierde-var Genul
a) masculin: b) feminin:

baiat/baiei

elev/eleve

c) neutru: tablou/tablouri

SUBSTANTIVE MOBILE, categorie reprezentat de substantive care, din aceeai

radacin, pot realiza forme i pentru masculin i pentru feminin (ex. bunic-bunic, nana, vr-var,verioar). SUBSTANTIVE EPICENE care denumesc printr-o singur form, de masculin sau feminin, anumite specii din regnul animal: elefant, fluture, girafa, crocodil, viespe.

Numarul A. SINGULAR sau PLURAL. Substantivele realizeaza opoziia dintre cele dou numere
cu ajutorul desinenelor : caine/caini, frate/frai, pom/pomi etc. DEFINITIE:Desinentele sunt sunetele care marcheaza genul, numarul si cazul substantivelor aflandu-se la sfarsitul acestora.

B. DEFECTIVE DE NUMR sunt acele substantive care nu pot avea form decat fie la singular fie la plural. a) Defective de plural (care au form numai la singular): -nume de materii: argint, tabl, zinc, sange, miere, vat. -sporturi: ah, fotbal, tenis, ski. -noiuni abstracte:fericire, foame, cinste, lene, sclavagism. -substantive proprii: Vasile, Dobrogea, Mangalia, Banat. b) Defective de singular (care au form numai pentru plural) -este o categorie reprezentatdoar de cateva substantive: zori, ochelari, icre, ale, la care se mai adaug anumite toponimice: Iai, Carpai, Vleni.

Cazuri
A. NOMINATIV (cine?) La acest caz substantivul poate avea funciile sintactice: 1. SUBIECT: Maria citete o carte. 2. APOZIIE: Ioana, fiica mea, s-a suprat. 3. NUME PREDICATIV: Ileana a ajuns medic. B. GENITIV (al, ai, a ale cui? ) La acest caz substantivul poate avea funcia sintactic de : 1. ATRIBUT: Cartea mamei e nou.
3

2. 3. 4. 5. 6.

COMPL. CIRCUMST. DE LOC: Maina se afl n faa casei. COMPL. CIRCUMST. DE TIMP: Clima s-a schimbat de-a lungul secolelor. COMPL. CIRCUMS. DE CAUZ: M-am suprat din pricina Ioanei. COMPL. INDIRECT: Ceaiurile sunt bune contra gripei. NUME PREDICATIV: Cadoul acesta este al Ioanei.

C. DATIV (cui? ) La acest caz substantvul poate avea urmatoarele funcii: 1. COMPLEMENT INDIRECT: I-am adus colegului o carte. 2. COMPL. CIRCUMST. DE MOD: Am procedat conform programului. 3. COMPL. CIRCUMST. DE LOC: ,,Stelele-n cer. / Deasupra mrilor/ Ard deprtrilor / Pan ce pier." 4. ATRIBUT SUBSTANTIVAL: Nepot de sor Mariei. D. ACUZATIV (Pe cine? Ce? La cine? La ce? Cu cine? Cu ce? Despre cine?
Despre ce? Pentru cine? Pentru ce? Unde? Cnd? Cum? Ct? Care? Ce fel de? )

La acest caz substantivul poate avea urmtoarele funcii sintactice: 1. ATRIBUT SUBSTANTIVAL: casa: de piatr, cu grdin etc. 2. COMPLEMENT DIRECT: L-am ntalnit pe vrul meu. 3. COMPLEMENT INDIRECT: Emil e prieten cu toat lumea. 4. COMPL. CIRCUMST. DE LOC: Oameni vin de la munte. 5. COMPL. CIRCUMST. DE TIMP: Am stat pan aproape de pranz. 6. COMPL. CIRCUMST. DE MOD: A fost pedepsit dup fapta comis. 7. COMPL.CIRCUMST. DE CAUZ: Dintr-o eroare a comis accidentul. 8. COMPL. CIRCUMST. DE SCOP: Ioana a plecat dup cumprturi. 9. COMPL. DE AGENT: Ioana fusese certat de tatl ei. 10. NUME PREDICATIV: Cadoul acesta este de la Ramona. Locutiuni substantivale Cele mai multe locuiuni substantivale provin din verbe sau locuiuni verbale, prin substantivizarea infinitivului lung, supinului sau a participiului: a) btaie de cap, arunctur de ochi, cal de btaie. b) Aducere aminte, dare de man, luare n primire. Locuiunile substantivale mai provin din elementul nominal al unui verb: cai verzi pe perei, foc de paie, soare cu dini. Articolul DEFINIIE: Este partea de vorbire flexibil cu rol auxiliar care nsoete un substantiv, artand msura n care obiectul cunoscut este cunoscut vorbitorilor. Articolul hotarat -prezinta obiectul denumit ca fiind clar individualizat. FORME: N. Ac. -l, -le, -a / -i, -le G. D. -lui, i / lor Articolul nehotrt - prezint obiectul denumit ca fiind puin individualizat: FORME: N. Ac. un, o, nite G.D. unui, unei, unor
4